Sunteți pe pagina 1din 16

LICEUL TEHNOLOGIC SAVIRSIN

REFERAT LA M2-FENOMENE HIDRO-METEO


EXTREME

PROFESOR:JURCOANE ROANA
ELEV:RECALO ROBERTA
CLASA A XI-A A
INUNDAȚIILE
CUPRINS

GENERALITAȚI
TIPURI DE INUNDATII
CAUZE
EFECTE
MASURI DE PROTECȚIE
MASURI DE COMBATERE
INUNDAȚIILE IN ROMANIA
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
GENERALITAȚI
Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu
apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă. .

Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale, topirii
bruște a zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de câmpie,
în urma acțiunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ
submarine etc.

Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc diguri, baraje ș.a. Inundațiile


(numite irigații) pot fi provocate și în mod voit pentru a iriga terenurile
agricole. Tot intenționat se provoacă inundații în amonte de baraje, pentru
a construi lacuri de acumulare.

Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a


cicluluihidrologic natural al Pământului. Inundaţiile şi în special marile
inundaţiiconstituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi
marchează profunddezvoltarea societăţii umane, ele fiind din punct de
vedere geografic cele mairăspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele
mai mari producătoare de pagubeşi victime omeneşti. Practica mondială a
demonstrat că apariţia inundaţiilor nu
poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse
printr -un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni
menite să contribuie ladiminuarea riscului asociat acestor fenomene.
Managementul inundaţiilor este uşurat de faptul că locul lor de
manifestareeste predictibil şi adesea este posibilă o avertizare prealabilă,
iar în mod obişnuiteste posibil să se precizeze şi cine şi ce va fi afectat de
inundaţii. Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor
politici, proceduri şi practici având caobiective identificarea riscurilor,
analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în
vederea reducerii acestora astfel încât comunităţile umane,toţi cetăţenii, să
poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într –un mediu fizic
şi social durabil. Problema esenţială în managementul riscului lainundaţii
este aceea a riscului acceptat de populaţie, ştiut fiind că nu există
o protecţie totală împotrivainundaţiilor.
Ca urmare, la nivel mondial se utilizează noţiunea mai completă
demanagement al inundaţiilor care include atât managementul riscului la
inundaţii câtşi managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.
Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă
•inundaţii prin:
-revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii
debitelor
- scurgeri de pe versanţi
-inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice
Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte
azăpezii se datorează:
-caracteristicilor cursurilor de apă
-amplasării unor importante obiective în zone inundabile
-insuficienţei lucrărilor cu rol de ap ărare împotriva inundaţiilor

TIPURI DE INUNDATII
In functie de factorii care contribuie la producerea lor si de spatiile care
sunt afectate, se disting mai multe tipuri de inundatii, dintre care cele mai
frecvente sunt inundatiile fluviale, litorale si urbane.

Inundatiile fluviale sunt generate de revarsarea apei unui organism


fluviatil peste limitele albiei minore in spatiul albiei majore. Ele pot fi
provocate de mai multe cauze, precum: precipitatiile bogate, cresterea
nivelului apei ca urmare a agradarii albiei prin aluvionare, blocaje de
gheata, ruperea digurilor si barajelor s.a.

Inundatiile litorale afecteaza zonele costiere, fiind generate de


cauze precum: furtuni puternice ce provoaca valuri de mari dimensiuni ce
pot conduce uneori la ruperea digurilor; cresterile mareice amplificate de
furtuni. In functie de factorii generatori, inundatiile litorale pot fi cu apa
sarata sau salmastra.

Inundatiile urbane sunt datorate dimensionarii necorespunzatoare


sau a intretinerii defectuase a sistemului de drenaj urban, care, in timpul
episoadelor pluviale puternice, nu poate asigura scurgerea apelor pluviale.

Alte tipuri de inundatii:

- inundarea zonelor joase de la baza versantilor prin acumularea


apei de siroire de pe versanti;
- inundare prin exces de apa subterana (in zonele cu panza
freatica apropiata de suprafata topografica).

Inundatiile pot avea caracter natural sau accidental.

