ANALIZA UNOR FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA

Cursului valutar

Student:
Grupa:
An:
1. Introducere

1.1. Obiectivul proiectului

Acest proiect are ca obiectiv principal analizarea influenţei niuvelului producţiei, a

productivitaţii muncii, a ratei dobanzii, a ratei inflaţiei şi a volumului masei monetare asupra
cursului de schimb valutar EURO/RON în Romania.

1.2. Definirea, importanţa şi evoluţia cursului de schimb

Cursul valutar reprezintă raportul valoric dintre moneda unei ţări şi moneda altei ţări sau
preţul unei valute exprimat în altă valută. Într-o altă formulare, cursul valutei exprimă preţul la
care o monedă naţională se schimbă cu altă valută1.
Cursul pieţei sau cursul valutar economic reprezintă cursul efectiv practicat în relaţiile
internaţionale având drept bază economică paritatea puterilor de cumpărare, dar şi efectul
influenţelor altor fenomene.
Importanţa cursurilor de schimb rezidă în faptul că ele determină preţul efectiv sub care
se comercializează diferitele mărfuri pe piaţa internaţională în lupta de concurenţă din comerţul
internaţional, factorul valutar concretizat în cursurile de schimb jucând un rol important alături
de factorii materiali ai competitivităţii.
Schimburile valutare au apărut pe piaţă ca urmare a unei necesităţi şi există ca rezultat al:
comerţului şi investiţiilor, speculaţiilor şi hedging-ului. În primul caz se au în vedere companiile
care importă sau exportă mărfuri. Acestea achiziţionează mărfurile într-o anum,ită monedă şi le
vand în altă monedă. Acesta înseamnă că plătesc într-o monedă şi încasează într-o monedă
diferită. De aceea ele au nevoie să convertească în moneda în care platesc mărfurile respective o
parte din banii pe care îi primesc. În cazul speculaţiilor, cursul de schimb valutar dintre două
monede variază în funcţie de cererea si oferta corespunzătoare pentru cele două monede. Traderii
pot obţine profituri prin cumpărarea unei monede la un anumit curs si vânzarea acesteia la un
curs mai favorabil.
Între 1880 şi începutul Primului Razboi Mondial şi, pentru scurt timp, în perioada
interbelică, pentru schimburile valutare se utiliza ca bază etalonul international aur. Acesta
presupunea că fiecare ţară îşi definea unitatea monetară în termenii unei anumite cantităţi de aur.
Rezultatul acestei situatii era că aurul trebuia să fie exportat şi importat pe baze nerestrictive,
astfel încât guvernele să poată schimba aur pe bancnote şi invers.
Perioada anilor 1920 si 1930 s-a caracterizat în mare parte printr-o mare recesiune
economică. În scopul evitarii oricarei repetari a conditiilor economice din perioada antebelică,
spre sfârşitul celui de Al Doilea Razboi Mondial guvernele aliate s-au intalnit in cadrul
Conferinţei ONU pe probleme monetare şi financiare. Această conferinţă a avut loc la Bretton
Woods, New Hempshire, SUA, in iulie 1944. În cadrul conferinţei au fost infiinţate două
organisme: Fondul Monetar Internaţional (International Monetary Fund – IMF) şi Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondiala). Sistemul valutar de la
Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a funcţionat pe baza mecanismului cursurilor fixe. Astfel,
ţările membre FMI se angajau să menţină cursurile monedelor în limitele marjelor de fluctuaţie
prin intervenţii pe pieţele valutare.

