Sunteți pe pagina 1din 13

17

MASS-MEDIA – LIBERUL ACCES SI IMAGINEA

1. Liberul acces la informaţii în societatea informaţională. Riscuri, ameninţări,


vulnerabilităţi.
2. Accesul la informaţie și transparența decizională în România. Implicaţii în planul
securităţii naţionale.

“Mass-media există pentru a include în vieţile noastre percepţii artificiale şi valori arbitrare.”
Marshall McLuhan

ARGUMENT

Începem acestă lucrare citându-l pe domnul Alexandru Jucan, membru CNA:

“Am asistat astăzi la o tentativă de suicid. Nu intru în amănunte despre cine şi cum. Subiectul
este deja binecunoscut. Mă întreb până unde merge acest post de televiziune? Şi mai ales cât va mai
continua neruşinata protecţie politică pe care majoritatea membrilor C.N.A. o are ? Mă întreb dacă nu
cumva le pare chiar rău că acel amărât nu a dus până la capăt gestul său. Ce subiect de audienţă ar fi
avut! Ce subiect de scandal, bun de urlat, aveau câteva zile! Mai este disponibilă încă o televiziune
care ar fi transmis înmormântarea în regim de “breaking news”, bineînţeles cu sicriul deschis.
Sticla televizorului a devenit armă, pentru unii. Studioul a fost transformat în eşafodaj pentru
execuţii publice, sub atenta privire prin lentila fumurie a patronului trustului de presă. Se strigă atât
de tare încât cioburile ecranului ne rănesc în demnitate, sfârtecă libertatea gândirii, altoiesc pe cei din
categoria “băi intelectualilor” şi îi întorc pe români unii împotriva celorlalţi, numai pentru satisfacţia
patronul politic, dornic de răzbunare politică. Este o crimă ce face televiziunea, cu licenţă de la
C.N.A.!”
Dreptul la libertatea cuvântului, libertatea presei reprezintă valori fundamentale ale democraţiei.
Fără ele nu ar fi fost posibile progresele realizate în lumea contemporană. Dacă aceste drepturi au fost
cu greu dobândite, ele sunt în prezent exercitate abuziv în forme subtile de către cea care este una
dintre principalele lor beneficiare: mass-media. Cred că în acest moment mass-media şi-a pierdut
valorile dentologice şi le-a înlocuit cu valori preponderent economice. Pe parcursul acestei expuneri voi
prezenta câteva dintre instrumentele mass-mediei, pentru a sublinia nevoia unei redresări legislative a

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


acesteia, în vederea securizării societăţii informaţionale. Mass-media reprezintă liantul dintre stat şi
cetăţean. Libertatea la informare a cetăţeanului este importantă, însă accesul la informaţia “limitată“
17
sau “reinterpretată“ prin diferite mijloace specifice jurnalismului crează implicit un mecanism de
manipulare. Una dintre definiţiile simple ale securităţii este aceea de a conferi siguranţă cetăţeanului.
Acestă maşinărie (mass-media) are menirea să asigure informarea şi păstrarea valorilor culturale şi
educaţionale. Valoarea culturală însemnă şi modul de a gândi, felul de a ne purta şi modalităţile de a
relaţiona social. O societate modernă se bazează pe educaţie şi sănătate, iar toate acestea au ca
beneficiar cetăţeanul. O informare corectă a acestuia duce la o siguranţă a cetăţeanului în ţara în care
trăieşte şi, nu în ultimul rând, o garanţie a cetăţeanului că este în siguranţă. O societate sănătoasă are un
prezent continuu şi un viitor securizat.
În mod direct, individul din societatea contemporană apelează la mass-media pentru a se
informa.
Mass-media poate fi definită azi ca totalitatea ansamblului de mijloace și modalități tehnice
moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa,
Internetul etc.
Problema individului contemporan este timpul. El a renunţat demult să citească ziarul de la un
capăt la altul, acum îl accesează de pe Internet. Acest obicei îl determină să "răsfoiască" informaţia,
fără să o parcurgă în întregime şi fără să îşi lase timp de procesare. Odată cu uşurinţa accesării
informaţiei, apare şi riscul de inţelegere parţială a informaţiei, ori de schimbare şi scoatere din context a
acesteia.

Riscul este definit prin probabilitatea de realizare a unui anumit eveniment şi consecinţele ce
rezultă din acesta.

