OMV Petrom

Petrom S.A. este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și
Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.

Compania face parte din grupul internațional OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu
activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie. Grupul exploatează
în România și Kazakhstan rezerve dovedite de petrol și gaze. Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei
rețele de circa 800 stații, operată sub două branduri, Petrom și OMV în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia[3].

Cuprins
 1 Istoric
 2 Structura acționariatului Petrom
o 2.1 Petrom City
 3 Operațiuni
o 3.1 1. Exploatare
o 3.2 2. Exploatarea marină
o 3.3 3. Rafinare și Marketing
o 3.4 4. Gaze și Energie
 4 Produse și servicii
 5 Platforma de responsabilitate socială
o 5.1 Principalele proiecte CSR
o 5.2 Alte proiecte de responsabilitate socială
o 5.3 1. Crosul Petrom
o 5.4 2. Respect pentru viață
o 5.5 3. Petrom Semi-Maratonul Internațional București
o 5.6 4. Fondul Social de Gaze
 6 Rezultate financiare
 7 Petrom în Republica Moldova
 8 Premii
 9 Vezi și
 10 Legături externe
 11 Referințe

Istoric
În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acțiuni, constituită prin
reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost comasate și și-au încetat activitatea. Compania
Română de Petrol deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de
stațiile de benzină.

În anul 1997 Compania Română de Petrol, care deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile
de extracție, de depozite și de stațiile de benzină, a fost împărțită, 8 dintre rafinării funționând pe cont propriu,
restul activelor intrând în proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a
moștenit două rafinării (Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul de
conducte al PETROTRANS.
În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000
persoane din sectorul de upstream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de
majorare de capital.

În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.

În anul 2002 activitățile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanța se externalizează sucursalei
Petroserv, acestea fiind preluate de SC Petrom Service SA împreună cu întregul personal aferent. Se demarează
procesul de privatizare prin publicarea în presa internațională și din România a anunțului pentru selectarea
consultantului. 12 bănci de investiții depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD
pentru suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Se inițiază prima etapă a
procesului de privatizare, se pregătește pregătirea privatizării.

În anul 2004 se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental și MOL sunt selectate pentru negocieri. Pe
data de 23 iulie 2004, după ani de pierderi[4], OMV, a achiziționat 51% din acțiunile PETROM. Tranzacția a fost
încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preț care după ajustarea
ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane
Euro pentru ajungerea la 51%. A fost la acel moment un subiect mult discutat în sfera publică, unii analiști au
susținut că prețul de 1,5 miliarde euro, din care 900 milioane aduși în companie, ar fi putut fi mai mare. După
privatizare compania a reinvestit peste 8 miliarde de euro, adică mai mult de 95% din profitul operațional obținut,
asigurând peste 20.000 de locuri de muncă și circa 11% din veniturile bugetului public.

Statul deține în 2014 la Petrom circa 20% din acțiuni. În plus, Petrom rămâne cel mai important contributor la PIB-
ul României, în 2012 a plătit către bugetul de stat, prin taxe și impozite, 8 miliarde lei[5].

Reorganizarea companiei

În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se lansează noul
concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept prevede
modificări majore în domeniul serviciilor complementare și al facilităților, ce includ magazinele Viva, restaurante
și locuri de joacă pentru copii. De asemenea, stațiile PETROMV oferă servicii complete precum alimentarea
mașinilor, verificarea presiunii roților și spălarea parbrizelor.

În anul 2006 are loc achiziția unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria și OMV Serbia și a 30 de
benzinării MOL și a 95% din Aviation Petroleum.

Petrom a achiziționat un pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd, companie ce deține un
portofoliu de opt licențe de explorare și o licență de explorare și producție în Rusia.

În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcție pentru Petrom City, noul sediu central al companiei.

Petrom a semnat contractul pentru achiziția activității de servicii petroliere a Petromservice, servicii aferente
activităților de explorare și producție ale Petrom. Prețul de achiziție a fost de 328,5 milioane euro.