1
Krueger Anne O. - Determinarea cursului valutar, Editura Sedona, Timisoara, 1996, p. 22

2
 În 1971, sub presiunea fluxurilor masive de capitaluri şi a deficitelor comerciale tot mai
accentuate, SUA şi-au suspendat politica de convertire a dolarului in aur . Tot în anul 1971 se
renunţă la mecanismul cursurilor fixe, acest lucru fiind datorat de presiunile de pe piaţa aurului, dar şi a
altor factori economici.
Cea de-a doua modificare a statutului FMI din anul 1978 a prevăzut principiul potrivit
căruia ţările membre se bucură de libertate în alegerea politicii de curs. În conformitate cu
prevederile art.IV din statutul FMI, ţările membre sunt invitate să colaboreze cu Fondul şi cu
celelalte ţări membre în aplicarea flotării cursurilor valutare2. Ţările membre se mai angajează să
nu manevreze cursul de schimb pentru a obţine avantaje unilaterale şi să nu aplice măsuri care să
împiedice ajustarea balanţei de plăti. Aşa cum era de aşteptat, flotrea (determinarea cursului pe
piaţa valutară) genererază o serie de efecte pozitive, dar şi efecte negative în relaţiile economice
intenaţionale.
La 1 ianuarie 1999, Uniunea Europeana a implementat Uniunea Monetara Europeana
(European Monetary Union – EMU), care presupune că ratele de schimb dintre monedele
europene să fie fixate una faţă de alta. Monedele europene au fost eliminate de la 1 ianuarie 2002
în favoarea noii monede unice, EURO, care a devenit moneda naţională pentru toate ţările
participante la EMU. Totuşi EURO floteaza in continuare liber fata de celelalte monede
neeuropene.
De-a lungul timpului au apărut şi s-au dezvoltat gradual mai multe teorii în materie de
determinanţi ai cursului de schimb:
a) Abordarea tradiţionalistă (Keynes)
b) Paritatea puterilor de cumpărare (PPP)
c) Abordarea monetaristă (Friedman)
d) Paritatea ratelor de dobândă
e) Teoria echilbrului general
f) Modelul Mundell – Fleming
g) Modelul Rudiger Dornbush
Cursul de schimb valutar, în special cel flexibil, este o variabilă caracterizată de un
dinamism deosebit, înregistrând modificari continue, nu numai de la o zi la alta şi chiar în cursul
aceleeaşi zile şi de la o tranzacţie la alta, astfel încât cursul de schimb se caracterizează printr-o
mare mobilitate a cărei cauză o constituie gama largă de factori economici, financiari, politici,
sociali etc., cei mai importanti fiind rata inflaţiei, rata dobânzii, soldul balanţei de plăţi.

1.3 Definirea variabilelor explicative folosite în construirea modelului

1.3.1 Masa monetara

Specialiştii dau mai multe accepţiuni masei monetare.

O prima accepţiune este cea potrivit căreia masa monetară reprezintă un indicator care
desemnează totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat,
sau ca medie pe o anumită perioadă.
a doua acceptuine este cea conform căreia masa monetară este un indicator statistic,
care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după
deducerea operaţiilor duble dintre bănci3.

2
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985, pag.6
3
Moneda si credit - Modul 1, Prof.univ.dr.Nicolae DARDAC, Conf.univ.dr.Teodora VASCU

3
1.3.2. Rata dobânzii de referinţă

Rata dobânzii reprezintă cota procentuală ce se aplică de către bănci la creditele

acordate şi se încasează de către acestea la datele convenite prin contractele de credit sau la
disponibilităţile care sunt păstrate în conturi bancare 4. Rata dobânzii de referinţă a fost
introdusă prin Circulara nr. 3 din 1 februarie 2002 şi se calculează ca medie aritmetică,
ponderată cu volumul tranzacţiilor, a ratelor dobânzii la depozitele atrase şi la operaţiunile
reverse reportate din luna anterioară celei pentru care se face anunţul 5. Ea este anunţată public
în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, prin circulare ale Băncii Naţionale a României.

1.3.3. Importul

Conform Codului Fiscal, titlul VI, cap. IV, art. 131, „se considera import de bunuri
intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat”. Aceste bunuri cuprind toate bunurile
cu titlu oneros sau gratuit.

1.3.4. Indicele preţurilor de consum

Indicele preţurilor de consum (IPC) masoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor

cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă (denumită
perioadă curentă), faţă de o perioadă anterioară (denumită perioadă de bază sau de referinţă).

1.3.5. Indicele producţiei industriale

Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter

industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum, de tip Laspeyres6.