Ameninţarea duce în primă etapă la dezinformare, generează panică şi, în final, crează
"monştrii sociali". Definiţia pe care o dăm "monştrilor sociali" este aceea că sentimentul cel mai
puternic pe care îl deţine individul este Frica. Individul bombardat de mass media cu imagini ce
creeaza frica, reactioneaza prin violenta.

Televiziunea este una din componentele importante ale mass-mediei. Mai nou, fiecare articol
din presa online este însoţit şi de un reportaj video. Ambele se bazează pe imagini. Imaginea este cea
mai bună formă de memorare şi de stocare a informaţiei dintre toate procesele derulate de creierul
uman. Imaginea are cel mai mare impact asupra psihicului. Acestor "monştri sociali" bombardaţi cu
imagini "senzaţionale" li se declanşează progresiv sentimentul de frică. Frica îi duce la panica, iar riscul
este acela de declanşare a instinctelor primare de supravieţuire, ulterior dezvoltându-i comportamentul
agresiv care în plan social duce la violenţă. Însumate, toate aceste aspecte reprezintă în fapt o

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


ameninţare a structurii de securitate naţională în general şi o „uzare” (distrugere progresivă) a
mentalului individual.
17
În fapt, imaginile din mass media bazata pe imagine NU informează, ci doar MIMEAZĂ
INFORMAREA şi generează o stare de dezordine care uneori amplifică fenomene sociale, respectiv
înţelegere parţială a informaţiei sau decodificarea incorecta a acestora, ducând individul la un
comportament mimetic ş.a. Aparatul de filmat, prin natura sa, transmite telespectatorului o viziune
subiectivă a informaţiei. Având în vedere acest considerent, cred că este necesară sublinierea riscului şi
ameninţarilor mass mediei în contextul siguranţei naţionale.

1. CE ESTE INFORMAŢIA?

Informaţia se poate defini ca o reprezentare a realităţii, dar şi a reflecţiei şi proiecţiei unui set
bine definit de structuri şi simboluri. Informaţia nu este specifică doar creierului uman, regăsindu-se şi
în unele dintre dispozitivele inteligente create de om (calculatoare, telefoane, ş.a.). Informaţia nu este
doar un conţinut (întrucât stările unui sistem pot fi asimilate cu acesta), nici agent (căci semnalele
transmise printr-un canal pot fi asimilate cu acesta), nici proprietate, nici instrucţiune, nici proces şi nici
metodă, ci informaţia se constituie într-o categorie de sine stătătoare, având o existenţă abstractă şi
subtilă - adică imaterială - şi constituie un element esenţial în procesul cunoaşterii.

În limbajul cotidian însă, Informaţia reprezintă

 Opiniile percepute sau obţinute în cursul vieţii cotidiene de la o altă persoană, din mass-
media, din baze de date electronice şi din toate tipurile de fenomene observabile în
mediul înconjurător;

 Cunoştinţele comunicate de alţii ori obţinute prin investigaţii proprii ori cercetări
personale; cunoştinţele acumulate din lectură, din buletine de ştiri; cunoştinţe dobândite
prin studiu ori instruire; cunoştinţele ca rezultat al observaţiilor directe şi experienţele
proprii;

 Imaginile ce au rămas întipărite în memoria vizuală, reprezintă o informatie;

 Percepţia ochiului asupra mediului, ca proces în sine, oferă o suită de informaţii


individului care îl asimilează potrivit unei obişnuinţe create în timp ce a devenit o
simbolistică unanim acceptată.

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


2. CE ESTE IMAGINEA?

17 Am ţinut întotdeauna mai mult la imagini decât la cuvinte... Totul se va termina cu o imagine, nu cu un
cuvânt. Cuvintele mor înaintea imaginilor.
Christa Wolf

