Importanța alimentației corecte pentru sănătate

Alimentele reprezintă procesul de utilizare a alimentației. Din punct de vedere teoretic și

practic, alimentul este definit ca un complex de ,, elemente” sau de ,, elemente” sau de ,, factori
nutritivi”, cu structură diversă ce constituie materia primă sau furnizorul energetic și plastic al
metabolismului.

Pentru asigurarea vieții sunt necesare proteine, lipide, glucide, săruri minerale și vitamine.
Având în vedere ca substanțele amintite sunt formate dintr-o serie de substanțe mai simple, atunci
numărul de compuși nutritivi necesari organismului se ridică la cifra de 80 ( 20 aminoacizi,
inclusiv 8 – esențiali , 20 de acizi grași , 6 glucide, 20 de elemente minerale și 14 vitamine). Aceștia
constituie așa zișii ,, factori nutritivi”, care în natură nu există nici sub formă pură, nici solitari, ci
în anumite asocieri, constituind alimentele.

Alimentația definește ceșterea și dezvoltarea organismului, dar împreună cu schimbarea

pozitivă a modului de viață poate conduce la rezultatele semnificative privind starea sănătății
individuale. Alimentația corectă are un rol important nu numai în funcționarea organismului și
menținerea proceselor metabolice, dar și în păstrarea sănătății în prevenirea diferitor boli sau chiar
în încetinirea proceselor de îmbătrânire. Alimenția corectă joacă un rol extrem de important în
crearea unei bune dispoziții și a unei vieți sănătoase.

Din punct de vedere biologic biologic, pentru realizarea dezvoltării umane trebuie asigurată
o stare de echilibru nutritiv permanent, singura modalitate de a înlocui sau a furniza materialul
plastic și energetic necesar, de calitate și în cantitate necesară. O abatere de la acest echilibru
dinamic între aport și cerințe, indiferent în ce sens ( în plus sau în minus), constituie o problemă
pentru organism, solicitând eforturi pentru a-i face față. Când aceste eforturi cresc în amplitudine
sau se repetă consecințele devin grave.

Radicalii liberi sunt molecule reactive cu un electrou liber care permanent caută
recăpătarea stabilității prin sustragerea violentă a unui electron de la o altă moleculă. Este
demonstrat faptul că moleculele reactive ale oxigenului acționează asupra lipidelor celulare. În
fața radicalilor liberi membrana pierde capacitatea sa protectoare și prin urmare se realizează
pătrunderea substanțelor nocive și dezintegrarea celulei. Radicalii cu activitate chimică sporită
afectează ADN – ul celular provocând fenomenul oncogenezei. În derm distruge fibrele de
colagen, elastină și adiționează apa micșorând astfel turgorul și elasticitatea pielii.

Dacă copiilor nu va fi asigurată o dietă echilibrată 1, atunci ei nu se vor dezvolta corect.

1
din proteine, glucide, vitamine, calciu, fosfor și fluor o dietă echilibrată trebuie să conțină:
proteine + lipide + glucide+ vitamine + minerale + apă într-un raport corespunzător :
Proteine – 1

Lipide – 1

Glucide - 4

Este necesară repartizarea corectă a nutrienților pe parcursul zilei pentru:

 Micul dejun – 20% din rația zilnică

 Prânz – 45% ( prânzul se numește dejun)
 Gustare – 10%
 Cina ( masă de seară) – 25%

Organismul uman nu poate sintetiza toate nutrimentele de care are nevoie , în special cei 8
aminoacizi esențiali ( triptofan, lizin, metioin).

20 de aminoacizi intră în structura proteinelor, dar peste 100 de aminoacizi se găsesc în țesuturile
organismelor vii, care nu participă la biosinteza proteinelor.

