Revista Presei

4 decembrie 2013

Pagina Publicaţie Titlu

2 Adevarul Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi trăiesc în centre

rezidenţiale. Aproape 70% din ei mor acolo
3 Gandul Şefii locali au venit la Ponta să-şi ceară partea.
Liberalul Căncescu: "Sunt total nemulţumit. E un
buget mai mic decât pe vremea lui Boc"
6 Libertatea Senatorii au decis: Zi liberă pentru "revizia"
sănătăţii copilului. Vezi care este vestea proastă
6 Puterea România, în topul PISA cu cei mai slabi elevi

1
Adevarul
Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi trăiesc în centre rezidenţiale. Aproape 70% din ei
mor acolo

Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi trăiesc în centre rezidenţiale mari, unde, în contextul îngrijirii
improprii unei dezvoltări independente, 67% dintre ei încetează din viaţă, conform studiilor, informează
Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Cea mai recentă evaluare naţională arată că statul preferă să finanţeze un tip de asistenţă pasivă prestată în
centre rezidenţiale mari în care ajung şi până la 350 de beneficiari, în loc să insiste asupra dezvoltării de
servicii în comunitate, deşi România şi-a asumat angajamentul de a asigura un trai independent în
comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, prin ratificarea Convenţiei ONU privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilităţi. „În mai puţin de jumătate din judeţele ţării (17), persoanele cu dizabilităţi pot
accesa servicii alternative la sistemul rezidenţial - de tip locuinţe protejate, în restul ţării singura soluţie
pentru persoanele cu dizabilităţi fiind centrele rezidenţiale, care pot ajunge să găzduiască chiar şi sute de
persoane. Studiile arată că principala cauză de ieşire din sistemul rezidenţial este decesul (67% dintre
beneficiari)", informează IPP cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor cu Dizabilităţi. Citând rapoartele
Centrului de Resurse Juridice (CRJ) de monitorizare neanunţată, IPP semnalează că, în lipsa accesului la
justiţie al persoanelor instituţionalizate, decesele acestora sunt puţin sau deloc investigate de organele
judiciare competente, numărul acestora continuând să fie ridicat. IPP susţine şi că standardele de cost din
România nu încurajează dezvoltarea pieţei serviciilor alternative de îngrijire în comunitate, acestea fiind
gândite pentru a întreţine actuala organizare de stat a serviciilor rezidenţiale mari. „Mai grav, pe durata
actualului exerciţiu financiar din fonduri UE, România a ratat oportunitatea de a finanţa proiecte în
vederea dezvoltării de servicii alternative în comunitate alocând peste 27,6 milioane de euro pentru
reabilitare/modernizare/extindere a centrelor rezidenţiale mari. Evaluările IPP arată clar că, în condiţiile în
care Statul este dispus să plătească numai 1.233 lei pentru acoperirea costurilor asociate traiului pe lună
unui beneficiar dintr-o locuinţă protejată, iar pentru un Centru de Recuperare si Reabilitare
Neuropsihiatrica plăteşte 2.180,3 lei, în România scopul acestor politici publice nu este asigurarea unui
trai în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, ci întreţinerea unui sistem de stat bazat pe
instituţionalizare şi care încalcă flagrant dreptul la viaţa independentă al persoanei cu dizabilităţi”, susţine
IPP. Astfel, în cazul unui Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică, costurile medii variază de
la 3.985 lei/beneficiar/lună la Sectorul 1 până la 1.426 lei în judeţul Alba. În ce priveşte o locuinţă
protejată, DGASPC Galaţi alocă 4.513 lei/beneficiar/lună, spre deosebire de judeţul Bihor, cu 1.179 lei.
FONPC: ”Fiecare copil are dreptul la educaţie, dar nu toţi copiii cu dizabilităţi ajung la şcoală” Cele 75 de
organizaţii membre în Federaţiei ONG-urilor Pentru Copil (FONPC) cer marţi, de Ziua Internaţională a
Persoanelor cu Dizabilităţi, urgentarea intervenţiilor în domeniu şi egalizarea şanselor pentru copiii cu
dizabilităţi, arătând că aceştia se lovesc de multe bariere în dezvoltare. "Prezentul document de poziţie se
bazează pe experienţa şi expertiza în domeniul dizabilităţii a organizaţiilor membre FONPC şi încurajează
acţiunea comună şi de susţinere a tuturor celor care cred în faptul că suntem responsabili pentru eliminarea
tuturor obstacolelor care separă copiii cu dizabilităţi de ceilalţi copii şi îi condamnă la marginalizare sau
segregare. Fiecare copil are dreptul la educaţie, dar nu toţi copiii cu dizabilităţi ajung la şcoală", se arată
într-un document transmis de FONPC. Organizaţiile membre consideră că principalele bariere în
incluziunea şcolară sunt: lipsa unei legislaţii coerente şi a unei strategii pe termen lung, imposibilitatea de
a accede la toate spaţiile şi resursele şcolii, în condiţiile în care sunt accesibilizate doar intrările în şcoală
(în multe cazuri nici acestea), dificultatea transportului către şi de la şcoală, dar şi informarea şi pregătirea
insuficiente a cadrelor didactice privind lucrul cu copilul cu dizabilităţi. Alte probleme semnalate de