Imaginea reprezinta reflectarea de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma
unor senzații, percepții sau reprezentări. Imaginea vizuala are o arhitectura interna, ce trece adesea
neobservata, fiind structurata pe doua sau trei nivele suprapuse. Putem vorbi chiar de entitati distincte,
aflate în corelatie, dar cu functii si caracteristici distincte in cadrul unei imagini.
Limbajul vizual este prezent şi în domenii ce nu îşi propun să fie artă, de exemplu jurnalismul
sau publicitatea. În toate domeniile, măiestria în construcţia imaginilor este apreciată. Graniţele
absolute trasate rigid nu-şi au locul în comunicarea vizuală, indiferent de scopul ei principal. O imagine
aparţine indiscutabil artei, dar poate deopotrivă conţine informaţii de natură documentară. Dincolo de
acestă obligaţie, cele mai reuşite dintre imaginile de presă oferă şi o viziune asupra lumii, exprimate
prin simboluri. Forţa imaginilor vine din caracterul lor autentic, neregizat, nepremeditat. În mod
obişnuit, imaginea vizuală este considerată ca fiind opusă, prin chiar natura sa, cuvântului. Diferenţa
dintre limbajul verbal şi imagine sta nu atât în cele câteva trăsături caracteristice, cât în modul special
de funcţionare a acestora: simbolurile sistemului verbal pot fi ambigue, pe cand simbolurile imaginii
sunt întotdeauna clare.

3. ROLUL MASS-MEDIA ÎN SOCIETATE

Informaţiile reprezintă o sursă vitală de cunoaştere, pentru luarea oricărui tip de decizie, iar
mass-media este principalul mediu de difuzare a informaţiei. Pentru a stăpâni, judeca şi înţelege mediul
în care trăieşte, individul accesează mass-media. Cantitarea mare de mesaje pe care mass-media i-o
oferă, duce la impunerea de opinii nelăsând timp de analiză şi reflecţie asupra informaţiei, de către
individ. Astfel, individul ajunge să preia şi să aducă informaţia în mediul social fără să o treaca prin
filtrul său de valori.

Rolul clar pe care mass-media îl are este acela de a crea legătura între stat şi individ. Mass-
media constituie o sursă de informare, iar prin informaţia pe care o difuzează influenţează schimbări de
atitudini la nivelul maselor. Astfel, din punctul de vedere al formării opiniei publice, mass media este
principala verigă pentru stabilirea securităţii naţionale. Mass-media impune gândiri clare,
redimensionând valoarea raţională a indivizior. Strategia de securitate naţională răspunde nevoii de

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


obligaţie şi de protecţie împotriva riscurilor şi ameninţărilor ce pun în pericol drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, valorile şi interesele naţionale vitale. Se vizează prin securitate naţională
17
starea de siguranţa şi, implicit, siguranţa cetăţeanului. Ea se realizează prin măsuri adecvate de natură
politică, legistrativă, economică, diplomatică etc. Cu toate afirmaţiile mele de mai sus, mass-media ar
trebui luată în calcul.
4. CITIREA IMAGINII DIN MASS-MEDIA

Una dintre componentele mass-mediei este imaginea. Imaginea surprinsă prin intermediul
aparatului de filmat nu este, de fapt, imaginea realităţii. Aparatul de filmat suprinde bucăţi din realitate
şi le foloseste în interes propriu. Prin mişcarea personajelor în cadru se obţine senzaţia de mişcare, de
viaţă. Prin tipurile de încadraturi folosite, prin schimbarea lor şi prin mişcările camerei se creează
telespectatorului senzaţii care influenţeza percepţia elementelor prezentate şi, implicit, obtin reacţia
dorită de cel din spatele camerei. De fapt, imaginea este atat de puternică, încât poate modifica atât
conţinutul cât şi forma informaţiei. De exemplu, daca avem ca enunţ de ştire ”un câine a muşcat azi un
copil în parcul Titan”, iar în imaginea ce însoţeşte enuntul avem cadavrul unui copil şi o femeie
plângând, mintea telespectatorului asociază imaginea cu cuvintele din enunţ, rezultând clar ideea că în
urma muşcăturii câinelui copilul a decedat. Daca acestă ştire ar fi prezenta în presa scrisă, cititorul nu s-
ar panica, ar lua-o ca fapt divers, dar odată difuzată in imagini se transformă în drama unei familii care
poate fi repetabilă şi se poate întampla oricărui individ social.

Cu cât telespectatorul este mai ingenuu şi mai neavizat/neexperimentat în ceea ce priveşte


tehnica de producere şi montarea imaginilor, cu atât cresc şansele ca acestea să aibă un rol important în
perceperea într-un anumit mod (dorit de realizator) a subiectului materialului. O suită de imagini care
nu descriu decât un fapt banal, un eveniment sau o persoană care ne-ar lasa indiferenţi în viata reală,
reuşesc să ne capteze atenţia prin imagine.

“Adevărata putere se află în mâinile celor care controlează mass-media.”

