1.

În cadrul măsurilor preventive luate în profilaxia primară a afecţiunilor

dento-parodontale, pe ce loc, ca importanţă, plasează OMS, controlul regimului
alimentar? – 1 min
In sens sanogen ,O.M.S a emis conceptul de” igiena alimentara” care plaseaza ca
importanta ,regimul alimentar sanatos pe locul 2 in cadrul masurilor preventive
luate in profilaxia afectiunilor dento –parodontale

2. Care sunt elementele nutritive, care consumate echilibrat, vor contribui

la structuri dentare normale şi rezistente (cario-preventiv)? – 2 min
-Ca
-Fosfor
-Mg
-Fluor
-Vitamina A,D etc

3. Care sunt principalele surse alimentare de acid? – 2 min

-citrice sub forma de fructe sau suc
-gustarile ce contin acid citric
-bauturi acidulate
-tablete de vitamina C mestecate- supte

4. Care sunt elementele nutritive cu legătură certă faţă de sănătatea

structurilor parodontale? – 2 min
-acid ascorbic(vit C)
-vitamina D
-riboflavina(vit B2)
-acid folic
-vitamina A
-Zn ,Fosfor,Ca ,Mg pot influenta structurile parodontale

5. Se concluzioneză că riscul afectării parodontale creşte, legat de reducerea

aportului a două elemente nutritive şi a fumatului. Care sunt aceste elemente
nutritive? – 2 min
Calciu si acid ascorbic (vitamina C)

6. Din punct de vedere al sănătăţii structurilor parodontale prin ce devine

important aportul vitaminei C? – 2 min
Vitamina C este necesara pentru realizarea fibrelor de colagen si a materialului
intercelular, conditioneaza viteza de vindecare a tesuturilor moi fiind
recomandabila inclusiv dupa detartraj si planare radiculara
 7. Din punct de vedere al sănătăţii parodontale fumatul este incriminat şi în
etiologie acestora, prin multiple mecanisme. Legat de boala parodontală fumatul
reduce aportul unui element nutritiv vital sănătăţii parodontale. Care este acest
element nutritiv? – 2 min
Acidul ascorbic (vitamina C)

8. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat atunci când

există ulceraţii orale (cu evoluţie îndelungată, întinse în suprafaţă şi dureroase)
care pot să apară într-o serie de afecţini sistemice şi medicaţii administrate. Care
sunt aceste afecţiuni sistemice şi terapi administrate care provoacă, obişnuit,
leziuni orale? – 2 min
Diabet zaharat, cancere orale cu imunosupresie

9. Studii de ultimă oră constată că la populaţia tânără obeză frecvenţa

afecţiunilor parodontale este mai crescută comparativ cu individul cu greutate
normală. În asemenea situaţii şi legat de greutate, ca măsuri preventive sau de
încetinire a evoluţiei afecţiunilor parodontale vom indica? – 2 min
Inlocuirea alimentelor indulcite cu zahar cu indulcitori artificiali ( necariogeni,
necalorici

10. Caria dentară se datorează pH-ului acid produs prin metabolizarea

microbiană a carbohidraţilor. Acidităţii astfel produse i se poate adăugă şi acidul
rezultat prin? – 2 min
Consumul de alimente acide si cea de bauturi acidulate

11. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt

consideraţi principalele microorganisme iniţiatoare a cariei dentare? – 3 min
- Metabolizeaza usor zaharul, dar si celelalte mono- si dizaharide ingerate =>acizi
si polizaharide extracelulare si intracelulare
- Polizaharidele extracelulace favorizeaza fixarea streptococilor la nivelul
suprafetelor dentare
- Produc P.D. care contine polizaharide extracelulare impermeabile, care limiteaza
actiunea sistemelor tampon salivare la acest nivel

12. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate şi - cuprinse sub titulatura
celor cu potenţial cariogen redus? – 2 min
Pulberea de cacao, branzeturile, alunele, arahidele, vegetalele crude (brocoli,
conopida, castravete, marar, morcov), carnea de pasare, pestele, grasimi (unt,
margarina), indulcitori alternativi.
 13. Care este grupa îndulcitorilor, care consumaţi frecvent, generează carie
dentară (daţi şi 4 exemple de carbohidraţi din această grupă)? - 2 min
Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de
carbohidrati din aceasta grupa: zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactoza,
sorboza.

14. Care grupe de îndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de îndulcitori

alternativi? – 2 min
-polioli
-polipeptide
-indulcitori artificiali

15. Care este formula chimică a zahărului (din ce molecule se compune) şi

câte kcal/g aduce? – 2 min
Se numeste zaharoza sau sucroza si este un dizaharid compus dintr-o molecula de
glucoza si una de fructoza. Formula chimica: C12 H24 O12, Energie calorica: 4.1
kcal/g

16. Pe lângă carie dentară consumul frecvent şi excesiv de carbohidraţi

generează o serie de boli generale grave. Enumeraţi 4 asemenea afecţiuni. – 2
min
Diabet zaharat
Boli cardio-vasculare
HTA
Obezitat

17. Între ce vârste plasăm vârful consumului de zahăr, cauza lui şi care sunt
măsurile preventive luate? – 2 min
Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani,
perioada in care nevoile energetice sunt cele mai mari.
Masuri preventive:
Limitarea sau interzicerea consumului de carbohidrati pe anumite perioade de
timp
Reducerea / interzicerea temporara a consumului de forme alimentare
periculoase: lipicioase sau rafinate
Ca orar: consumul alimentelor indulcite trebuie sa fie orientat spre unul
nepericulos (la una din mesele principale, o data pe saptamana, etc...)
Sa se faca individualizarea consumului de zahar in raport cu gradul de
vulnerabilitate la carie manifestat de fiecare persoana in parte, legat de varsta
 18. Legat de studiul de la Vipeholm şi de consumul alimentelor îndulcite cu
zahăr s-a concluzionat că incidenţa cea mai mare a cariei dentare o întâlnim la
care dintre grupurile de studiu? – 2 min
Incidenta mai mare a cariei dentare o intalnim la pacientii care consuma alimente
indulcite cu zahar intre mese

19. În cazul pacienţilor cu H.F.I. - intoleranţă ereditară la fructoză – consumul

de zahăr se însoţeşte de o serie de semne şi simptome. Care sunt acestea şi cum
arată incidenţa cariei la aceşti pacienţi? – 2 min
Dupa ingestia de fructoza, persoanele cu intoleranta ereditara la aceasta vor
prezenta greata, balonare, dureri abdominale, diaree, varsaturi si hipoglicemie.
Copiii afectati vor suferi de deficit de crestere.
Ingestia repetata de alimente care contin fructoza poate duce la disfunctie
hepatica si renala. Disfunctia hepatica se va manifesta prin icter, hepatomegalie si
ciroza. Expunerea continua la fructoza determina convulsii, coma, iar in cele din
urma, poate fi fatala prin insuficienta hepatica si renala. Datorita severitatii
simptomelor la ingestia de fructoza, majoritatea persoanelor afectate de
intoleranta ereditara vor dezvolta o aversiune fata de fructe, sucuri sau alte
alimente care contin fructoza.
Caracteristic pentru copiii si adultii cu intoleranta ereditara la fructoza este
reducerea drastica sau chiar absenta cariilor dentare.

20. Care este cantitatea de zahăr consumată zilnic sau anual pentru ca
indicele de carie să se menţină la valori minime (sub 3 şi la persoanele care nu
beneficiază de fluorizare)? – 2 min
Sub 50 g/zi sau 10kg/an/individ

21. Care este cantitatea de zahăr consumată anual de pacientul care a

beneficiat de fluorizare pentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)? – 2 min
15kg/individ

22. Care sunt cele mai cariogene alimente? – 2 min

Toate tipurile de mono- si dizaharide (zaharoza, glucoza, fructoza, galactoza) sunt
cariogene, dar zaharoza este cea mai nociva pentru dinti.

23. Cercetările arată că receptorii gustativi pentru dulce sunt funcţionali

începând cu ce lună de sarcină? – 1 min
Luna a 5-a???
 24. Ce este amidonul, din ce grupă de îndulcitori face parte şi cum
interpretăm cariogenitatea lui? – 4 min
Amidonul este un polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza. El
face parte din grupa de indulcitori naturali. Prelucrat alimentar el este putin
cariogen, de 4 ori mai putin cariogen comparativ cu zaharul. Produsele de patiserie
si cofetarie, insumand cariogenitatea zaharului cu aderenta amidonului prelucrat,
confera alimentului o cariogenitate direct proportionala cu cantitatea de zahar
continuta.

25. Chiar prelucrat alimentar dar fără a fi amestecat cu zahăr, amidonul este
mai puţin cariogen comparativ cu cariogenitatea zahărului. În această situaţie de
câte ori este mai redusă cariogenitatea amidonului? – 2 min
Amidonul prelucrat alimentar este de 4 ori mai putin cariogen comparativ cu
zaharul

26. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- şi

dizaharide, care este substanţa cel mai puţin cariogenă (dintre acestea) şi din
punct de vedere preventiv care este atitudinea noastră faţă de fiecare dintre ele?
– 4 min
Monozaharide(glucoza, fructoza, galactoza, tagatoza) sidizaharide(sucroza,
lactoza, maltoza, trehaloza, izomaltuloza). Lactoza se gaseste in laptesi in produsele
lactate siprezintaceamairedusa capacitate cariogena, comparativ cu
celelaltezaharide. Toatesubstantele enumerategenereaza P.D. maisubtiri in
comparatie cu celeproduse de zahar.
Dpdv practicsicariogen, inlocuireazaharozei cu oricare dintre mono si dizaharidele
enumerate nu reprezintauncastig care samerite eforul material si educational
implicatintr-un asemenea proces.

27. Laptele staţionat în jurul dinţilor perioade îndelungate poate fi cariogen,

chiar dacă lactoza prezintă cea mai redusă cariogenitate, comparativ cu celelalte
mono- şi dizaharide. Care este cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de
vacă sau cu laptele praf? – 3 min
Cariogenitatea este data de continutul -mai mare de lactoza 7% fata de 4,8%
-mai redus in ioni fluor, calciu, fosfat,

28. Lactoza din lapte este un dizaharid compus din ce molecule? – 1 min
O molec. glucoza si una galactoza
 29. Laptele uman este mai cariogen comparativ cu cel de vacă. De ce? – 2
min
Cariogenitatea este data de continutul -mai mare de lactoza 7% fata de 4,8%
-mai redus in ioni fluor, calciu, fosfat

30. Laptele praf şi mai ales cel fabricat din soia sunt mult mai cariogene, in
vitro, din care motiv? – 2 min
Datorita continutului crescut in glucoza

31. Care este puterea de îndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei şi

care, dintre cele două este mai cariogenă (de cîte ori)? – 2 min
Fructoza-grad de indulcire:1,7
Glucoza-grad de indulcire: 0,7
Glucoza este mai cariogena, produce de 2 ori maimulte carii

32. Toate studiile arată o cariogenitate pentru fructoză şi alta pentru

zaharoză. Care este indicele CAO pentru cele două substanţe? – 2 min
Zaharoza-dmft 7,2
Fructoza-dmft 3,8

33. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei şi de ce, care sunt principalii
reprezentantanţi? – 2 min
Poliolii sunt carbohidrati naturali care prezinta o molecula asemanatoare sucrozei,
exceptie facandgruparea alcoolicaatasata la fiecare atom de carbon al poliolului. De
aceeaei se mai numesc si lichioruri. Principalii reprezentanti: sorbitol, manitol,
xilitol

34. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. însă cariogenitatea lui este
redusă. În ce condiţii el poate devini cariogen? - 2 min
In lipsa altor surse de carbohidrati, S.mutans metabolizeaza si sorbitolul, daca il
consumi excesiv, depinde de calitatea si cantitatea salivei.

35. Care poliol este folosit obişnuit la fabricarea alimentelor destinate

diabeticilor şi de ce? – 2 min
Sorbitolul deoarece metabolizarea lui este insulino-independenta

36. Din grupa poliolilor care este singurul care nu este metabolizat la nivelul
P.D., deci neacidogen, necariogen? - 1 min
Xilitolul
 37. Care este principalul reprezentat al poliolilor, care sunt caracteristicele
care-l fac neacidogen şi necarigen şi care sunt constatările studiilor cu privire la
comportamentul lui cariogen? – 4 min
Xilitolul produce
1.inhibarea multiplicarii, dar si a metabolismului microorganismelor specifice P.D.,
inclusiv al S mutans.
2. stimularea fluxului salivar, creste pH-ul oral si cantitatea ionilor de calciu=>
necariogen, neacidogen-> inlocuieste eficient sucroza
Constatarile studiilor:
-indicele DMF-T a fost 0 comparativ cu cel pt fructoza 3,8 si cel pentru zaharoza,
7,2
-la grupul hranit cu alimente indulcite cu xilitol, leziunile incipiente de carie
constatate la inceputul experimentului au disparut, prin vindecarea lor naturala
-indicele de placa s-a redus semnificativ
-compozitia microbiana a placii bacteriene s-a modificat, constatandu-se reduceri
ale nr. Microorganismelor acidogene, inclusiv al S. Mutans
-reducerea productiei de amilaza salivara
-nu se constata modificari ale functiei hepatice
-diareea osmotica, caracteristica ingestiei de xilitol, la copil, nu s-a manifestat la
adultii participanti, demonstrandu-se capacitate de adaptare a organismelor tinere
-reducere incidenta cariilor cu 46%

38. Pentru xilitol care este principalul efect negativ? – 1 min

diareea osmotica prin ingestie de xilitol, la copil.

39. Thaumatin-ul, ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el

metabolizabil la nivelul P.D. şi este un îndulcitor natural sau artificial? – 2 min
Nu estemetabolizat de microorganismeleplacii, este un indulcitor natural extras
din planta din vestulAfricii

40. Care sunt cele trei caracteristici ale îndulcitorilor artificiali care-i
propulsează ca înlocuitori ai sucrozei? – 2 min
Suntputernici, comparativ cu puterea de indulcire a zaharului, necariogeni,
necalorici

41. Care este cel mai vechi şi cel mai utilizat îndulcitor artificial? - 1 min
Zaharina

42. Zaharina este metabolizată la nivelul P.D.? – 1 min

 Nu este metabolizata la nivelul placii dentare, prezinta chiar un usor efect de
inhibare a formarii ei.
43. Care îndulcitor artificial are o putere calorică de 4 kcal/g asemănătoare
proteinelor şi sub ce denumire comercială mai este cunoscut? – 2 min
Aspartamul are o putere calorica de 4 kcal/gram. Se mai numeste Nutra Sweet sau
Canderel

44. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul
aspartic şi fenilalanina. El este contraindicat pacienţilor care suferă de? - 1 min
Fenilcetonurie

45. Care dintre îndulcitorii artificiali este necariogen, necaloric, care la om şi

animale nu este metabolizat şi se elimină în totalitate? – 2 min
Acesulfame-ul K

46. Care este îndulcitorul artificial cu puterea de îndulcire foarte mare şi gust
similar cu al zahărului şi care, este posibil să-l înlocuiască când preţul de cost va fi
rentabilizat? 1 min
Sweetner 2000- putere de indulcire de 10.000 de orimai mare decat a sucrozei

47. Care dintre următori îndulcitori artificiali (unul singur): zaharina,

aspartamul, neotame, acesulfame-ul K, ciclamatul de sodiu, glucoza hidrogenată,
este metabolizabil la nivelul P.D.? – 2 min
Glucoza hidrogenata

48. Care sunt efectele secundare produse de uni îndulcitori artificiali? – 3 min
-Diareea osmotica, aparuta in urma consumului de xilitol sau sorbitol
-Ciclamatul si unii metaboliti ai zaharinei au fost asociati unor tumori maligne
produse la nivelul vezicii urinare.

