Problemele etice apar atunci cand asistentul social vede o situatie ca implicand

decizii morale dificile. Dilema etica apare atunci cand asistentul social se confrunta cu o
situatie in care trebuie sa decida in cazul unei alternative conflictuale, cum ar fi conflictul
intre valorile personale/ valorile profesionale, valorile personale/ valorile persoanei
asistate, valorile personale/ valorile institutiei in care lucreaza etc. Dupa identificarea si
definirea dilemei etice, asistentul social va trebui sa decida care din valorile implicate vor
fi luate in considerare cu prioritate.

Exemple de situatii care pot conduce la dileme morale: (din Roth-Szamoskozi, 2003)

- Un tanar dintr-un centru pentru minori delincventi va spune ca are incredere in dvs.,
crede ca numai dvs. il intelegeti si va dezvaluie planul lui de a evada.

- O femeie va spune ca a ramas insarcinata, doreste sa avorteze si va solicita ajutorul.

- Aflati despre unul din adolescentii dintr-un centru de plasament ca practica relatii
homosexuale si ii agreseaza pe baietii mai mici.

Unii pot considera aceste cazuri ca fiind clare, lipsite de vreo dilema morala, altii,
dimpotriva, identifica principii si valori morale diferite si considera ca rezolvarea unor
astfel de situatii implica o deliberare morala dificila. Pentru a ne clarifica in legatura cu
solutiile unor astfel de cazuri si ale altora conform cerintelor asistentei sociale, avem
nevoie de cunoasterea modului in care profesia stabileste prioritatile ei valorice.

Pentru a lua o hotarare etica, trebuie sa clarificam ce parti implicate vor fi

influentate de decizia noastra si pe care dintre ele ne simtim mai obligati sa le sustinem.
Cand vom analiza o dilema etica, vom investiga cinci categorii de responsabilitati:

1. responsabilitati fata de societate;

2. responsabilitati fata de profesie;

3. responsabilitati fata de persoanele asistate;

4. responsabilitati fata de noi insine ca profesionisti;

5. responsabilitati fata de colegi;

Teme majore de confruntare etica

Conflictele morale carora trebuie sa le faca fata asistentii sociali se pot datora
urmatoarelor grupe de factori:

1. Factori care tin de asistentii sociali: presupunerile lor, convingerile lor, judecatile lor
de valoare privind natura umana, valorile, scopurile activitatii de asistenta sociala sau
conceptiile lor teoretice privind activitatea lor profesionala.

1
2. Factori legati de client: personalitatea sa, nivelul sau mintal si educational, relatiile
sale cu alti membri ai familiei sale, cu comunitatea, relatiile si situatia sa profesionala etc.

3. Factori legati de problema: natura problemei, definirea ei, scopurile si prioritatile care
deriva din acest specific, strategiile si optiunile la care se preteaza.

4. Factori care tin de mediul institutional.

Aspectele etice ale muncii de asistenta sociala apar ori de cate ori exista un conflict sau o
lipsa de simetrie legata de factorii amintiti sau cand se ciocnesc valori in interiorul
diferitelor componente.

Subiectele principale care constituie elemente ale dilemelor practicienilor asistenti

sociali sunt urmatoarele:

 cunostintele profesionale ale celui care ofera ajutor versus drepturile persoanelor asistate de a alege serviciile
pe care le doresc;
 obligatiile si solicitarile contradictorii la care asistentul social e nevoit sa le raspunda;
 hotararile privind persoanele asistate trebuie luate impreuna cu acestia, cu consimtamantul lor, dar in multe
cazuri ei nu inteleg toate implicatiile alegerii lor;
 asistentul social trebuie sa ia uneori decizii in situatii neclare, ambigue sau contradictorii;
 asistentului social i se cere sa fie sincer si sa spuna adevarul, dar exista situatii in care cunoasterea adevarului
este greu suportabila de catre persoana asistata sau pare ca ii face rau acestuia;
 respectarea confidentialitatii este adesea dificila, deoarece sunt situatii in care i se cere comunicarea
informatiilor in interesul clientului sau al altora implicati in situatie;
 caracterul limitat al resurselor aflate la dispozitia asistentilor sociali ridica problema echitatii, respectiv a
prioritatilor in distribuirea acestora;
 in general, interesele persoanelor asistate sunt primordiale fata de ale profesionistilor, dar sunt situatii in care
ele pericliteaza serviciul sau chiar viata asistentului social;
 in deciziile sale profesionale, asistentul social trebuie sa renunte la propriile judecati de valoare, chiar si in
situatiile in care propriile valori il fac sa incline intr-o anumita directie;
 asistentul social isi va mentine raporturile cu persoanele asistate la nivelul limitat al relatiilor profesionale, chiar
daca acestia manifesta nevoia de o relatie mai complexa; atasament adotie, plasament.
 alegerea modalitatilor de evaluare si a cailor de interventie poate pretinde alegerea intre o tehnica mai potrivita
pentru persoana asistata si una mai convenabila pentru asistentul social;
 respectarea regulamentelor interioare si a dispozitiilor superiorilor este o obligatie a oricarui angajat, care vine
insa uneori in conflict cu alte cerinte etice.

2. Etapele in luarea unei decizii etice

Luarea unei decizii etice presupune urmarea unor pasi (Paradise, 1985):

1. Identificarea problemei.

Primul pas presupune identificarea problemei sau a dilemei. Care este sursa conflictului?
Ce factori sunt implicati?

De exemplu, daca esuezi in a explica persoanei asistate care sunt limitele

confidentialitatii si informatia trebuie sa fie impartasita ca urmare a unor cerinte legale
sau institutionale, atunci apare o potentiala dilema etica. Daca asistentul social nu este de

2
acord cu anumite directionari din partea institutiei si are un argument convingator pentru
care lucrurile ar trebui schimbate, atunci se afla intr-o pozitie mai buna.

Primul pas pentru depasirea unei probleme este recunoasterea ei.