In ultímele două decenii dezvoltarea mass-mediei este covârşitoare prin prezenţa sa în mediul
on-line. De la o epocă în care informaţia era doar oficială ori sub forma de zvon, am trecut într-o
eră a informaţiei electronice care circulă liberă, prin intermediul mass-media pe toate suporturile
posibile. Totul se poate afla şi totul provine din surse sigure, nemaiexistând acea nesiguranţă a
zvonurilor. În acest moment, în ţara noastră beneficiarii mass media sunt impartiti in doua categorii.
Sunt două mari trusturi de presă care pleacă de la aceeaşi informaţie de bază şi oferă mesaje
diferenţiate publicului său. Această clasificare (divizare) nu a dus decât la crearea a două tabere în

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


rândul beneficiarilor. Două tabere în care regăsim ura individului faţă de cealaltă tabără. Acestă nouă
manifestare socială nu poate duce decât la crearea unei nesiguranţe generale şi la o fisurare a sistemului
17
de securitate naţională.

E imposibil să furnizezi o informaţie in imagini fără ca aceasta să conţină şi instrucţiunile de


utilizare şi termenul de garanţie. Informaţia se furnizează într-un ambalaj pe care receptorul şi-l
însuşeşte odată cu privitul imaginii. Atunci când este obligat sau se simte obligat din spirit civic să
ofere informaţia mai departe, informaţia este ambalată în acelaşi limbaj. Informaţia înseamnă putere,
iar puterea este deţinută atăt de cei care gestionează informaţia, cât şi de cei care o primesc şi o
retransmit prin diverse căi ori şi-o însuşesc.

Din analiza industriei televiziunii, realizăm că societatea românescă a permis ca aceasta să


devină una dintre cele mai importante forţe din viata noastră, transformând-o într-un membru al
familiei. Pentru mulţi dintre români, televiziunea a devenit realitatea noastră şi, ceea ce este cel mai
grav, a şters graniţele dintre realitatea cotidiană şi irealiatea televizorului.

Datorită sărăciei din România, televizorul nu este doar un simplu instrument de obţinere a
informaţiei sau de divertisment, el ne conferă libertatea de a analiza, de a formula păreri pe care le
putem transmite prin intermediul său nemijlocit. Televizorul a devenit nociv nu prin simpla lui
existenţă, ci prin faptul că nu există un filtru al celor ce furnizează informaţiile prin intermediul lui.

Societatea contemporană se confruntă cu unul dintre cele mai importante experimente ale
istoriei, al cărei subiect este însă realitatea. Realitatea romanilor este imaginea de pe ecran.
Televiziunea este cel mai complex laborator pentru producerea realităţii, dar în realitate creează
produsul Hilarului. Pe masură ce realitatea lumii exterioare se complică gradual, fiecare individ este
obligat catre evolutie. Oamenii au dezvoltat arta de a simplifica realitatea pentru a-şi oferi răspunsuri
scurte şi clare la întrebările cotidiene. Datorită conflictelor militare din ultima parte a istoriei, oamenii
au simţit nevoia să se ascundă într-o realitate existentă, pe sticlă, respectiv ecranul televizorului. Scopul
acceptării televizorului în viaţa individuală este evitarea şi fuga pe care invidul o manifestă faţă de
realitatea cotidiana complexă. Imaginea de pe ecran îi conferă individului confortul interior şi puterea
de a merge a doua zi la serviciu. Fiind fascinat de hilarul ecranului, acesta uită de problemele realului
social şi îşi însuşeşte comportamentul celor de pe sticlă.

Invenţia hilarului nu mai este un simplu accident, ci o acţiune socială acceptată. Fabricarea
hilarului a devenit în timpurile moderne o mare afacere. El este produs şi vândut pe scară largă, iar
rezultatul final este o societate din ce în ce mai puţin capabilă să facă faţă propriilor probleme direct,
onest şi inteligent. În fabricarea hilarului, televiziunea utilizează componentele emoţionale ca:

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


• spaima oamenilor că realitatea depaşeşte puterea lor de acţiune

17 • dorinţa individului de a crea o societate, pe care să o conducă după propriile reguli (la televizor
având telecomanda).

La televizor viaţa este simplă, iar deciziile nu îi mai aparţin, el este un simplu spectator, iar
înainte de finalizarea emisiunii, el consideră că deţine adevărul simplu, alţii au tras concluzii pentru el
şi o resimte ca o stare de confort psihic (mulţumire). Efortul intelectual se reduce şi siguranţa creşte. Cu
alte cuvinte, acceptă realitatea la care el a participat ca telespectator.