Inundatiile naturale sunt generate de cauze naturale: precipitatii


bogate, topirea zapezilor, valuri s.a.

Inundatiile accidentale sunt determinate de cauze antropice:


ruperea barajelor si a digurilor, lucrari hidrotehnice necorespunzatoare,
exploatarea defectuoasa a unor asemenea lucrari s.a. In general inundatiile
accidentale au consecinte foarte grave asupra societatii umane si provoaca
dezechilibre ecologice importante.

CAUZE
Factori de creștere

Cantitatea, locația și momentul în care apa ajunge la un canal de drenaj din


precipitațiile naturale și în rezervoarele controlate sau necontrolate
determină debitul în locațiile din aval. Unele precipitații se evaporă, unele
se percolează lent prin pământ, unele pot fi izolate temporar ca zăpadă sau
gheață, iar unele pot produce scurgerea rapidă de pe suprafețe, inclusiv
rocă, trotuar, acoperiș și pământ saturat sau înghețat. Fracția de precipitații
incidente care ajung imediat la un canal de drenaj a fost observată de la
zero la ploaia ușoară pe un teren uscat, la nivel de până la 170 de procente
pentru ploaia caldă pe zăpadă acumulată.

Majoritatea înregistrărilor de precipitații se bazează pe o adâncime


măsurată a apei primite într-un interval de timp fix. Frecvența unui prag de
precipitații de interes poate fi determinată de numărul de măsurători care
depășesc această valoare prag în intervalul total de timp pentru care sunt
disponibile observații. Punctele individuale de date sunt convertite în
intensitate prin împărțirea fiecărei adâncimi măsurate la perioada de timp
dintre observații. Această intensitate va fi mai mică decât intensitatea reală
a vârfului dacă durata evenimentului de precipitații este mai mică decât
intervalul de timp fix pentru care sunt raportate măsurătorile. Condițiile de
precipitare convectivă (furtuni) au tendința de a produce evenimente de
furtună cu durată mai scurtă decât precipitațiile orografice. Durata,
intensitatea și frecvența evenimentelor de precipitații sunt importante
pentru predicția inundațiilor. Scurtele precipitații sunt mai importante pentru
inundații în bazinele mici de drenaj.

Cel mai important factor de creștere în determinarea magnitudinii


inundațiilor este zona de teren a bazinului hidrografic în amonte de zona de
interes. Valoarea precipitațiilor este al doilea factor cel mai important pentru
bazinele hidrografice mai mici de aproximativ 30 de kilometri pătrați sau 80
de kilometri pătrați. Panta principală a canalului este al doilea factor cel mai
important pentru bazinele hidrografice mai mari. Înclinarea canalului și
intensitatea precipitațiilor devin al treilea factor cel mai important pentru
bazinele hidrografice mici și mari.

Timpul de concentrare este timpul necesar pentru scurgerea de la cel mai


îndepărtat punct din zona de drenare din amonte pentru a ajunge în
punctul canalului de drenaj care controlează inundarea zonei de interes.
Timpul de concentrare definește durata critică a precipitațiilor de vârf
pentru zona de interes. Durata critică a precipitațiilor intense ar putea fi
doar câteva minute pentru structurile de drenare a acoperișului și a
parcului, în timp ce precipitațiile cumulate de-a lungul mai multor zile ar fi
critice pentru bazinele hidrografice.

Factori descendenți

Curgerea apei care se scurge în cele din urmă se întâlnește cu condițiile


din aval care încetinesc mișcarea. Limitarea finală este adesea oceanul
sau un lac natural sau artificial. Modificările de înălțime, cum ar fi fluctuațiile
de maree, sunt factori determinanți importanți pentru inundațiile de coastă
și estuarină. Evenimentele mai puțin previzibile, cum ar fi tsunami-ul și
supratensiunile de furtună, pot provoca, de asemenea, schimbări de
înălțime în corpurile mari de apă. Ridicarea apei curgătoare este controlată
de geometria canalului de curgere. Condițiile de canal de scurgere, cum ar
fi podurile și caniunile, tind să controleze creșterea de apă peste limita.
Punctul de control efectiv pentru o anumită acoperire a drenajului se poate
schimba odată cu schimbarea înălțimii apei, astfel încât un punct de
apropiere să poată controla nivelurile scăzute ale apei până când un punct
mai îndepărtat controlează la niveluri mai ridicate ale apei.
Geometria eficientă a canalului de inundații poate fi modificată prin
creșterea vegetației, acumularea de gheață sau resturi sau prin construirea
de poduri, clădiri sau diguri în canalul de inundații.