2. Examinarea valorilor si normelor etice necesare pentru rezolvarea dilemei.

3. Imaginati cursurile posibile modalitati de rezolvare a problemei (diferite

modalitati posibile si variante alternative).

In enumerarea tuturor posibilelor cursuri ale actiunii va trebui sa luati in considerare

argumentele dvs. pentru fiecare actiune in parte. Astfel, luand in considerare fiecare
alternativa, va deveni evident propriul sistem de valori.

4. Care sunt implicatiile alternativelor dvs.? Ce se va intampla?

Este important sa identificati care este pozitia responsabilitatilor dvs. Tinind cont de
faptul ca aveti responsabilitati fata de persoana asistata, fata de institutia unde lucrati, fata
de societate, profesie si, foarte important, fata de dvs.

5. Alegerea celui mai bun curs al actiunii.

Studiu de caz 1:

Dilema etica

Parintii unui adolescent de 16 ani, A., il intreaba pe asistentul social daca fiul lor
consuma droguri. Asistentul social stie ca tanarul consuma droguri.

Adeseori, asistentii sociali care lucreaza cu minorii se confrunta cu situatii in care parintii
solicita informatii despre copiii lor. De asemenea, asistentul social trebuie sa decida daca
este cazul sa transmita anumite informatii confidentiale, chiar daca nu au fost solicitate.

In cazul de mai sus, asistentul social trebuie sa decida intre respectarea dreptului
tanarului la confidentialitate si dreptul parintilor de a sti despre faptul ca fiul lor
consuma droguri. Se intelege ca tanarul nu doreste ca parintii lui sa afle, dar putem
intelege si dorinta parintilor de a cunoaste problema fiului lor. Daca A. ar fi adult, atunci
lucrurile ar fi mai simple, dar faptul ca este minor complica situatia. Daca
asistentul social nu dezvaluie informatia parintilor lui A., creste calitatea serviciilor
oferite lui A. Daca, din contra, comunica informatia parintilor, risca distrugerea relatiei
cu A. si poate contribui la deteriorarea relatiei lui A. cu parintii sai. Dar e posibil ca
parintii lui A. sa il sprijine pe acesta pentru depasirea problemei.

Din punct de vedere deontologic, asistentul social are obligatia de a respecta dreptul lui
A. la confidentialitate. Incalcarea confidentialitatii ar produce mai mult rau decat bine si
ar putea crea chiar un precedent in ceea ce priveste deciziile asistentului social (daca

3
decide sa transmita parintilor secretele copiilor). Dar pastrarea confidentialitatii asupra
informatiilor obtinute de la minori in cadrul unei relatii bazate pe incredere poate fi
respectata atata timp cat nu e necesar sa protejezi minorul de posibilitatea de a-si face rau,
lui sau altora. In acest caz, asistentul social ar trebui sa impartaseasca informatiile numai
daca el considera ca tanarul isi poate face rau, lui sau altora ca urmare a consumului de
droguri. Oricum, daca asistentul social considera ca tanarul doreste sa fie tratat, atunci
transmiterea informatiilor nu se justifica.

Dilemele etice ale asistentului social pot avea ca sursa punctele diferite de vedere asupra
cazului, care impun prioritati diferite. Pentru exemplificare, Maria Roth propune spre
analiza modalitatile posibile de actiune ale asistentului social in urmatoarele cazuri:

- Fiul adult vrea sa isi plaseze tatal varstnic intr-un camin de batrani, dar acesta nu
doreste internarea; prefera sa ramana acasa, desi are dificultati din ce in ce mai mari de
a se intretine singur.

In acest caz, dilema rezulta din faptul ca persoana asistata (fiul) solicita un serviciu

social ce poate afecta nefavorabil un membru al familiei sale.

- Intr-un orasel se pune problema construirii unei tabere pentru un numar mare de
refugiati sositi in zona; comunitatea se opune acestui proiect, de frica posibilei cresteri a
infractionalitatii si cere imbunatatirea protectiei oferite de politie impotriva refugiatilor.

Aici dilema provine din prioritatile diferite: pe de-o parte, cele ale comunitatii (sa fie
ferita de eventuale riscuri cauzate de sosirea unor straini) si, pe de alta parte, cele ale
profesiei (preocuparea primordiala fata de grupurile dezavantajate).

- O femeie il intreaba pe asistentul social al logodnicului ei daca este adevarat ca

acesta este infectat cu virusul HIV.

In acest caz, dilema apare ca urmare a posibilitatilor diferite de intelegere a loialitatii fata
de persoanele asistate implicate in acest caz, respectiv de a proteja sanatatea tuturor
persoanelor in cauza versus respectarea dreptului la confidentialitate.

- O doamna foarte respectata in comunitate si admirata de asistentul social datorita

activitatilor sale de voluntariat, de tip caritabil, se plange ca fiica ei, care nu sta destul
cu ea, vrea sa fie independenta si nu o mai asculta acum, la adolescenta.

In astfel de situatii, asistentul social trebuie sa isi limpezeasca cine este asistatul ale carui
interese trebuie sa le apere: mama supraprotectiva, care cauta mijloace de a-si mentine
controlul asupra fiicei sale, sau fata de adolescenta, al carei comportament pare sa se
incadreze in limitele normalului si care are nevoie de incurajarea tendintelor ei de
autonomie.

4
Alte situatii:

- O tanara de 16 ani, insarcinata in cinci saptamani, il roaga pe asistentul social sa o

ajute pentru a intrerupe sarcina. Asistentul social este, prin religia sa, impotriva
avortului/ institutia in care lucreaza asistentul social este impotriva avortului.

- Un tanar de 19 ani ii marturiseste asistentului social ca este confuz cu privire la

orientarea sa sexuala si ca este atras de persoane de acelasi sex. Asistentul social este
impotriva homosexualitatii, dar institutia in care lucreaza condamna orice forma de
discriminare.