49. Care sunt îndulcitorii care la copii generează diaree osmotică? 1 min
Xilitol, sorbitol

50. Zahărul se poate extrage din câteva plante şi se găseşte şi în miere. Care
sunt plantele din care se extrage zahărul şi care zahăr este mai cariogen şi de ce?
– 3 min
Zaharul provine din miere de albine, seva de artar, sfecla, trestie de zahar. Cel mai
cariogen este cel extras din mierea de albine
 -combinatia zahar si amidon- sucroza determina producerea unui tip special de
placa groasa si bogata in pz extracelulare insolubile in care predomina strept
mutans si amidonul are aderenta

51. Care dintre alimentele consumate, prezintă cel mai redus clearance
pentru carbohidraţii conţinuţi, de cca 5 min? – 2 min
Bauturi racoritoare, legume si fructe proaspete.

52. Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puţin periculoase
(cariogene)? – 2 min
Cereale indulcite.

53. La cât poate ajunge pH-ul oral în cazul, în care, de-a lungul zilei
consumăm frecvent băuturi răcoritoare îndulcite precum, sucuri naturale, mai
ales acelea fabricate din citrice? – 2 min
Ph de 4,5

54. Care din alimentele îndulcite generează cea mai redusă cobărâre a pH-
ului? – 1 min
Alimente care contin lactoza(lapte).
55. În cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid
autocurăţirea şi în consecinţă unde avem cele mai puţine carii dentare? – 2 min
Se produce mai rapid in zona incisivilor mandibulari comparativ cu cea a incisivilor
maxilari.

56. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor (pentru incidenţa

cariei), care este cel mai important factor care creşte incidenţa ei? – 2 min
Proprietati acidogene

57. Pentru a nu se produce carie dentară se recomandă ca pH-ul acid oral să

nu depăşească o anumită perioadă. Cât reprezintă această perioadă din durata
unei zile? – 1 min
10%.

58. Pentru ca sistemele naturale de apărare locală să poată acţiona favorabil,

anticariogen, este recomandabil ca între 2 prize alimentare să existe un număr de
ore. Câte? – 1 min
2 ore
 59. În condiţiile în care pacientul îşi menţine o igienă orală corespunzătoare
şi se perie de 2 ori/zi cu paste profilactice cu fluor, câte prize alimentare pot să fie
neutralizate zilnic şi la o cariogenitate minimă? – 2 min
7 prize

60. Pentru că frecvenţa consumului de alimente îndulcite necesită

neutralizarea lor prin intermediul sistemelor tampon salivare, studiile au stabilit
anumite perioade necesare pentru neutralizare în cazul lichidelor îndulcite sau al
dulciurilor solide. Cât sunt aceaste perioade în cazul respectivelor alimente? – 2
min
20 min pt lichide indulcite si 40 min pt dulciurile solide.

61. Cât la sută dintre membrii unui grup populaţional necesită consiliere
alimentară, dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. ştiindu-se că 80%
dintre cariile înregistrate se regăsesc la aceştia? – 2 min
20%

62. Pentru revenirea rapidă a pH-ului oral la valori neutre se recomandă ca la

sfârşitul meselor să consumăm? – 2 min
Frute si legume, branzeturi.

63. De ce alimentele fierbinţi sunt mai cariogene? – 2 min

Dilata brusc prismele de smalt si accelereaza metabolizarea carbohidratilor, prin
care se accentueaza efectul cariogen.

64. Care dintre următoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua
sau ceaiul îndulcite? – 2 min
Au o prevalenta semanatoare a cariei dentare.

65. Care fosfat anorganic utilizat, în principal, în Australia este numit şi

anticay? – 1 min
Fosfozaharat de Ca.

66. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru că

inhibă absorbţia intestinală a unor elemente anorganice esenţiale şi anume? – 2
min
Zinc, fier si magneziu.
67. Ciocolata chiar dacă este un aliment dulce este mai puţin cariogen pentru
că conţine? - 2 min
Pulbere si unt de cacao.
 68. Grăsimile au rol cario-protector prin mai multe mecanisme. Care sunt
acestea? – 3 min
Realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare care impiedica
partial metabolizarea lor si le accelereaza tranzitul oral. In plus, prin inmuiere la
temperatura cavitatii bucale, grasimile formeaza mansoane protectoare si in jurul
structurilor dure dentare.

69. În cazul eschimoşilor incidenţa cariei este 0 când lipidele din alimentaţia
lor zilnică nu scade sub? – 1 min
25%

70. Se afirmă că, în cazul dietelor bogate în grăsimi, este nevoie de mai multă
zaharoză consumată zilnic pentru ca alimentaţia să devină cariogenă. De câte ori
mai mult? – 2 min
De 5 ori mai mult

71. Enumeraţi mecanismele prin care brânzeturile acţionează anticariogen? –

3 min
Stimuleaza secretia salivara, prin care se favorizeaza autocuratirea si se
accelereaza remineralizarile. Potenteaza sistemele tampon salivare prin prezenta
fosfatilor de Ca,c are previn coborarea ph-ului oral sub 6.
Realizeaza mansoane de protectie la suprafata structurilor dure dentare prin acizii
grasi prezenti.
Actioneaza similar sialinului salivar prin continutul in peptone.
Prin eliberarea ionilor de Ca si fosfat se favorizeaza suprasaturarea P.D. cu ioni
anoragnici

72. Actualmente, multe dintre produsele lactate conţin un factor (probiotic)

care generează efect inhibitor faţă de o largă varietate de bacterii, incluzând şi
speciile Streptococcus. Despre ce este vorba? – 2 min
Lactobacillus rhemnosus GG.

73. În cadrul tratamentelor minim invazive, firma „GC” propune produse

remineralizante şi desensibilizante pe bază de RECALDENT TM (CPP-ACP). Din ce se
compune acest produs? – 2 min
Cazeinfosfatpeptida si fosfat de calciu amorf.

74. Care sunt indicaţiile produsului MI Paste Plus cu Recaldent şi fluor? – 4

min
 Dupa varsta de 6 ani, pacientilor cu carii agresive, cu atritie importanta, care
suporta chimio si radioterapie in regiunea cap-gat, dupa efectuarea detartrajului,
femeilor gravide, in timpul sau dupa efectuarea tratamentelor ortodontice, cu
xerostomie de cauze variate(medicamentos, in principal), dupa albire dentara,
pentru a reduce sensibilitatea sociata, cu aciditate orala accentuata si reflux gastric,
neutralizare prin stimularea fluxului salivar, cu dificultati de control al placii dentare
si cu risc cariogen crescut.

75. Ce realizează fructele şi legumele consumate la sfârşitul meselor? – 3 min

Stimularea secretiei salivare, imbunatatesc circulatia sanguina parodontala,
curatirea mecanica eficienta a suprafetelor dentare supraecuatoriale, dar redusa
interdentar si subecuatorial.

76. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul
sănătos prin care este recomandabil să terminăm mesele? – 2 min

-marul-devenind cu timpul simbolul sanatatii dentare

-branzeturile
-alune,arahide

77. Sucurile naturale ca şi băuturile răcoritoare au potenţial cariogen

deoarece? – 2 min
-deoarece scad ph-ul foarte mult in special sucurile din citrice

78. Din punct de vedere cario-preventiv în ce constă un regim alimentar

sănătos? – 3 min
Mese regulate, cu reducerea cantitatii de zahar si cu consumul alimentelor
detergente sau/si cario-protectoae la sfarsitul meselor
-evitarea consumlui de alimente ce contin zahar intre mese
-evitarea sucurilor acidulate

79. Stresul este un factor care creşte cariogenitatea şi dacă da, care sunt
argumentele? – 3 min
Creste cariogenitatea prin
-cresterea poftei d emancare-alimentatie irationala insotita de aport crescut de
glucie
-descarare frecventa de adrenalina-ce produce reducerea secretiei salivare
-consumul dulciuriloe si a alimentelor inalt rafinate duc la o reducere a efortului
masticator si deci a fluxului salivar
 -orele neregulate de hranire-perturba functionarea circadiana a mecanismelor
locale ale apararii

80. Care este motivul principal pentru care ne interesează (ca medici dentişti)
pacienta (95% dintre pacienţii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie
nervoasă şi care sunt recomandările date în asemenea situaţii? – 4 min
Ca medici dentist ne intereseaza inducerea vomei provocatavoluntar de catre
pacienta-iducerea repetata a vomei-ducand la o aciditate orala prelungita ducand
astfel la:
-demineralizari massive, partial compensate prin reminarilzarile natural
obisnuite, pot aparea eroziuni dentare severe care pot progresa pana la disparitia
smaltului
Proceduri primare
-controlul mecanici si chimi al P.D
-disciplinarea consumului de carbohidrati
-fluorizarea structurilor dure dentare
-sigilarea santurilor si fosetelor
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

81. În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă la

carie dentară? – 2 min
-frecventa consumului de mono- si dizaharide
-cantitatea si calitatea secretiei salivare
-fluorizarea structurilor dentare

82. Post-eruptiv care sunt principalii trei factori exteriori dinţilor care le
influenţează rezistenţa la carie? – 2 min
-frecventa consumului de mono- si dizaharide
-cantitatea si calitatea secretiei salivare
-fluorizarea structurilor dentare

83. Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi,

care este cauza acestui comportament şi care este atitudinea medicului dentist? –
2 min
Cariogenitatea maxima pentru dintii permanenti este in primii 2 ani posteruptiv,
deoarece in aceasta perioada, la nivelul smaltului se produc permanent schimburi
ionice, in ambele sensuri: dinspre fluidul oral spre pulpa dentara si invers, ionii
anorganici prezenti contribuind si la finalizarea maturarii posteruptive a dintilor.
Aceste schimburi se produc mult mai intens in primii 2 ani posteruptivi. Atitudinea
medicului dentist: sigilarea fosetelor si fisurilor coronare in primii 2 ani
 posteruptiv (cat mai aproape de momentul eruptiei). Momentul oportun pentru
sigilarea dentitiei permanente: 6-7 ani pentru sigilarea M1 permanent (sigilarea
lui este obligatorie deoarece vulnerabilitatea lui la carie este de 50% in primul an
si 80% in cel de-al doilea an posteruptiv) si 11-13 ani pentru sigilarea M2 si a PM
permanenti.Tot la atitudinea medicului: fluorizarea fiecarui dinte in parte in primii
2 ani posteruptiv.

84. Indicaţi 2 motive pentru care dinţii fetelor sunt mai vulnerabili la carie
comparativ cu cei ai băieţilor? – 2 min
-au un tipar mai rapid al eruptiei si un continut mai redus de fluor ( cu cca 10%
mai redus)

85. Unde se găseşte, în principal, depozitat fluorul în organismul uman? – 2

min
La nivelul oaselor si dintilor 99%

86. Din punct de vedere cariogen fluorul acţionează benefic întrega viaţă
reducând, în special, incidenţa cariilor localizate la nivelul căror structuri dentare
dure? – 2 min
-atat la nivelul coroanei cat si la nivelul radacinii

87. Numiţi două alimente cu conţinutul cel mai mare în fluor. –2 min
Frunzele de ceai verde, pestele marin

88. Pentru rezidenţii europeni este stabilit că prin alimentaţie ei obţin un

aport zilnic de fluor de câţi ppm F? – 1 min
0,2-0,5 ppm F/zi

89. Din punct de vedere al aportului de fluor ce înţelegeţi prin „efect de

halou”? – 2 min
-alimentele si bauturile racoritoare preparate cu apa fluorurata
-dar si prin inghitirea unei cantitati de pasta de dinti sau ape de gura fluorurate

90. Fluorul prezintă o absorbţie rapidă pe stomacul gol (86-97%) dar

absorbţia lui este îngreunată cu cca 80% în prezenţa anumitor elemente chimice.
Care sunt acestea? – 2 min
Calciu, aluminio, magneziu
 91. Concentraţia maximă sanguină a fluorului absorbit se obţine rapid. Care
este această perioadă şi în ce situaţie poate fi ea importantă? – 2 min
Concentratia maxima la 30 min dupa ingerarea lui… revenirea la val homeostatica
de 0,14-0,19 ppmF se produce in 11-15 h

92. Din ce lună de sarcină fluorul traversează placenta şi cât de benefic este
el pentru rezistenţa ulterioară a dinţilor respectivului nou născut? – 2 min
Traverseaza placenta dupa luna a 5, 6-neaducand beneficii sesizabile si la
noivelulu dintilor copiilor

93. În ce perioadă captarea fluorului la nivelul smalţului este maximă, ea

fiind perioada când se formează numai cristale de fluorapatită? – 2 min
-in etapa de mineralizare pre-eruptiva

94. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistenţa la carie a

dinţilor formaţi deoarece: - 4 min
-realizeaza in smalt fluorapatita, care se depune dinspre jonctiunea amelo-
dentinara spre suprafata dintelui, concentratia crescand spre suprafata dintelui
-pe aceasta cale fluorul se depune atat in perioada intrauterina cast si dupa
nastere
-influenteaza favorabil toti dintii care se formaza in acel moment

95. Care sunt caracteristicile cristalelor de fluorapatită? – 2 min

-sunt de 10 ori mai rezistente la atacurile acide compartiv cu hidroxiapatita
- prezinta o talie mai mare, sunt mai uniforme si prezinta o mai mare stabilitate
chimica
-reprezinta maxim 10 % din masa totala a smaltului si se gasesc in principal la
suprafata lui.
-dintii care beneficiaza de fluor prezinta o morfologie mai putin retentiva si sunt
mai acido-rezistenti

96. Care sunt etapele (de formare şi maturare) în care la suprafaţa smalţului
se formează cristale de fluorhidroxiapatită? – 2 min
-etapa de maturare pre-eruptiva a dintelui, in aceasta perioada fluorul se
acumuleaza mai ales la periferia interna a dintelui si la cea externa a smaltului sub
forma de fluorhidroxiapatita

97. În etapa de maturare pre-eruptivă a dintelui la suprafaţa coroanelor

dentare fluorul în exces poate realiza un strat, protector, insolubil de ? – 1 min
Florura de calciu
 98. Post-eruptiv, în prezenţa fluorului, ce se observă în caz de de- şi
remineralizare? – 2 min
Se produce:
. –o demineralizare mai redusa
Urmata de o remineralizare, rapida intensa, constatandu-se in final chiar un castig
de 16% de substanta anorganica

99. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de

formare a dintelui. În etapa de mineralizare pre-eruptivă a smalţului, unde pe
plasează fluorul şi cum interpretăm structurile formate din punct de vedere al
rezistenţei smalţului? – 3 min
-In aceasta perioada fluorul se acumuleaza mai ales
-la periferia interna a dentinei si la cea externa a smaltului sub forma de
Fluorhidroxiapatita
In aceasta perioada fluorul se depune mai ales in structurile speciale ale smaltului
pe o grosime de maxim 100-200 um. In plus concentarea ionului de fluor de la
suprafata smaltului cresre la 900-1200ppm
In concentratii mai mari ale fluorului in fluidul interstitial din jurul dintelui se
produce o adsorbtie suplimentara la suprafata cristalelor de hidroxiapatita-unde se
formeaza florura de calciu care se deune ca strat insolubil la suprafata acestor
cristale

100. În etapa de formare a dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a dintelui în

prezenţa sitemică a fluorului se formează anumite structuri dentare. Ce se
formează şi unde sunt ele plasate? – 2 min
Centrele de fluorapatita, in pricipal de la suprafata smaltului

101. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape, distincte, de

formare a dintelui. Ce structuri, care conţin fluor, se formează în etapa de
mineralizare post-eruptivă, unde pe plasează şi cum le interpretăm din punct de
vedere al rezistenţei smalţului? – 3 min
La nivelul smlatului fluorul este preluat din fluidul oral, penetreazasuprafata lui
pe o adancime de 30 microm si formeaza cristale de fluorohidroxiapatita (primii 2
ani posteruptivi si apoi intreagaviata).
Studiile arata o concentrare constanta a ionului de F la limita smalt-dentina, insa
creste continuu in straturile superficiale.
Fluorul este absorbit in cantitati mult mai mari de smaltul hipomineralizatdecat
de cel sanatos.
 Interpretari clinice:
Creste calitatea smaltului de suprafata
Se form cristale de fluorhidroxiapatita
Reducerea ph.ului critic de demineralizare a struct dentare
Reducerea cantitatii de smalt demineralizat
Accelereaza procesul de remineralizare

102. Care sunt structurile dentare dure care benficiază de aportul de fluor
post-eruptiv? – 2 min
Smalt
Dentina
Cement

103. Comentând fluorizarea post-eruptivă a smalţului, precizaţi care smalţ

absoarbe mai mult fluor? – 2 min
Smatul hipomineralizat este cel care absoarbe mai multiioni de fluor din lichidul
bucal.

104. Cum este influienţată dentina şi cementul radicular prin prezenţa post-
eruptivă a fluorului? – 2 min
La nivelul dentine: protectie pulpara
La nivelulcementului: prevenirea, stationareasauvindecareacariilorprezente la
acestnivel

105. Post-eruptiv fluorul acţionează anticariogen printr-o serie de mecanisme.

Care sunt acestea? – 4 min
a.Continoareamineralizarii dintelui recent erupt
b.Concentarea lui la nivelul peliculei dobandite =>
Reducere ph critic de demineralizare
Reducerea cantitatii de smlat demineralizat
Reducerea tensiunii superficiale la suprafata smaltului
Inhiba microorganismele acidogene
c.Intreruperea ciclului Krebs sia glicolizei microbiene
d.Prevenirea, stationarea sau vindecarea cariilor existente in smalt sau cement

106. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefică la orice vârstă,

prezenţa lui producând ce, din punct de vedere cario-protector şi la nivelul căror
structuri dentare? - 2 min
 Smalt + cement:
a.Continoareamineralizarii dintelui recent erupt
b.Concentarea lui la nivelul peliculei dobandite =>
Reducere ph critic de demineralizare
Reducerea cantitatii de smlat demineralizat
Reducerea tensiunii superficiale la suprafata smaltului
Inhiba microorgnismeleacidogene
c.Intreruperea ciclului Krebs sia glicolizei microbiene
d.Prevenirea, stationarea sau vindecarea cariilor existente in smalt sau cement

Dentina:
Protectieplupara prin depunere la nivelul dentinei circumpulpare

107. În cazul omului, care este doza de fluor letală, inclusiv pentru copilul de
12 ani? – 2 min
5-10 g

108. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letală şi câtă pastă de
dinţi cu fluor ingurgitată este suficientă pentru a genera o asemenea intoxicaţie
acută mortală? – 2 min
0,5 – 1 g
Trebuie ingurgitat aprox. 50 ml

109. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care sunt principalele semne şi

simptome care ne pot indica intoxicaţie acută şi care sunt mecanismele care
conduc la deces? – 4 min
Simptome:
Greata si varsaturi
Diaree si dureri abdominale
Hipersalivatie, urmata de senzatie de sete

Mecanisme:
Insuficienta cardiaca
Paralizie respiratorie

110. În caz de intoxicaţie acută cu fluor care este tratamentul de urgenţă? – 3

min
 Inducerea vomei
Protectia mucoasei digestive (mai ales cea gastrica) prin administrare de prep cu
calciu sau aluminiu
Mentinerea nivelului calciului seric prin administarea intravenoasa de preparate
de calciu

111. Pentru a evita producerea intoxicaţiilor acute cu fluor care este cea mai
recomandată şi simplă măsură preventivă? – 2 min
Produsele cu fluor nu sunt lasate de indemana copiilor mici,care sunt cei mai
expusi la intoxicatii

112. Intoxicaţia cronică cu fluor se produce prin consum îndelungat a unor

cantităţi de fluor care generează fluoroză la nivelul căror structuri? – 1 min
Oasesidinti

113. Fluoroza osoasă. – 4 min

Apare la persoanele care:
a. au ingerat fluor o lunga perioada de timp (mai mult de 20 de ani si aprx 8-10
ppm F/zi)
b. expunere industriala,

Afectati cei care:

1. consuma apa fluorizata natural
2. muncitorii din industrii ( criolit si bauxita) expusipoluariiindelungate cu fluorura
de Na/Al

Apare osteoscleroza, care radiologic se prezinta ca o alternata a zonelor hipermin

cu cele de rezorbtie osoasa
La unii pac pot apareaosificari la niv tendoane/ligamente, exostoze, deformari
osoase.
In astfel de cazuri apar:
Rigiditate si durere in articulatii (primele stadii)
Infirmitate (spre final)

Exista zone pe glob unde populatia consuma apa cu continut mare de F pana in
3.9 ppm F si unde nu se inregisteaza cazuri de flouroza osoasa.

114. Fluoroza dentară: ce este, când şi cum se manifestă, cauze. – 5 min

Fluoroza dentara este o forma de hipomineralizare a sm.
 Se datoreaza consumului de F in exces pe durata formarii dd prin care functinarea
normala a ameloblastului este perturbata => defecte localizate la niv matricei sm
Se manifesta la indivizii ce consuma F in exces in per de formare si maturare a dd (
12-16 ani)
Clinic se manifesta:
Pete albe cretoase sau striatii localizate mai frecvent spre marginea incizala sau
spre varfulcuspizilor =>dd cu „capete ninse”

Flouruzablanda, alte etiologii:

Consum tetraciclina, cron, strontiu in per de formare + mineralizare dd
Idiopatic

115. Fluoroza dentară blândă este produsă frecvent prin consumul de apă
potabilă fluorurată. Pentru a o preveni recomandăm atenţie (a cantităţii de fluor
consumată) până la ce vârstă, în mod deosebit? – 2 min
12- 16 ani

116. O.M.S. recomandă un prag maxim al aportului zilnic de fluor după care
frecvenţa fluorozei dentare creşte rapid. Cât este acest prag recomandat? – 2 min

1,5ppm F/zi

117. Cum cei mai expuşi, din punct de vedere estetic, sunt incisivii centrali
maxilari, pentru a prevenii fluoroza dentară se recomandă atenţie între anumite
luni, după naştere, când aceşti dinţi se mineralizează/maturizează. Care sunt
aceste luni? – 2 min
Lunile 15 – 30

118. Fluoroza dentară moderată şi mai ales severă se produce prin consum
mai important de fluor. Cât este acest consum? – 2 min
8 ppm F/zi

119. Aspectul clinic de pete albe cretoase asemănătoare fluorozei dentare

blânde pot avea şi alte cauze decât consumul de fluor. Care sunt aceste alte
cauze? – 2 min
Consum de tetraciclina, cron, strontiu in per de formare + mineralizare dd;
Idiopatic
 120. Cu ce facem diagnosticul diferenţial în caz de fluoroză dentară, precauţii?
– 3 min
Pata alba cretoasa, ca leziuneincipienta a carieidentare
Amelogenezis imperfecta sau alte opacitati ale sm

121. Care este cantitatea de fluor ingerată zilnic după care procentul de
fluoroză dentară creşte la 50%, din care 5% este reprezentată de fluoroză dentară
moderată? – 2 min
2ppm F/zi

122. Care este vârsta după care riscul de producere al fluorozei dentare devine
neglijabil pentru toţi dinţii? – 2 min
Dupavarsta de 6 ani

123. În caz de fluoroză dentară blândă care este atitudinea terapeutică? – 2

min
Specialistii nu le considera o problema,deci nu este nevoie de un tratamen
anume.

124. Frecvenţa fluorozei dentare este mai mare în zonele cu apă fluorizată
natural sau cu apă fluorizată artificial? – 2 min
Frecvenţa fluorozei dentare este mai mare în zonele cu apă fluorizată natural.

125. De ce în caz de fluoroză dentară, prima recomandare terapeutică este

fluorizarea locală? – 2 min
Deoarece sm cu fluoroza (hipomineralizat) absoarbe maimult fluor ca cel sanatos.

126. În caz de fluoroză dentară medie sau severă care sunt recomandările
terapeutice, enumerare? – 2 min
Fluorizare locala,
albire dentara,
acoperirea protetica

127. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la

nivelul celorlalte ţesuturi şi organe? – 4 min
Efectele negative produse prin administrarea F la nivelul altor organe si tesuturi
au fost indelung studiate si datorita faptului ca utilizarea F a fost si este inca
contestata din diverse motive. In cercetarile efectuate in zonele cu fluoroza dentara
endemica datorita continutului, natural, mare de F din apa potabila de peste 8
ppm, nu s-a putut stabili o legatura certa intre incidenta cancerului sau a
afectiunilor cardiace, nervoase, dermatologice, oftalmologice, endocrine, renale si
cantitatea de F ingerata zilnic. La soarecii de experienta s-a observat aparitia unor
leziuni minore la nivel hepatic si renal, atunci cand se consuma apa cu un continut
de peste 10 ppm F, dar cercetarile nu evidentiaza, pentru zonele cu un continut sub
0,3 ppm F in apa potabila, un numar mai scazut de afectiuni renale. Stabilitatea
chimica a compusilor F pare a reprezenta premisa teoretica a absentei caracterului
cancerigen si mutagen. Cercetarile de laborator au confirmat acest aspect,
observatiile realizate, riguros stiintific, demonstrand ca frecventa cancerului,
indiferent de localizare, nu este semnificativ modificata in zonele cu un continut
crescut de F.

128. În cazul muncitorilor implicaţi în industria chimică ca şi la cei din industria

pe producere şi de prelucrare a aluminiului, unde concentraţia pulberilor cu fluor
din atmosferă este mare, ce se constată? – 2 min
Se constata un numar crescut de alergii si leziuni ulcerative, produse prin arsura
chimica, datorita contactului sarurilor de F din atmosfera cu tegumentele umede.

129. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialiştii afirmă că în

perioada de mineralizare pre-eruptivă prezenţa sistemică a fluorului conferă
dintelui cea mai mare cario-rezistenţă? – 5 min
F administrat sistemic actioneaza, in principal, pe durata etapei de formare si
mineralizare a dd pre-eruptiv. Pe cale generala, F se poate administra sub diferite
forme, in functie de conditiile geografice, costuri. Variante: apa potabila fluorizata
artificial sau matural, tablete si solutii cu F, sare de bucatarie fluorurata, lapte si
sucuri naturale fluorurate.

130. Care sunt mecanismele prin care fluorul acţionează cario-static în

perioada de maturare post-eruptivă (primi doi ani posteruptivi) şi apoi întreaga
viaţă? – 5 min
Florul prezent in fluidul oral actioneaza cariostatic prin:
-continuarea mineralizarii dintelui recent erupt(astfel se poate explica
vulnerabilitatea mai crescuta la carie a dintilor,din aceasta perioada,sau mai redusa
dupa aceea).Dintele primeste,in mod natural,diversi ioni minerali aflati in fluidul
oral.Daca in fluidul oral exista si ioni de flor,acestia vor influenta calitatea smaltului
de suprafata,prin formarea cristalelor de fluorohidroxiapatita.Posteruptiv ,ionii de
flor patrund in smalt pe o adancime de cca 30 mm.Pe aceasta cale,se obtine o
concentrare a ionilor de F de cca 1000 ppm,la suprafata structurilor dentare.
 -fluorul prezent in fluidul oral permite concentarea lui si al nivelul PD,unde poate
ajunge in cantitati de 5-50 ppm F,sau la concentratii de 100 de ori mai
mari,comparativ cu cea din saliva.

131. În cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvenţa fluorozelor dentare
care sunt măsurile de recomandat? – 2 min
utilizarea pastelor de dinti cu fluor speciale
folosirea la o periere a unei cantitati de pasta care sa nu depasesca marimea unui
bob de mazare
perierea sa fie supravegheata de parinte/ingrijitor

132. Care sunt afecţiunile sistemice care răspund favorabil la tratamentele cu

fluoruri? – 2 min
la un consum indelungat de apa fluorurata apar efecte benefice la nivelul
focarului de fractura si mai ales, la pacientul cu osteoporoza
explicatia – fluorul produce
creste nr. de osteoblasi in zona de fractura
prin aceasta stimulandu-se viteza de vindecare si actiunea fosfatazei alcaline
fluorul din apa potabila prezinta efect benefic si in prevenirea bolilor cardio-
vascular, dar aceste efecte trebuiesc intarite si de alte cercetari

133. Care sunt principale metode de fluorizare sistemică? – 2 min

apa potabila – fluorizata artificial/natura
tablete si solutii de F
sare de bucatarie fluorurata
lapte si sucuri naturale fluorurate

134. Care este cea mai sigură şi mai ieftină metodă de fluorizare sistemică? – 1
min
fluorizarea prin apa potabila

135. Care este metoda sistemică alternativă fluorizării prin apă potabilă? – 1
min
administrarea fluorului prin
solutii si tablete
sare de bucatarie
lapte si sucuri de fructe
 136. Care este nivelul optim de fluor din apa potabilă recomandat, în 1962, de
Serviciul de Sănătate Publică din Satatele Unite şi legat de diferenţele de climă şi
care este ultima recomandare? – 2 min
tarile cu clima temperata – valoarea de 1 ppmF
tarile cu clima rece – 1,2 ppmF
tarile cu clima calda – 0,7 ppmF
Din 2011, USDHHS – recomanda ca concentratia optima pentru toate regiunile
globului sa fie de 0,7 ppmF in apa potabila – plecand de la constatarea ca astazi
exista o multitudine de surse de F care influenteaza fluorizarea dd. individului

137. Studiile au concluzionat că la 1 ppm F în apa potabilă obţinem cele mai

mari beneficii dentare şi anume? – 2 min
In ceea ce priveste cantitatea optima de F, multiple studii au stabilit
ca ea este de 1mg F/litru de apa, valoare la care inregistram cele mai mari reduceri
in frecventa cariei dentare si cele mai reduse procente de fluoroza dentara blanda
(10%).