Coincidență

Evenimentele extreme de inundații rezultă adesea din coincidență, cum ar


fi precipitații neobișnuit de intense, calde, care topesc pachetul de zăpadă
grele, produc obstrucții de canal de pe gheața plutitoare și eliberează mici
îngrădiri precum barajele de bere. Evenimentele coincidente pot provoca
inundații extinse mai frecvente decât cele anticipate de la modelele de
predicție simplistă, având în vedere doar scurgerile de precipitații care curg
în canalele de drenaj fără obstacole. Modificarea modificărilor geometriei
canalului este obișnuită atunci când fluxurile grele deplasează vegetația
lemnoasă dezrădăcinată și structurile și vehiculele avariate de inundații,
inclusiv bărcile și echipamentele feroviare. Măsurătorile recente efectuate
pe teren în timpul inundațiilor din Queensland din 2010-2011 au arătat că
orice criteriu bazat exclusiv pe viteza de curgere, adâncimea apei sau
impulsul specific nu poate explica pericolele cauzate de fluctuațiile vitezei și
adâncimii apei . Aceste considerente ignoră în continuare riscurile asociate
cu molozurile mari antrenate de mișcarea de curgere.

Unii cercetători au menționat efectul de stocare în zonele urbane cu


coridoare de transport create prin tăiere și umplere. Umpluturile pline de
umplutură pot fi transformate în rezervoare dacă straturile sunt blocate de
resturi și fluxul poate fi deviat de-a lungul străzilor. Mai multe studii au
analizat modelele de flux și redistribuirea pe străzi în timpul evenimentelor
de furtună și implicațiile asupra modelării inundațiilor.

EFECTE
Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au inundatiile
asupra intreruperii temporare sau permanente a proceselor de productie,
asupra intarzierilor produse in livrarea produselor si chiar prin reducerea
exportului. Intervin apoi costurile suplimentare de transport, cele de
aparare prin masurile adoptate in timpul inundatiilor, fara a mai vorbi de
cheltuielile efectuate pentru normalizarea situatiei si reluarea activitatilor
economice, ca si pentru plata asigufarii bunurilor materiale si umane.
Pe langa pagubele economice, care pot fi cuantificate, inundatiile au si
efecte care se rasfrang atat asupra vietii sociale cat si asupra mediului
inconjurator prin consecintele de ordin ecologic pe care ele le pot produce.
Efectele sociale negative constau in primul rand din pierderile de vieti
omenesti si consecintele ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor
umane si ale societatii in general. In timpul inundatiilor se desfasoara
ample actiuni de evacuare a populatiei care duce la generarea de panica
cu efecte psihologice negative. Daca nu sunt luate masurile de protectie
medicala necesare, se poate ajunge la declansarea unor epidemii. Pe
perioada inundatiilor sunt drastic diminuate veniturile populatiei fie prin
intreruperea activitatilor fie prin pagubele directe pe care le suporta
comunitatile riverane. Tot in aceasta categoric trebuie sa introducem si
distrugerea unor valori culturale ale comunitatilor umane din arealele
inundate.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului
ambiant prin afectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor
are loc poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a
tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor
inecate si transportate, prin raperea conductelor de transport a produselor
petroliere s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea
solurilor din zonele inundate in cazul in care apele transporta astfel de
substante.