Sursa acestora constituie alimentele sau suplimentele. Rezultatele unui studiu au

demonstrat că oamenii, actualmente consumă în general foarte multă carne – sunt carnicori ( lat.
cannis = carne + voro = a mânca), dar cei vegetarieni se otrăvesc cu îngrășămintele folosite la
creșterea plantelor. Ultimile statistici arată că vegetarienii sunt mai slabi; au tenul mai curat și au
un randament intelectual aparent mai mare. Dar medicina arată, că pe termen lung, lipsa proteinelor
de origine animală din alimentație provoacă boli grave, care pot apărea oriunde în organism. Să fii
vegetarian înseamnă să excluzi din alimentația carnea și produsele lactate. În realitate rareori
persoanele cu acest stil de viață sunt chiar atât de exclusivi. Mulți din ei consumă ouă și produse
lactate, iar unii acceptă chiar și carnea de pește sau fructele de mare. Conform unui studiu publicat
recent aceștia din urmă sunt de fapt cei mai sănătoși.

Corpului uman nu-i plac extremele. Lipsa proteinelor și a grăsimilor de origine animală
împiedică buna funcționare a celulei în general și a celei nervoase în special. În plus plantele
actualmente nu mai conțin ceea ce conțineau cândva ( ceea ce ar trebui să conțină), atât din cauza
sărăcirii solurilor, cât mai ales din cauza chimicalelor ( pesticide, îngrășăminte minerale) cu care
sunt tratate. Carnivorii – sunt de regulă obezi, suferă de boli hepatice sau renale, devin diabetici
cu dereglări cardiovasculare, din cauza excesului de substanțe nutritive pe care îl presupune un
regim alimentar bazat pe cantități mari de proteine. Concluzia este una singură: corpului uman
nu-i plac extremele și deaceea nu este perfect sănătos decât atunci când este hrănit corect.

,, Corect” din punct de vedere alimentar, înseamnă:

 1. Un regim alimentar corect pentru anul modern, în mod necesar trebuie să conțină
cantități mici de alimente. E foarte important să nu mâncăm la nici o masă până când
apare senzația de sațietate.
2. Amestecul făcut din zeci de alimente diverse este mai puțin hrănitor decât o masă la care
se consumă 3 - 4 ( cel mai mult șapte ) feluri de mâncare. Alegerea acestora trebuie să
fie realizată în așa mod încât să nu să se consume, la aceeași masă produse care se exclud
din punct de vedere chimic. Astfel, evreii niciodată nu consumă, în aceeași zi produse
lactate și produse din carne. Talmudul le recomandă ,, zile de carne” și ,, zile de lapte”.
Explicație: în timpul procesului de digestie a produselor lactate, în tractul digestiv se
conțin enzime ( fermenți) care ,, atacă” proteinele din carne și formează împreună niște
substanțe ,, nitriții” care nu se supun digestiei – nu se digeră – nu se metabolizează –
reprezentând substanța otrăvitoare pentru ficat și apoi pentru organismul în întregime.
3. Mestecatul prelungit și consumul hranei în condiții plăcute sunt deasemenea factorii
importanți. Mestecatul mai mult timp al unei înghițituri reduce cantitatea de alimente
consumate în timpul obișnuit al mesei. O conservație plăcută și pauzele mari între
înghițituri ajută suplimentar în acest sens. Starea psihică de bine reprezintă factorul
esențial.
Americanii, în baza cercetărilor efectuate au constatat: dacă la o masă două persoane
se ceartă, atunci hrana devine otravă pentru ambele, dat și pentru toți cei din jur. Ora
mesei este un moment plăcut pentru creier, când el primește o porție importantă de
serotonină, produsă la gândul acestei plăceri. Când omul este fericit, atunci mecanismul
digestiv funcționează perfect. Și dimpotrivă, la cea mai mică indispoziție, fluidele
implicate în procesul digestiei se dereglează ( mulți cunosc senzația de greață provocată
de teama unui examen). Este mult mai bine de renunțat complet la o masă dacă, dintr-
un motiv sau altul, ne-am supărat.
4. Pauza (siesta) după masă (masa de pauză) trebuie respectată.

