Sunteți pe pagina 1din 6

Primul Război Mondial a fost declanșat în 1914, fiind primul conflict militar desfășurat la scară

globală. Cea de-a două revoluție industrială, accelerarea producției în masă și amploarea
globalizării au extins conflictul inițial declanșat la nivel local între Imperiul Austro-Ungar și Serbia
la nivel continental prin intrarea Germaniei, Franței și Marii Britanii și în cele din urmă la nivel
mondial prin intrarea Rusiei , Americii și al altor state extra-europene în confruntare. Războiul a
fost desfășurat între două alianțe opuse create anterior- Puterile Centrale și Antanta, fiecare
putere participând la război din anumite motive ce țîn de interese proprii ce țineau fie de
dobândire a supremației teritoriale, fie din motive de apărare strategică. Austro-Ungaria caută
să-și consolideze dominația teritorială în peninsula balcanică și Europa centrală, Imperiul Rus
caută să-și extindă supremația spre balcani prin intermediul mișcării panslaviste, Imperiul
German concura cu Imperiul Britanic pentru poziția de superputere năvală și deținerea coloniilor
în Africa, simțindu-se amenințat totodată de tratatul de ajutor reciproc dintre Franța și Imperiul
Rus ce îl înconjurau. Imperiul Britanic urmarea să-și asigure supremația globală, iar Franța avea
frustrări privind pierderea unor teritorii în față Germaniei în războiul franco-prusac. America a
intrat în război de partea Antantei din cauza agresivității germane ce-i amenință apărarea, iar
intervenția acesteia a dus la încheierea războiului. Au fost duse lupte în Europa Vestică, Europa
estică, Europa balcanică, cât și în Asia, Insulele din Pacific, Oceanul Indian, Oceanul Atlantic,
Africa, Orientul Mijlociu, dar și pe coastele continentelor americane, fiind implicate și coloniile
imperiilor respective din toată lumea. Au fost utilizate arme și inovații militare de ultima
generație: mitraliere, avioane, tancuri, grenade, precum și arme chimice. Primul Război Mondial
se caracterizează că fiind un război static datorită sistemului de tranșee implementat în toată
Europa.

Războiul s-a încheiat în 1918 cu victoria Antantei și destrămarea a patru mari imperii: Imperiul
Otoman, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul German și Imperiul Rus. În Rusia devastată de războiul
civil și-a început ascensiunea nouă ideologie a socialismului, luând naștere Uniunea Sovietică.
Multe schimbări teritoriale au avut loc, fiind create noi națiuni autonome în Europa și Orientul
Mijlociu, iar alte colonii ale fostelor imperii înfrânte fiind transferate imperiilor și națiunilor
învingătoare. Pentru a preveni declanșarea unui alt război, națiunile învingătoare au pus bazele
Ligii Națiunilor, dar care avea să se dovedească incapabilă și slabă.

Al Doilea Război Mondial (1939-1945)

Harta celui de-al doilea Razboi Mondial


Colaj de poze din al doilea razboi mondial

Al Doilea Război Mondial a durat din 1939 până în 1945, fiind cel mai distructiv conflict militar
din istorie și fiind singurul în care au fost utilizate arme atomice, fiind un adevărat război total de
uzură. Germania Nazistă a fost responsabilă pentru genociduri, cel mai notabil fiind Holocaustul,
pentru uciderea a 6 milioane de evrei și al altor milioane de victime străine ucise în operațiuni
militare. Germania este considerată drept responsabilă pentru declanșarea războiului în Europa
datorită pretențiilor teritoriale ale lui Adolf Hitler conform conceptului fundamental al
geopoliticii clasice germane "Lebensraum". Germania fusese anterior dezavantajată de condițiile
dure impuse de puterile învingătoare, efectiv falimentand-o. Hitler, carismatic, naționalist și
populist, a obținut încrederea și susținerea populației germane, dobandind puterea prin mijloace
democratice și ajungând să instaureze un regim totalitar. A extins și dezvoltat Reich-ul german
prin anexarea teritoriilor din Europa Centrală, Africa și Europa Vestică. Între timp, în Uniunea
Sovietică, pentru a-și consolida puterea și regimul totalitar, Iosif Stalin efectua epurări, genocide,
execuții la scară largă și deportări, iar politicile sale brutale au dus la foamete încât că zeci de
milioane de sovietici au fost uciși. Inițial fiind într-o stare de înțelegere, cele două mari puteri au
ajuns să se confrunte pentru supremația asupra estului Europei. În același timp, Italia aspiră să
refacă vechiul imperiu român și a devenit părtaș la atrocitățile comise de germanii naziști. În
extremul orient, în urmă agresivității de care a dat dovadă Imperiul Japonez în campaniile
militare de expansiune și masacre, America i-a tăiat aprovizionarea cu combustibili. Japonezii,
pentru a se răzbună, au comis atacul de la Pearl Harbour, ceea ce a determinat America să iasă
din neutralitate și să intervină, războiul, inițial european, devenind global. Intervenția Americii și
întărirea alianței acesteia dintre Marea Britanie și Uniunea Sovietică au dus la înfrângerea
puterilor Axei.