138. Care sunt suprafeţele dentare care beneficiază de cea mai redusă scădere
a indicelui de carie (cca 51%)? – 2 min
Studiile longitudinale au aratat efectul cario-protector al F, constatndu-se reduceri
ale incidentei cariei dentare cu 86% pentru suprafetele netede, vestibulo-orale,
75% pentru fetele aproximale, 51% pentru zona santurilor si fosetelor.

139. Care sunt beneficiile populaţiilor legat de fluorizarea sistemică prin apă
potabilă? – 5 min
1. principalii beneficiari ai fluorizarii apei potabile sunt copii si adolescentii –
dar beneficiile se inregistreaza si in cazul adultilor, la care se constata scaderi ale
frecventei cariei coronare dari si a celei radiculare
 in urma fluorizarilor efectuate corect – incidenta cariei s-a redus
 30-60% la dentitia temporara
 20 – 40% la dentitia mixta
 15-35% la dentitia adulta
2. in cazul pacientului care beneficiaza inca de la nastere de apa fluorurata
constatam la nivelul dintilor permanenti o reducere a nr. de leziuni carioase cu 27%
(in cazul adultului, indiferente de varsta, carea a beneficiat de apa fluorurata de la
nastere si fara aportul altor surse de fluorizare locala)
 frontalii si in mod particular cei maxilari sunt favorizati preventiv, comparativ cu
dintii laterali
3. incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa
  la gr. de varsta 65-84+ se constata scaderi ale procentului de carii radiculare cu
 67% la barbati
 61% la femei
4. la fel se intampla si in cazul dintilor temporari (40%)
5. in scadere este si nr. dintilor extrasi (temporari si permanenti)
6. la adultul cu varsta cuprinsa intre 20 si 44 ani, constatam cu 60% mai putin
carii
7. indirect si BP este influentata la aceasta contribuind imbunatatirea
densitatii osoase prin cresterea rezistentei osului alveolar la actiunea factorilor
locali
 iar printr-un nr. redus de carii si dd. extrasi
 scade cantitatea de placa acumulata
 se reduc dezechilibrele ocluzale cauzate prin aparitia edentatiilor neprotezate
8. dintre beneficiile sistemice
 la tratarea osteoporozei se foloseste NaF 15 mg zilnic => scade si riscul
producerii fracturilor de col femural
9. costurile tratamentelor dentare sunt semnificativ mai mari in regiunile
nefluorurate comparativ cu cele fluorurate
 media nationala a costului fluorizarii apei potabile – 0,50$/persoana/an
 media nationala a costului unei restauratii simple 62$/persoana/an
 la care se mai adauga
 lipsa durerilor/a disconfortului produs de tratamente stomatologice
 a privatiunilor suportate
 a economiei de timp

140. Care sunt dinţii cei mai favorizaţi (cario-rezistenţi) din punct de vedere al
fluorizărilor sistemice prin apă potabilă? – 2 min
-frontalii si in mod particular cei maxilari sunt favorizati preventiv, comparativ cu
dintii laterali

141. În caz de fluorizare prin apă potabilă boala parodontală este influienţată?
Şi dacă da cum? – 2 min
Indirect, si boala parodontala este influentata, la aceasta F contribuind prin
imbunatatirea densitatii osoase, prin cresterea rezistentei osului alveolar la
actiunea factorilor locali. Printr-un numar redus de carii si dd extrasi, scade
cantitatea de placa acumulata sau se reduc dezechilibrele ocluzale cauzate prin
aparitia edentatiilor neprotezate, aspecte care vor influenta favorabil evolutia
sanatatii structurilor parodontale.

142. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizărilor prin apă potabilă şi
nu numai? – 2 min
Lipsa durerilor, a disconfortului produs de tratamentele stomatologice, a
privatiunilor suportate, a econimiei de timp, timp care poate fi petrecut mai
rentabil pentru individ si societate.

143. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemică prin apă potabilă
(legat de sistemul de distribuire a apei)? – 2 min
Procesul de fluorizare a apei este simplu, dar sunt de consemnat costurile mari
legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si apoi,
greutatile in mentinerea constanta a concentratiei optime de F la valori de maxim 1
ppm F, de-a lungul celor 24 ore.

144. Care este cea mai mare problemă de rezolvat în cazul fluorizării apei
potabile? – 2 min
Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distributie
centralizata a apei si greutatile consemnate in mentinerea constanta a
concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a lungul celor 24h

145. După legislaţia americană, la ce valoare maximă a fluorului trebuie

redusă concentaţia lui în apa fluorurată natural (defluorizarea apei potabile)
pentru efecte negative minime? – 1 min
apa fluorizata poate fi folosita de populatie, la concentratii NU mai mari de 3,9
ppmF (peste aceasta valoare apa necesita un proces de defluorizare)

146. În caz de concentraţie mare de fluor în apa potabilă, legislaţia americană

recomandă defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se
poate efectua variat. Care sunt aceste proceduri? – 2 min

Defluorizarea apei se realizeaza cel mai usor si cel mai ieftin, prin amestecul ei cu
apa fara F. Alte metode de defluorizare se realizeaza chimic, prin tratarea ei cu oxid
de Ca (var), compusi de Mg (dolomita) sau sulfat de Al (alaun), compusi cu care F
din apa se leaga stabil. Metodele de defluorizare chimica a apei sunt de cca 10x mai
scumpe decat cele de fluorizare artificiala.

147. Ce înţelegeţi prin fluorizarea extemporane a apei potabile? – 2 min

 Se comercializeaza sticle prevazute cu picurator, care contin solutii cu F, astfel
calibrate incat, din 10 picaturi se obtine 1mg F, care se adauga unui L de apa
potabila.

148. Fluorizarea apei potabile din şcoli? – 4 min

Pentru copiii rezidenti in zone care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita
centralizat s-a imaginat o alta posibilitate de fluorizare si anume, cea a apei din
scoli. Chiar daca copilul beneficiaza de avantajele merodei, numai dupa varsta de 5-
6 ani si chiar daca el petrece la scoala un timp limitat, luand in calcul 5 zile/sapt, 9
luni/an, cca 8 ore/zi sau vacantele scolare, rezultatele sunt de necontestat. Metoda
nu pune mari probleme tehnice, observandu-se in plus, ca: fluoroza dentara blanda
este redusa, iar principalele beneficii apar la nivelul suprafetelor dentare
aproximale.
S-a stabilit si concentratia optima pentru aceasta posibilitate de fluorizare a apei,
la 5-6 ppm F, la costuri de 1,5 dolari de persoana/an, dar pentru care beneficiile
sunt evidente (reducerea incidentei cariei cu 39-47,5% la copiii de 12 ani).

149. Care sunt avantajele fluorizării apei potabile din şcoli pe lângă reducerea
frecvenţei cariei dentare? – 2 min
S-a stabilit si concentratia optima pentru aceasta posibilitate de fluorizare a apei,
la 5-6 ppm F, la costuri de 1,5 dolari de persoana/an, dar pentru care beneficiile
sunt evidente (reducerea incidentei cariei cu 39-47,5% la copiii de 12 ani).

150. Metodele de fluorizare sistemică alternative fluorizării prin apă potabilă,

recomandate copiilor şi adolescenţilor, cum se indică (în mod obişnuit)? – 2 min
Pentru copiii si adolescentii care nu sunt rezidenti in zone care beneficiaza de apa
potabila fluorurata s-au imaginat alte modalitati de fluorizare sistemica. Dintre
acestea, amintim adminstrarea de F prin intermediul: solutiilor si tabletelor, sarii de
bucatarie, laptelui si sucurilor de fructe. Asemenea posibilitati de fluorizare
sistemica se indica individualizat si se pot aplica de catre pacient la domiciliu sau in
colectivitatile scolare, ca parte a programelor de sanatate publica

151. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – tabletele şi

soluţiile fluorurate. – 5 min
Solutiile cu flour
-sunt indicate copilului mic(pana la varsta de 2 ani) sub forma de PICATURI
-ele se administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate
Tabletele de fluor sunt indicate peste aceasta varsta si obligatoriu numai acelora
care pot sa le suga si sa le inghita fara riscul de a se ineca.Se pot administra si prin
dizolvarea lor in alimentele consumate.Se comercializeaza in 3 variante de 0,25
mg , 0,50 mg si 1 mg F ,iar flacoanele in care sunt ambalate sunt prevazute cu
capace speciale,greu de desfacut de catre copilul mic dar care,chiar si asa nu vor fi
pastrate la indemana acestora.Continutul unui flacon de tablete cu fluor este astfel
calculat incat sa nu provoace decesul copilului,in cazul in care acesta consuma
accidental intreaga cantitate existenta
-tabletele se recomanda copiilor de la nastere,de la 6 luni sau dupa 3 ani,pana la
varsta de 14 si chiar 16 ani.
Se indica in functie de:
-varsta
-greutatea persoanei
-concentratia fluorului din apa potabila a localitatii de resedinta
Tableta se administreaza la culcare,dupa periajul de seara.Copilul este sfatuit sa
mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1-2 min,dupa care inghite fluidul
oral rezultat.In final I se cere pacientului ca timp de 15 min sa nu clateasca,sa nu
bea si sa nu manance.
Aceasta metoda de administrare a tabletelor cu fluor poate face parte din
programele scolare de sanatate (incepe la gradinita si continua pana la 14-16 ani),
avand avantajul ca nu mai este responsabilitatea parintelui sa ii dea copilului seara
de seara tableta.
Exemple: ZYMAFLUOR, PERI-DENT,CONCADENT,POLIVIFLUOR.

152. Care sunt obiecţiile ADA cu privire la produsele gen Polivifluor, de

fluorizare sistemică a dinţilor? – 2 min
-preparatele contin o cantitate fixa de fluor
-nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie;sau de ce sa
administram un produs scump si copilului care nu necesita aport suplimentar de
vitamine

153. Căror copii recomandăm fluorizarea sistemică cu soluţii fluorurate

(alternativa tabletelor) şi cum se administrează ele? – 2 min
sunt indicate copilului mic(pana la varsta de 2 ani) sub forma de PICATURI
-ele se administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate

154. Căror pacienţi recomandăm fluorizare sistemică prin intermediul

tabletelor cu fluor? – 2 min
-se recomanda copiilor:
-de la nastere,de la 6 luni sau dupa 3 ani;
-pana la varsta de 14 si chiar 16 ani
 155. În funcţie de ce şi care sunt indicaţiile date în cazul administrării
tabletelor cu fluor? – 2 min
Se indica in functie de:
-varsta
-greutatea persoanei
-concentratia fluorului din apa potabila a localitatii de resedinta
Tableta se administreaza la culcare,dupa periajul de seara.
Copilul este sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1-2 min,dupa
care inghite fluidul oral rezultat.
In final I se cere pacientului ca timp de 15 min sa nu clateasca,sa nu bea sis a nu
manance.

156. În cazul grupei de vârstă 6 luni 3 ani, copiii care sug la sân o perioadă mai
îndelungată, iar în apa potabilă a localităţii concentraţia de fluor este de sub 0,3
ppm F se recomnandă sau nu, administrarea de fluor şi dacă da, cât fluor/zi? – 2
min
Se recomanda administrarea a 0,25 mg F (picaturi)
157. Pentru localităţile cu climă temperată şi cu un conţinut de maxim 0,4
ppm F în apa potabilă se poate recomanda un supliment de fluor după o anumită
schemă şi anume? – 2 min
Pana la 10 kg : 0,25 mg F
-pentru o greutate de 10-15 kg :0,50 mg F
Pentru o greutate de 15-20 kg :0,75 mg F
-peste 20 kg: 1 mg F

158. Fluorizarea sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor poate să fie şi

parte a programelor şcolare de sănătate. În ce constă acest program de sănătate
şi care îi sunt avantajele? – 3 min
Administrarea incepe la gradinita ( 5 ani) si continua zilnic pana cand copilul
implineste varsta de 14-16 ani.

159. Care este principalul dezavantaj al administrării tabletelor de fluor? – 2

min
-grija parintelui,care trebuie seara de seara,un numar important de ani sa dea
copilului tablet de fluor.

160. Care este alternativa sistemică pentru fluorizarea prin apă potabilă? – 1
min
Fluorizarea prin intermediul sarii de bucatarie este considerata, dupa fluorizarea
apei potabile, a 2 a metoda de administrare sistemica a fluorului.
 Modalitati de fluorizare sistemica alternative:
- administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si al tabletelor fluorurate
- prin intermediul sarii de bucatarie, a laptelui sau a sucurilor de fructe

161. Fluorizarea sistemică prin sare de bucătărie a fost propusă pentru prima
dată în Elveţia, 1948, pentru a realiza prevenirea a două afecţiuni ce prezentau o
prevalenţă importantă în această ţară. Care sunt aceste afecţiuni? – 2 min
Caria dentara si gusa tiroidiana

162. În situaţia unui consum exagerat de sare de bucătărie fluorurată

pacientul va putea să prezinte intoxicaţie acută cu fluor? – 2 min
Riscul intoxicatiei acute cu fluor este exclus,pentru ca ,chiar si in cazul individului
care consuma cantitati apreciabile de sare,se va produce mai intai intoxicatia cu
clor si mult dupa aceea cea cu fluor.