Nu se poate elabora o tipologie a dilemelor morale, dat fiind numarul mare al

acestora si varietatea lor, dar este cert ca avem nevoie de a ne forma capacitatea de a
discerne in urma unei evaluari deontologice asupra subiectelor dilematice. Astfel, codul
deontologic functioneaza ca un ghid de raportare la situatii etice si nu reprezinta un
ansamblu de reguli cu aplicabilitate la o situatie data. Formarea unei gandiri deontologice
presupune evaluare deciziilor in spiritul valorilor profesionale, rolul codului deontologic
fiind de a face constient ca decizia luata va trebui sa fie satisfacatoare nu numai pentru
el/ea insusi/insasi, ci si pentru standardele profesionale.

De cele mai multe ori, solutiile dilemelor etice nu sunt absolut satisfacatoare,
sarcina cea mai grea a asistentilor sociali fiind de a raporta continuu valorile profesionale
la valorile personale, avand in permanenta ca preocupare respectarea standardelor
profesionale.

I. DATE DESPRE COPIL

I.1. Date privind identitatea copilului

Numele şi prenumele: P.A.G.

Data şi locul naşterii: 29.07.1994, mun. V., jud. V.

CNP: 2940729374517

Religie: ortodoxă

Etnie: română

Domiciliul: mun. O., jud. B.

Nivelul de şcolarizare: absolventă a 4 clase, în cadrul Şcolii Speciale

5
Situaţia juridică: filiaţie stabilită faţă de ambii părinţi

I.2. Antecedente personale

 Medicale: potrivit Hotărârii nr. 1906/14.11.2008 emisă de Serviciul de Evaluare

Complexă din cadrul Direcţie Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău,
copilul este încadrat în gradul de handicap “mediu”, prezentând diagnosticul de
“Hemipareză spastică; Sechele ECI; Sindrom de instabilitate mediu ”.
 Comportamentale: copilul prezintă tulburări de comportament în baza deficienţelor de
intelect, tendinţe de autoagresivitate;
 Educaţionale: copilul a promovat clasa a IV-a la Şcoala Specială din C.

II. DATE PRIVIND FAMILIA COPILULUI

II.1. Date despre mamă

Numele şi prenumele: P.E.

Data şi locul naşterii: 01.06.1969, com. V., jud. B.

Religie: ortodoxă

Etnie: română

Nivel de şcolarizare: absolvent a II clase

Stare civilă: căsătorită

Ocupaţie: fără ocupaţie

Domiciliul stabil: com. M, jud. B.

II.2. Date despre tată

Numele şi prenumele: P.I.

Data şi locul naşterii: 06.01.1965, com. M., jud. B.

6
Religie: ortodoxă

Etnie: română

Nivel de şcolarizare: absolvent a VII clase

Stare civilă: căsătorit

Ocupaţie: fără ocupaţie

Domiciliul stabil: com. M., jud. B.

II.3. Date despre familia extinsă – copilul P.E.A. provine dintr-o familie numeroasă, constituită
din 10 membri. Părinţii săi au trăit vreme de mai mulţi ani în concubinaj, legiferându-şi relaţia
abia în anul 2002, la sugestia reprezentanţilor autorităţilor locale. Din relaţia celor doi au
rezultat 8 copii, 5 dintre ei aflându-se în întreţinerea şi supravegherea părinţilor, iar 3
beneficiind de măsuri de protecţie specială.

 P.E. – născută la data de 27.01.1991, elevă la Şcoala Specială din mun. B., jud. B. îşi
vizitează părinţii şi fraţii doar în weekend şi în vacanţe, în prezent locuind la unul
dintre unchii materni;
 P. A. F. – născută la data de 05.05.1997 şi este elevă în clasa a V –a la şcoala generală
din comunitatea în care domiciliază;
 P. B. I. – născută la data de 09.03.2000 şi este elevă în clasa a II-a la şcoala generală în
comunitatea în care locuieşte;
 P. C. M . – născut la data de 02.04.2003, neşcolarizat;
 P. P. S. – născută la data de 27.11.2006;
 P. A. M. – născută la data de 31.05.1993, beneficiază de măsură de protecţie specială,
respectiv plasament la asisetntul maternal profesionist, elev în clasa a V-a în cadrul
Şcolii Speciale C.;
 P. D. – născut la data de 08.04. 2002, beneficiază de măsură de protecţie specială,
respectiv plasament la asistentul maternal profesionist, nu a fost şcolarizat până în
prezent;
 P. A. G. – copilul în cauză, cu măsură de protecţie special la asistent maternal
profesionist.

7
II.4. Istoricul şi climatul familial

Familia P. s-a constituit legal în luna mai a anului 2002 după o relaţie de concubinaj de
mai mulţi ani. În urma acestei relaţii au rezultat cei 8 copii, dintre care 5 locuiesc împreună cu
părinţii iar 3 beneficiază de măsură de protecţie specială, respectiv plasament la diferiţi asistenţi
maternali profesionişti care şi-au asumat responsabilitatea creşterii, îngrijirii şi educării copiilor.

Deşi legislaţia în domeniu, respectiv Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului, prevede ca fraţii să fie plasaţi împreună, pe fondul deficienţelor pe care
aceştia le prezintă, specialiştii au considerat că un singur asistent maternal profesionist nu s-ar
putea ocupa corespunzător de aceştia, motiv pentru care au fost identificate trei familii
substitutive care să asigure climate favorabile recuperării, îngrijirii specializate, creşterii şi
dezvoltării acestora. De asemenea, fiecare copil din cei trei a beneficiat şi de plasament în cadrul
Centrului Rezidenţial “Alexandra” Oneşti.

Încă din momentul instituirii măsurilor de protecţie, copiii nu au fost vizitaţi niciodată de
către părinţi sau alţi membri ai familiei lărgite, nu-şi cunosc ceilalţi fraţi şi deţin foarte puţine
informaţii cu privire la mediul de provenienţă şi membrii acesteia. Mai mult decât atât, în urma
reevaluărilor situaţiile psiho – sociale desfăşurate periodic, responsabilii de caz au identificat
faptul că nu există posibilitatea reintegrării în familia naturală a copiilor în cauză, anul trecut
fiind demarată procedura de clarificare a situaţiei juridice în vederea declarării acestora
judecătoreşte adoptabili.

