Analiza comparativa a doua metode de cunoastere a

personalitatii elevilor

Lumea contemporana se caracterizeaza printr-o evolutie rapida si dificil de

anticipat a stiintei, a dispozitivelor creatoare de noi stiluri de viata.

Educatia a avut intotdeauna statutul unei forte autogeneratoare de umanitate.

Psihologia educatiei nu este o stiinta noua. Calitatea procesului instructiv-educativ
din scoala si a celui nonformal educativ din afara scolii se datoreaza in buna
masura contributiilor psihologiei educatiei.

Cunoasterea si evaluarea psihologica a elevilor sunt premise necesare pentru

eficientizarea activitatii instructive-educative.

Complexitatea procesului dezvoltarii psihice , precum si a personalitatii elevilor

fac necesara aplicarea unor metode si procedee multiple.

Dintre metodele de cunostere a personalitatii cu aplicatii la cunoasterea

personalitatii elevului as aborda metoda observatiei si metoda convorbirii.

Observatie psihopedagogica consta in urmarirea sistemica a manifestarilor

psihocomportamentale ale elevului in conditiile activitatilor lui natural de joc,
invatare scolara si extrascolara.

Metoda convorbirii consta in stabilirea unei relatii de comunicare directa cu

elevul, profesorul urmand sa conduca ciscutia in asa fel incat sa obtina informatia
care il intereseaza.

Metoda observatiei psihopedagogice este supranumita si “aerul” omului de stiinta

din orice domeniu.

Eficienta ei se rezuma la faptul ca, consta in urmarirea atenta si sistemica a

comportamnetului unei persoane cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice.

Observatia este metoda cel mai des utilizata in cunosterea manifestarilor

comportamentale a elevilor, furnizand informatii bogate si variate.

Principalele probleme pe care le ridica observatia, se refera la:

3
-ce observam: care este continutul observatiei

-care sunt formele observatiei

-de ce anume depinde calitatea observatiei

-care sunt conditiile unei bune observatii

-cum pot fi combatute unele obstacole ce apar in calea observatieie

-care sunt limitele si avantajele observatiei.

In activitatea curenta la clasa, profesorul este interesat in primul rand de

realizarea obiectivelor pedagogice, paralel, in procesul de predare –invatarea se
realizeaza observarea spontana a conduitelor de comunicare, de invatare ale
elevilor.

Calitatea observatiei depinde de o serie de factori, dintre care enumar :

-particularitatile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atentiei,

sesizarea esentialului)

-ecuatia personala a observatorului : tip descriptiv, tip evaluativ, tip erudit, tip
imaginativ si poetic

-caracteristici ale perceptiei : selectivitatea ei, factorii social ice o pot modela si
deforma.

Pentru a limita efectele deformatoare ale acestor factori si pentru a spori

calitatea observatiei vom retine:

-stabilirea clara, precisa a scopului, a obiectivului urmarit

-selectarea formelor observatiei ce vor fi folosite, a conditiilor si mijloacelor

necesare

-caracterul selective al observatiei

-elaborarea unui plan in functie de care se va desfasura observatie

-consemnarea imediata a datelor observatiei, in sinteza, urmand ca apoi acestea sa

fie detaliate

4
-desfasurarea observatiei in conditii cat mai variate

-efectuarea unui numar optim de observatii

-observatia sa fie maximal discrete, persoana in cauza sa nu-si dea seama de

aceasta situatie

-datele obtinute sa fie confruntate cu cele obtinute prin alte metode

Avantajele acestei metode se refera in primul rand la usurinta aplicarii,

economicitatea mijloacelor material necesare efectuarii cercetarii, naturaletea si
autenticitatea fenomenelor relevante. Observatia permite surprinderea
manifestarilor comportamentale firesti ale individului in conditii obisnuite de viata,
ofera date de ordin calitativ.

Dezavantajele metodei observatiei sunt ca aceasta se intinde pe o perioada

mai mare de timp.

Convorbirea este o conversatie intre doua persoane.

Exista mai multe forme de convorbire, cele mai frecvent intalnite fiind :

-convorbirea standardizata, structurata, bazata pe intrebari formulate

anterior, adresate in aceeasi forma si ordine tuturor subiectilor

-convorbirea libera, spontana, desfasurata in functie de trasaturile

psihoindividuale ale subiectului, de particularitatile situatiei.

Cand utilizam metoda convorbirii, trebuie sa respectam anumite

conditii:

-alcatuire prealabila a protocolului convorbirii, a unui ghid de interviu

-evitarea intrebarilor directe, frontale, ce ar genera raspunsuri formale

-respectarea personalitatii subiectului si motivarea participarii sincere a

acestuia la convorbire

-competenta psihosociala, relationala a cercetatorului : tact, intuitive,

empatie, sociabilitate
5
 -consemnarea raspunsurilor imediat dupa incheierea convorbirii

-reconstituirea amanuntita a protocolului si confruntarea datelor cu

informatiile obtinute prin alte metode pentru a contracara eventualele neajunsuri
(subiectivitatea raspunsurilor, lipsa de sinceritate, tendinta de fatada).

Pentru a asigura veridicitatea si autenticitatea datelor obtinute trebuie

sa tinem cont de :

-castigarea increderii elevilor, eliminarea oricaror suspiciuni, care depinde

de tactul profesorului, de abilitatea acestuia de a-i convinge ca nu exista riscuri, iar
colaborarea nu poate fi decat benefica

-mentinerea permanenta a interesului in timpul convorbirii, care se va realize

prin aprobarea relatarilor, evitarea unor atitudini critice care pot provoca blocaje
sau reactii de aparare

-sa existe o preocupare permanenta pentru stabilirea sinceritatii

raspunsurilor, deoarece subiectii manifesta tendinta de a da raspunsuri care sa –i
puna intr-o lumina favorabila

-in timpul convorbirii se vor observa atitudinile si expresiile subiectului

-se va evita adresarea unor intrebari suggestive

-trebuie sa se mentina un climat destins

-inregistrarea convorbirii se va efectua cu multa discretie.

Reusita acestei metode este asigurata de maiestria si experienta practica in

dirijarea conversatiei si de cunostintele teoretice din domeniul psihologiei si
pedagogiei.

Avantajul acestei metode consta in faptul ca se reuseste recoltarea de

informatii numeroase si pretioase despre motivele, aspiratiile, interesele intr-un
timp relativ scurt, direct de la sursa, nu necesita aparatura sofisticata.

Dezavantajul provine din gradul foarte mare de subiectivitate

6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic
Programul postuniversitar de pregatire psihopedagogica, nivel I

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA
PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Nume si prenume cursant:

Petcu Camelia Elisabeta

Sesiunea februarie 2020

7
 OPIS

Analiza comparativa a doua metode de cunoastere

a personalitatii elevilor
Fisa psihopedagogica a unui elev
Bibliografie