163. În ce ţări europene este larg folosită fluorizarea prin intermediul sării de
bucătărie? – 1 min
Elvetia,Franta.Germania,Ungaria,Finlanda,Spania
164. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – sarea de
bucătărie, inclusiv avantaje şi dezavantaje. – 5 min
Este considerate,dupa fluorizarea apei potabile,a doua metoda de administrare
sistemica a fluorului
In lume, aproximativ 40-200 de milioane de oameni beneficiaza de avantajele
fluorizarii sistemice prin intermediul sarii de bucatarie.
Metoda fluorizarii prin intermediul sarii de bucatarie nu a fost promovata in
SUA,dar e larg folosita in Germania,Franta si Elvetia.
Metoda a fost introdusa in 1948 in Elvetia de Wlespi.Metoda a fost propusa in
idea de a realiza simultan profilaxia cariei dentare si a gusei tiroidiene.Initial, la un
kilogram de sare s-au introdus 5 mg iodura de potasiu si 90 mg fluorura de
sodium,dupa 1981, cantitatea de fluor a fost marita la 250 mg fluorura de sodium
si recent la 350 mg.
Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate,este nevoie de un
adus de cel putin 200 mg F/kg folosindu-se florura de NA/K.
Avantaje: procent redus de fluoroza dentara-deoarece la varste mici consumul
sarii de bucatarie e relativ redus
-riscul intoxicatiei acute cu fluor este exclus,pentru ca,chiar si in cazul individului
care consuma cantitati apreciabile de sare,se va produce mai intai intoxicatia cu
clor si mult dupa aceea cea cu fluor
-exista posibilitatea ca individual sa poata alege intre sarea de bucatarie simpla si
cea fluorurata
 -costul redus
-lipsa problemelor de dozare care apar in cazul fluorizarii apei potabile
Dezavantaje:
-consumul diferit de sare specific diferitelor varste,sexelor (cel mai mic consum se
inregistreaza la copii,cand nevoia de fluor este mai mare pentru mineralizarea
preeruptiva a dintilor)
- se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate
( HTA, cardiopatii) este contraindicata sau indicata in consum moderat;
165. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de cât
fluor în sarea de bucătărie este nevoie şi care sunt sărurile de fluor folosite? – 2
min
Cel putin200 mg F/kg,folosindu-se fluorura de sodiu sau florura de potasiu

166. Care sunt avantajele folosirii sării de bucătărie fluorurate în profilaxia

carie dentare? – 3 min
Avantaje: -scaderea indicelui DMF-T
-procent redus de fluoroza dentara
-riscul intoxicatiei acute cu fluor este exclus
-exista posibilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de bucatarie simpla si
cea fluorurata
-costul redus
-lipsa problemelor de dozare,care apar spre exemplu in cazul fluorizarii apei
potabile
167. Care sunt dezavantajele folosirii sării de bucătărie fluorurate în profilaxia
carie dentare? – 2 min
Dezavantaje:
-consumul diferit de sare specific diferitelor varste,sexelor (cel mai mic consum se
inregistreaza la copii,cand nevoia de fluor este mai mare pentru mineralizarea
preeruptiva a dintilor)
- se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate
( HTA, cardiopatii) este contraindicata sau indicata in consum moderat;

168. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vârstă 4-6 ani, în caz de
fluorizare sistemică cu sare de bucătărie comparativ cu cel înregistrat prin
consum de apă potabilă? – 2 min
In cazul florizarii sistemice cu sare de bucatarie s-a constatat o scadere a indicelui
cariei de la 6 la 2,8,in cazul consumului de apa potabila fluorizata indicele DMF-T
este 1,4.
 169. Câte metode de fluorizare sistemică se recomandă unui individ (în acelaş
timp) pentru un efect cario-protector maxim? – 2 min
Se indica aplicarea numai a unei metode sistemice,indiferent de problemele
pacientului,caz in care eficienta cario-protectoare este de necontestat.

170. La ce vârste şi în ce momente recomandăm fluorizarea locală? – 2 min

-poate fi recomandata la orice varsta si in functie de nevoile de moment ale
individului.
171. Care sunt sursele primare de fluor (referindu-ne la metodele de fluorizare
dentară) pentru toţi pacienţii indiferent de vârstă sau de incidenţa cariei dentare?
– 2 min
-apa potabila fluorurata
-pastele de dinti cu fluor

172. În cazul pacientului cu risc la carie, moderat sau crescut, care sunt sursele
(proceduri) suplimentare de fluor recomandate? – 2 min
-fluorizarile locale profesionale(aplicarile se indica la 6 luni si chiar 3 luni)
-autoaplicarile
173. Până la vârsta de 6 ani care este metoda (produsul) de fluorizare
profesională recomandată? – 2 min
Recomandarea este de fluorizare profesionala numai prin intermediul produselor
gen varnish .

174. Peste vârsta de 6 ani, profesional, cum se aplică fluorul (procedura) şi sub
ce formă (consistenţa produsului) sunt indicate respectivele produse? – 2 min
Fluorul va fi administrat prin intermediul conformatoarelor si a produselor
fluorurate sub forma de gel sau spuma.
175. În caz de fluorizare locală ce cristale se formează la suprafaţa coroanelor
clinice dentare? – 2 min
Cristale noi de fluorhidroxiapatita (cristale mult mai compacte si stabile si mai
rezistente la demineralizarile acide)

176. Care sunt obiectivele fluorizărilor locale? – 1 min

R:
- stimularea remineralizarii suprafetelor dentare demineralizate;
- prevenirea CD;
- desensibilizarea dentinara;

177. Care dintre metodele de fluorizare locală nu sunt parte a programelor

comunitare de sănătate publică? – 1 min
 R:Metodele de fluorizare locala profesionala NU sunt indicate ca parte a
programelor comunitare de sanatate publica.
178. Prin fluorizare locala ce substanta chimica se acumuleaza la suprafata
coroanelor dentare si care permite in final eliberarea ionilor de fluor ce vor contribui la
formarea cristalelor de fluorhidroxiapatita?
R: se acumuleaza fluorul de calciu

179. În cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este şi fluorizarea.

Care este soluţia de tratament şi vârsta de la care se poate realiza? – 1 min
R:Fluorizarea locala profesionala, numai dupa varsta de 2 ani, folosind lacuri
(varnish).
180. Care sunt indicaţiile fluorizării locale profesională? – 4 min
R:
- copiilor cu carii de biberon;
- rezidentilor in localitati fara sau cu putin fluor in apa potabila;
- pacientilor cu leziuni carioase incipiente (faza reversibila – multiple zone de
demineralizare);
- indivizilor care nu reusesc un control eficient al biofilmului dentar;
- celor cu xerostomie;
- celor cu parodontopatie si suprafete radiculare expuse;
- celor cu aparate ortodontice;
- dintilor care suporta supraprotezari;

181. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca fluorizarea locală

profesională să se facă în patru şedinţe succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul
soluţiilor fluorurate fiind de maximum 4 min? – 3 min
R:Sistemele de fluorizare locala produc la suprafata smaltului, in principal, fluorura
de calciu, care se acumuleaza si determina oi reactii, cu eliberare de ioni de fluor. Acestia
pot inlocui ionii hidroxil de la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si genereaza cristale
noi, de fluorhidroxiapatita, pe de o parte, sau se pierd in grosimea PD si fluidul bucal.
Fluorura de calciu formata se pierde rapid in primele 24 h. Pierderea continua si in
urmatoarele 15 zile, dar intr-un ritm mai lent. Acest lucru impune repetarea fluorizarilor
in acest interval, pt a ramane o cantitate suficienta de fluor pt structurile dentare de
suprafata.Maxim 4 min – REDUCAND RISCUL INGHITIRII.
182. Prin fluorizare locală fluorul penetrează structurile de suprafaţă formându-se
cristale de fluorhidroxiapatită. Pe ce adâncime penetrează fluorul structurile dentare
pe această cale în primii 2 ani posteruptivi şi cât după această perioadă? – 1 min
R:In primii 2 ani posteruptiv: 20-30 µm; Dupa aceasta perioada: 5-10 µm
 183. Care este vârsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare locală
profesională? – 1 min
R:2 ani;

184. Fluorizarea locală profesională implică un protocol anume de respectat. Care

sunt etapele parcurse, timpul de contact sau indicaţiile finale date pacientului? – 2 min
R:Indiferent de metoda de aplicare nu este obligatoriu sa se efectueze detartraj si
periaj profesional, aceste proceduri fiind indicate numai in cazul pacientilor cu tatru sau
coloratii dentare exogene dure (impermeabile pt fluor).Obligatoriu inaintea procedurii se
efectueaza periaj personal.
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar
si asupra faptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind
obligatoriu controlul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar.
Urmeaza aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, acestea se mentin in contact
cu dintii 30 s- 4 min.

185. Un produs pentru fluorizare locală profesională este şi cel care conţine
fluorură de sodiu. În ce concentraţie există fluorura de sodiu, la ce pH şi sub ce forme
se comercializează? – 1 min
R:pH – 7. solutie apoasa 2%; se poate prepara si extemporaneu 0,2 g pudra
fluorura de sodiu si 10 ml apa distilata

186. Produsele de fluorizare locală profesională sub formă de lac conţin numai un
anumit sistem de fluorizare. Care este acesta şi la ce concentraţii a substanţei active se
comercializează aceste produse? – 1 min
R:Fluorura de sodiu 5%.

187. Produsele sub formă de lac (varnish) cu fluorură de sodiu 5% câţi ppm F
conţin? – 1 min
R:Peste 20.000 ppm F
188. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu
nu se mai utilizează ca produs de fluorizare locală profesională? – 1 min
R:Determina colorari brune, persistente, la nivelul structurilor dentare cariate,
demineralizate si nu numai.
189. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare locală
profesională. Ce conţine ca substanţe componente, la ce concentraţie a ionilor de F, la
ce pH eficient şi sub ce forme se comercializează? – 2 min
R:Amestec de:
-fluorura de sodiu 2%
-acid fluorhidric 0,34%
 -acid ortofosforic 0,98%
Se comercializeaza sub forma de solutie, gel si spuma la un continut de 1,23% ioni F
(1,23 ppm F) la pH de 3-3,5.
190. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile
folosite în fluorizări locale? – 1 min
R:Transformarea gelului in solutie in urma presiunilor mecanice aplicate in timpul
fluorizarii.

191. Care sunt avantajele principale ale utilizării produselor de fluorizare locală
profesionale sub formă de spumă (foams)? – 2 min
R:Spuma se aplica prin intermediul conformatoarelor, oferind avantajul reducerii
cantitatii ionilor de F, cu pastrarea concentratiei substantei. Este o modalitate prin care
se previne fluoroza dentara, rezultatele privind reducerea incidentei cariilor fiind
identice ca in cazul aplicarii de solutii sau a gelurilor.

192. Fluorizarea locală profesională la copilul cu carioactivitate intensă începe la

2 ani şi se termină la vârsta de 15-16 ani, perioadă în care se fac 2 aplicări pe an de
produse fluorurate. Ce produse fluorurate sunt recomandate în funcţie de vârstă? – 1
min
R:Între 2 şi 6 ani se indică lacuri cu fluor iar apoi preparatul preferat este APF-ul.

193. În cazul căror pacienţi contraindicăm utilizarea produselor de fluorizare

locală cu APF (acidulated phosphat fluoride) şi de ce. – 2 min
R:
- -pacienti cu restaurari dentare din portelan sau compozit pentru ca se produc
suprafete poroase;
o -obturatii din glass-ionomer pt. ca apar suprafete poroase;
o -implanturi din titan – creste coroziunea;

194. În caz de fluorizare locală profesională când se recomandă detartraj şi

periere profesională. În caz de periere profesională cu ce se face şi care este motivul? –
2 min
R:Detartraj si periere profesionala se recomanda cand pacientul are tatru sau
coloratii exogene dure pentru ca aceste depozite nu sun permeabile si penetrabile pt ioii
de fluor. In caz de periaj se utilizeaza cupe de cauciuc si paste abrazive.

195. În caz de fluorizare locală pacientul trebuie informat cu privire la câteva

aspecte. Care sunt acestea iar alaturi de fluorizare ce este obligatoriu sa efectueze
pacientul zilnic? – 2 min
 R:Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor,
dar si asupra faptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care
cuprind obligatoriu controlul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar.
Aplicarea preparatelor cu fluor se face in 4 sedinte succesive, la intervale de 2-7
zile. Urmeaza ca dupa aplicarile initiale pacientul sa fie rechemat la fluorizare locala, inf
unctie de cario activitatea de moment la intervale de 3, 6, 12 luni, in mod obisnuit pt o
singura aplicare.

196. Care dintre recentele materiale stomatologice nu sunt deteriorate de

produsele fluorurate APF?
R:materiale stomatologice cu microumpluturA nu sunt afectate de APF
197. Care este alternativa cand folosirea APF nu este indicata ?
R: produsele cu fluorura de staniu
198. In cazul utilizarii spumei fluorurate care este principalul avantaj?
R:reducerea cantitatii ionilor de F cu pastrarea concentratiei substantei, este o
modalitate prin care se previne producerea fluorozei dentare
199. În cazul adultului care necesită fluorizare locală profesională care este
intervalul de timp după care pacientul este rechemat pentru fluorizare şi câte aplicaţii
se fac? – 2 min
R:Aplicarea preparatelor cu fluor se face in 4 sedinte succesive, la intervale de 2-7
zile. Urmeaza ca dupa aplicarile initiale pacientul sa fie rechemat la fluorizare locala, inf
unctie de cario activitatea de moment la intervale de 3, 6, 12 luni, in mod obisnuit pt o
singura aplicare.

(200)Cînd realizăm fluorizare locală de ce trebuie să avem grijă ca pacientul să

stea cu capul cât mai vertical posibil? – 1 min
R:Pentru a evita ingerarea produsului folosit pentru fluorurare.

201. Care sunt metodele de fluorizare locală profesională şi care este cea mai
eficientă metodă? – 2 min

De-a lungul timpului au fost folosite pentru fluorizarea locala profesionala, in

principal 3 sisteme, pe baza de fluor:
- fluorura de sodiu;
- fluorura de staniu;
- fluoro-orto-fosfatul acidulat (APF- acidulated phosphate fluoride).
Cea mai eficienta este fluorura de staniu cu o eficacitate de 32%.
 202. Conformatoarele indicate la fluorizările locale trebuie să îndeplinească
anumite cerinţe. Care sunt acestea? – 3 min

- sa fie de unica utilizare sau sterilizabile;

- sa protejeze gelul, fara a permite inghitirea lui;
- sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare;
- sa acopere in totalitate coroana clinica a dintilor, inclusiv suprafetele radiculare
dezgolite (2mm peste marginea gingivala);
- sa fie rezistente dar flexibile, permitand patrunderea gelului in spatiile
interdentare (pentru a favoriza efectul tixotropic);
- sa aiba un pret de cost acceptabil.

203. Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecţionate,

căror pacienţi le indicăm şi ce recomandăm la sfârşitul utilizării? – 2 min

Conformatoarele personale (*au avantajul de a se adapta optim la forma

arcadelor dentare*) sunt realizate din:
a) placi de polivinil;
b) materiale termoplastice
etc.
Astfel de conformatoare sunt rezistente si se recomanda:
- pacientilor cu cario-activitate intensa, si fluorizarilor locale efectuate de
pacient la domiciliu.
Conformatorul individual se SPALA dupa fiecare utilizare si este reutilizabil.

204. Când recomandăm pacienţilor fluorizare locală profesională în

conformatoare, ce cantitate de produs se recomandă, particularizând pentru adult şi
copil? – 3 min

La ADULT cca 2ml gel pentru o arcada sau 5ml gel pentru ambele arcade.
La COPILUL MIC se indica pentru ambele arcade 4ml gel.