Părinţii şi copiii din întreţinerea lor locuiesc într-o casă proprietate personală a tatălui,
formată din 2 camere şi o anexă, neracordată la curentul electric şi lipsită de condiţiile igienice şi
de curăţenie necesare unui trai decent şi sănătos. Mama copiilor este surdo – mută, nu a lucrat
niciodată, iar veniturile familiei sunt constituite din prestaţiile financiare ocazionale ale tatălui şi
alocaţiile celor 5 copii.

Familia este recunoscută la nivelul comunităţii ca fiind una numeroasă, aflată de limita
pauperizării, dar necaracterizată de conflicte violente sau de consum de alcool din partea
vreunuia dintre soţi. Din acest motiv, membrii comunităţii locale oferă soprijin ori de câte ori
este nevoie, chiar şi sub forma alimentelor sau a unor obiecte de îmbrăcăminte, rechizite şi
jucării pentru copii. În plus, tatăl este cunoscut în comunitate ca fiind un om foarte muncitor,
serios, motiv pentru care adeseori este solicitat să presteze o serie de activităţi care îi permit să-

8
şi hrănească şi să-şi întreţină copiii. Chiar şi în aceste condiţii, el a menţionat că nu există
posibilitatea de a-şi reintegra familial şi ceilalţi trei copii întrucât aceştia prezintă deficienţe
severe de intelect şi nu se poate ocupa de supevegherea strictă a acestora.

Din păcate însă, membrii familiei nu beneficiază de nici un fel de sprijin sau suport din
partea rudelor, relaţiile dintre aceştia fiind aproape inexistente.

III. ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII PSIHO–COMPORTAMENTALE A COPILULUI

 Dezvoltarea socio – afectivă – copilul este comunicativ, sociabil, activ, curios, s-a
integrat foarte bine în cadrul familiei substitutive colaborând eficient cu asistentul
maternal profesionist; prezintă stări oscilante şi deţine deprinderi de autoservire;
 Dezvoltarea cognitivă şi limbajul – pe fondul deficienţei intelectuale copilul deţine un
vocabular relativ sărac raportat la vârsta cronologică, însă reuşeşte să exprime ceea ce
doreşte şi simte;
 Dezvoltarea psiho – motorie – copilul manifestă lentoare în mişcări şi deficit funcţional,
este interesat de activităţile ludice şi practice.

IV. ISTORICUL SOCIAL AL COPILULUI

Copilul P.E.A. provine dintr-o familie numeroasă, constituită din 10 membri. Părinţii săi
au trăit vreme de mai mulţi ani în concubinaj, legiferându-şi relaţia abia în anul 2002, la sugestia
reprezentanţilor autorităţilor locale. Din relaţia celor doi au rezultat 8 copii, 5 dintre ei aflându-
se în întreţinerea şi supravegherea părinţilor, iar 3 beneficiind de măsuri de protecţie specială.

Copilul P.A.G. a fost abandonat la Spitalul “Sf. Nicolae” din municipiul B., la doar câteva
zile după naştre. Din acest motiv, cadrele medicale au sesizat autorităţile în domeniu. În urma
identificării părinţilor şi verificării condiţiilor de viaţă ale acestora, s-a constatat faptul că acesta
provine dintr-o familie numeroasă, lipsită de condiţiile şi mijloacele materiale şi financiare
necesare creşterii corespunzătoare a copiilor, că mama este surdo – mută şi singurul membru
responsabil în familie este tatăl. Din acest motiv şi la cererea părinţilor, autorităţile competente
în domeniu au decis instituirea unei măsuri de protecţie pentru copil, respectiv plasarea acestuia

9
la un asistent maternal profesionist din comunitate. Ca urmare a Hotărârii nr. 187/15.02.1995
emisă de către Comisia pentru Protecţia Copilului, fetiţa a fost plasată la asistentul maternal
G.D. din comuna O, judeţul B.

Iniţial copilul a beneficiat de condiţii optime în cadrul mediului familial alternativ. După
un timp însă, pe fondul deficienţei prezentate, copilul a suferit mai multe spitalizări şi intervenţii
chirurgicale la Spitalul de Copii din Iaşi. Ulterior, asistentul maternal responsabil de creşterea şi
îngrijirea copilului împreună cu specialiştii din cadrul Direcţiei au realizat toate demersurile
necesare evaluării complexe a copilului şi încadrării acestuia în grad de handicap. Aceste
aspecte au condus la scoaterea copilului din mediul familial şi plasarea acestuia în sistem de
protecţie de tip rezidenţial, ca urmare a Hotărârii nr. 1327/08.09.2002.

În această instituţie copilul a beneficiat de rezidenţă alături de servicii de recuperare

până în anul 2007, când a fost identificat un alt asistent maternal profesionist care şi-a asumat
responsabilitatea creşterii, îngrijirii, supravegherii şi educării copilului. În urma verificării situaţiei
sociale a copilului, s-a constat faptul că nu există posibilitatea reintegrării sale în familia naturală
întrucât părinţii nu deţin mijloacele şi resursele necesare creşterii şi îngrijirii acestuia, că se
recomandă transferul copilului în cadrul Şcolii Speciale. Ca urmare a Hot. Nr. 324/05.10.2007,
copilul P.A.G a fost plasat la asistentul maternal J. L., din mun. O., jud. B., unde se află şi astăzi.

În plus, copilul este înscris într-un program de recuperare şi reabilitare în cadrul

Centrului de zi pentru Copilul cu Dizabilităţi Oneşti.

În urma monitorizării măsurii de protecţie specială de către specialiştii Serviciului de

Asistenţă Maternală din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Bacău, s-a constat faptul că între fetiţă şi membrii familiei substitutive s-au dezvoltat puternice
relaţii de ataşament, aceasta din urmă beneficiind de toate condiţiile optime necesare unei
îngrijiri, creşteri şi educaţii adecvate. Este cel mai mic membru al familiei, cel mai răsfăţat,
beneficiază de spaţiu propriu şi individualizat. Copilul s-a integrat foarte bine şi în comunitatea
din care face parte asistentul maternal profesionist, are prieteni în rândul copiilor de vârsta sa,
frecventează cursurile şcolii speciale şi este ajutat la efectuarea temelor de către membrii
familiei, urmează un program de recuperare în cadrul unui centru de zi pentru copiii cu
dizabilităţi.