Este greșită opinia celor, care susțin că după masă obligatoriu trebuie mișcare, de exemplu,
plimbare. Dimpotrivă, studiile științifice propun cu totul altceva. De exemplu, toate animalele după
masă se „odihnesc”. Există motiv clinic pentru acest comportament. Este dovedit că în timpul
plimbării sau deplasării sistemul endocrin se mobilizează și produce un hormon, care „atacă”
grăsimile stocate și le transformă în energie, necesară pentru activitatea / hrănirea mușchilor
(tironina sau triiodtiromina = tatraiodtironina – glandei tiroide – stimulează metabolismul).
Hormonii eliberați pentru transformarea glucidelor abia consumate în grăsimi se „ contrazic ” cu
cei care vor exact invers, iar efectul este o stare de nervozitate și disconfort, foarte dăunător pe
termen lung.
 5. Proteinele din carne se consumă înainte de siestă, adică la masa de pauză. Dimineața se
recomandă ouăle și glucidele, iar seara supe, salate și fructe. Această disociere alimentară ajută
mult organismului omului modern. Ouăle fiind un aliment complet, distinat hrănirii puilor
declanșează toate mecanisele necesare vieții. Suplimentul de glucide (sub formă de miere sau
dulceață) ajută creierului să intre în regim maxim de funcționare. Este stabilit faptul: creierul se
hrănește numai cu glucide și nu trebuie să-l înfometăm. Atunci când creierul suferă de foame (așa
se întâmplă când sse axclud complet din alimentație pâinea și dulciurile), el declanșează un
mecanism de auto-apărare și depune „orbește” totul ce se mănâncă (se consumă). Acest mecanism
este moștenit din lumea animală și are obligațiunea să ajute orice organism viu pe timp de iarnă
sau în timpul unei secete, adică în situație de „ criză ”. Astfel putem să răspundem la întrebarea:
de ce majoritatea regimurilor (curelor) de slăbire eșuează. Întrucât excluderea unor alimente
provoacă dezechilibrări mult mai mari (mai grave) decât simpla supraalimentație. Pentru ca un
organism să înceapă să consume din depozitele adipoase el trebuie obligatoriu să primească
alimente în cantități mai mici decât are nevoie, dar cel puțin de trei ori pe zi.

Mesele trebuie să includă toate substanțele necesare vieții, deoarece lipsa unui singur element
va afecta metabolismul și întregul sistem endocrin.

Prin studiile realizate de-a lungul timpului s-au constatat efectele prin care alimentația
influențează asupra corpului uman. Astfel au fost evidențiate 10 alimente care contribuie la buna
funcționare a organismului și la menținerea stării de sănătate.

1. Roșiile, conțin lycopen (un pigment roșu) = roșiile se numesc Lycopersicon și scad cu 40%
posibilitatea apariției cancerului de prostată.
2. Nucile ajută la diminuarea nivelului de colesterol și reduc riscul bolilor cardiovasculare.
3. Soia, bogată în izoflavonoide ( glicozide = flavonoid + glucid – se găsesc în celule; ca
pigmenți – determină diferite culori la plante: antociane – culoare roșie, albastră movă;
flavone, aurone și halcone – culoare galbenă și oranj; catehine și leicoantociane – sunt
substanțe cu acțiune de tăbăcire ); cu acțiune antioxidantă, antiseptică, ajută la păstrarea
densității osoase și la funcționarea aptimă a sistemului cardiovascular. Folosită în dieta
curentă. Soia scade riscul bolilor de inimă, previne aparișia canderului și osteoporozei.
4. Strugurii fluidizează sângele, favorizează eliminarea cheagurilor și reduce astfel riscul de
accidente vasculare cerebrale.
5. Fulgii de ovăz consumați zolnic aduce un aport de fibre în organism, reduc nivelul
colesterolului în sânge și asigură buna funcționare a inimii.
6. Afinele, bogate în atioxidanți, stopează sau rețin efectele îmbătrânirii și ajută la prevenirea
infecțiilor tractului urinar.
7. Portocalele protejează organismul împotriva cancerului și a accidentelor cerebrale.
8. Varza, bogată în acid filic și potasiu, previne apariția congestiilor cerebrale și a cancerului.
9. Semințele de in, conțin grăsimi Omega – 3, inhibă dezvoltarea cancerului mamar și ajută
organismului în procesele antiinflamatorii.
10. Broccoli – extrem de gustoase, foarte ușor de preparat, aceste legume sunt un adevărat
izvor de sănătate. Studiile au arătat, că dacă brocoli se consumă regulat, atunci scade riscul
apariției cancerului la colon și cancerului mamar.

Încercați ca măcar o dată pe săptămână să nu vă lipsească broccoli din

farfurie!