2. Formalizarea relaţiilor

Pentru a studia modul în care evoluţia cursului valutar poate fi influenţată de rata
dobânzii de referinţă, de masa monetară, de indicele producţiei industriale, de import şi de
indicele preţurilor de consum, modelul poate fi construit astfel:

CSt = a0 + a1RDt + a2Mt + a3IPIt + a4It + a5IPCt + εt, t=1, 2, ..., 18

unde: CS = cursul de schimb valutar (€/RON);
RD = rata de referinţă a dobânzii;
M = masa monetară (mil. RON);
IPI = indicii producţiei industriale;
I = import (mil. RON);
IPC = indicele preţurilor de consum;
a0, a1, a2, a3, a4, a5 = parametrii modelului;
εt = eroarea de estimare.

4
www.bursaasigurarilor.ro
5
www.bnr.ro
6
www.insse.ro

4
 Datele folosite pentru estimarea parametrilor sunt prezentate în Anexa 1.

3. Culegerea datelor

Analiza acestui model a fost efectuată pe o perioadă de 18 luni, ianuarie 2007 – iunie
2008, avand la bază date culese din buletinele lunare ale Băncii Naţionale Române, respectiv
buletinele nr. 6 şi nr. 12 din anul 2007 şi buletinul nr. 6 din anul 2008 şi din buletinele lunare
publicate de Institutului Naţional de Statistică, respectiv Buletinul statistic lunar 1/2008 şi
Buletinul statistic lunar 6/2008. Aceste date sunt prezentate in Anexa 1.

4. Estimarea parametrilor

4.1. Autocorelatia erorilor (testul Durbin Watson)

Autocorelaţia erorilor poate fi determinată prin două metode: metoda grafică şi testul
Durbin Watson.
Metoda grafică presupune realizarea unui grafic în care să fie evidenţiate rezidurile
modelului. Acest grafic este prezentat în Anexa 2. Observând această reprezentare, constatăm că
ea nu este suficientă pentru determinarea autocorelaţiei erorilor. Aşadar, vom aplica cea de-a
doua metodă.
În urma aplicării testului mai sus menţionat, observăm că valoarea mărimii DW, 0,9030,
este cuprinsă în intervalul [d1,d2], unde d1 şi d2 sunt valori extrase din tabela Durbin – Watson,
corespunzătoare unui număr de 18 observări şi 5 variabile explicative. Deci, nu se poate spune cu
precizie dacă erorile sunt corelate sau nu.

4.2. Testul Student şi testul Fisher

Identificând coeficienţii din tabela de regresie, modelul econometric devine:

CSt = 2,842 + 0,050RDt + 0,000002Mt + 0,002IPIt - 0,0001It + 0,079IPCt + et

(7,813) (2,897) (0,410) (0,890) (-2,945) (2,634)
n = 18;
R2 = 0,906;
(*) = t Student;

Valoarea teoretică a raţiei Student corespunzătoare la 12 grade de libertate şi un prag de

semnificaţie de 5% este 2,178. În urma calculării raţiei Student pentru fiecare parametru se pot
afirma, cu o probabilitate de 95%, următoarele: masa monetară şi indicele producţiei industriale
nu au o influenţă semnificativă asupra modificării cursului de schimb valutar, parametrii
corespunzători acestor două variabile explicative neavând o valorare semnificativ diferită de 0, în
timp ce restul variabilelor explicative (rata de referinţă a dobânzii, importul şi indicele preţurilor
de consum) au o influenţă semnificativă asupra modificării cursului de schimb valutar. Deci, din

5
model se vor elimina masa monetară şi indicele producţiei industriale. Modelul rescris fără cele
două variabile are forma:

CSt = a0 + a1RDt + a2It + a3IPCt + εt, t=1, 2, ..., 18

unde: CS = cursul de schimb valutar (€/RON);
RD = rata de referinţă a dobânzii;
I = import (mil. RON);
IPC = indicele preţurilor de consum;
a0, a1, a2, a3 = parametrii modelului;
εt = eroarea de estimare.