10
 Copilul nu deţine nici o informaţie cu privire la identitatea părinţilor şi nu a fost vizitat
niciodată de către aceştia sau alţi membri ai familiei lărgite. Asistentul maternal a făcut însă
posibilă întâlnirea în câteva rânduri cu ceilalţi doi fraţi aflaţi în sistemul de protecţie.

11
I. GENOGRAMA

AMP
43 39 50
43
43

Căsătorit 2002
6 15 17 11 8 5 2 14 22 20

plasament la AMP

Legendă:

- bărbat - relaţie puternică dintr-un singur sens

12
 - femeie - relaţie foarte puternică din ambele sensuri

- căsătorie

Obs.: - Nu se cunosc date cu privire la membrii familiei lărgite, copii în vârstă de 6, respectiv 15 ani

beneficiază de măsuri de protecţie specială.

13
II. ECOMAPA

Biserică Familia
Substitutivă

Familia Naturală

PAG
Şcoala
14 ANI

Servicii Sociale

Prieteni
Comunitate

14
 Legendă:

- relaţie puternică dintr-un singur sens

- relaţie puternică din mabele sensuri

- relaţie slabă

- relaţie întreruptă, inexistentă

VII. DATE DESPRE ŞI FAMILIA SUBSTITUTIVĂ

Doamna J. L., domiciliată în mun. O., jud. B., a solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Bacău să devină asistent maternal profesionist şi să ia în plasament
un copil cu nevoi speciale. Aceasta a făcut obiectul unei evaluări realizate de către specialiştii
instituţiei, rezultatul acesteia împreună cu documentaţia aferentă a dovedit îndeplinirea
condiţiilor solicitate de normele în vigoare, fiind prezentate Comisiei pentru Protecţia Copilului
împreună cu propunerea responsabilului de caz.

Date despre membrii familiei

 J.L. – solicitantul, născut la data de 22.10.1965 în com. S., jud. I.;

 J.L. – soţul, născut la data de 22.03.1958 în com. V., jud. N.;
 J.L. - fiică, născută la data de 13.04.1988 în or. N., jud. V.;
 J. C. C – fiu, născut la data de 03.01.1986 în or. T.G., jud. N.
Climat familial

Climatul familial din care provine asistentul maternal se caracterizează prin respect
reciproc între soţi, colaborare şi sprijin în situaţii de stress. Motivaţia doameni de a deveni
asistent maternal profesionist este de natură instrinsecă, respective dragostea faţă de copii.
Familia este cunoscută în comunitate ca fiind o familie sociabilă şi respectabilă şi nu una

15
turbulentă. Potrivit cazierelor judiciare, nici unul dintre membri nu este cunoscut ca având
antecedente penale.

Capacitate parentală

Domna J.L. deţine experienţă în creşterea şi educarea copiilor, având doi copii rezultaţi
în cadrul căsătoriei. Fondul de personalitate este constituit dintr-o serie de caracteristici şi
trăsături pozitive, care sunt determinate de o interiorizare corectă a valorilor social acceptate.
Planul caracterial se distinge prin: răbdare, perseverenţă, maturizare cognitivă, raţionalitate,
prin capacitatea de a lucra în echipă, prin conştiinciozitate şi seriozitate.

Starea de sănătate a membrilor familiei

Potrivit certificatelor medicale eliberate de unităţile avizate, membrii familiei solicitante

sunt clinic sănătoşi, nereprezentând nici un pericol cu privire la integritatea fizică a copilului din
plasament.

Venituri

Familia locuieşte într-o casă proprietate persoanlă a soţilor, alcătuită din 4 camere,
bucătărie şi hol. Veniturile familie sunt de aproximativ 2500 lei pe lună, fiind constituite din
salariile celor doi soţi. Copiii sunt studenţi şi ambii beneficiază de burse de merit.

Atitudinea faţă de copilul primit în plasament

Copilul P.A.E. s-a integrat foarte bine în cadrul familiei substitutive în cadrul căreia a
dezvoltat puternice relaţii de ataşament, aceasta din urmă beneficiind de toate condiţiile optime
necesare unei îngrijiri, creşteri şi educaţii adecvate. Este cel mai mic membru al familiei, cel mai
răsfăţat, beneficiază de spaţiu propriu şi individualizat. Copilul s-a integrat foarte bine şi în
comunitatea din care face parte asistentul maternal profesionist, are prieteni în rândul copiilor
de vârsta sa, frecventează cursurile şcolii speciale şi este ajuttat la efectuarea temelor de către
membrii familiei, urmează un program de recuperare în cadrul unui centru de zi pentru copiii cu
dizabilităţi.

Copilul nu deţine nici o informaţie cu privire la identitatea părinţilor şi nu a fost vizitat

niciodată de către aceştia sau alţi membri ai familiei lărgite. Asistentul maternal a făcut însă
posibilă posibilitatea revederii în câteva rânduri cu ceilalţi doi fraţi aflaţi în sistemul de protecţie.

16
 Concluzii şi propuneri

Doamna J.L. a fost atestată ca şi asistent maternal profesionist în baza hotărârii Comisie
pentru Protecţia Copilului, întrucât s-a demonstrate faptul că aceasta deţine garanţiile morale şi
materiale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil aflat în situaţie de risc.

VIII. RAPORT DE EVALUARE A NEVOILOR COPILULUI

1. Date de identificare a copilului:

Nume şi prenume: P.A.E.

Data şi locul naşterii: 29.07.1994, com.V., jud. B.

CNP: 2940729374517

Date despre părinţi:

Tatăl: P.I.

Mama: P.E

Domiciliul: com. M., jud. B.