MASURI DE PROTECȚIE
In ultimul secol comunitatile umane stabilite sau cu activitati in regiunile
supuse inundatiilor au depus un efort conjugat, bazat pe experienta si
informatiile acumulate, pentru a-si proteja bunurile si vietile omenesti contra
furiei acestor fenomene. Dintre acestea de cea mai mare importanta sunt
digurile si lacurile de acumulare.
Digurile scot de sub influenza inundatiilor suprafete apreciabile de teren
arabil, apara localitati si alte bunuri materiale situate in arealele expuse. In
acest scop, in lungul Dunarii s-au construit diguri care au scos de sub
influenta apelor atat lunca Dunarii cat si incintele bailor lalomitei si Brailei.
Pentru reusita unor astfel de lucrari se fac studii detaliate asupra regimului
de scurgere al raurilor pentru a vedea periodicitatea de aparitie a unor
astfel de fenomene si amplitudinea nivelurilor la diferite probabilitati, pentru
a sti cat de inalte sa se construiasca digurile. In cazul Dunarii, remarcam ca
digurile construite au rezistat cu bine viiturii maxime produse pe cursul
inferior al Dunarii in anul 1970.
Construirea lacurilor de acumulare. Se stie ca regimul de scurgere al
arterelor hidrografice este foarte neregulat, cu perioade scurte in care
exista un excedent de apa care depaseste cu mult consumurile din bazin si
altele cu mult mai lungi in care resursele sunt mult reduse si nu ajung
pentru acoperirea necesitatilor. Pentru a inlatura acest inconvenient, s-au
construit salbe de lacuri de acumulare cu scopul de a retine apele din
perioadele cu exces si a le folosi in perioadele cu deficit. In acest fel se
produce o atenuare a undelor de viitura si apele se pot folosi pentru
hidroenergie, alimentari cu apa potabila si industriala, piscicultura, irigatii si
agrement. Aceste lacuri, de regula construite in salba, cum se observa pe
Bistrita, Arges, Olt, preiau surplusul de apa din timpul viiturilor, il stocheaza
si il refolosesc in cazul in care scurgerea are valori minime si sunt necesare
mai multe resurse de apa. In felul acesta este eliminat pericolul inundatiilor
sau al viiturilor catastrofale. Proiectarea lacurilor de acumulare si
construirea lor cer foarte multe fonduri si eforturi materiale din care cauza
se impun studii aprofundate asupra efectelor pe care pot se le aiba astfel
de constructii asupra mediului. Apoi se pune acut problema eficientei lor.
Un exemplu concludent il constitute lacurile de pe Arges din regiunea
subcarpatica si in special lacul Pitesti care la numai patru ani de la darea in
folosinta a fost aproape complet calamitat fara a mai putea fi folosit pentru
scopurile pentru care a fost construit. Tot ca masuri de protectie se pot
mentiona si o serie de lucrari care se efectueaza direct in albiile de rau
care sa le mareasca capacitatea lor de transport prin regularizarea
malurilor (taierea unor meandre, taierea de canale care sa preia o parte din
apele in exces), sau zone joase de tip polder care sa preia o parte din
apele viiturilor cu scopul de a le atenua.

MASURI DE COMBATERE
-reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor
poluante,refacerea suprafeţelor împădurite, etc.
-amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor
(diguri, baraje, etc) şi întreţinerea celor existente.
-dezvoltarea sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic,care constă
în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor
meteorologice şi
hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi
în transmiterea acestora
factorilor implicaţi şi la populaţia expusă.
-interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico–sociale în
zonele inundabile şi dezafectarea celor existente.
-întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din
precipitaţiiexistente la nivelul localităţilor (sisteme de canalizare, rigole,
şanţuri).
-Intreţinerea albiei cursurilor de apă(îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea
albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub nici o formă a
curgerii cursului de apă).

INUNDAȚIILE IN ROMANIA
Aceasta este o listă de inundații din România:

 1865 - Dambovița inundă Bucureștii[

 1932 - inundațiile din Iași, Arad

 Inundațiile din 1970 din România

 Inundațiile din 1975 din România

 1985 - inundațiile din Bărăgan

 Inundațiile din Banat (2005)


 Inundațiile din 2006 din România
 Inundațiile din 2008 din România[6]
 Inundațiile din iunie 2010 din România
 Inundațiile din aprilie 2014 din România

 Inundațiile din iulie 2014 din România


In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si hidrologice
a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectati sute de milioane de
oameni, in fiecare an. Este imperios necesar sa se inteleaga
vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane, pe termen scurt
si mediu, la producerea riscurilor hidrometeorologice, necesitatea
studiilor interdisciplinare, elaborarea modelelor de evolutie si de
predictie a acestora devenind o prioritate.