Aflată la intersecţia dintre tehnologie, sociologie şi cultură, mass media este o componentă-
cheie a societăţii moderne. Mass Media este capabilă să influenţeze subtil şi pe termen lung, percepţia
individului asupra realităţii. Percepţia este reflectarea în conştiinţa umană a unui obiect sau fenomen
din realitate, prin acţiunea nemijlocită a acestuia asupra organelor de simţ. Percepţiile reprezintă o
conduită psihologică prin care un individ îşi organizează senzaţiile şi ia cunoştinţă de real. Pentru a
stabili valoarea unei percepţii trebuie sa stabilim conjuctura în care are loc percepţia. Dacă vedem la
televizor copil plângând avem o percepţie negativă, dacă vedem un copil razand avem una pozitivă.
Odată cu mass media ne am creat si propriul limbaj de interpretare a imaginii.

Factorii care influenţează percepţiile sunt convingerile, motivele şi atitudinile. Fiecare dintre
telespectatori are nişte convingeri clare despre viaţă, moştenite ori însuşite; motivul este cauza
acţiunilor lor şi acţiunea este suma celor două.

Aceste trei elemente formează realitatea percepută. Acestea stau la baza viitoarelor informaţii
pe care individul le transmite mai departe.

Impactul pe care imaginea îl are asupra vieţii noastre emoţionale este cel mai puternic dintre
toate simţurile. Să nu uităm că văzul se păstrează în memorie cel mai mult timp. Imaginile din mass
media produc emoţii provocate cu durate mici. Scopul lor este să creeze o stare ca sa ne dermină să
rămânem în faţa ecranului. Uşurinţa cu care ne-a obişnuit televiziunea să trecem de la o stare la alta, o
ducem mai apoi în social, astfel individul contemporan bombardat cu atâtea imagini trăieşte un
curcubeu de stări, care nu pot decât afecta sănătatea sa emoţională. Stăm acasă şi vedem imaginile unui
accident; speriaţi luăm telecomanda şi schimbăm repede la show Tv unde vedem lux si fete frumoase.
În căteva secunde am trecut prin două stări opuse - spaima şi bucuria si relaxare.

«La ora 20.45, Corina Dragotescu spune că s-a organizat un miting la Timişoara. "Vă daţi
seama de cine a fost organizat", spune acesta. Pe burtiera sa titrează "Violenţă extremă la mitingurile
planuite de Iohannis", "Cum instiga Iohannis şi Băsescu la proteste violente", "Echipa Romania TV a
fost agresată". S-au prezentat imagini cu câţiva tineri care au folosit un limbaj vulgar şi agresează

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


jurnalişti.”»
(citat preluat de pe pagina oficiala Alexandru Jucan, membru CNA)
17

S-a demonstrat psihologic că omul are nevoie de incitarea la violenţă, aşa că individul
contemporan îşi asumă acesta nevoie din mass media. Toate imaginile cu sânge stimulează acea latură
a personalităţii beneficiarilor care se va manifesta in social. Influenţa imensă pe care imaginea o are
asupra atitudinilor, convingerilor şi comportamentului individului nu poate fi negată şi, prin urmare, e
greu de presupus că violenţa( limbaj) reflectată in mass media nu lasa urme în modul oamenilor de a se
raporta unii la ceilalţi.
Semnele pe care le conferă violenţa psihologică (produs al televizorului):

 tonul ridicat al vocii

 indiferenţa şi ignoranţa faţă de cei din jur;

 refuzul de a da răspuns solicitărilor ş.a.

Toate acestea sunt forme subtile de agresivitate, dar cu efect foarte puternic asupra psihicului
individului, favorizând comportamentele violente. Violenţa psihologică nu este decât o treaptă
inferioară a violenţei psihice, adică la telespectatorul “monstru social”, capabil să iasă în stradă pentru
a-şi apăra convingerile, modelele moştenite ori dobândite cu efort îndelungat în sufragerie, prin
telecomenda.

5. IMPORTANŢA REDRESĂRII MASS-MEDIEI

Mass-media joacă un rol fundamental în democraţie,permiţându-le cetăţenilor să-şi exercite


dreptul de a fi informaţi, de a verifica şi a judeca acţiunile factorilor care exercită putere sau influenţă.
Ea are un rol în stabilirea agendei publice, acţionează ca formator de opinie. Libertatea de exprimare în
sfera publică conferă mass-media un rol decisiv în cadrul schimbărilor democratice care se produc în
regimurile nedemocratice.