2
organizaţiile neguvernamentele se referă la insuficienţa programelor de recuperare/serviciilor de
specialitate de pe raza de domiciliu al copilului sau a inaccesibilităţii acestora, lipsa de disponibilitate a
cadrelor didactice, timpul prea scurt alocat de profesorii de sprijin acestor copii, problemele legate de
toleranţa colegilor de clasă, a părinţilor acestora şi a cadrelor didactice, precum şi resursele insuficiente.
Politici privind ”mica copilărie” Pentru asigurarea protecţiei drepturilor copiilor cu dizabilităţi, FONPC şi
organizaţiile membre pledează pentru: elaborarea unei politici privind "mica copilărie", de îngrijire şi
educaţie a copilului preşcolar, într-un ansamblu diversificat de servicii şi/sau prestaţii financiare, măsuri,
inclusiv legislative, pentru prevenirea violenţei de orice natură asupra copiilor, finanţarea pentru ONG-uri
furnizoare de servicii, în proporţie de 80 la sută, a serviciilor pentru copii cu dizabilităţi de la bugetul de
stat, adică în mod egal cu ceea ce primesc furnizorii publici de servicii sociale, diversificarea serviciilor
pentru copilul cu dizabilităţi, în defavoarea prestaţiilor financiare, care menţin copilul în starea de izolare
şi inactivitate, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a serviciilor pentru cei din mediul rural şi acces la
învăţământul de masă. Semnatarii documentului reamintesc că, în 2009, Comitetul ONU pentru Drepturile
Copilului a făcut statului român o serie de recomandări cu privire la drepturile copiilor cu dizabilităţi şi cu
referire la articolul 23 al Convenţiei. Recomandările vizau elaborarea unei ample politici naţionale
specială privind persoanele cu dizabilităţi, care să promoveze exercitarea tuturor drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale de către toţi copiii cu dizabilităţi şi participarea lor deplină la viaţa societăţii,
luarea măsurilor necesare pentru a garanta punerea în practică a legislaţiei care oferă protecţie persoanelor
cu handicap, dar şi programe şi servicii adresate copiilor cu dizabilităţi, programe de identificare şi
intervenţie timpurie şi evaluarea atentă şi competentă a copiilor cu dizabilităţi mintale, pentru a evita orice
încadrare greşită.

Gandul
Şefii locali au venit la Ponta să-şi ceară partea. Liberalul
Căncescu: "Sunt total nemulţumit. E un buget mai mic
decât pe vremea lui Boc"
Chemaţi la Bucureşti înainte de votul final pe buget, preşedinţii de Consilii Judeţene au venit cu o listă
întreagă de nemulţumiri şi reproşuri la adresa Guvernului. Cea mai mare supărare pe care liderii din
teritoriu o vor pune pe masa lui Victor Ponta la întâlnirea Uniunii Consiliilor Judeţene din România este
legată de tăierea cu 25% din 2014 a bugetelor judeţene pentru asistenţă socială.

Printr-un articol al unei OUG publicat pe 15 noiembrie în Monitorul Oficial, fără avertismente prealabile,
Guvernul i-a obligat practic pe preşedinţii CJ să pună de la ei un sfert din bugetul asigurărilor sociale care
le revine. Suma tăiată reprezintă în multe cazuri şi o optime sau mai mult din bugetul total al unui judeţ.

Chemaţi la Bucureşti înainte de votul final pe buget, preşedinţii de Consilii Judeţene au venit cu o listă
întreagă de nemulţumiri şi reproşuri la adresa Guvernului. Cea mai mare supărare pe care liderii din
teritoriu o vor pune pe masa lui Victor Ponta la întâlnirea Uniunii Consiliilor Judeţene din România este
legată de tăierea cu 25% din 2014 a bugetelor judeţene pentru asistenţă socială.

3
Printr-un articol al unei OUG publicat pe 15 noiembrie în Monitorul Oficial, fără avertismente prealabile,
Guvernul i-a obligat practic pe preşedinţii CJ să pună de la ei un sfert din bugetul asigurărilor sociale care
le revine. Suma tăiată reprezintă în multe cazuri şi o optime sau mai mult din bugetul total al unui judeţ.