Inundatiile reprezinta dezastrul cel mai frecvent, care se poate


produce la diferite scari -de la raurile mari pana la cele mici- cu efecte
asupra starii mediului, incluzand aici nu numai pagubele economice
si dezechilibrele ecologice, ci si numeroasele pierderi de vieti
omenesti.

Inundatiile din anul 2005

Anul 2005 poate fi considerat un an al inundatiilor pentru Romania.

Viiturile care au produs inundatiile din 2005 din Romania au fost


generate, in primele luni (din februarie pana in aprilie) de
suprapunerea ploilor cu topirea zapezilor, cu deosebire in spatiul
banatean; ulterior, intre lunile iunie-septembrie, viiturile au fost
provocate de ploi torentiale de scurta durata cu o intensitate sporita in
intervale foarte scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile.

Comparatie intre inundatii

Daca ne referim la ultimii 35 de ani, luand ca repere anii 1970 si


2005, se pot sublinia urmatoarele;

-inundatiile din 1970 s-au restrans, ca perioada, la lunile mai-iunie


si s-au produs cu precadere pe raurile de ordinul I – Somes, Crisuri,
Mures, Olt, Arges, Siret, inclusiv pe Dunare;

-in anul 1970 s-au inregistrat si debitele omologate cela mai mari;

la nivelul anului 1970 erau mai putine lacuri de acumulare care sa


atenueze viiturile si mai putine portiuni indiguite in albiile raurilor;

-pagubele materiale si pierderile de vieti omenesti au fost mult mai


mari in 1970 in comparatie cu cele din 2005;
-inundatiile din 2005, cu exceptia catorva rauri de ordinul I (Siret, cu
afluentii sai, Buzau, Trotus, Putna, Mures, Ialomita), s-au produs pe
rauri mici, dar au avut un grad mult mai mare de extindere teritoriala,
uneori cu caracter repetitiv (Trotus, Buzau, Ialomita).

Ceea ce se intampla pe teritoriul Romaniei, referindu-ne aici la cele


doua categorii de fenomene hidrometeorologice -secete si inundatii-
sunt consecintele, in primul rand, al schimbarilor climatice globale
sau variatiilor climei la nivel planetar si regional, iar in al doilea rand
interventiei antropice in peisajul specific.

Din studiile intreprinse de catre Comisia Interguvernamentala


pentru Schimbari Climatice si de Agentia Europeana de Mediu
rezulta ca temperatura medie a aerului la suprafata Terrei a crescut
cu 0,6°C in ultima suta de ani si ca aceasta crestere a fost de trei ori
mai rapida dupa 1975, pe de-o parte, si ca precipitatiile atmosferice
au crescut cu 10-20% pe teritoriul Romaniei (ca si in alte regiuni ale
Europei), pe de alta parte.

Daca in privinta regimului termic se pot face predictii cu un anumit


grad de certitudine, regimul precipitatiilor este aleatoriu, cu un grad
ridicat de imprevizibilitate.

Aceste stari climatice pot fi puse pe seama cresterii emisiilor de gaze


cu efect se sera si aerosoli, a despaduririlor seminificative la nivel
planetar –care modifica circulatia maselor de aer- si a extinderii
suprafetelor irigate si a lacurilor de acumulare pe marile artere
hidrografice.

In Romania, pe fondul acestor modificari globale, accentuarea


producerii inundatiilor pe bazine hidrografice mici este cauzata de
despaduririle necontrolate efectuate dupa anul 1990, care determina
o scurgere rapida a apei pe versanti, intensificarea eroziunii solului si
a alunecarilor de teren, de colmatarea albiilor minore si de
constructiile de locuinte si de alte utilitati in spatiile virtual inundabile.
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
https://rdz.ro/
https://ro.wikipedia.org/
http://www.ebacalaureat.ro
https://www.scribd.com