Drepturile fundamentale ale libertăţii de exprimare şi de informare ale cetăţenilor nu pot fi


garantate decât prin libertateatea şi pluralismul mass-mediei. Jurnaliştii trebuie să îşi asume rolul
echidistant şi neutru cu privire la evenimentele şi deciziile de interes public. Îmi exprim îngrijorarea cu
privire la lipsa de transparenţă în materie de proprietate a mass-mediei în România. Dar şi poziţia unor
jurnalişti.

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


Īntrebarea dacă mass-media face politică îmi aduce aminte de un vechi banc evreiesc: "Cum se
îndulceşte cafeaua — cu zahăr sau amestecându-l în ea?".
17

citat din Franz Kreuzer

Responsabilităţi ale mass-media

În acest moment, mass-media are responsabilităţi în criza politică pe care o traversează ţara
noastră astfel:

 Prin apariţia dezbaterilor politice. Majoritatea oamenilor politici vin la aceste dezbateri fără
un mandat clar, fără un program politic; doar de “amorul“ dezbaterii. Asemenea lucru, pe
termen mediu şi lung înstrăinează electoratul. Acesta începe să creadă că nu are nici un control
asupra politicului.

 Crează false personalităţi şi distruge personalităţi reale, impune formaţiuni politice discutabile
şi omite adevăruri compromiţătoare, inventând, totodată si crize inexistente.

 Determină cheltuirea unor sume importante pentru derutarea populaţiei în diferite programe
sociale şi astfel încurajează corupţia.

 Prin abordări preponderent conflictuale, pentru senzaţional, distorsionează realitatea şi induce


în societate pesimismul, scepticismul, neîncrederea şi înclinaţia pentru izolare şi violenţă.

Apariţia monopolurilor mediatice crează premisele reducerii numărului de opţiuni la dispoziţia


cetăţeanului şi posibilitatea manipulării sale în mod subtil. Calitatea informaţiei scade şi pericolul
dezorientării cetăţeanului creşte. Aceasta înseamnă scăderea calităţii democraţiei.

Remedii posibile:

 Întelegerea patronilor de mass-media că activitatea de presă este o activitate de interes


public şi, ca atare, trebuie desfăşurată potrivit unor norme profesionale, deontologice şi sub un
anumit control public;

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


 Initierea unor reglementări privind combaterea conflictului de interese în domeniul mass-

17 media. În conformitate cu aceste reglementări ar urma, printre altele, să se interzică deţinerea în


proprietate sau co-proprietate, precum şi administrarea unor instrumente mediatice, acelora care
sunt activi în viaţa politică;

 Legislatie privind obligaţia verificării prealabile a ştirilor prin consultarea tuturor celor
interesaţi, precum şi obligaţia acordării dreptului la replică pentru toţi cei care în acest fel îşi pot
păstra onoarea sau apăra interese legitime;

 CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului) să aibă în componenţa lui persoane non-politice.

Prin aplicarea unor asemenea măsuri, în paralel cu măsurile vizând apărarea libertăţii presei,
mass/media va contribui la procesul esenţial de „democratizare a democraţiei”.

CONCLUZIE

Washington, aprilie 2014, Victoria Nuland: Se observă o “tendință îngrijorătoare ca


aspirațiile cetățenilor să fie călcate în picioare în interesul oligarhilor corupți”, care “își folosesc
banii și influența pentru a înăbuși opoziția politică, pentru a cumpăra politicieni și mass-media,
pentru a slăbi independența justiției și drepturile ONG-urilor”.

Revin la Alexandru Jucan: “Alo, Laura Georgescu, Mititelu, Popesu, Cristea, jurnaliști de
presă liberă... poate luați aminte la demersul Curții Constituționale a României: şedințele Curții,
transmise de presă!”

V-am propus și eu să transmitem ședințele CNA, în direct, pe internet. Nu ați dorit. Am făcut-
o eu, totuși! Cum ați reacționat? În niciun caz ca niște jurnaliști cu integritate, ci ca niște oameni
speriați, care vor să se ascundă de opinia publică. Chiar ați invocat ședințele instanțelor, ca fiind
secrete. Ehhh... uitați, stimați colegi, însăși Curtea Constituționala ce dorește să facă, pentru o
adevărată transparență. Oricât de multe presiuni se vor face la adresa mea, nu mă voi opri din a
transmite online şedinţele CNA, până când acestea nu vor putea fi vizionate pe pagina oficială a
instituţiei.