2. Asigurarea nevoilor primare:

 Alimentaţie: diversificată, nu este necesar să fie respectat un anumit regim alimentar;

 Igiena modului de viaţă se va realiza prin luarea unor măsuri de bază: respectarea orelor
de somn, stabilirea locului în care doarme, ambianţa în care este luată masa, plimbările
în aer liber, dacă timpul o premite, întreţinerea obiectelor personale în condiţii
corespunzătoare, dobîndirea autonomiei de a se deplasa singur;
 Intimitate si confort: copilul trebuie să dispună de spaţiu individualizat.
1. Starea de sanatate:
 înscrierea la medicul de familie - cabinet medical individual;
 vaccinări – fetei i s-a administrat vaccinul antigripal în luna decembrie 2007;
 evaluări medicale periodice : în acord cu prescripţiile medicului de familie;
 interventii chirurgicale si examene de specialitate: copilul a fost internat la Spitalul de
Copii Iaşi, urmând un control medical specializat, fiind diagnosticat cu: “Hemipareză

17
 spastică; Sechele ECI; Sindrom de instabilitate mediu ” În plus, se recomandă
parcurgerea de către copil a unui program de recuperare şi reabilitare complex, în
vederea recuperării deficienţelor de care suferă.
5. Nevoi educationale:

 P.A.E a fost înscrisă în anul şcolar 2007/2008, la Şcoala Specială fiind elevă în clasa a V-
a;
 menţinerea legăturii cu cadrele didactice ;
 încurajarea cultivării aptitudinilor / talentului.
6. Nevoi de natura afectivă :

 relaţia copilului cu familia naturală si alte rude – asistentul maternal profesionist va

insista pentru realizarea legăturii cu părinţii copilului facilitând vizite reciproce, telefonic
şi prin scrisori ;
 nevoia de afectivitate a copilului – este satisfăcută de asistentul maternal profesionist şi
de ceilalţi membri ai familiei acestuia, care acordă copilului îngrijirile necesare;
 nevoia de exprimare a emoţiilor/sentimentelor copilului – este necesară o examinare
minuţioasă a aşa numitelor comportamente de ataşament, a manifestărilor copilului
faţă de persoanele de care este ataşat;
 nevoia de apreciere şi recunoaştere – copilul este lăudat şi încurajat în permanenţă în
toate activităţile pe care le întreprinde, indiferent de rezultatul acestora;
 nevoia de securitate – copilul este îngrijirit permanent de aceeaşi persoană, asigurându-
i-se mediul favorabil unei dezvoltări armonioase.

IX. ANALIZA CÂMPULUI DE FORŢE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

o Incadrarea copilului în grad de o Abandonul copilului în maternitate de

handicap urmată de includerea către mamă şi ruperea de mediul
acestuia într-un program de familial de provenienţă;
recuperare şi reabilitare a copilului cu o Lung istoric instituţional al copilului,
dizabilităţi; fapt care şi-a pus amprenta asupra

18
o Plasarea copilului la un asistent dezvoltării personalităţii sale;
maternal profesionist pregătit pentru o Lipsa contactelor cu membrii familiei
procesul creşterii, îngrijirii şi educării naturale şi imposibilitatea reintegrării
unui copil cu dizabilităţi; copilului în mediul familial;
o Integrarea corespunzătoare a copilului o Prezenţa deficienţei locomotorie şi
în mediul familial substitutiv şi întârzieri în dezvoltarea psiho –
dezvoltarea unor puternice relaţii de comportamentală a copilului;
ataşament cu mebrii acestuia; o Întreruperea traseului educaţional
o Înscrierea copilului la şcoala specială pentru o perioadă de timp.
din comunitate şi finalizarea cu succes
a primului an în acest mediu şcolar;
o Sprijin oferit copilului din partea
membrilor familiei substitutive în
vederea dezvoltării unor deprinderi de
viaţă independentă;
o Înscrierea copilului la medical de
familie al asistentului maternal
profesionist şi monitorizarea
permanentă a evoluţiei stării de
sănătate a acestuia;
o Integrarea corespunzătoare a copilului
în viaţa comunităţii şi dezvoltarea unor
relaţii sociale cu alţi copii din aceeaşi
categorie de vârstă;
o Monitorizarea eficientă a măsurii de
protecţie specială de către
responsabilul de caz din partea
instituţiei competente.

19
 X. PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECŢIE

Numele şi prenumele copilului: P.A. G.

CNP: 2940729374517
Obiectivul general: Asigurarea serviciilor specifice de asistenţă maternală
Finalitatea: Reintegrarea copilului în familie
Măsura de protecţie specială: plasament la asistent maternal profesionist J.L.

Instituţia/Persoana responsabilă pentru aplicarea măsurii de protecţie: D.G.A.S.P.C. Bacău – Centrul

pentru Servicii de Tip Familial

Reprezentatntul legal al copilului: Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău

Domiciliul copilului: mun. O., jud. B.

Manager de caz_____________

Membrii echipei şi instituţia din care provin: asistent social, psiholog, kinetoterapeut, logoped,
educator specializat, asistent medical, asistent maternal profesionist, medic de familie.

PRESTAŢII

20
 Nr. Tipul Cuantum Autoritatea locală Data începere

crt. responsabilă

1. Alocaţie de stat 64 RON D.D.F.S.S. 29.07.1994

2. Alocaţie de întreţinere 90 RON D.D.F.S.S. Din momentul emiterii

Hotărârii Comisiei
pentru Protecţia
Copilului

3. Alocaţie hrană 7 RON/ zi D.G.A.S.P.C. Din momentul emiterii

Hotărârii Comisiei
pentru Protecţia
Copilului

4. Alte drepturi 844 RON/an D.G.A.S.P.C. Din momentul emiterii

Hotărârii Comisiei
pentru Protecţia
Copilului

SERVICII PENTRU COPIL

Responsa
Instituţia Data de Perioada de
Tipul Obiective generale caz/per
responsabilă incepere desfăşurare
respons

21
Protecţia D.G.A.S.P.C. urmărirea respectării drepturilor copilului; Asistent so
copilului Bacău - CSTF
asigurarea unui mediu familial stabil, Data Toată perioada
securizant, armonios, favorabil achiziţionării instituirii măsurii de
intrapsihice şi dezvoltării personalităţii măsurii de protecţie specială
copilului; protecţie
specială
crearea condiţiilor optime dezvoltării unei
personalităţi funcţionale ;

reevaluarea contextului socio – familial care a

condus la instituirea măsurii de protecţie
specială ;

culegerea de informaţii suficiente şi

consultarea opiniei copilului şi a familiei sale
pentru a permite adoptarea unei decizii
asupra acestuia ;

monitorizarea situaţiei copilului.