Petrom a anunțat că au fost descoperite o serie de noi zăcăminte: Delta 4 (țiței), Mamu 4320 (gaze și gaz
condensat), Ochiuri 900 (țiței), Abrămuț (țiței și gaze) și Predești 7 W (gaze).

În iunie 2007 Petrom a înființat compania Petrochemicals Argeș, care a preluat activitățile petrochimice ale
rafinăriei Arpechim[6]. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeș pentru suma de 150
milioane Euro[6].
În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorțiu format
din General Electric și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de
producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care va funcționa pe bază de gaze naturale. Valoarea
contractului depășește 400 de milioane de euro. Petrom și ExxonMobil Exploration and Production Romania
Limited au semnat o înțelegere referitoare la explorarea potențialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncă din
perimetrul Neptun, de pe platforma continentală românească a Mării Negre. În anul 2009, Petrom a început
producția de țiței pe zăcământul Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite și probabile ale
zăcământului sunt estimate de companie la 34 milioane barili.

Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea denumirii companiei
petroliere Petrom în OMV Petrom. OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51%. Ministerul
Economiei deține 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participație de 20,11%, Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare are 2,03% din acțiuni, iar 6,21% din titluri aparțin acționarilor minoritari [7].

Pe 1 februarie, Rainer Schlang a devenit membru al Directoratului OMV Petrom S.A., responsabil cu activitatea de
Marketing. Acesta îi succedă lui Tamas Mayer, care a preluat noi atribuții în cadrul Grupului OMV.

În aprilie 2010, Petrom și-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce privește producerea de electricitate prin
achiziția în proporție de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deține în Dobrogea un proiect de
generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obținute toate autorizațiile, cu o capacitate proiectată
de circa 45 MW. Petrom va construi și opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în producție la
jumătatea anului 2011.[8].

Pe 18 mai, Petrom a anunțat încheierea cu succes a campaniei offshore desfășurate în zăcămintele Lebăda Est și
Lebăda Vest, situate în blocul Histria din Marea Neagră, folosind o tehnologie inovatoare pentru România. În urma
acestei campanii offshore, se estimează o producție suplimentară în 2010 de peste 300.000 bep, care va proveni din
două sonde existente (LO2 și LO4) și o sondă nou săpată (LV05).

Pe 1 iunie, Petrom a anunțat punerea în funcțiune a sistemului de livrare a gazelor Hurezani, proiect inițiat pentru a
optimiza livrarea de gaze în rețeaua națională de transport în perioadele când presiunea din sistem înregistrează
niveluri foarte ridicate.

Pe 12 iulie, Petrom a anunțat semnarea unui contract cu Petrofac, pe 15 ani, pentru creșterea producției în mai
multe zăcăminte din zona Țicleni, unul dintre liderii mondiali în domeniul serviciilor pentru industria petrolieră. În
cadrul parteneriatului, Petrofac va opera zăcămintele respective, în vederea maximizării producției și a
îmbunătățirii eficienței operaționale. Parteneriatul vizează creșterea cumulativă a producției din nouă zăcăminte din
zona Țicleni, cu cel puțin 50%, în următorii cinci ani.

Pe 6 septembrie, Petrom a anunțat vânzarea participației de 74,9% la compania Ring Oil (Rusia) către partenerul
minoritar Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO).

Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităților de marketing din România
într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul acestui proces de consolidare a activității de
marketing din România a Grupului Petrom a fost de a reuni activități care se desfășurau prin intermediul a trei
persoane juridice - OMV Petrom SA, M.P.Petroleum Distribuție SRL și OMV România, într-o singură entitate
juridică. [9].

Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui activitățile centrale ale
companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajați din șapte sedii ale
companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a angajaților în noul sediu a început în trimestrul al
patrulea din 2010 și este estimat să se finalizeze în prima jumătate a anului 2011.