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


“CNA este instituția care ar trebui să reacționeze, într-un stat de drept, în apărarea libertății
presei. Însă CNA a fost, în anul 2014, doar un instrument de protecție a propagandei politice derulate
17
pe televiziuni. Piața audiovizuală nu poate fi altfel decât este autoritatea care o reglementează și
controlează. Nu televiziunile sunt principalele vinovate pentru derapajele inadmisibile, ci autoritatea
care le permite.“ Narcisa Iorga, fost membru CNA

“Ședința de astăzi a CNA. Anulată din lipsă de cvorum. Conform noului Regulament de
organizare și funcționare, la conducerea ședinței de astăzi trebuia să fie Narcisa Iorga. La ora 10:10,
în sala de plen erau prezenți Radu Călin Cristea, Viorel Buda, Monica Gubernat, Narcisa Iorga,
Florin Gabrea și subsemnatul. În concediu erau Răsvan Popescu și Lorand Turoș. Am așteptat 20
minute apariția Laurei Georgescu și a lui Christian Mititelu. Cancelaria și secretariatele celor doi au
încercat să îi contacteze dar nu au răspuns. Nici măcar nu au catadicsit să transmită că nu vor
participa. Ar fi putut să o facă măcar din respect pentru presă și invitații care își așteptau rândul
pentru ordinea de zi: acordări de licențe, prelungiri de licențe.“

În fiecare zi se mai întâmplă ceva în CNA, un derapaj, şi mass-media tace. Mă întreb dacă nu
este de interes sau acest lucru este o tăcere de înţelegere? Trebuie să se înţeleagă că dacă ei vor
continua să se poarte aşa cu noi, noi nu o să dăm ceva mai bun. Hai să creăm liberatea informaţiei prin
dorinţa mass-mediei de a expune probleme cu care se confruntă. Participand tacit la acestă înţelegere
nu face decât ca noi, beneficiarii de informaţie, să avem de suferit. Şi noi, beneficiarii de informaţie,
plătim media. La percepţia primară a imaginii, beneficiarul „înghite” informaţia pentru că, în mod
generic, aceasta nu mai trece prin filtrul procesării individuale, ci se adresează direct subconştientului.
Percepţia imaginii difuzate la televizor este similară celei produse ca urmare a vizionării unui tablou
timp îndelungat. Rămân detalii repetabile în subconştient, chiar dacă rezultatul este diferit de povestea
vizionată. În final, beneficiarul aduce detaliile în prezent, în contextul actual.

Imaginea din mass media redă diferitele concepţii existente despre provocările la care
societatea, şi, implicit, individul trebuie să se supună în era informaţională. Nu degeaba am adus în
discuţie la începutul acestei lucrări expresia “monstru social” deoarece, mass-media poate să
transforme gradul de violenţă al individului. Având în vedere disfuncţiile comportamentale ale
societăţii româneşti din ultima vreme, cred că se simte nevoia de revitalizare şi reconsiderare a mass
mediei. Toate efectele nocive pot fi transformate în beneficii, păstrând efectul economic activ.
Multiplele instrumente ale cadrului normativ de specialitate al mass-mediei cu precadere audio-viziuală

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


pot repoziţiona societatea, însă pentru ca acest lucru să fie posibil este necesară o rectificare a
legislaţiei audio-vizuale şi o dorinţă a instituţiilor statului de a participa la acest program.
17
Aşa cum aţi vazut mai sus, în România, instituţia care se ocupă cu monitorizarea audio-
viziualului poartă denumirea de CNA (Consiliul Naţional al Audio-Viziualului). Acestă instituţie şi-a
pierdut în ultima vreme credibilitatea în faţa societăţii, pierzând controlul asupra trusturilor de presa şi
prin implicarea în diferite scandaluri mediatice. Politizarea acestui consiliu nu face nimic altceva decât
să păstreze starea de efect negativ dat de mass-media. CNA uită că fiecare trust mass-media are o
ideologie proprie pe care se străduieşte s-o transmită, pentru a-şi ocupa şi consolida locul în social.
Rolul social este unul dintre centrele de putere ale unei societăţi informalizate. Ideologia este similară
tuturor formelor de manipulare a imaginilor.