"E o problemă care se va ridica astăzi aici. Cu 25% şi să-i suportăm noi, consiliile judeţene. Nu ştiu de
unde. E puţin probabil că o să facem faţă la această chestiune cu acest buget care-i redus şi faţă de anul
trecut", a confirmat preşedintele CJ Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, pentru gândul, nemulţumirea
admisă neoficial de mai mulţi dintre colegii săi.

Acoperirea golului înseamnă, potrivit acestora, alte tăieri de la investiţii.

După ce le-a spus de faţă cu ziariştii ce intenţionează, în linii mari, în legătură cu bugetul, Ponta i-a lăsat
însă pe preşedinţii CJ cu vicepremierul Liviu Dragnea, motivând că se grăbeşte să-şi schimbe costumul ca
să ajungă la întâlnirea de la Cotroceni.

Tăierea lui Ponta, peste capul şefilor CJ

Concret, prin articolul 20 al OUG 103, Guvernul a stabilit că "începând cu anul 2014, finanţarea
sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap se asigură
de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 75% din
necesarul stabilit de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în baza
standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale".

Acelaşi plafon de 75% suportaţi de la bugetul de stat a fost impus şi pentru finanţarea drepturilor
asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu
handicap grav.

Actul normativ precizează că pentru finanţarea integrală a acestor cheltuieli, "autorităţile administraţiei
publice locale au obligaţia să aloce sume din bugetele locale ale acestora, dar nu mai puţin de 25%", iar
dacă banii primiţi de la centru reprezintă la final de an mai mult de 75% din total, diferenţa va fi
redstituită.

Căncescu, de la Braşov: "Numai de la investiţii poţi să mai tai"

Cu toate că ordonanţa este în vigoare, şefii CJ au venit la Bucureşti să-şi transmită nemulţumirile
Guvernului şi să ceară compensaţii.

"E o problemă care se va ridica astăzi aici. Cu 25% şi să-i suportăm noi, consiliile judeţene. Nu ştiu de
unde. E puţin probabil că o să facem faţă la această chestiune cu acest buget care-i redus şi faţă de anul
trecut", spune preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.

Efectul acestei decizii este, în opinia sa, tăierea din banii de investiţii, pentru a compensa la asistenţă
socială. "De la investiţii, numai de acolo poţi să mai tai. În rest nu ai de unde", explică liberalul
declarându-se "total nemulţumit de buget", în general.

Supărările şefilor de Consilii Judeţene vin peste altele, mai vechi. "Eu, ca reprezentant al judeţului sunt
total nemulţumit de cuantumul alocărilor. Sumele sunt mai mici. Vreau să vă spun că la 577 am primit
anul ăsta din partea Guvernului 10 milioane, am făcut lucrările, lucrări de drumuri în judeţ şi la urmă, când
să mergem cu deconturile, s-a anunţat că s-au retras banii de la Ministerul Dezvoltării de către Ministerul
de Finanţe. Dintr-un foc, 10 milioane trebuie să îi suportăm noi, că lucrările-s făcute de firme. În schimb,
4
anul viitor sunt alocaţi 6 milioane de lei. Plec din start cu 4 milioane lipsă. Păi, cu ce fac deszăpezire, cu
ce fac reparaţii de drumuri? Cu nimic. Sunt total nemulţumit. E un buget mai mic decât pe vremea lui
Boc", calculează Căncescu.

Lider PSD: Se încalcă legea finanţelor publice locale

Nici liderii PSD din teritoriu nu privesc cu ochi buni inţiativa Guvernului. "Legea finanţelor publice locale
interzice unei autorităţi centrale să dea o sarcină unei autorităţi locale fără să asigure sursa de finanţare", a
declarat pentru gândul un şef de Consiliul Judeţean. Şi liderii de la PNL se opun unei astfel de măsuri
luată de la centru fără consultarea liderilor din teritoriu.

Călinoiu, de la Gorj: "Trebuie să ne unim în gândire"

Printre preşedinţii de Consilii Judeţene există însă şi optimişti. PSD-istul Ion Călinoiu şeful CJ Gorj,
judeţul în care îşi are colegiul de parlamentar şi Victor Ponta nu se plânge, considerând că se va descurca
şi fără cei 25%.

"Am auzit şi eu chestia asta, ca să venim cu aport propriu. M-aş descurca. Când am venit, pe asistenţă
socială erau cheltuieli, risipă de cheltuieli cât cuprindea. În mod deosebit la achiziţii se pierd bani", a
susţinut el, pentru gândul.

Din perspectiva lui Călinoiu, "bugetul e cât de cât orientat spre priorităţi". "Ne întindem pătura cât trebuie.
Domne, trebuie să ne unim în gândire să nu blocăm şi să eliminăm sincopele", le sugerează el, colegilor
nemulţumiţi.