În iunie 2012, OMV Petrom a vândut subsidiara Petrom LPG companiei Crimbo Gas International.[10]
Structura acționariatului Petrom
 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
 20,64% Ministerul Economiei
 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în cadrul mai multor companii
din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma
naționalizărilor din perioada regimului comunist)
 2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)
 6,21% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România și din străinătate)

Petrom City

Petrom City sediul companiei, amplasat în zona de nord a Bucureștiului[11].Este cel mai mare sediu al unei
companii din România[11].Petrom City are o suprafață totală de 100.000 de metri pătrați și 70.000 de metri pătrați
de birouri[11].

Petrom City cuprinde două clădiri, un centru de date și o centrală electrică. Centrul de date oferă o infrastructură
cadru cu soluții avansate de răcire, alimentare cu energie electrică, sustenabilitate și răspuns rapid în caz de
urgență. Proiectul are o valoare de 130 de milioane de euro, aceasta se datorează faptului că terenul pe care a fost
construită clădirea a trecut printr-un proces complex de reabilitare deoarece acesta a aparținut unui fost depozit de
carburanți care a fost bombardat în cel de-al doilea Război Mondial, contaminând solul cu benzină și motorină.
Numai decontaminarea terenului a costat peste 10 milioane de euro.[12]

Operațiuni
Compania deținea, la momentul înființării, 7 platforme marine, situate în Marea Neagră și Golful Persic. La un an
după privatizarea Petrom, OMV a renunțat la activitățile de foraj marin.[13]

La sfârșitul anului 2005, compania Grup Servicii Petroliere (GSP) a achiziționat de la Petrom șase platforme
marine, la prețul de 80,3 milioane de Euro (100 milioane de dolari)[14]. Între cele două companii se derulează mai
multe contracte prin care GSP extrage țiței, prin platformele din Marea Neagră, pentru Petrom[14]. Astfel, 17% din
producția zilnică de țiței și gaze ale Petrom provin din Marea Neagră[15]. Subsidiara Petrom de foraj petrolier marin
se numește Petromar[15].

În anul 2007, Petrom a anunțat descoperirea de noi zăcăminte la Torcești (gaze și gaz condensat), Mamu (gaze și
gaz condensat), Ochiuri (țiței), Abrămuț (țiței și gaze), Predești (gaze), precum și sonda Delta 4 pe platoul
continental românesc al Mării Negre (țiței)[16][17].

Petrom investește 100 milioane de euro anual în explorare[18].

La 31 decembrie 2008, rezervele dovedite de țiței și gaze ale Grupului Petrom se ridicau la 872 milioane barili
echivalent petrol (bep), din care 843 milioane bep în România, iar rezervele dovedite și probabile de țiței și gaze
erau de 1,399 miliarde bep (1,319 miliarde bep în România)[19].

1. Exploatare

Petrom deține 300 de perimetre de explorare și exploatare petrolieră[18]. Cel mai bogat zăcământ din țară este cel de
la Suplacu de Barcău[18]. Al doilea ca importanță este platoul continental al Mării Negre, unde Petrom are
concesionate perimetre de explorare și producție[18] în parteneriat cu gigantul american ExxonMobil. Prima sondă
săpată la mari adâncimi, Domino-1, în Marea Neagră, în perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de gaze de
42-84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.

Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare și Producție a Petrom constă în explorarea, descoperirea și extracția
de țiței și gaze naturale în România și în alte țări din regiune (Rusia și Kazahstan). În 2008, producția totală de țiței
și gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep. Petrom este unicul producător de țiței din România și contribuie
cu 50% la producția totală de gaze a României. A investit 10 miliarde de euro în ultimii nouă ani, cea mai mare
parte în segmentul de explorare și producție.[20]

2. Exploatarea marină

Explorarea platformei continentale românești a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969, prima descoperire
de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producție pe mare a început în anul 1987[21]. În prezent (septembrie
2009), compania Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII și Neptun XIX), însumând o arie de
13.880 km2.[21] Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma continentală, cinci zăcăminte
comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruș și Delta[21]. Producția actuală atinge aproape 32.000 boe/zi,
ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producția Petrom din România[21].