Unde s-a pierdut respectul pentru această instituţie a statului? Trebuie să înţelegem că odată cu
pierderea respectului faţă de instituţii, pierdem respectul faţă de indivizi, apoi respectul primordial faţă
de noi înşine. Siguranţa naţională înseamnă relaxarea cetăţeanului, încrederea în faptul că poate să îşi
exprime părerile argumentate prin acţiuni în dezbatere (nu că aşa vreau eu) şi în informarea corectă, nu
în informarea care serveşte anumite interese. Azi mass-media este plină de informaţii care ... lipsesc.

Departe de mine să aduc critici mass-mediei căreia nu îi diminuez rolul informator; doresc doar
să accentuez importanţa ei în siguranţa statului şi conştientizarea efectelor nocive ale nesupunerii sale
unor legii. Mass-media trebuie să se supuna regulilor audio-viziuale, nu a celor politice, trebuie să îşi
redefinescă expres respectul individual. Sunt de acord cu liberul acces la informaţie, dar el trebuie făcut
dupa anumite reguli ca să se poată elimina manipularea. Informaţia nu însemnă manipulare, cum media
nu înseamnă propagandă, dar trebuie avut în vedere că creierul uman poate fi afectat de
bombardamentul informaţional. Individul contemporan are dreptul la informare corectă fără ca
artificiile de care se foloseşte media să îl afecteze.

Nu sunt de acord nici cu opoziţia pe care anumiţi indivizi o folosc în a nu privi la televizor;
televizorul rămâne o sursa de informare.

Nu cred nici în strategia unui anumit trust sau unui anumit ziar, indiferent de corectitudinea
oferirii de informaţie, deoarece aceasta fiind unidirectionala nu poate forma decât o singură părere care
să se îndrepte în aceeaşi direcţie, una dictatorială. Individul modern trebuie să îşi aleagă informaţia, să
o structureze şi să o aducă în realitatea lui.

Informaţia din media trebuie să respecte valorile. Valorile naţionale sunt de natură spirituală,
culturală şi materială, iar media are obligaţia ca, prin lege, să le păstreze ca prim deziderent. Din
păcate, deşi legea audiovizualului prevede ca un procent din grilă să reprezinte aceste valori, din cauza

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea


intereselor economice, acestea sunt înlocuite cu simple emisiuni de tabloid. Acest lucru formează, în
timp, schimbări majore de valoare în percepţia socială. De exemplu, datorită promovării excesive a
17
unor modele, toate fetiţele vor să se căsătorescă cu “făt-frumos” bogat şi bătrân. Acesta poate
reprezenta un risc asupra siguranţei naţionale, deoarece periclitează educaţia (dacă modelul nu are
educaţie, eu de ce aş avea nevoie).

Securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a statului de drept. Ea reprezintă un drept


imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului, ce funcţionează pe ordinea
constituţională.

Strategia de securitate naţională răspunde nevoii de obligaţie şi de protecţie împotriva riscurilor


şi ameninţărilor ce pun în pericol drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, valorile şi interesele
naţionale vitale. Se vizează prin securitate naţională starea de siguranţa şi, implicit, siguranţa
cetăţeanului. Ea se realizează prin măsuri adecvate de natură politică, legistrativă, economică,
diplomatică etc. Legea audioviziualului trebuie respectată şi trebuie depăşit momentul actual de
manipulare şi coruptie din media.

Bibliografie :

The Information Age: Economy, Society and Culture: The Rise of the Network Society (1996) -
Manuel Castells
TEHNICI DE PROPAGANDĂ, MANIPULARE ŞI PERSUASIUNE IN TELEVIZIUNE
-Radu Herjeu
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Pentru o Românie care garantează
securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare

Semnele televiziunii - Hartley John si Fiske John

LEGE Nr. 504 din 11 iulie 2002 -Legea audiovizualului

LIBERALIZAREA ACCESULUI LA INFORMATIE comentarii si propuneri pe marginea


proiectului liberal privind liberul acces al cetatenilor la informatia publica- Ciprian Fartusnic

AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII -Editura Universităţii Naţionale de Apărare


Bucureşti – 2004 Autor: Col. (r.) dr. Grigore ALEXANDRESCU

https://www.facebook.com/ValentinJucan?fref=ts

Anda Cruceanu, Mass-media – Liberul acces şi Imaginea