Odată cu înaintarea în vârstă, corpul nostru nu mai poate digera laptele.

Laptele animal conţine lactoză.

Lactoza este un carbohidrat macromolecular compus din două molecule: glucoză şi galactoză.
Pentru ca lactoza să fie absorbită în intestin, ea trebuie să fie mai întâi divizată în cele două
molecule conţinute. Enzima care se ocupă cu absorbţia şi divizarea lactozei este numită lactază şi
este localizată la suprafaţa celulelor mucoasei intestinale. Aşadar, pentru ca laptele să poată fi
digerat, este nevoie ca în stomacul şi intestinul nostru subţire să existe o enzimă specifică, numită
lactază – menită să descopună -în zaharuri simple- lactoza din lapte.
Ei bine, omul, încă de la începutul existenţei sale a fost programat ca imediat după “înţărcare” să
piardă capacitatea de a digera lactoza.
Organismul adultului nu mai produce enzima lactaza,cu ajutorul căreia poate digera lactoza
din lapte.
O altă enzimă care ajută la digerarea laptelui este renina. Ei bine, şi această enzimă este produsă
cu uşurinţă de către stomacurile copiilor mici, însă stomacurile adulţiilor nu o mai produc.
Laptele de vacă este bogat în calciu, dar organismul uman nu îl poate asimila.
Laptele de vacă, despre care se spune că este atât de bogat în calciu şi este indispensabil omului,
nu este chiar aşa.
Într-adevăr laptele de vacă este bogat în calciu, dar asta nu înseamnă, că prin consumarea lui,
corpul nostru chiar beneficiază de calciu.
Organismul nostru nu poate asimila calciul din lapte, din mai multe motive:
a) Laptele reacţionează precum un acid, iar corpul nostru are nevoie de alimente alcaline.
Pentru a susţine viaţa, sângele trebuie să fie uşor alcalin (aproape de nivelul neutru al pH-ului),
iar laptele de vacă este acid. În aceste condiţii, atunci când tu consumi o cantitate de lapte sau
orice alte lactate, creşte aciditatea în corpul tău, deoarece reacţia de metabolizare a proteinelor
animale – conţinute de lapte este o reacţie acidă. Sângele tău va face tot ce îi stă în putinţă ca să
neutralizeze această reacţie. El va sustrage calciul existent deja în oase.
Sângele este programat să menţină corpul în viaţă şi va face acest lucru cu orice preţ,chiar dacă
trebuie să sustragă calciul din oase şi dinţi.
“Laptele şi brânza, având multe proteine şi fiind acide, scad pH-ul sângelui şi îl acidifică. În această
situaţie, organismul se apară şi, obligatoriu, scoate calciul din oase, ca să echilibreze pH-ul
sângelui şi să poată să rămână normal. Astfel, aceste alimente consumate în cantităţi mari, ajung
să ne fure calciul din oase şi devin nişte hoţi de calciu. (…) Este adevarat că laptele are mult calciu,
dar în acelasi timp, laptele este acid, pentru că are aminoacizi şi va face ca şi sângele să fie acid.
Pentru a se apăra, organismul absoarbe calciul din oase, ajungând în situaţia în care calciul din
lapte să nu se absoarbă.”
-Dr. Virgiliu Stroescu-
b) Calciul are nevoie de un anumit echilibru de minerale ca să poată fi asimilat.
Pentru ca organismul nostru să poată asimila calciul în corp, mai are nevoie şi de prezenţa
anumitor minerale, cum ar fi magneziul şi borul. Ei bine, se pare că laptele de vacă nu prezintă
aceste proprietăţi.
Calciul de origine vegetală este cel mai bun, se potriveşte excelent nevoilor corpului nostru.
Calciul vegetal este echilibrat în magneziu, a cărui prezenţă este esenţială pentru absorbţia şi
asimilarea calciului în organism, iar acest lucru este valabil şi pentru bor, un element care se
găseşte exclusiv în vegetale.
“S-a descoperit că, calciul, pentru a putea fi asimilat şi folosit de oase, are nevoie de un anumit
echilibru de minerale. Laptele bovin are un conţinut extrem de mare în fosfor, ceea ce împiedică
asimilarea calciului de către organism. Calciul neasimilat va fi scos din organism prin urină. Acest
lucru va determina ca pH-ul urinei să fie prea alcalin şi va crea o predispoziţie a persoanelor la
infecţii urinare.” (…) “Laptele de vacă este carent în magneziu şi nu are bor, ceea ce face
imposibilă utilizarea conţinutului său în calciu de către om.”
-Dr. Michael Klaper-
Ei bine, când auzi şi înţelegi toate aceste lucruri … şi mai citeşti şi concluziile cercetăriilor ştiinţifice
de-o viaţă a dr. T. Colin Campbell din “Studiul China“, atunci nu mai ai nici o speranţă că laptele
de vacă chiar îţi redă sănătatea.
În aceste condiţii, începi să cauţi alternative sănătoase, care să înlocuiască celebrul şi păcătosul
lapte de vacă.
Şi începi să renunţi de bună voie şi treptat la toate produsele lactate.
“Spre deosebire de laptele de origine animală, laptele vegetal nu conţine cazeină, grăsimi
animale sau lactoză, ci grasimi de origine vegetală, nesaturate.”
-Prof. dr. Mencinicopschi-
Lapte vegetal. Un aliment foarte sănătos, gustos şi hrănitor. Din ce poţi face lapte vegetal?
Laptele vegetal îl poţi face din foarte multe nuci (cocos, migdale, nuci, alune de pădure, arahide,
caju, etc), seminţe (floarea soarelui, susan, cânepă, etc) şi cereale (ovăz, quinoa, orez, mei, etc).
Eu prefer varianta laptelui vegetal crud, aşadar laptele din soia iese din discuţie, după părerea
mea. În plus, poate nici măcar nu este chiar atât de sănătos precum se zice, iar în plus, mai trebuie
şi tratat termic şi aromatizat.
Cel mai gustos lapte vegetal îl obţii din cocos, nuci româneşti, migdale, semnite de susan, seminţe
de floarea soarelui, caju, quinoa, etc.
Laptele de migdale, precum aproape orice variantă de lapte vegetal (excepţie laptele de soia)
este un lapte bogat în minerale (Ca, Mg, etc) şi oligoelemente esenţiale, proteine, vitamine (mai
ales cele din complexul B), enzime, acizi graşi esenţiali, fibre, etc. Este un lapte nu doar gustos,
dar şi foarte sănătos.
Lapte vegetal din migdale * (sau nuci)
Ingrediente:
o cană de migdale înmuiat (hidratate) peste noapte (minim 8 ore)
3-4 curmale – înmuiate şi ele minim o oră sau o linguriţă de miere sau chiar zahăr brun
aprox. 800-1000 ml apă
un vârf de cuţit cu sare marină (opţional)
Preparare:
1. Migdalele se pun la înmuiat într-un bol cu aproximativ 500 ml apă şi se lasă aşa peste noapte
sau cel puţin 8 ore.
2. A doua zi se limpezesc, se curăţă de coajă (opţional) şi se adaugă în blender. Se adauga acum
şi curmalele, sarea şi o cană de apă şi se blenduiesc până la omogenizare (aproximativ 30 de
secunde, depinde cât de puternic este blenderul tău). După ce se obţine o pastă omogenă, se
adaugă şi restul cantităţii de apă şi se mai blenduieşte câteva secunde.
3. Laptele obţinut se strecoară de pulpa rezultată, printr-un tifon dublu sau printr-un săculeţ
special stoarcerii laptelui vegetal, deasupra unui bol mare … şi gata … se poate savura în pace!
Este un lapte onctuos şi destul de cremos. Se poate păstra la frigider 1-2 zile, dar cel mai bun este
în prima zi.
Pulpa rămasă o poţi mânca aşa cum este sau alături de cereale şi fulgi. Este delicioasă.
Deasemenea, poţi prepara din ea diverse prăjiturele raw vegane, bânzică raw vegană, etc … sau
chiar nişte bombonele tare gustoase. Vezi aici despre ce e vorba
*Notă: La fel procedezi şi la fel respecţi proporţia ingredientelor şi atunci când vrei să îţi faci lapte
vegetal din nuci. Singura diferenţă e că în loc de migdale, pui nuci 😉