3. Rafinare și Marketing

Procesarea țițeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploiești și Arpechim
Pitești, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând funcționa
astfel la jumătate de capacitate. Pe piața de rafinare, compania Petrom deține o cotă de 52%, urmată de Rompetrol,
cu 29%, și Lukoil, cu 17%[22].

Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de țiței de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane tone țiței
importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%[23]. Livrarea produselor proprii se realizează prin
intermediul celor 550 de stații de distribuție din România, precum și a celor 269 de benzinării din țările învecinate
(inclusiv afiliatele). Petrom este și cel mai important furnizor de combustibil pentru aviație din România și,
totodată, deține primul loc pe piața internă de GPL.

În 2010, EBIT-ul activității de R&M, de 106 mil. lei, s-a îmbunătățit semnificativ, comparativ cu ultimii șase ani,
ajungând la o valoare pozitivă pentru prima oară după privatizare. Creșterea s-a datorat, în principal,
îmbunătățirilor operaționale semnificative în rafinare, ce au compensat integral rezultatul mai slab al activității de
marketing, unde marjele și cantitățile vândute, în special în segmentul comercial, au fost afectate de mediul
economic nefavorabil. Rezultatul din rafinare a fost îmbunătățit semnificativ datorită beneficiilor aduse de
utilizarea flexibilă a activelor și de controlul eficient al costurilor.

Astfel, rafinăria Arpechim a fost oprită, din motive economice, în cea mai mare parte a anului, iar rata de utilizare a
rafinăriei cu grad mare de conversie, Petrobrazi, a fost mai ridicată.

Rezultatul din rafinare a fost susținut și de vânzarea activităților de petrochimie de la Arpechim, la începutul anului
2010. Mai mult, rezultatul a fost influențat pozitiv de ajustarea prețului de transfer între E&P și R&M, aplicabilă de
la începutul anului 2010, pentru a reflecta corect valoarea de integrare ridicată a rafinăriilor Petrom. Cu toate
acestea, rezultatul a fost parțial afectat de deprecierea valorii contabile a unor rezervoare de depozitare și piese de
schimb, în principal de la rafinăria Arpechim, care va fi dezinvestită până cel târziu în 2012.

4. Gaze și Energie

Petrom deține un rol important pe piața gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei piețe.
Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei
Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW și o turbină de abur cu o
capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi
furnizată însumează 1,2 mld. mc/an și va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a
inițiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenționale și surse regenerabile (energie geotermală, energie
eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate până în acest moment. În industria chimică din
România, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producția de îngrășăminte chimice și
metanol, atât pentru piața internă, cât și pentru export.

În 2010, Petrom a înmagazinat un volum total de 708 mil. mc de gaze naturale în depozitele subterane, în
comparație cu 549 mil. mc în 2009. Totalul stocurilor de gaze din depozite la sfârșitul lunii decembrie a fost de 275
mil. mc.

Produse și servicii
1. Aviație: Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacție la rafinăria Petrobrazi. Acesta se
numește Jet A-1 și a fost omologat în anul 2004.
2. Bitum: Petrom obține bitumuri prin distilarea țițeiului. Rezultatul este un material de construcții omogen
care se folosește în special pentru construcțiile rutiere.
3. Carburanți: Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro
Diesel 5 și Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toți
carburanții Petrom au un conținut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea și a contribui la
protecția mediului.
4. Lubrifianți: Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianți: de la uleiuri multigrad sau monograd la
uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceștia sunt destinați atât sectorului auto, cât și sectorului industrial sau
diverselor aplicații în domeniul feroviar.
5. Produse speciale: Petrom prelucrează și obține produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în
rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oțelului, agriculturii și hârtiei.
6. GPL: Petrom a produs gaz petrolier lichefiat și -a distribuit către utilizatori persoane fizice (butelii pentru
aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar și pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ținând cont
de temperaturile din timpul iernii/verii în România, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65
bari. În 2013 Petrom a vândut participația de 99,99% în Petrom Distribuție Gaze SRL, companie de
distribuție a gazelor, către Ligatne SRL (deținută de Ligatne Ltd).[24], renunțând la a mai oferi servicii de
transport gaze.
7. Furnizare energie electrică: Petrom deține în portofoliu Centrala Electrică cu Ciclu Combinat Brazi, 860
MW, lansată în 2012 în urma unei investiții de 5000 milioane euro.[25]
8. Țiței, gazolină și păcură
9. Carburanți
10. Produse chimice și petrochimice