În urmă celui de-al doilea război mondial, cel de-al treilea Reich German a fost desființat, iar
Germania divizată în două state separate, Imperiul Japonez și-a pierdut toate teritoriile în urmă
confruntărilor crâncene și celor două bombardamente nucleare de la Hiroshima și Nagasaki
efectuate de americani, multe state europene participante la război au fost eliberate de
americani, cât și de sovietici de sub regimurile fasciste asociate cu Germania Nazistă, iar Franța și
Imperiul Britanic și-au pierdut imperiile coloniale datorită distrugerilor, costurilor imense și
emancipării mișcărilor pentru decolonizare. Tabăra Aliaților, la conducerea președintelui Franklin
Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin, a ieșit victorioasă din război și și-a permis să împartă
sferele de influență în perioada postbelică. Statele Unite ale Americii și-au asigurat poziția de
superputere globală, alături de Uniunea Sovietică ce i-a devenit superputerea rivală, ambele
luptând în următoarele decenii pentru supremația globală. În Orientul extrem, după anihilarea
imperiului japonez, o nouă putere lua amploare , Republica Populară Chineză, care din păcate
avea să comită mai multe agresiuni și masacre decât Imperiul Japonez. Asta în vreme ce Uniunea
Sovietică a implementat conducerea socialistă în Europa de Est.
Instituții mondiale că Organizația Națiunilor Unite au fost create pentru a colectiviza afacerile
internaționale, cu scopul explicit de a preveni declanșarea unui alt război mondial. Războiul a
comis multe distrugeri, dar a contribuit și la progresul tehnologic enorm ce vor avea efect
profund în timp de pace, precum apariția vehiculelor aeriene de mare viteză, penicilină, energia
nucleară și calculatoarele electronice.

Al Treilea Război Mondial

Războiul Rece (1947-1991 )

Harta razboiului rece

Colaj cu secvente ale razboiului din Vietnam

Termenul de Al Treilea Război Mondial este o noțiune care desemnează un eventual război
global, care ar urmă să fie purtat la scară globală și care ar avea loc că o continuare a celui de-al
Doilea Război Mondial.Acest presupus război a fost anticipat și plănuit în perioada Războiului
Rece de autorități civile și militare din mai multe țări și, de asemenea, este un subiect foarte des
întâlnit în literatură de ficțiune. Se presupune că se vor folosi arme atomice care vor duce la
distrugerea Pământului.În perioada conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică,
denumit generic Războiul Rece, se credea că este posibil că al Treilea Război Mondial să
izbucnească din cauza rivalităților dintre aceste două superputeri. Datorită distrugerii reciproce
asigurate, un al Treilea Război Mondial în care s-ar folosi arme nucleare ar duce la distrugeri
colosale.

Deși a fost în mare o stare generală de tensiune dintre SUA și URSS, omenirea a fost martoră la
declanșarea multor războaie distrugătoare în mai multe regiuni ale planetei în care s-au implicat
direct sau indirect ambele superputeri în confruntări proxy. Nu s-a ajuns niciodată la o
confruntare directă, existând doar momente ce încingeau tensiunile dintre cele două superputeri
cum a fost criza rachetelor din Cuba disputata dintre presedintele american John F.Kennedy si
liderul sovietic Nikita Hrusciov si rezolvata pasnic dupa negocieri.

Cu toate astea, SUA și URSS s-au confruntat în mod indirect prin intermediari în războaie ca
Războiul din Coreea (1950–1953), Criza Berlinului din 1961, Criza Suezului (1962), Războiul din
Vietnam (1959–1975), Războiul de Iom Kippur (1973), Războiul Afgano-Sovietic (1979–1989),
Doborârea cursei KAL 007 (1983) și Exercițiul militar NATO „Able Archer” (1983) și multe alte
războaie civile din Africa de după decolonizare și colapsul imperiului colonial britanic și al celui
francez.