Lapte vegetal din seminţe de susan

Ingrediente:
3/4 cană (100 gr.) cu seminţe de susan (hidratate) peste noapte (minim 3-4 ore)
3-4 curmale – înmuiate şi ele minim o oră sau o linguriţă de miere/sirop de arţar
aprox. 800-1000 ml apă
un vârf de cuţit cu sare marină (opţional)
Preparare:
1. Seminţele de susan se pun la înmuiat peste noapte.
2. A doua zi se limpezesc şi alături de toate ingredientele, se adaugă în blender şi se blenduiesc
până la omogenizare (aproximativ 30 de secunde … sau depinde cât de puternic este belnderul
tău).
3. Strecori apoi laptele obţinut, printr-un tifon dublu, deasupra unui bol mare … şi gata … se poate
savura în pace!
Este un lapte mai light, cu un gust aparte şi foarte bogat în calciu. E gustos.
Sfat practic: Pentru o mărunţire şi omogenizare foarte bună a ingredientelor, procedează astfel:
adaugi în blender, prima dată, ingredientele solide, iar apoi adaugi puţină – doar să fie puţin peste
nivelul solidelor. Porneşti blenderul şi laşi să se facă o pastă destul de omogenă. Apoi adaugi
restul de apă şi mai blenduieşti câteva secunde pentru omogenizarea completă. Pe urmă strecori
şi … savurezi lăpticul 😉

Lapte vegetal din pulpă proaspătă de cocos

Ingrediente:
o nucă mare de cocos (doar miezul)
aprox. 800-1000 ml apă
Preparare:
1. Mai întâi găureşti nuca de cocos şi goleşti tot lichidul din ea.
* (una din cele 3 găurele va ceda în momentul în care vei înfige şi răsuci vârful unui cuţit în ea).
2. Apoi spargi nuca cu un ciocan sau lama unui cuţit gros, bătând circular asupra nucii. După ce
va ceda şi se sparge în două părţi, vei desprinde miezul cu vârful unui cuţit.
3. Pulpa de cocos o mărunţeşti în robotul de bucătărie. Apoi adaugi în blender toate ingredientele
din reţetă şi mixezi până când apa albă devine precum laptele (30-60 de secunde).
4. Filtrezi conţinutul printr-un tifon sau săculeţ special.
5. Pulpa obţinută o poţi integra în compoziţia diverselor prăjiturele raw.
Atenţie: laptele de cocos, dacă îl păstrezi la frigider după preparare, va separa deasupra un strat
de grăsime. Este vorba de untul de cocos. Daca vrei poţi să îl selectezi şi foloseşti la alte preparate,
dacă nu, atunci păstrează laptele înainte de consum la o temperatură ambiantă mai caldă. Astfel
grăsimea se va topi şi se va omogeniza perfect cu laptele.