Discuţile din şedinţă: "Ne falimentaţi"

Cel mai vocal împotriva acestei Ordonanţe a fost vicepreşedintele UNCJR, Cristian Adomniţei. După
plecarea lui Victor Ponta şi a ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şeful CJ Iaşi i-a transmis
vicepremierului Dragnea, singurul oficial guvernamental rămas la discuţii: "ne falimentaţi".

Vicepremierul Dragnea a încercat să potolească supărarea şefilor de Consilii Judeţene, spunându-le că

OUG va fi modificată în Parlament. "Faceţi presiune pentru modificarea legii", a fost mesajul lui Dragnea
pentru şefii de Consilii Judeţene.

Şefii din teritoriu s-au declarat indignaţi de faptul că de la Finanţe se dau legi care îi afectează, fără să fie
consultaţi.

5
Libertatea
Senatorii au decis: Zi liberă pentru "revizia" sănătăţii
copilului. Vezi care este vestea proastă

Părinţii ar putea să beneficieze, începând de anul viitor, de o zi liberă în care să se ocupe de îngrijirea
sănătăţii copiilor minori. Decizia a fost luată luni de senatori, care au adoptat iniţiativa legislativă propusă
de un grup de parlamentari USL.

Deşi, iniţial, în proiect se prevedea ca ziua liberă să fie plătită, membrii Comisiei pentru muncă, familie şi
protecţie socială nu au fost de acord cu acest lucru. Indemnizaţia pentru ziua liberă ar fi urmat să fie egală
cu salariul corespunzător unei zile lucrătoare.

Potrivit proiectului, ziua liberă va fi acordată la cererea unuia dintre părinţi, respectiv a reprezentantului
legal al copilului, iar dovada se va face ulterior cu acte din partea medicului de familie al minorului, din
care să rezulte controlul medical efectuat. Iniţiativa mai stabileşte ca familiile care au trei sau mai mulţi
copii să beneficieze de două zile lucrătoare libere pe an pentru verificarea sănătăţii copiilor. Proiectul i-a
avut printre iniţiatori, printre alţii, pe Ecaterina Andronescu, Elenja Federovici, Gabriela Firea, Ilie Sârbu,
Darius Vâlcov şi Rovana Plumb.

Puterea
România, în topul PISA cu cei mai slabi elevi
România ocupă locul 45 mondial la Matematică, iar ţările din Asia au cea mai performantă educaţie
din lume. Studiul PISA 2012, realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OECD), a evaluat peste 510.000 de elevi din 65 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe.

Accentul a fost pus pe Matematică, potrivit OECD, deoarece abilităţile elevilor în acest domeniu
influenţează capacitatea lor de a urma o formă de educaţie după liceu, precum şi veniturile viitoare.

Cele mai bune rezultate le-au înregistrat elevii din Shanghai-China, care au un nivel echivalent cu aproape
3 ani de şcolarizare peste majoritatea ţărilor OECD, Singapore, Hong Kong, Taipei, Coreea de Sud,
Macao, Japonia, Liechtenstein, Elveţia şi Olanda.

Scorul României este de 445 (cu 4,9 puncte peste scorul de la ultima evaluare) faţă de 494 scorul mediu al
ţărilor OECD şi faţă de 613 - scorul cel mai bun înregistrat anul acesta de Shanghai-China. Sub România
se află Cipru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Thailanda, Chile, Malaezia, Mexic,
Muntenegru, Uruguay, Costa Rica, Albania, Brazilia, Argentina, Tunisia, Iordania, Columbia, Qatar,
Indonezia şi Peru.

La Lectură, România a înregistrat 438 de puncte (faţă de 496 media ţărilor OECD), ceea ce ne plasează pe
locul 50 din 65 (cel mai bun scor l-a înregistrat tot Shanghai). Cu un nivel sub România sunt Bulgaria,
6
Kazahstan, Malaezia, Mexic, Munetengru, Uruguay, Albania, Brazilia, Argentina, Tunisia, Iordania,
Columbia, Qatar, Indonezia şi Peru. La Ştiinţe, România se află pe locul 49 cu 439 de puncte (faţă de 501
puncte media ţărilor OECD).

Studiul mai arată că elevii români sunt cel mai puţin motivaţi dintre copiii care au luat parte la cercetare,
la mare distanţă de toţi ceilalţi. O altă concluzie a studiului spune că elevii ai căror părinţi au aşteptări
ridicate au performanţe mai bune faţă de ceilalţi: aceşti copii au tendinţa de a depune mai mult efort, au o
încredere mai mare în capacităţile lor şi sunt mai motivaţi să înveţe.