Educaţia Mediul sprijin în achiziţionarea deprinderilor de Asistent m

formală şi familial comunicare, socializare şi cognitive; profesionis
nonformală / substitutiv/ Data Toată perioada
continuarea frecventării cursurilor şcolare la instituirii măsurii de
informală
Scoala Şcoala Specială ; măsurii de protecţie specială
Specială protecţie
monitorizarea frecventării cursurilor şcolare de specială
către copil şi a rezultatelor obţinute la
învăţătură ;

pregătirea pentru viaţa independentă ;

dezvoltarea autonomiei personale si sociale.

Sănătate Cabinet dezvoltarea psihofizică corespunzătoare vârstei Data Toată perioada Medicul de
medical cronologice ; instituirii măsurii de familie, asi
individual măsurii de protecţie specială maternal
înscrierea copilului la medicul de familie al protecţie profesionis
asistentului maternal profesionist ; specială
monitorizarea permanentă a stării de sănătate
a copilului în cauză ;

asigurarea unui spaţiu bine igienizat şi

securizant.

22
Socializare şi Mediul sprijin în achiziţionarea deprinderilor de Data Toată perioada Asistent m
petrecere a familial socializare; instituirii măsurii de profesionis
timpului liber substitutiv/ măsurii de protecţie specială diriginte
integrarea corespunzătoare in mediul familial protecţie
substitutiv, şcolar şi în comunitatea locală; specială
identificarea şi cultivarea talentelor copilului;

respectarea dreptului copilului la odihnă,

vacanţă şi activităţi recreative specifice
vârstei.

Menţinerea D.G.A.S.P.C. restabilirea relaţiei copilului cu familia Data Momentul Asistent m

legăturilor cu Bacău- naturală şi/sau extinsă; instituirii reintegrării profesionis
familia măsurii de copilului în familia asistent so
C.S.T.F. / facilitarea contactelor reciproce; protecţie naturală
S.P.A.S.
implicarea familiei de origine a copilului în specială
activităţile acestuia.

Dezvoltarea Mediul susţinerea/stimularea copilului în scopul Data Toată perioada Asistent m

deprinderilor familial dobândirii abilităţilor şi deprinderilor de viaţă instituirii măsurii de profesionis
de viaţă substitutiv independentă, în raport cu vârsta şi starea de măsurii de protecţie specială
sănătate a copilului protecţie
specială

Reintegrarea D.G.A.S.P.C. identificarea resurselor şi posibilităţilor de Data Momentul Asistent so

în familie Bacău – reintegrare a copilului în familia naturală sau instituirii reintegrării Biroul Rein
C.S.T.F.. – extinsă. măsurii de copilului în familia
Biroul protecţie naturală
Reintegrări specială

Reabilitare D.G.A.S.P.C. Înscrierea copilului într-un program de Data Permanent Asistent so

Bacău - SEC recuperare şi reabilitare continuu, în vederea încadrării în asistent m
recuperării deficienţelor prezentate gard de profesionis
handicap

SERVICII PENTRU FAMILIE

23
 Nr. Instituţia Data de Pe
Tipul Obiective generale
Crt. responsabilă incepere de

1. Protecţia D.G.A.S.P.C. menţinerea relaţiei copil-familie; Data instituirii Mom

copilului Bacău -. C.S.T.F. / măsurii de rein
S.P.A.S. facilitarea contactelor reciproce; protecţie copi
identificarea resurselor intrafamiliale şi specială fam
susţinerea familiei în scopul valorificării
acestora;

identificarea alternativelor de protecţie

pentru copil.

2. Educaţie D.G.A.S.P.C. informarea şi responsabilizarea părinţilor Data instituirii Mom

formală şi Bacău -. C.S.T.F.. copilului; măsurii de rein
nonformală/ / S.P.A.S. protecţie copi
informală suport pentru depăşirea situaţiilor de criză. specială fam

3. Sănătate D.G.A.S.P.C – informarea familiei cu privire la instituţiile Data instituirii Mom

Bacău -. C.S.T.F.. medicale existente; măsurii de rein
/ Cabinet medical protecţie copi
individual informarea/educarea părinţilor copilului specială fam
pentru o viaţă sănătoasă.

4. Altele D.G.A.S.P.C. informarea familiei cu privire la evoluţia Data instituirii Mom

Bacău -. C.S.T.F. copilului. măsurii de rein
protecţie copi
specială fam

SERVICIUL PENTRU PERSOANA FAŢĂ DE CARE COPILUL A DEZVOLTAT RELAŢII DE ATAŞAMENT

Nr. Instituţia Data de Pe

Tipul Obiective generale
Crt. responsabilă incepere de

1. Protecţia D.G.A.S.P.C. evaluarea activităţii profesionale; Data instituirii Toa

copilului Bacău -. C.S.T.F. măsurii de măs
asigurarea unui climat socio-familial favorabil protecţie prot

24
 dezvoltării armonioase a copilului. specială spec

2. Educaţie D.G.A.S.P.C Bacău pregătirea profesională a AMP. (cursuri Data instituirii Toa
formală şi -. C.S.T.F.. gratuite); măsurii de măs
nonformală/ protecţie prot
informarea AMP. cu privire la drepturile şi
informală specială spec
obligaţiile ce îi revin în exercitarea profesiei;

informarea AMP.. cu privire la modificările

legislative.