Platforma de responsabilitate socială

Strategia companiei este construită în jurul conceptului de "resourcefulness" (sustenabilitate).[26] Potrivit Monei
Nicolici, responsabil cu departamentul de Community Relations & Social Affairs. această strategie urmărește să
folosească eficient resursele companiei și să vină în ajutor comunităților în care compania își desfășoară activitatea.
[27]
Din 2013 strategia de CSR a Petrom s-a redirecționat. Și-a schimbat focusul, trecând de la interesul pentru
mediu și ecologie către sustenabilitate și dezvoltare durabilă a comunităților. Potrivit Raportului de implicare în
comunitate al companiei[28] domeniile de interes, domenii în care aceasta a desfășurat activități pe parcursul anului
2012 au fost:

 Educație: Investițiile în infrastructura școlară din 21 de comunități locale s-au ridicat în 2012 la 238.000 de
euro, această investiție a ajutat 23 de școli locale să termine lucrări de reparații și amenajări.
  Mediu: acțiunile desfășurate au în vedere atât acțiuni de ecologizare, cât și de plantare și împădurire.
Investiția raportată de companie se ridică la 108.200 euro. În 2012 plantările au continuat, iar în comuna
sălăjeană Marca 180 de voluntari au plantat peste 7.500 de puieți de salcâm.[29].

Strategia de sustenabilitate a companiei este denumită ”Resourcefulness”. Potrivit acesteia Petrom si-a propus să
optimizeze managementul resurselor de apă. Din datele Raportului privind Dezvoltarea Sustenabllă pe 2012 reiese
că au investit 6 milioane de euro în stația de tratare a apelor uzate, din 2007 au scăzut cu 65% consumul de apă
uzată în procesul de rafinare,

 Sănătate: Petrom a contribuit în 2012 la dotarea echipelor de intervenție în caz de dezastre naturale,
 Dezvoltare comunitară: Petrom organizează anual competiții care să sprijine dezvoltarea comunităților
locale. Acestea sunt: Fabricat în Țara lui Andrei - cea mai mare competiție de afaceri sociale din
România[30], Idei în Țara lui Andrei - un program prin care Petrom încurajează inițiativele eco-civice
sustenabile, care se desfășoară sub forma unei competiții naționale de proiecte.[31] și Școala lui Andrei - o
competiție de proiecte pentru elevii și profesorii din învățământul primar și cel gimnazial, aflată la a șasea
ediție în 2014[32].

 Susținerea ONG-urilor: Petrom a fost desemnată în 2014 de către ONG-urile românești una dintre "cele
mai active companii în susținerea societății civile de către reprezentanții organizațiilor non-
guvernamentale".[33]
 Implicarea angajaților: Anual angajații Petrom participă la Campionatul de Voluntariat, o competiție în
care sunt incluse activități de voluntariat în mai multe comunități Petrom din țară. Programul a avut debutul
în 2011, în cadrul lui s-au implicat peste 2.000 de angajați Petrom, iar în cadrul Campionatului de
voluntariat au luat startul primul festival de tradiții și meșteșuguri de la Clejani[34] sau prima competiție de
ciclism montan de la Zemeș.