Identificând coeficienţii din tabela de regresie, modelul econometric devine:

CSt = 3,082 + 0,051RDt – 0,0001It + 0,089IPCt + et

(14,694) (3,134) (-2,977) (7,901)
n = 18;
R2 = 0,900;
(*) = t Student;

Valoarea teoretică cuprinsă în tabela de distribuţie Fisher, corespunzătoare pentru 3 şi 14

grade de libertate şi un preg de semnificaşie de 5%, este 3,343. Aplicând testul Fisher s-a obţinut
o valoare de 42,042. Deoarece valoarea teoretică este mai mică decât cea calculată se poate
afirma, cu o probabilitate de 95%, că modelul este bine construit, iar variabilele explicative: rata
de referinţă a dobanzii, importul şi indicele preţurilor de consum au o influenţă semnificativă
asupra modificării cursului valutar.
De asemenea, în urma calculării coeficientului de determinaţie, se poate afirma că
importul, indicele preţurilor de consum şi rata de referinţă a dobânzii explică în proporţie de 90%
modelul, restul până la 100% repezentând influenţa altor factori care nu au fost luaţi în
considerare.

4.3. Testul de stabilitate Chow

Pentru a studia stabilitatea seriilor de-a lungul timpului, de obicei se împarte seria în două
subserii, pentru a testa dacă cele două subserii şi-au schimbat trendul. În cazul de faţă, cele două
subperioade sunt: ianuarie 2007 – septembrie 2007 şi octombrie 2007 – iunie 2008. Aplicându-se
testul Chow, se obţine o valoare calculată (F*=2,615) mai mică decât valoarea corespunzătoare
la 4 şi 10 grade de libertate şi un preg de semnificaţie de 5% (în valoare de 3,478).
Având în vedere releţia dintre cele două mărimi calculate, se poate afirma că cele două
funcţii nu diferă în mod semnificativ, cu alte cuvinte, cele două serii sunt descrise de aceeaşi
funcţie.

6
Bibliografie

 Krueger Anne O. - Determinarea cursului valutar, Editura Sedona, Timisoara, 1996;

 Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985;
 www.finint.ase.ro;
 www.biblioteca.ase.ro;
 www.bnr.ro;
 www.insse.ro;
 www.bursaasigurarilor.ro;

7
ANEXE

8
Anexa 1

curs schimb €/RON RDR M IPI I IPC

Nr. crt. luna
(Y) X1 X2 X3 X4 X5
1 ian.07 3,3937 8,75 51638,9 98,2 3153,8 4,01
2 feb.07 3,3824 8,75 52281,4 105,5 3422,4 3,81
3 mar.07 3,3694 8,08 54753,5 111,6 3900,0 3,66
4 apr.07 3,3349 8,00 55231,1 87,8 3534,9 3,77
5 mai.07 3,2850 7,50 56714,7 115,5 4000,5 3,81
6 iun.07 3,2264 7,25 59727,8 97,3 3926,0 3,80
7 iul.07 3,1337 7,25 63371,1 97,6 4099,0 3,99
8 aug.07 3,2237 6,10 65126,9 97,4 3735,0 4,96
9 sep.07 3,3466 6,48 66667,1 104,2 3855,0 6,03
10 oct.07 3,3525 6,87 68155,6 106,3 4636,0 6,84
11 nov.07 3,4707 7,00 72824,2 97,9 4602,0 6,67
12 dec.07 3,5289 7,50 79789,0 87,2 3992,0 6,57
13 ian.08 3,6930 7,50 79155,3 101,5 3600,4 7,26
14 feb.08 3,6528 8,00 81654,1 107,1 4003,7 7,97
15 mar.08 3,7218 9,00 82628,6 106,8 4336,5 8,63
16 apr.08 3,6426 9,03 83775,3 96,6 4455,3 8,62
17 mai.08 3,6594 9,50 85849,5 104,7 4382,5 8,46
18 iun.08 3,6557 9,75 90933,5 98,5 4645,1 8,61

RDR - rata dobanzii de referinta

M - masa monetara (mil. RON)
IPI - indicii productiei industriale
I - Import (mil. €)
IPC - indicele preturilor de consum
Anexa 2
Testul Student
SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics

Multiple R 0,951996058
R Square 0,906296494
Adjusted R
Square 0,867253366
Standard Error 0,06730265
Observations 18

ANOVA
Significance
df SS MS F F
Regression 5 0,525726698 0,10514534 23,21270226 8,75474E-06
Residual 12 0,05435576 0,004529647
Total 17 0,580082458

Lower Upper
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% 95,0% 95,0%
Intercept 2,842193 0,363754716 7,81348691 4,783E-06 2,04963927 3,634746152 2,04963927 3,63474615
X Variable 1 0,050444 0,01740671 2,897969453 0,013376668 0,012518151 0,088370079 0,012518151 0,08837008
-8,48618E-
X Variable 2 0,000002 4,79874E-06 0,410394827 0,688749008 -8,48618E-06 1,24249E-05 06 1,2425E-05
-
X Variable 3 0,002231 0,002504172 0,890771429 0,390562089 -0,003225477 0,007686766 0,003225477 0,00768677
-
X Variable 4 -0,000157 5,31801E-05 -2,945322117 0,012250237 -0,000272502 -4,0763E-05 0,000272502 -4,076E-05
X Variable 5 0,079377 0,030126487 2,634780077 0,021782644 0,013736691 0,145016645 0,013736691 0,14501664

T teoretic 2,178812827

10
Testul Fisher
SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics

Multiple R 0,9487309
R Square 0,9000903
Adjusted R
Square 0,8786810
Standard Error 0,0643405
Observations 18,0000000

ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 3,0000000 0,5221266 0,1740422 42,0421607 0,0000003
Residual 14,0000000 0,0579559 0,0041397
Total 17,0000000 0,5800825

Lower Upper
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% 95,0% 95,0%
Intercept 3,0825635 0,2097799 14,6942742 0,0000000 2,6326303 3,5324966 2,6326303 3,5324966
X Variable 1 0,0518881 0,0165551 3,1342724 0,0073168 0,0163810 0,0873952 0,0163810 0,0873952
X Variable 2 -0,0001441 0,0000484 -2,9776291 0,0099844 -0,0002479 -0,0000403 -0,0002479 -0,0000403
X Variable 3 0,0894876 0,0113255 7,9014283 0,0000016 0,0651968 0,1137784 0,0651968 0,1137784

T teoretic F teoretic
2,14478668 3,343888681

11
Testul Chow
Tabel 1. Regresia pentru prima jumatate

SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics

Multiple R 0,842037882
R Square 0,709027795
Adjusted R Square 0,534444472
Standard Error 0,060498008
Observations 9

ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 3 0,044592715 0,014864238 4,061257295 0,082744983
Residual 5 0,018300045 0,003660009
Total 8 0,06289276

Standard Lower
Coefficients Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% 95,0% Upper 95,0%
Intercept 2,313544554 0,879425773 2,630744543 0,046491532 0,052908636 4,574180472 0,052909 4,574180472
X Variable 1 0,100791132 0,049560442 2,033701251 0,097649396 -0,02660804 0,228190303 -0,02661 0,228190303
X Variable 2 -3,3234E-05 0,000107104 -0,31029986 0,768850395 -0,00030855 0,000242084 -0,00031 0,000242084
X Variable 3 0,082492856 0,046209539 1,785191063 0,134294084 -0,03629255 0,201278257 -0,03629 0,201278257

Tabel 2. Regresia pentru a doua jumatate

12
SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics

Multiple R 0,956473832
R Square 0,914842192
Adjusted R Square 0,863747507
Standard Error 0,044771192
Observations 9

ANOVA
df SS MS F Significance F
Regression 3 0,107668591 0,03588953 17,90484069 0,004177765
Residual 5 0,010022298 0,00200446
Total 8 0,117690889