205. Care sunt avantajele utilizării lacurilor fluorurate, ca metodă de fluorizare

locală profesional? – 2 min
 1. Siguranta metodei, deoarece riscul reactiilor toxice este minim datorita:
- prizei rapide;
- a eliberarii lente a fluorului;
- cantitati reduse necesare.
2. Contactul indelungat cu structurile dentare;
3. Priza obtinuta in prezenta salivei.

206. Ce conţin, la ce concentraţii, principala indicaţie, accidente posibile şi

măsurile de urgenţă luate în cazul utilizării produselor de fluorizare locală profesională
sub formă de lac (varnish). – 5 min

Contin cantitati mari de fluor, peste 20.000 ppm.

Exemple produse:
Durafluor: fluorura de sodiu 5%, aromatizanti si xilitol.
Fluor Protector: difluorosilan 1%.
Bifluorid 12: fluorura de sodiu 2,7% F si fluorura de calciu 2,9% F.
Principala indicatie este ca pacientul sa nu bea si sa nu clateasca timp de 30 de
minute. Lacul se indeparteaza a doua zi, prin: periere personala si utilizarea atei dentare.
Accidente posibile: -reactii alergice de contact
- crize astmatiforme - in legatura cu solventii LF (colofoniu).
Pentru a evita producerea reactiilor alergice se recomanda ca aceste preparate
sa nu fie aplicate si pe tesut gingival sangerand. In caz de alergie, substanta aplicata se
indeparteaza de urgenta.

207. În cazul aplicării lacurilor fluorurate, pe lângă indicaţiile clasice date

pacientului de a nu clăti, bea sau mânca timp de 30 min ce alte indicaţii mai dăm
acestui pacient? – 2 min

- 4-6 ore sa nu se perie;

- sa se perie chiar a doua zi daca este posibil;
- in ziua respectiva sa evite consumul: bauturilor fierbinti sau alcoolice si a
alimentelor dure.

208. Lacurile fluorurate pentru fluorizare locală profesională se indică, în principal,

la două categorii de pacienţi. Care sunt aceştia? – 2 min

Fluorizarea se indica mai ales la copilul mic, sub 4 ani, pentru profilaxia si
tratarea cariei de biberon, mai ales in zona frontalilor, dar putem fluoriza si intreaga
arcada dentara. Se indica de asemenea adultilor pentru tratarea suprafetelor radiculare
expuse.
 209. Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul
mic (după experienţa Scandinavă)? – 2 min

Ritmul de aplicare a Lacurilor fluorurate conform Experientei Scandinave este de

doua aplicari pe an (2/an).

210. În cazul aplicării lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile şi ce
se indică în sens preventiv? – 2 min

In ceea ce priveste riscul de producere a fluorozei dentare nu exista suficiente

date, dar posibilitatea aparitiei ei este putin probabila datorita cantitatii scazute de LF
inghitit.
In plus, au fost raportate cu totul exceptional:
- reactii alergice de contact (chiar edeme in 2 cazuri) vezi 211
- cateva crize astmatiforme ( in legatura cu solventii LF - colofoniu).

211. În caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibilă producerea reacţiilor

alergice. Cum trebuie procedat pentru a evita reacţiile alergice şi ce trebuie întreprins
în cazul producerii lor? – 2 min

Pentru a evita producerea reactiilor alergice se recomanda ca aceste preparate

sa nu fie aplicate si pe tesut gingival sangerand.
In caz de alergie, substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

212. Care este metoda de fluorizare locală profesională cea mai eficientă dar greu
de aplicat în colectivităţi? – 1 min

Ionoforeza este metoda de fluorizare locala profesionala cea mai eficienta dar
greu de aplicat in colectivitati.

213. Ionoforeza ca metodă de fluorizare locală profesională. – 4 min

Cea mai eficienta metoda locala de prevenire a cariei dentare.

Ionii de fluor sunt fortati, sub actiunea curentului electric continuu de intesitate
joasa, sa penetreze tesuturile dentare in profunzime. Sursa de curent electric continuu
poate sa fie reprezentata si de o simpla baterie electrica.
 Principiul metodei se bazeaza pe legea respingerii ionilor cu acceasi sarcina
electrica si atragerea celor de sarcina electrica contrara. Ionul de fluor, fiind incarcat
negativ, este respins de electrodul negativ si este fortat sa patrunda in profunzimea
structurilor dentare.
Prin ionoforeza, un numar mare de ioni de fluor penetreaza strucuturile dentare
pe intreaga suprafata a coroanei clinice (inclusiv la nivelul suprafetelor aproximale).

214. Când efectuăm ionoforeză ce preparate cu fluor folosim şi la ce concentraţii?

– 2 min

Pentru ionoforeza se utilizeaza solutii de:

- fluorura de sodiu 1%
- APF 1,4%, in conformitate cu indicatiile fabricantului.

215. Prin ionoforeză de câte ori vom înregistra mai mulţi ioni de fluor comparativ
cu dinţii fluorizaţi prin alte metode locale sau cu dinţii persoanelor care nu au
beneficiat de fluorizare? – 2 min

Prin aceasta metoda dintii vor contine de:

- 2-4 ori mai multi ioni de fluor comparativ cu cei fluorizati local prin celelalte
metode
- 20-30 ori mai multi ioni de fluor comparativ cu dintii care nu au suportat
fluorizari.

216. Care sunt posibilităţile de aplicare a produselor de autofluorizare de către

pacient la domiciliu? – 2 min

Autoaplicarile locale de flur se pot face cu: paste de dinti, ape de gura, geluri.
Asemenea produse cu fluor se aplica prin: periere, clatire, intermediul
conformatoarelor individuale sau de unica utilizare si irigare orala.

217. Produsele pentru autofluorizare se indică în funcţie de nevoile de moment

ale pacientului. În asemenea situaţii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta
un supliment de fluor alături de alte posibilităţi de fluorizare sistemică şi topică. Care
sunt posibilităţile de fluorizare de care pacientul poate beneficia la un moment, dat
alături de autofluorizare? –2 min

Indicarea variatelor posibilitati de autofluorizare se face in concordanta cu

nevoile de moment ale pacientului si sunt recomandate pentru a suplimenta efectele:
- fluorizarilor generale
 - pe cele locale profesionale.

218. Căror pacienţi nu li se recomandă pastele de dinţi profilactice cu fluor? – 1

min

Pastele de dinti cu fluor nu se indica copiilor sub 2 ani.

219. Căror pacienţi le indicăm perierea dinţilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de
dinţi profilactice cu fluor? – 2 min

In cazul pacientilor cu cariogenitate moderata sau cu carii agresive se indica

perierea dintilor cu paste de dinti profilactice cu fluor de cateva ori pe zi.

220. Care sunt indicaţiile gelurilor fluorurate, special, destinate a fi folosite după
perierea dinţilor - chiar şi - cu paste de dinţi fluorurate? – 2 min

Sunt recomandate de medicul dentist si sunt indicate:

- post detartraj;
- la nivelul dintilor cu hipersensibilitate;
- la pacientul cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa
indepartarea lor;
- la pacientul supus iradierilor in zona cap si gat.

221. Gelurile fluorurate indicate după perierea obişnuită efectuată cu paste de

dinţi se constituie într-o alternativă la folosirea? – 1 min

Sunt considerate o alternativa la folosirea apelor de gura cu fluor si se pot indica

impreuna cu fluorizarile profesionale.

222. Ce conţin, mai frecvent, gelurile de fluorizare locală şi la ce concentraţii, pH

(autofluorizare – folosite după perierea dinţilor chiar şi cu paste de dinţi fluorurate)? –
2 min

- fluorura de sodiu 1,1%, pH neutru si 5.000 ppm F);

- APF 1,1%, pH 3,5 si 5.000 ppm F;
- fluorura de staniu 0,4%, intr-o baza de glicerina, cu 1.000 ppm F.

223. Când şi cum se indică gelurile de autofluorizare indicate după efectuarea

periajului personal? – 2 min
 Se administreaza o data pe zi, seara la culcare, dupa ce pacientul si-a efectuat
periajul si curatirea interdentara, cu dental floss-ul.
Acoperim periuta pe 1/3 din suprafata activa (la o periere sa folosim 2 ml gel),
cu care periem dintii timp de 1 minut. La final nu clatim.

224. Din punct de vedere al substanţelor active din ce se compune produsul

Elmex Protector? – 2 min

Reprezinta un amestec de aminofluoruri si fluorura de sodiu, incorporate intr-un

lac de poliuretan autopolimerizabil.

225. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele destinate

profilaxiei dentare? – 2 min

- Reduc solubilitatea smaltului;

- Usureaza, prin proprietatile lor tensioactive, fixarea fluorului la suprafata
smaltului dentar.
In plus, retinem ca aminele fluorurate sunt cele mai eficiente la nivelul dentinei
dezgolite, comparativ cu lacurile fluorurate.

226. Din punct de vedere al substanţelor active din ce se compune produsul

Elmex Protector? – 2 min
Reprez un amestec de aminofluoruri si fluorura de sodiu incorporate intr un lac
poliuretan autopolimerizabil.
227. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele
destinate profilaxiei dentare? – 2 min
In mod normal, aminele fluorurate reduc solubilitatea smaltului si usureaza prin
proprietatile lor tensioactive fixarea fluorului la supraf smaltului dentar, aminele
fluorurate sunt mai eficiente la niv dentinei dezgolite conparativ cu lacurile fluorurate.
228.Dintre aminele fluorurate şi lacurile cu fluor, care sunt mai active la nivelul
dentinei dezgolite? – 1 min
Aminele fluorurate.
229.Din punct de vedere al planului de tratament preventiv, apele de gură
fluorurate pot fi recomandate ca? – 2 min
Clatirea cu ape de gura fluorurate poate fi parte a planului de ingrijire individual
sau poate fi inclusa in grupul programelor preventive initiale pe durata ingrijirilor
scolare.
230.Apele de gură fluorurate NU se recomandă? – 2 min
 Nu se recomanda copiilor sub 6 ani, indivizilor care, din variate motive, nu se pot
clati. Datorita continutului accolic obisnuit, aceste ape de gura nu se recomanda
alcoolicilor si copiilor.
231.Care sunt indicaţiile utilizării apelor de gură fluorurate? – 3 min
- Cu dentitie mixta si pe durata adolescentei
- -cu arii multiple de demineralizare
- -care prez retractii gingivale sau dupa trat parodontale pt profilaxia cariilor
radiculare
- -care prezinta explozii de carii
- Care participa la prog scolare preventive
- Care nu reusesc sa imi mentina o igiena orala acceptabila
- Cu hipersensibilitate dentinara
- Cu coroane de acoperire, cu limita de preparare supragingivala
- Cu xerostomie din cauze variate

232.Cele mai bune rezutate se obţin prin clătirea cu ape de gură fluorurate
efectuate în primii 2 ani post eruptivi. Cât de extinde clătirea, pentru această categorie
de vârstă? – 2 min
Programe preventive de fluorizare trebuie sa continue de a lungul adolescentei, pt
a aduce beneficii si molarilor 2 si 3.
233.Folosirea regulată a apelor de gură fluorurate produc câteva beneficii. Care
sunt acestea? – 3 min

 -Scaderea incidentei cariei dentare cu 26-29% pentru suprafetele dentare

netede,dar mai modeste pentru cele anfractuoase
 -Cele mai bune rezultate se obtin in cazul dintilor recent erupti insa
programele preventive de fluorizare trebuie sa continue de-a lungul
adolescentei pentru a aduce beneficii si molarului 2 + 3
 -Scade incidenenta cariei la dentitia temporara si la scolarii din ciclul primar cu
cca 42,5 %
 -Creste durata de mentinere tuturor celorlalte tratamente stomatologice

234.Care ape de gură fluorurate sunt de preferat? – 1 min

Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub
forma de solutie aproasa.
235.Daţi exemplu de apă de gură cu fluor de folosit o dată pe zi. – 1 min
Apa de gura cu fluorura de Na 0.05% ce contine 0.025% ioni de fluor sau 250ppmF
236.La ce pacienţi contraindicăm clătirea gurii cu ape de gură cu fluorură de sodiu
0,05% şi punctaţi dacă se înghit? – 2 min
 La pac sub 6 ani si pac cu diferite incapacitati care nu se pot clati sau nu pot scuipa.
Nu se ingjit.
237.Care ape de gură cu fluor se pot indica în clătiri zilnice dar şi pentru a realiza
fluorizare sistemică? – 1 min
Apa de gura cu APF 0.044% ( fluoro orto fosfat acidulat) contine 440 ppmF
238.Care sunt principalele indicaţii ale apelor de gură cu APF 0,044%? – 2 min
Apa de gura cu APF 0.044% se recomanda atat in clatiri zilnice cat si pt fluorizarea
sistemica in cazul indiv care nu beneficiaza de apa potabila fluorizata care dupa clatirea
fluidului oral rezultat se inghite. De regula se recomanda pac cu carii agresive.
239.Care este apa de gură care se indică în fluorizări locale colective? – 1 min
Apa de gura cu fluorura de Na 0.2% contine 900 ppmF
240.Câte mg F la ml soluţie conţine apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%? – 1
min
Contine cca 1 mg F/ml solutie.
241.Care sunt avantajele utilizării apelor de gură cu florură de sodiu 0,2%? – 2
min

Se obtin reducere ale incidentei cariei cu cca 35%

metoda ieftina , usor de invatat si de pus in practica
-acceptata repede de participanti
-nu necesita pentru utilizare personal medical calificat

242.Apa de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, recomandată în clătiri de 2 ori pe zi,

după efectuarea periajelor de seara şi dimineaţa, câte mg/ml de F conţine? – 2 min
.cca 1 mgF/ ml solutie
243.Când indicăm clătiri cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, dimineaţa
când o recomandăm, înainte de masă sau după. De ce? – 2 min
Dimineata, clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la niv PD restante sa se
acumuleze ioni de fluor, care sa determine coborarea pf ului critic de demineralizare
244.Care dintre apele de gură fluorurate este cea mai eficientă în profilaxia cariei
la nivel cementului radicular? – 2 min
Apele de gura cu fluorura de fier-aluminiu

245.Care sunt indicaţiile autoaplicărilor de geluri fluorurate? – 2 min

- Pers de orice varsta care prez carii agresive situate in smalt sau la niv cementului
radicular
- -celor cu xerostomie avansata provocata de dif cauze ( iradieri cap-gat)
- La preventia cariei sub supraprotezari
- -celor cu hipersensibilitate radiculare
 246.Ce conţin gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări? – 1 min
Fluorura de Na 1,1% sau APF 0.5%
247.De câte ori pe zi şi când se folosesc gelurile fluorurate destinate
autofluorizărilor? – 2 min
O data pe zi, seara la culcare
248.Cum se folosesc (etapele-procedura) gelurile fluorurate indicate în
autoaplicări? – 3 min
Fluorizarea locala se realizeaza in conformatoare de unica folosinta, cand adaptarea
lor este acceptabila. In fiecare conformator se pun cate 5 pic de gel, stiindu se ca fiecare
picatura contine 0.1 ml sau 0.1 ppm. Se incearca sa se usuce gura scuipand cat mai mult
fluid oral si apoi conformatorul incarcat cu gel se aplica pe arcada de fluorizat. Pe durata
fluorizarii capul se tine cat mai vertical pt a nu permite scurgerea sau inghitirea gelului.
Contactul gelului cu dintii este de 4 min, iar dupa indepartarea conformatorului fluidul
oral rezultat se scuipa. Pac nu va clati nu va manca si nu va bea timp de 30 min.
249.Apele de gură sau pastele de dinţi cu fluor prezintă un efect sinergic cu
materialele de obturat cu eliberare de fluor. Care sunt aceste materiale? – 2 min
Compozit, ceramica, glass ionomer
250.Când indicăm metode de fluorizare locală vom prefera pe cele colective sau
pe cele individuale. Care este principalul motiv? – 2 min
Este de preferat fluorizarea colectiva doarece este mai putin costisitoare ( pt a
prevenirea cresterea si consecintele cariei dentare)

251.Care este modalitatea de fluorizare locală a structurilor dentare care se poate

recomanda tuturor pacienţilor indiferent de riscul lor cariogen? – 2 min
-fluorizarea prin flosirea pastelor de dinti cu fluor
------------------------------------------------------------------------------------

252.Care sunt motivele pentru care realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor

coronare şi ce presupune acest procedeu? – 3 min
-la nic santurilor si fosetelor coronare se inreg 2/3 din nr total al cariilor dentare.
Studiile efectuate arata ca vulnerabilitatea la carie este de 8x mai mare pt zona
santurilor si a fosetelor coronare. Pt protejarea acestor zone se realizeaza aplicarea
anumitor cimenturi.