Principalele proiecte CSR

Principalele proiecte sunt:

 Țara lui Andrei [1]: Țara lui Andrei a devenit treptat platforma pe care au loc toate acțiunile de CSR ale
companiei. În 2013 a fost desemnată cea mai bună comunitate online din Europa la festivalul Digital
Communication Awards.[35]. În cadrul acestei platforme s-au derulat următoarele proiecte:

1, Fabricat în Țara lui Andrei: din 512 proiecte 20 au beneficiat de o finanțare totală de 320.000 de euro.

2. Idei din Țara lui Andrei, o competiție de proiecte dedicată comunităților în care Petrom își desfășoară activitatea.

3. Școala lui Andrei, o competiție de proiecte dedicată școlilor din comunitățile în care Petrom își desfășoară
activitatea.

4. Plantările din Țara lui Andrei

 Parcurile Viitorului [2] (Parcul din București, Parcul din Moinești, Parcul din Pitești),
 Resurse pentru Viitor [3], Construim pentru Viitor, Sprijin pentru Viitor.
Alte proiecte de responsabilitate socială

1. Crosul Petrom

Petrom a organizat în 2006 - 2011 Crosul Petrom, eveniment prin care construiește pentru fiecare participant un
metru de pistă de biciclete. 4.200 de metri de pistă de biciclete au fost realizați în urma edițiilor din 2009 și 2008.
[4] Iar în 2006 câștigătorul crosului a fost recompensat cu o tonă de carburant.[36]

Pe parcursul anilor crosul a crescut, în 2009 au fost înscriși nu mai puțin de 2344 participanți [37] care au parcurs cei
3,7 km.

2. Respect pentru viață

La 29 noiembrie 2010, Petrom a implementat programul Respect pentru viață prin care extinde rețeaua de
telemedicină de urgență cu centrul la Târgu Mureș prin conectarea a încă 16 puncte medicale din sudul și estul țării
la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Toate spitalele incluse în program beneficiază de asistență
medicală de urgență și de specialitate în timp real. Investiția Petrom în acest proiect se ridică la peste 410.000 euro.

3. Petrom Semi-Maratonul Internațional București

Semi-Maratonul Internațional Petrom București este o competiție organizată de Asociația Bucharest Running Club,
în cooperare cu Federația Română de Atletism și Primăria Municipiului București, al cărei sponsor principal este
Petrom. Sponsorizarea acestui eveniment a fost continuarea sponsorizării Crosului Petrom.

Semi-Maratonul a avut prima ediție în 2012 când peste 3000 de oameni au participat la eveniment. Au participat
alergători din 29 de țări, dintre care: România, Spania, Suedia, Israel, Anglia, Irlanda, Italia, Etiopia, Kenya, Serbia,
Germania, Belarus, Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Austria, Croația, Franța, Cehia, Slovenia, Rusia,
Bulgaria, Estonia, Australia, Olanda, Belgia, Ucraina.[38]

În 2014 semi-maratonul a avut loc în 2 zile -18 și 19 mai. Au participat peste 8.000 de oameni din peste 50 de țări
și au fost oferite 50 de premii în bani, în valoare totală de 17.000 de euro precum și sute de premii în produse
oferite de sponsorii și partenerii evenimentului.[39]

4. Fondul Social de Gaze

Fondul a fost constituit de Guvernul României, în vederea acordării unor ajutoare sociale persoanelor cu venituri
reduse, care utilizează gazele naturale pentru încălzirea locuințelor. În contextul creșterii prețului la țiței și gaze,
Petrom a semnat cu Guvernul României un protocol, care reglementează participarea sa la Fondul Social de Gaze.
Compania a contribuit în mod voluntar cu 80 mil lei, livrați în tranșe lunare, pe parcursul anului 2008. Repartizarea
acestui Fond Social de Gaze către familiile și persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale
pentru încălzirea locuințelor, se asigură de către Ministerul Muncii și Egalității de Șanse, în conformitate cu
Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 3/2003 și nr. 14/2008 (art.8)[40].

Rezultate financiare
Acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București încă din septembrie 2001 (simbol bursier SNP).