Standard Lower
Coefficients Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% 95,0% Upper 95,0%
Intercept 3,603836469 0,219089671 16,44913911 1,51545E-05 3,040648541 4,167024396 3,040649 4,167024396
X Variable 1 0,038793228 0,039148718 0,990919493 0,367225207 -0,06184176 0,139428212 -0,06184 0,139428212
X Variable 2 -0,00020882 4,55614E-05 -4,58321493 0,005930094 -0,00032594 -9,16985E-05 -0,00033 -9,16985E-05
X Variable 3 0,073788534 0,047471141 1,554387201 0,180808425 -0,04823992 0,195816987 -0,04824 0,195816987

numarator F* 0,007408386
numitor F* 0,002832234
F* 2,615738963
F teoretic 3,478049691

Autocorelatia erorilor

13
 Metoda grafică
RESIDUAL OUTPUT

Observation Predicted Y Residuals

1 3,4286 -0,0349
2 3,3882 -0,0058
3 3,2862 0,0832
4 3,2959 0,0390
5 3,2657 0,0193
6 3,2293 -0,0029
7 3,2251 -0,0914
8 3,3041 -0,0804
9 3,4076 -0,0610
10 3,3769 -0,0244
11 3,3657 0,1050
12 3,4684 0,0605
13 3,6152 0,0778
14 3,6510 0,0018
15 3,7029 0,0189
16 3,6646 -0,0220
17 3,7091 -0,0497
18 3,6887 -0,0330

 Testul Durbin – Watson

14
 curs schimb €/RON RDR M IPI I IPC curs schimb €/RON
Nr. crt. luna reziduu et 2 (et-et-1)2
(Y) X1 X2 X3 X4 X5 estimat
1 ian.07 3,3937 8,75 51638,9 98,2 3153,8 4,01 3,4286 -0,0349 0,0012
2 feb.07 3,3824 8,75 52281,4 105,5 3422,4 3,81 3,3882 -0,0058 0,0000 0,000847
3 mar.07 3,3694 8,08 54753,5 111,6 3900,0 3,66 3,2862 0,0832 0,0069 0,007927
4 apr.07 3,3349 8,00 55231,1 87,8 3534,9 3,77 3,2959 0,0390 0,0015 0,001957
5 mai.07 3,2850 7,50 56714,7 115,5 4000,5 3,81 3,2657 0,0193 0,0004 0,000386
6 iun.07 3,2264 7,25 59727,8 97,3 3926,0 3,80 3,2293 -0,0029 0,0000 0,000493
7 iul.07 3,1337 7,25 63371,1 97,6 4099,0 3,99 3,2251 -0,0914 0,0084 0,007837
8 aug.07 3,2237 6,10 65126,9 97,4 3735,0 4,96 3,3041 -0,0804 0,0065 0,000121
9 sep.07 3,3466 6,48 66667,1 104,2 3855,0 6,03 3,4076 -0,0610 0,0037 0,000376
10 oct.07 3,3525 6,87 68155,6 106,3 4636,0 6,84 3,3769 -0,0244 0,0006 0,001343
11 nov.07 3,4707 7,00 72824,2 97,9 4602,0 6,67 3,3657 0,1050 0,0110 0,016732
12 dec.07 3,5289 7,50 79789,0 87,2 3992,0 6,57 3,4684 0,0605 0,0037 0,001978
13 ian.08 3,6930 7,50 79155,3 101,5 3600,4 7,26 3,6152 0,0778 0,0061 0,000301
14 feb.08 3,6528 8,00 81654,1 107,1 4003,7 7,97 3,6510 0,0018 0,0000 0,005779
15 mar.08 3,7218 9,00 82628,6 106,8 4336,5 8,63 3,7029 0,0189 0,0004 0,000291
16 apr.08 3,6426 9,03 83775,3 96,6 4455,3 8,62 3,6646 -0,0220 0,0005 0,001666
17 mai.08 3,6594 9,50 85849,5 104,7 4382,5 8,46 3,7091 -0,0497 0,0025 0,000771
18 iun.08 3,6557 9,75 90933,5 98,5 4645,1 8,61 3,6887 -0,0330 0,0011 0,00028
0,0544 0,0491

DW 0,9030
d1 0,71
d2 2,06
4-d1 3,29
4-d2 1,94

15