Tema 1 : Obiectul şi metodele studierii filosofiei dreptului

Obiectul :
În cadrul acestei discipline juridice, studenţii şi profesorii studiază procesul istoric de costituire şi de
dezvoltare a diverse concepţii şi teorii referitoare la filosofia dreptului. Aceste teorii pe parcursul dezvoltării
omenirii au servit în calitate de fundament la elaboararea ştiinţei dreptului, inclusiv a deverse ramuri ca drept
penal, civil, familiei, contractual.
Marii filosofi din perioada antică scriau că filosofia este „mama tuturor domeniilor, ştiinţifice , matematice,
fizice, astronomice, dreptului etc.
De exemplu concepţiile filosofice despre dreptate , pedepse , infracţiuni, iniţial sau bazat pe dogmantele
religiei. În diverse religii, inclusiv creştinism, la musulmani , la brahmani, budişti, erau norme religioase care
stabileau măsuri de pedeapsă pentru comiterea unor furturi, omor, viol, dar în doctrina religioasă acele încălcări
se pedepseau prin aplicarea păcatelor pentru care oamenii răspundeau după plecarea în altă lume.
Filosofii antici în calitate de gînditori au constatat că numai pedeapsa păcatului nu-i reţine de la comiterea
infracţiunilor, de aceea marii filosofi au propus organelor de stat că pentru fiecare crimă ( furt omor viole) să fie
stabilite prin lege pedepse concrete începând de la diverse diverse amenzi pînă la pedeapsa cu moartea .
În statele antice regii , împăraţii , faraonii se prezentau în faţa populaţiei în calitate de trimişi ai zeilor, de
exeplu : pentru ca populaţia babilonului să se subordoneze dispoziţiilor ţarului Hamurapi, pe coloana de Bazald
sus era statuia zeului Şamaj stînd în scaun, iar în faţa lui în genunchi era scultat Hamurapi . Această alegorie
insufla populaţiei credinţa, că legile au fost date lui Hamurapi de către zeul Şamaj.

Doctrinele filosofilor atît din epoca antică cît şi din epoca modernă, contemporană, au contribuit atît în trecut
cît şi in prezent la dezvoltarea social – economică, culturală, politică în diverse state. În cazurile cînd doctrinarii
comit în teoriile lor greşeli, teoriile respective duc unele state la dezastre umane şi crize economice, de exemplu
teoriile coloniştilor europeni din Africa şi alte continente potrivit cărora albii trebuiau să domine , iar negrii să se
subordoneze. La fel la un deyastru enorm a dus teoria Ariană (fascistă) a lui Hitler din cauza căruia sa dezlănţuit
cel de-al II Razboi Mondial.
 Metodele :
Metoda Comparativă – permite să determini ce este comun în una sau mai multe teorii ale unor filosofi cu
teoriile altor filosofi şi prin ce se deosebeşte una de cealaltă.
Metoda Istorică - prevede necesitatea studierii începînd din cele mai vechi timpuri şi pînă în zilele noastre.
Metoda Logică – obligă studenţii şi profesorii să studieze doctrinele în baza unor raţionamente proprii şi a
elaborării unor deducţii referitor la unele sau alte doctrine .
Metoda inductivă – stabileşte că examinînd situaţiile dezvoltării filosofiei într-o ţară , a 2 , a 3 , în cele din urmă
stabilim , nivelul general de deyvoltare a filosofiei dreptului în perioada respectivă.
Metoda deductivă – această metodă permite de a stabili esenţa şi conţinutul unor doctrine dintr-o epocă concretă
în baza cunoaşterii doctrinelor acelor filosofi juristi din perioada respectivă , de exeplu : dacă în perioada
medievală unii filosofi referindu-se la doctrina contractelui social , scriau că esenţa şi conţinutul principal al
doctrinelor lor se rezumau la problema cui aparţine (suveranitatea) în stat, majoritatea auorilor acestor doctrine
scriau că în timpul stăvechi nu exista statalitate , totuşi oamenii trăiau intr-o societate haotică în care cei mai
puternici îi băteau pe cei mai slabi .Acea situaţie filosoful englez Thomas Hops a expuso metaforic „ omul pentru
om este lup ” . Mai tîrziu potrivit lui Thomas oamenii sau adunat impreună şi au decis să aleagă pe unul din ei
să fie Rege căruia să ii acorde putere pentru a face ordine în societate, obligîndu-se să respecte ordinea în societate
.
Perioditizarea istorică filosofiei dreptului .
Din punt de vedere a dezvoltării istorice filosofia dreptului a parcurs 4 etape :
1. Antică (sclavagistă)
2. Medievală (feudalismului)
3. Modernă (burgheză, capitalistă)
4. Contemporană (capitalistă, socialistă)

Corelaţia dintre filosofia dreptului si alte obiecte de drept.

Între filosofia dreptului şi teoria generală a dreptului există mai multe aspecte comune :
teoria generală a dreptului - de asemenea conţine informaţii referitoare la doctrinele dreptului notarului,
contractului social , suveranităţii etc. însă în cadrul disciplinei TGD doctrinele menţionate „studiază doar la
general în varianta succindă ”
În cadrul filosofie dreptului doctrinele se studiază profund începând de la apariţia lor în perioada veche si urmînd
şi urmînd evoluţia lor de mai tîrziu până in zilele noastre. De exeplu doctrina constractului – social a fost elaborată
de Jean în cadrul unei cărţi aparte.
De asemenea filosofia dreptului are o anumită legătură şi cu domeniile dreptului penal, civil, familiei,
contratual etc. de exeplu lupta cu corupţia pentru a obţine succese are nevoie nu numai de legi dure de pedepsire
a infractorilor ci şi de studii filosofice – juridice, economice, sociale şi culturale pentru a stabili faactorii care ii
determină pe oameni să dea şi să primească mită.