Valoarea la bursă: 2,4 miliarde Euro în aprilie 2009[41] (față de 8,4 miliarde Euro în septembrie 2007[42]).
În 2013 Petrom a înregistrat un profit record de 4,82 mld. lei (1,091 mld. euro), cu 22% peste cel din 2012, cel mai
mare câștig înregistrat până în prezent de o companie din România.[51] și și-a păstrat poziția de lider al economiei
românești[52] în ciuda zvonurilor că Dacia a devenit cea mai mare companie dn România.[53]

Petrom în Republica Moldova

ÎCS Petrom-Moldova SA își începe activitatea în anul 2000 cu achiziția de la „SNP «Petrom» SA România” a
unei stații de distribuire a produselor petroliere, amplasată pe strada Sarmisegetusa nr.24 (stația PECO2; mun.
Chișinău) și construcția în anul 2001 a unui Centru Comercial de distribuire a produselor petroliere, amplasat pe
strada Calea Orheiului nr. 109, municipiul Chișinău (stația PECO2). În prezent (2014) filiala deține 88 de stații de
alimentare cu petrol în Republica Moldova, din acestea 23 sunt în Chișinău[58]. Pe lângă acestea, compania mai
dispune de baruri, magazine, stații de carburanți și spălătorii auto amplasate în perimetrul benzinăriilor.

Premii
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă campanie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2005
 Trofeul pentru “Excelență în Investiții în Europa de Sud-Est” oferit de Camera de Comerț și Industrie a
României în 2005
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2006
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2007
 Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a
României în 2008
 Locul 1 în clasamentul “National Awards for companies in Romania” alcătuit de Camera de Comerț și
Industrie a României în 2008
 Locul 1 în clasamentul “Leading Company in Romania” alcătuit de Finmedia în 2008
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2008
 Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a
României în 2009
 Locul 1 în clasamentul “Premiile Naționale pentru Companii din România” alcătuit de Camera de Comerț
și Industrie a României în 2009
 Locul 1 în clasamentul “Companii non-financiare și capitalizare” alcătuit de Finmedia în 2009
 Locul 1 în clasamentul “Cel mai mare sponsor și corporația cu cel mai mare impact în istoria Habitat for
Humanity în România și Europa” alcătuit de Habitat for Humanity în 2009
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2009
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud-Est” alcătuit de SeeNews în 2010
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2010
 Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în 2010
 Premiul de Siguranță – “Impact Sustenabil asupra Afacerilor pentru proiectul ”Îmbunătățirea Culturii
Siguranței” oferit de Dupont în 2010
 Locul 1 în clasamentul “Cel mai bun program CSR - Școala lui Andrei” în 2010
 Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în 2011
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2011
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud-Est” alcătuit de SeeNews în 2011
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie petrolieră din România” alcătuit de Ziarul Financiar în
2012
 Locul 1 în clasamentul “Top 100 Companii” alcătuit de Finmedia în 2012
 Locul 1 în clasamentul “Emitentul cu cea mai mare capitalizare B.V.B.” alcătuit de BVB în 2012
 Locul 1 în clasamentul “Cea mai bună strategie de CSR” alcătuit de Asociația pentru Relații cu
Comunitățile și AmCham, în cadrul galei Oameni pentru Oameni în 2012
 Cea mai de încredere rețea de benzinării, conform studiului Trusted Brands, realizat de Readers Digest în
2014[59].
 Compania anului 2013, desemnat la Gala Capital[60]
 Țara lui Andrei, cea mai bună comunitate online din Europa la festivalul Digital Communication Awards.[35]
 Petrom, locul 18 în Top 500 companii din Europa realizat de Deloitte[61]
 Petrom, locul întâi în Top 100 companii românești[62]
 OMV Petrom, locul II în topul celor mai performante companii românești în 2012.[63]
 Țara lui Andrei, Aur la categoria "Websites" la festivalul Internetics 2013.[64]
 Țara lui Andrei, Aur la categoria "Social campaigns, political and awareness messages" la festivalul
Internetics 2013.[64]