253.Ce înţelegeţi prin termenul de amelorplastie. – 2 min

Largirea fisurilor ocluzale prin frezarea in ideea usurarii curatirii si a derentivizarii
santurilor si fosetelor coronare.
254.Ce se înţelege prin termenul de „odontotomie profilactică”? – 2 min
 In 1923 si din nou in 1936 HYATT propune realizarea la nivelul molarilor de 6 ani a
unor OBTURATII MICI care sa protejeze santurile si fosetele inainte de aparitia cariilor
dentara

255.Care au fost materialele utilizate la sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare şi

care sunt acelea folosite astăzi? – 2 min

- Materiale folosite: RC tip bis GMA si apoi cimenturi glass ionomere

- Cel mai indicat material RC sau ca alternativa glass ionemerii
- Initial sau utilizat poliuretanii si cianoacrilatii care rezistand putin in conditiile
cav orala au disparut din uz
256.Care sunt indicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 4 min
-dinti cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive
-fetele palatinale ale fontalilor max care prez un cingulum proeminent si cu
foramen caecum prezent
-dd pac care prezinta vulnerabilitate crescuta la carie, indif de varsta
-pac carora urmeaza sa le se aplice ap ortodontice in special fix
-dd adultilor care sufera de xerostomie severa indusa de medicamente sau mai ales
post iradiere in zona cap gat
-dinti sigilati anterior care au pierdut materialul desigilat
-regula genrala este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani post
eruptivi
-sigilarea molarului 1 permanent este obligatorie

257.Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilării şanţurilor şi fosetelor

coronare şi care este regula de bază? – 3 min
-pentru dentitia temporara, varsta de 3 4 ani
-perioada de 6 7 ani pt sigilarea M1 permanent
-perioada de 11 13 ani pt sigilarea M2 si a premolarilor permanenti
-regula generala este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani post
eruptiv cand vulnerabilitatea la carie a dd recent erupti este maxima.
258.Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu şi de ce? – 2 min
M1 permanent, aceasta este obligatorie si se poate argumenta prin vulnerabilitatea
lui crescuta la carie de aprox 50 % in primul an si de 80 % in cel de al doilea an post
eruptiv.
259.Care sunt contraindicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min
-dintele care prezinta proces carios evolutiv pe una din fetele aproximale
-dintele care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive la care nu se inreg
intreruperi ale supraf de smal
-dintele care prez leziuni ocluzale profunde
 -dintele care prez deja obturatii ocluzale
-pac care prez o igiena orala si una alimentara precare
-pac necooperant

260.Care sunt avantajele aplicării sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare? – 3 min

Nu actioneaza invaziv asupra dintelui
-nefiind o interventie dureroasa este larg acceptata de pacient
-condintionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime de max 30 microni
absolut nepericulos pt sanatatea componentei pulpare
-in caz de desprinderi sau in zone demineralizate acid si neacoperite cu material de
sigilare, remineralizarea se produce rapid prin mec naturale, salivare
-in caz de desprinderi a mat de sigilare, dintele se poate resigila fara probleme
261.Pe ce adâncime acţionează acidul pe durata condiţionării acide? – 1 min
Max 30 microni
262.Care sunt criteriile de îndeplinit pentru ca un sigilant să fie ideal? – 3 min
-fluiditatea
-aderenta buna la supraf gravate
-priza rapida in cond cav orala
-prop mecanice si termice asem cu cele ale structurilor dure dentare
Biocompatibilitate
-sa nu perturbe ocluzia- sa aiba calitati fizionomice
263.Câte tipuri de răşini compozite s-au folosit de-a lungul timpului şi
caracteristicile fiecărui tip – dezvoltaţi subiectul. – 5 min
Dupa felul de umplutura:
-cu umplutura anorganica (care poate fi reprezentata de microparticule de sticla
sau de cuartz, umplutura face ca sigilantii sa fie rezistenti la abraziune si uzura)
-cu umplutura care elib fluor , asemenea sigilanti prezinta prop antimicrobiene ,
anticarioase si prin utiliz lor, se reduce frecventa leziunilor carioase secundare
Dupa tipul polimerizarii:
-cu priza la rece ( autopol)
-fotopolimerizabile-ofera avantajul timpului de lucru nelimitat
Din pct de vedere al retentiei, ambele tipuri sunt la fel de retentive
Dupa culoare: compozitele pt sigilare pot fi transparente, opace sau colorate ( in
alb, galben, roz)
264.După felul umpluturii câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare
avem? – 3 min
-cu umplutura anorganica (care poate fi reprezentata de microparticule de sticla
sau de cuartz, umplutura face ca sigilantii sa fie rezistenti la abraziune si uzura)
-cu umplutura care elib fluor , asemenea sigilanti prezinta prop antimicrobiene ,
anticarioase si prin utiliz lor, se reduce frecventa leziunilor carioase secundare
 265.După tipul polimerizării câte tipuri de materiale compozite pentru sigilare
avem? Avantaje, caracteristici. – 3 min
Dupa tipul polimerizarii:
-cu priza la rece ( autopol) – sunt reprez de 2 componente case se amesteca pt
producerea prizei. Avantajul este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul
este timpul de lucru limitat

-fotopolimerizabile-ofera avantajul timpului de lucru nelimitat, deoarece intarirea

mat se face doar prin fotopolimerizare
Din pct de vedere al retentiei, ambele tipuri sunt la fel de retentive

266.Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor chimic polimerizabili? – 2

min
Avantajul materialului este ca nu necesita echipament special, iar dez este timpul
de lucru limitat.
267.Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor fotopolimerizabili? – 2 min
Ofera avantaj timpul de lucru nelimitat, deoarece intarirea se face cu ajutorul
lampii foto. Dezavantajul materialului este pretul de cost crescut al lampii de foto , al
ochelarilor si ecranului de protectie
268.Care sunt motivele pentru care este obligatoriu să purtăm ochelari şi ecrane
de protecţie pe durata polimerizării compozitelor fotopolimerizabile? – 2 min
Expunerea ochiului la lumina cu lungimea de unda de 400 500 nm poate afecta
retina prin lezarea ei termica, afectand se fuctionarea fotoreceptiorilor retinieni si creste
predispozitia pt producerea cataractei-se folosesc sisteme de protectie a ochilor
deoarece reduc intensitatea luminii incidente
269.Astăzi, care este lungimea de undă a luminii produsă de variatele lămpi de
fotopolimerizare? – 1 min
400-500nm
270.Discutând despre culoarea materialelor de sigilare ce culoare doresc
pacienţii, la fel şi medicul dentist şi de ce? – 2 min
Pacientul prefera materialele transparente in timp ce medicul le prefecra pe cele
colorate pentru o identificare mai rapida

271.Care sunt motivele pentru care expunerea ochiului profesionistului (şi nu

numai) trebuie prevenită de expunerea la lumina lămpii de fotopolimerizare? – 2 min

272.Când este obligatoriu să lucrăm la 4 mâini, în cazul realizării de sigilări, şi care

sunt argumentele? – 2 min
 -lucru ergonomic
-ajutorul asistentei este indispensabil mai ales pe durata aplicarii materialeleor
chimic polimerizabile .
-procedandu-se astfel se obtine un control mai eficient al umezelii si se castiga timp

273.Când realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare iar dintele nu prezintă

depozite dentare care este recomandarea practică? – 2 min

Se indica NUMAI perierea personala a zonei si curatarea profesionala cu ajutorul

sondei

274.Izolarea câmpului operator prin intermediul digăi este recomandă într-o serie
de situaţii clinice atunci când realizăm sigilări şi nu numai. Care sunt acestea şi cât timp
trebuie să rămână izolat dintele? – 3 min
-diga este indicata cand ne propunem sa sigilam intr o singura sedinta mai multi
dinti
-este indicata in cazul pac cu salivatie abundenta, la cei cu mobilitate accentuata a
limbii sau la cei cu planseu bucal ridicat
-dintele desigilat trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci pana
la realizarea prizei materialului de sigilat
275.În ce situaţie clinică, când efectuăm sigilare, nu se indică aplicarea digăi? – 2
min

276.Care sunt avantajele şi dezavantajele oferite de produsele acide sub formă de

soluţie şi sub formă de gel, folosite şi în cazul sigilărilor? – 2 min

Acidul sub forma de solutie:

-ofera o buna umectabilitate;
-este greu de controlat ca suprafata conditionata;

Acidul sub forma de gel:

-usor de vizualizat;
-este mai greu de indepartat prin spalare;

277. În ce situaţie clinică (legat de sigilări) se indică prelungirea timpului de

condiţionare acidă cu cca 15 sec? – 1 min

Se indica prelungirea timpului de conditionare acida cu 15 sec in cazul dintilor

FLUORIZATI.
 278. Când sigilăm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tranşă de material
câţi dinţi putem să sigilăm şi de ce? – 1 min

Cand folosim compozite chimic polimerizabile putem realiza dintr-o transa de

material sigilarea a MAXIMUM 2 DINTI depunerea materialului facandu-se doar pe
durata perioadei de FLUIDITATE MAXIMA.In acest caz este nevoie de un ajutor care sa
prepare materialul in timp ce medicul mentine campul operator uscat.

279. Când la sigilare utilizăm materiale fotopolimerizabile, eventual sub izolare cu

diga, câţi dinţi putem sigila dintr-o dată? – 2 min

Cand folosim materiale fotopolimerizabile sub izolare cu diga putem sigila dintr-
o data dintii unei HEMIARCADE.

280. În cazul în care sigilarea efectuată se desprinde de pe dinte atunci când

încercăm îndepărtarea ei folosindu-ne de sondă, care este atitudinea clinică? – 2 min

In acest caz se trece la refacerea sigilarii.Daca si a doua oara materialul de

sigilare se desprinde refacerea sigilarii se amana pt. cca o saptamana(timp necesar
remineralizarii naturale a suprafetelor demineralizate de acid).

281. Când, unde şi cu ce realizăm adaptarea ocluzală a sigilărilor realizate cu

variatele tipuri de materiale special fabricate pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor
coronare? – 3 min

Adaptarea ocluzala incepe cu controlul prezentei de material in spatiul

interdentar, manopera efectuata prin incercarea de introducere a dentalfloss. Cand
exista un exces el trebuie indepartat cu ajutorul unui instrument manual de detartraj, de
genul frunzei de mirt. Apoi cu ajutorul hartiei de articulatiei, evidentiem plusurile care
sunt indepartate prin frezare.
Adaptarea ocluzala se practica numai cand materialul compozit utilizat este cu
umplutura anorganica.

282. În ce situaţie nu este nevoie de adaptare ocluzală după ce realizăm sigilarea

şanţurilor şi fosetelor coronare? – 2 min

In cazul in care materialul compozit de sigilare este fara umplutura anorganica

adaptarea ocluzala nu se efectueaza , ea obtinandu-se natural prin masticatie si uzura.
 283. Care sunt motivele pentru care la sfârşitul sigilării trebuie să realizăm
fluorizarea structurilor dentare? – 2 min

Prin acest procedeu se obtine:

-remineralizarea structurilor dentare demineralizate de acid si neacoperite cu

material;
-si in plus se completeaza preventia la nivelul suprafetelor dentare neafectate de
sigilare;

284. În cazul sigilărilor s-a observat că la anumiţi dinţi menţinerea sigilării este
mai îndelungată ca în cazul altora. Care este ordinea eficienţei? – 2 min

Studiile arata ca cea mai buna retentie se obtine la:

-nivelul dintilor recenti erupti;
-molarul de 6 ani comparativ cu cel de 12 ani;
-cei mandibulari comparativ cu cei maxilari;

285. După cât timp de la realizare o sigilare menţinută se consideră de succes? – 1

min

Se considera de succes sigilarea care rezista peste 6-7 ani.

286. Care sunt comparaţiile făcute între sigilările efectuate cu compozite şi cele cu
cimenturi glass ionomer şi care sunt cele mai importante avantaje prezentate de
ultimile? – 4 min

a) Comparandu-le cu compozitele,cimenturile glass ionomer prezinta:

-o rezistenta la uzura mai scazuta
-par sa permita o retentie mai buna, chiar chimica si fara a necesita o conditionare
in prealabil a tesuturilor acoperite (insa prin conditionare se obtine o mai buna
adaptarea a sigilantlui la suprafetele de smalt)
b) Studii recente arata ca dupa 3 ani de realizare aproape 90% din sigilarile cu
glass ionomer s-au pierdut complet in timp ce pierderile celor efectuate cu materiale
compozite au fost de doar 10%.
c) Cimentul glass ionomer elibereaza fluor o perioada de timp indelingata
mecanism prin care scade susceptibilitatea la carie a tesuturilor aflate in contact.
 287. În cazul în care la sigilare utilizăm cimenturi glass ionomer se recomandă
condiţionarea suprafeţelor dentare cu soluţie de acid poliacrilic 10%. Care sunt
motivele? – 2 min

Se obtine o reducere a tensiunii superficiale si o mai buna adaptare a

sigilantului la suprafetele de smalt.Chiar daca se pierd mai repede , cimenturile ramase
pe fundul fisurilor si fosetelor sunt suficiente pt o protectie indelungata.

288. În cazul sigilării cu cimenturi glass ionomer studiile arată că umplerea

fisurilor şi a fosetelor coronare este dificilă sub o anumită dimensiune. Care este
această dimensiune? – 2 min

Studiile arata ca umplerea cu cimenturi glass ionomer a fisurilor mai inguste de

200 m este dificila.

289. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezintă o eliberare mai
masivă de ioni de fluor? Cele auto- sau cele fotopolimerizabile. – 1 min
Cimenturile auto-P asigura o eliberare masiva de ioni de flor comparativ cu cele
foto-P (Studiu efectuat de FROSS-1993)

290. La ce se referă afirmaţia „sigilarea ca metodă alternativă la terapia clasică” şi

în ce situaţii clinice se propune folosirea ei? – 3 min

Pentru a respecta principiul profilactic al economiei de substanta pe durata

efectuarii cavitatilor si a timpului chirurgical, dupa regulile lui Black se recomanda
efectuarea de combinatii intre preparatiile clasice ale cavitatilor si sigilarea restului de
santuri si fosete neafectate de procesul carios.
S-a stabilit ca atunci cand exista dubii in diagnosticarea cariei dentare si pentru
a preveni evolutia ei este recomandat sa sigilam.

291. Se spune că atunci când avem dubii în diagnosticarea cariei să sigilăm. Ce se

constată din punct de vedere clinic, microbiologic şi radiologic la un număr de ani de la
efectuarea sigilării? – 3 min

Dupa 5 ani de studiu pe 300 de dinti cu leziuni carioase incipiente sigilate clinic si
radiologic s-a constatat stoparea evolutiei proceselor carioase respective,in conditiile in
care sigilarea si-a pastrat integritatea;
Chiar si in cazul sigilarii leziunilor carioase evidente cu dentina afectata, se
constata dupa 3-5 ani REDUCEREA populatiilor microbiene sau chiar INACTIVAREA lor
BACTERIOLOGICA inclusiv oprirea evolutiei cariilor;
 292. În ce constă TEHNICA ART şi în ce condiţii se aplică? – 4 min

Tehnica ART = tratament restaurator atraumatic, adica aplicarea cimenturilor

glass ionomer cu degetul inmanusat direct in cavitatea carioasa preparata minim.
Reprezinta o metoda de tratament indicata tarilor subdezvoltate in care
tratamentul stomatologic nu se poate asigura din cauza dotarilor insuficiente. In aceset
tari cu o prevalenta crescuta a cariei dentare singura posibilitate de tratament a fost
extractia. Se recomanda ca leziunile carioase profunde sa fie curatate de dentina
ramolita cu instrumentarul de mana. Cavitatea va fi conditionata 10 secunde cu o slutie
de acid poliacrilic dupa care se spala si se usuca. Se aplica CIS auto direct cu degetul
inmanusat necesitand doar adaptarea ocluzala. Rezultate bune se intalnesc la cavitatile
de clasa I, a III-a, dar si a II-a unde nu este necesara refacerea punctului de contact.

293. Când devine obligatorie sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare? – 2 min

La pacientii cuprinsi in grupa cu risc crescut la carie si in cazul MOLARULUI DE

6 ANI;

------------------------------------------------------------------------------------------------------

294. Definiţi educaţia pentru sănătate. –3 min

Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana , individuala

sau colectiva , prin care se realizeaza un transfer de informatii cu privire la modalitatile
de mentinere a sanatatii , informatii care au ca scop insusirea de deprinderi si
comportamente sanogene.

295. Care sunt implicaţiile educaţiei pentru sănătate ca prioritate a activităţilor

medicale? – 1 min

Educatia pt sanatate se constituie intr-o problema prioritara a activitatii

medicale,cu largi implicatii ECONOMICE , SOCIALE si POLITICE.

296. Educaţia pentru sănătate se impune deoarece ea presupune un număr de

scopuri având ca rezultat creşterea stimei de sine şi a calităţii vieţii. Care sunt scopurile
educaţiei pentru sănătate? – 2 min

Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de crestere

a stimei de sine si a calitatii vietii.
 297. Care sunt obiective educaţiei pentru sănătate în medicina dentară? – 4 min

-popularizarea de cunostiinte cu privire la cauzele producerii principalelor

afectiuni dentare cat si a modalitatiilor de prevenire;
-necesitatea ingrijirii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie;
-intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative in raport cu
beneficiile lor reduse;
-invatarea regulilor corecte de igena dentara si orala prin care se limiteaza
evolutia afectiunilor din sfera de activitate stomatologica;

298. Educarea colectivă dă cele mai bune rezultate. Care este grupa de vârstă la
care efectul educaţional este maxim? – 2 min

Mai ales scolari – grupl tinta fiind indivizii intre 10-19 ani.

299. Comparativ cu educarea colectivă cea individuală este mai dificilă. Din ce
motive? – 2 min

In ceea ce priveste educarea individuala ea reprezinta etapa cea mai dificila a

profilaxiei primare, deoarece necesita timp dar si intelegerea pacientului.

300. Care sunt sursele de informare în educaţia pentru sănătate? – 3 min

Sursele de informare sunt multiple , impartite astfel:

1.Surse primare – sunt reprezentate de specialisti : GRADAT ei fiind profesori

universitari sau cercetatori in domeniu , apoi medicii dentisti , in primul rand cei din scoli
sau , in unele tari chiar medicii generalisti-pediatrii;

2.Surse secundare – mass-media, colegii de la scoala sau serviciu, educatori,

invatatori, profesori, parinti;

MESAJELE TRANSMISE TREBUIE SA FIE SINERGICE SI COORDONATE

301. Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obişnuit carii
dentare? – 4 min In mod obisnuit , intalnim carii dentare in 4 zone specifice ale
coroanelor dentare, si anume:
1) in zona santurilor si a fosetelor coronare. Cariile se descoperă atât la nivelul suprafetei
ocluzale a dintilor cuspidati. cât si la nivelul cingulum-ului dintilor frontali
2)in zona suprafetelor coronare netede. Diferentiem cariile de suprafetele pe
dentare expuse (vestibulare şi orale) de cele ale suprafetelor aproximale:
3)in zona rădăcinilor, când este afectat cementul suprafetelor radiculare expuse:
4)cariile secundare sau recurente, situate la interfata dinte/obturaţie (Wall lesion).
Aparitia cariilor secundare reprezintă un motiv obiectiv de refacere a obturatiei. Studiile
demonstrează că obturatiile definitive obligă la refacere, de regula. dupa o perioadă de
5-10 ani.

302. În cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem

diagnosticul difenţial şi care este atitudinea clinică? – 2 min
în cazul leziunilor de carie incipiente şi al petei albe cretoase, în special,
diagnosticul diferential se face, in principal, cufluoroza dentară blândă, care apare,clinic,
tot pată albă cretoasă, dar care se descoperá, de regulă, incizal sau la nivelu vârfului
cuspizilor dintilor laterali (,,dinti in capete ninse"). In plus, constatäm, lapalparea petei
albe cretoase, ca leziune de carie incipientă, o suprafată rugoasă (estecontraindicată
palparea, in acest caz), in timp ce, la palparea celei din fluoroză,
suprafata palpată este netedă.

303. Care este principalul microorganism care iniţiază procesul carios şi care este
cel care favorizează evoluţia lui? – 1 min
S-a stabilit ca streptocicii sunt resposabili cu initierea procesului carios, iar
lactobacilii sunt indicati ca principali vinovati in progresul procesului carios

304. Din punct de vedere microbiologic în ce constă prevenţia primară? – 2 min

Se refera la prevenirea trasmiterii S. Mutnas itrafamilial si la masurile preventive
instituite prin care se incerarca sa se obtina intarzierea trasferului lor, de la mama la nou
nascut si copilul mic

305. Înainte de apariţia primilor dinţi în cavitate orală, Streptococii mutans sunt o
prezenţă constantă sau nu? – 1 min
s-a stabilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar strep. S. Mutans nu
reprezinta un colonizator permanent al cavatiatii bucale.Pentru colonizare streptococii
au nevoie la nicelul cavitatii bucale de prezenta unor siprafete dure, la care sa adere.

306. Care este proporţia genotipului de SMidentice transmis de la mamă şi de la

nou născut? – 1 min
 Le si Caufield costata ca genotipurile de SM identificate la copii mici sunt identice
cu cele ale propriilor mame intro proportie de 71%

307. Chiar dacă genotipuri identice de SM cu ai mamei sunt mai mult identificate
la fete comparativ ca cea întâlnită la băieţi, totuşi riscul de carie este mai mare în cazul
băieţilor. Cu cât este mai mare acest risc la băieţi comparativ cu cel de la fete?– 2 min
de 13 ori

308. Colonizarea cavităţii orale cu streptococi mutans se produce mai ales într-o
anumită perioadă după naştere. Care este această perioadă şi cum se numeşte? – 2
min
Fereastra infectioasa- lunile 19 si 31 de viata

309. În mod normal, cât reprezintă streptococii şi lactobacilii din totalul

microorganismelor prezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral şi de la nivelul
P.D.? – 1 min
Mai putin de 1%

310. Cum stările prelungite de aciditate orală favorizează îmulţirea cu precădere a

microorganismelor acidurice, studiile arată că vom întâlni în principal, şi Streptococi
mutans care se pot înmulţi şi prezintă activitate metabolică şi la anumite pH-uri. Care
sunt acestea? – 2 min
S. mutansse poate inmulti la pH-uri de peste 5 si prezinta activitate metabolica ,
deci produc acid la pH-uri de ~4.5

311. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri
acide. La ce pH îşi menţine încă activitatea metabolică şi ce înţelegeţi prin termenii de
acidogen şi aciduric? – 2 min
Lactobacilii isi mentin activitatea metabolica chiar si la pH-uri sub 3.
Acidigen=producator de acid
Aciduric= supravietuire si multiplicare la pH acid

312. Cât reprezintă Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la

nivelul P.D. la copilul cu carii de biberon şi cât reprezintă ei la copilul cu cario-activitate
redusă? – 2 min
S. muatns reprezita 30% din totalul microorg. prezente la nivelul PD la copilul cu
carii de biberon. Copii cu carioactivitate redusa-nu depaseste 0,1 %

313. Unde se acumulează de regulă, microorganismele acidurice şi acidogene la

nivelul coroanelor dentare? – 2 min
 -la nivelul fisurilor coronare
-in spatiile interdentare

314. Pe ce se focalizează intervenţiie prevenţei terţiare, din punct de vedere al

cariei dentare? – 2 min
Se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient , obtinuta prin
initierea terapiei de remineralizare. Pe aceasta cale, se incearaca vindecarea leziunilor
reversibile existente.
.
315. Care este rolul prezenţei reţelei de smalţ hipomineralizat de la nivelul lui?– 2
min
Existenta retelei hipomineralizate are ca scop:
-sa permita remineralizarea fiziologica de-a lungul vietii si
-sa asigure rezistenta la rupere-fractura a dintelui pe durata presiunilor
intense

316. În cazul smalţului, cât poate să reprezinte (maxim) cristalele de fluor- sau
fluorhidroxiapatită din totalul cristalelor prezente? – 1 min
Maxim 10%

317. Grosimea stratului de smalţ este diferită în funcţie de zona coronară

acoperită. Care este grosimea lui la nivelul coletului şi cât la nivelul marginii incizale
sau a cuspizilor coronari? – 2 min
0,1mm la colet si 3 mm la nivelul cuspizilor si mg incizale.

318. După erupţia dinţilor, mineralizarea structurilor de suprafaţă continuă, în

primii 2 ani posteruptivi purtând numele de maturare posteruptivă a smalţului. Cât
durează, de-a lungul vieţii, aceast fenomen de mineralizare? – 2 min
Intreaga viata ,dar la nivele mai reduse.

319. Permeabilitatea smalţului în ambele sensuri presupune trecerea unor

particule. În cât timp traversează iodul radioactiv şi molacula de apă structurile dure
dentare? – 2 min
Iodul radioactiv- strabate dintele dinspre cav orala spre pulpa si este detectat
in tiroida la circa 5 ore. Iar apa traverseaza dintele ci o viteza de 0.1 mm/ora.

320. Cum este mineralizarea smalţului dinţilor temporari, cât este grosimea lui şi
cât de repede progresează leziunea carioasă comparativ cu aceleaşi aspecte constatate
la dinţii permanenţi? – 2 min
 In cazul smaltului dintilor temporari, mineralizarea este mai redusa, inclusiv
la nivelul structurii interprismatice, iar grosimea lui este la jumatate, comparativ cu
cea a dintilor permanenti. De asemenea, s-a dovedit ca leziunea carioasa la dintii
temporari se agraveaza de 1,5 ori mai rapid, comparativ cu evolutia eu la dd.
permanenti.

321. Cât timp, de la prima demineralizare, leziunile carioase incipiente se numesc

reversibile? – 1 min
Perioada de reversabilitate a procesului carios este de intre 6 si 24 luni.

322. Cu ce este comparată demineralizarea produsă la nivelul cristalului de

hidroxiapatită şi unde se produce mai întâi, în centru sau la perieferia lui? – 2 min
La nivelul cristalului de hidroxiapatita , se constata ca demineralizearea se produce
in doua etape, mai intai in centru si apoi la periferia lui, procesul fiind comparat cu un
creion, demineralizarea avand oc inital la nivelul minei, adica in centru.

323. In situ, la nivelul smalţului, unde se produce pierderea de substanţă

anorganică şi la ce adâncime? – 2 min
In situ Silverstone constata ca pierderea de substanta anorganica se produce in
subsuprafata smaltului , demineralizarea avand loc la o adancime de 10 -100um si la
nivelul porului smaltului, al retelei hipomineralizate.

324. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor
de apatită care sunt primii 2 demineralizaţi? – 1 min
Silverstone a demostrat ca primii ioni demineralizati sunt cei de magneziu si
carbonat apoi cei de calciu si fosfat.

325. Ce se produce, în timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula

dobândită? – 2 min
Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobândită se produce neutralizrea
acizilor, iar prin reprecipitarea ionilor anorganici acumulati se produce remineralizarea
structurilor dentare afectate.

326. După foarte mulţi specialişti, care este momentul când leziunea reversibilă
de carie devine ireversibilă? – 2 min
Pe masura ce leziunea de subsuprafata se mareste(la nivelul porului smaltului),
apare placa dentare care produce acid.Se distrug proteinele de la nivelul matricei
organice a porului =>smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca si apare cavitatea
carioasa franca(etapa ireversibila)
 Sau

Concomitent cu avansarea demineralizarii in profunzime, are loc si distrugerea

proteinelor de la nivelul matricei organice a porului.
In aceste conditii , smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca si apare
cavitatea carioasa franca, care va necesita tratament curativ, ea reprezinta etapa
ireversibila a evolutiei procesului carios.
327. Care sunt factorii care influienţează remineralizarea? – 2 min
1.Structura tesuturilor dure dentare afectate
2.Stadiul si caracteristicile leziunilor
3. N atura si grosimea peliculei dobandite
4. Caracteristicile placii microbiene
5.fluxul si compozitia salivei
6. Dieta
7. Prezenta fluorului