3. Sănătate D.G.A.S.P.C. informarea/educarea AMP. pentru o viaţă Data instituirii Toa

Bacău -. C.S.T.F. sănătoasă; măsurii de măs
protecţie prot
Cabinet medical menţinerea stării de sănătate stabilă; specială spec
individual
informarea AMP. cu privire la instituţiile
medicale existente;

facilitarea accesului la instituţiile medicale

competente.

4. Altele D.G.A.S.P.C. suport pentru depăşirea situaţiilor de criză. Data instituirii Toa
Bacău -. C.S.T.F. măsurii de măs
protecţie prot
specială spec

Concluzii şi propuneri: În urma reevaluării situaţiei psiho-sociale a copilului în cauză şi monitorizării

măsurii de protecţie specială, s-a putut constata faptul că nu există posibilitatea reintegrării
acestuia în mediul familial natural. De asemenea, copilul s-a integrat foarte bine în cadrul familiei
substitutive, unde beneficiază de toate condiţiile necesare unei creşteri, îngrijiri şi dezvoltări
armonioase, urmează cursurile şcolare şi s-a integrat corespunzător în comunitate. Prin urmare, se
recomandă menţinerea măsurii de protecţie specială, respectiv plasament la asistentul maternal
profesionist.

STUDIU DE CAZ I

25
1. Informaţii de identificare

Nume: M.V.

Sex:F

Vârsta: 40 ani

Domiciliu; Momeşti, jud. Bacău

Ocupaţia: profesoară

2. Motivul întocmirii istoricului social

- persoana aflată în criză, în urma abuzurilor fizice

3. Prezentarea succintă a problemei subiectului

M.V. este căsătorită de 20 de ani cu M.I. şi au împreună 7 copii. M.I. este inginer, şi din
cauza serviciului este mult timp plecat de acasă. M.V. este singura care se ocupă de
educaţia celor 7 copii, cel mai mare având 19 ani, iar cel mai mic 10 ani.

M.I. este violent şi de câte ori vine din delegaţie îşi agresează fizic soţia, din cauze
exterioare familiei. Agresiunile fizice sunt atât de puternice, încât M.V. a fost internată de
câteva ori în spital. Din cauza violenţelor repetate M.V. a început să consume alcool.

2. Prezentarea situaţiei familiei.

Părinţii lui M.V. sunt decedaţi, ea locuieşte împreună cu soţul M.I., cu cei 7 copii şi cu
mama lui M.I.

- Mama lui M.I. - M.M. are 90 ani şi este foarte bolnavă.

- Soţul M.I. are 37 ani şi este inginer constructor. Are probleme cu alcoolul.
- M.M. este cel mai mare copil. Ea are 19 ani şi este studentă la Facultatea de
Medicină din Cluj.
- M.I. are 17 ani, şi este elev în clasa a XII-a.
- M.A. este elevă în clasa a X-a şi are 16 ani.
- M.S. este elevă în clasa a IX-a şi are 15 ani
- M.P. este elev în clasa a VlII-a şi are 14 ani.
26
- M.V. este elev în clasa a Vi-a şi are 12 ani.
- M.C. este cel mai mic copil şi este elevă în clasa a V-a şi are 11 ani. Copii sunt
dezvoltaţi normal pentru vârsta lor, nu există boli fizice sau mentale.

27
 Relaţii lui M.V. cu copii sunt bune. Se înţelege bine cu aceştia iar fata cea mare
reprezintă un sprijin moral pentru ea.

5. Nivelul educaţional

Absolventă a unui liceu teoretic, cu profil real şi a Facultăţii de Matematică Iaşi. în

prezent este profesoară la Şcoala Generală nr.2 din oraşul Moineşti.

6. Prezentarea condiţiilor de locuit

Subiectul locuieşte împreună cu soţul, cei 7 copii şi soacra într-un apartament cu 4

camere, proprietate personală în oraşul Moineşti. Situaţia familială este modestă.

7. Prezentarea stării de sănătate mentală.

Subiectul este sănătos din punct de vedere psihic. Se constată un început de

dependenţă alcoolică.

8. Diagnostic medical.

In momentul de faţă sănătatea este bună.

9. Rezultatele obţinute în urma testelor aplicate.

S-a observat un grad de anxietate ridicat, o rigiditate crescută, lipsă de încredere în

propria persoană. Există o suspiciune, care implică proiectarea ostilităţii asupra altora. Ea
poate varia de la a fi bănuitoare şi prudentă faţă de ceilalţi până la convingerea că toţi îi vor
răul. în urma testului proiectiv "omul" a reieşit neîncredere în sine, pesimism, deprimare,
complex de inferioritate, dizarmonie, superficialitate.

10. Problema emoţională a subiectului.

Subiectul a fost cooperant. M.V. consideră problema ei un adevărat dezastru. Nu

are puterea să divorţeze, deoarece, spune ea, "este un păcat din punct de vedere religios"
(fiind catolică). Nu poate să-şi lase copii fără tată, mai ales, că relaţiile copiilor cu tatăl sunt
bune. Ii este ruşine de vecini şi colegii de serviciu atunci când apare agresată fizic. La sfatul
unei prietene a venit la această ONG pentru a găsi sprijin.

11. Istoria violenţei în relaţie.

28
 Agresiunile fizice asupra lui M.V. au început în urmă cu 10 ani, după un an de la
naşterea ultimului copil. Cam în aceeaşi perioadă soţul a început să lipsească mult de
acasă. Ca şi frecvenţă de timp se întâmplă odată la 3-4 luni. De fiecare dată soţul consumă
alcool. In general copii nu asistă la certurile părinţilor.

12. Probleme, resurse, soluţii.

Probleme Resurse Soluţii

tendinţă depresivă vârsta care nu este consilierea cu clienta

foarte înaintată
tendinţă spre a terapie de cuplu dacă
consuma alcool studiile, locul de soţul acceptă.
muncă, dispune de bani
personali

29
30
31
32
33