Europa a fost împărțită în două părți, linia de marcatie fiind cortina de fier , culminata cu Zidul
Berlinului, Europa de Vest, aflându-se în sfera SUA, considerată drept blocul de vest, lumea întâi
sau lumea liberă care era alcătuită din state dezvoltate, și Europa de Est aflată în sfera URSS,
cunoscută că blocul de est, lumea a două sau gulagul socialist, alcătuită din state în curs de
dezvoltare. Lumea a treia era alcătuită din state subdezvoltate, state nealiniate sau statele extra-
europene, unele dintre ele fiind aliate Americii (precum Japonia, Coreea de Sud, Australia,
Canada, Turcia, Arabia Saudită, Mexic, Brazilia), altele fiind aliate Uniunii Sovietice (China,
Vietnam, Coreea de Nord, Cuba). SUA a căutat să-și impună dominația prin extinderea pieței
libere, globalizare, instaurarea regimurilor democratice și capitalizare, URSS și-a impus dominația
prin susținut mișcări ideologice marxiste în multe state promițând progres și bunăstare prin
intervenționism și etatism în defavoarea nerespectării drepturilor fundamentale ale omului
precum dreptul la proprietate și presă liberă. Concurență a devenit acerbă în cursa înarmărilor
cât și în cursa spațială pentru primul pas pe Luna, competiție câștigată de SUA.Un rol important l-
au jucat serviciile secrete, confruntându-se, în primul rând, cele americane (CIA, NSĂ) cu KGB-ul
sovietic. Au fost implicate, însă, și serviciile secrete vest-europene (britanice, vest-germane,
franceze, italiene, etc.) și est-europene (Securitatea, STASI, etc.). Denumirea de „Război Rece”
mai provine și din faptul că a fost purtat între foștii aliați din războiul împotriva regimului
totalitar nazist.Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Războiul Rece a fost un conflict în
care s-au utilizat presiunea diplomatică, militară, economică, ajutorul pe scară largă pentru
statele-client, manevrele diplomatice, spionajul, curse ale înarmărilor convenționale și nucleare,
coaliții militare, rivalitate la evenimentele sportive, competiție tehnologică, campanii masive de
propagandă, asasinatul, operațiunile militare de intensitate mică și iminența unui război pe scară
mare.

La mijlocul anilor 1980, conducerea sovietică a lui Mihail Gorbaciov din URSS a introdus
reformele de liberalizare, presat de cererile de independență națională a sateliților sovietici din
estul Europei, cât și de faliment. Ronald Reagan a initiat Inițiativa Strategică de Apărare pentru
crearea unui scut antirachetă nordamerican împotriva atacurilor cu rachete balistice
intercontinentale lansate de un stat inamic, în special de Uniunea Sovietică, pe care o considera
un imperiu al răului.

După lunga dictatura a lui Mao Zedong, care a comis atrocități prin Marele Salt Înainte sau
Revoluția Culturală, China și-a început procesul de liberalizare sub Deng Xiaoping , mențînând
însă regimul comunist la conducere. Războiul Rece s-a atenuat odată cu prăbușirea regimurilor
comuniste din Europa Centrală și de Est , urmată, doi ani mai târziu, în decembrie 1991, și de
destrămarea Uniunii Sovietice și crearea Federației Ruse și dobândirea independenței a multor
state. Statele central-europene și est-europene (care, timp de patru decenii, se aflaseră sub
dominația sovieticǎ), s-au democratizat și au ales să se integreze în NATO și Uniunea Europeană.
Lumea care a rămas este dominată de o singură superputere, SUA. Această situație este, de
regulă, descrisă drept hegemonie globală a SUA într-o lume unipolară, deși unii autori consideră
că lumea actuală este multipolară.

După douǎ decenii de destindere a relațiilor americano-ruse, urmatǎ, în 2008, de rǎcirea


relațiilor diplomatice - consecință a rǎzboiului din Georgia - și, mai ales, pe fondul crizei din
Ucraina, tensiunile, ostilitățile și rivalitǎțile anterioare dintre cele două puteri s-au acutizat, astfel
că, în 2014, a reizbucnit Războiul Rece între Statele Unite ale Americii/ statele membre ale
Uniunii Europene/ Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și Federația Rusă și aliații acesteia.
Acest rǎzboi este cunoscut în Mass-Media ca "Războiul Rece 2.0". însă, spre deosebire de
Războiul Rece anterior, de această dată, Germania reunificată are un rol geopolitic major în
Europa. În 2018, SUA a impus tarife produselor fabricate în China, declanșând un război
comercial.

Războiul împotriva terorismului (2001-prezent)

Colaj de poze din razboiul impotriva terorismului

Indexul global privind atentatele teroriste

Războiul împotriva terorismului, cunoscut și sub numele de Războiul global al terorismului, este
o campanie militară asimetrică internațională lansată de guvernul Statelor Unite și administrația
prezidențială a lui George W. Bush jr. după atacurile teroriste de la New York din 11 septembrie
2001 efectuate de rețeaua teroristă al-Qaeda , coordonate de Osama bin Laden. SUA și coaliția
națiunilor anti-terorism au condus operațiuni în Afghanistan distrugând taberele al-Qaeda și
înlăturând regimul taliban, precum și în nord-vestul Pakistanului în căutarea autorului
atentatelor, Osama Bin Laden, fiind căutat și ucis abia după 10 ani. Între timp, sub acuzația că ar
fi deținut arme chimice, regimul dictatorului Saddam Hussein a fost înlăturat de la putere din
Irak în urmă intervenției militare dusă de SUA și au fost desfășurate primele alegeri democratice.
În ciuda eforturilor de democratizare și menținere a păcii de către trupele americane,
insurgențele din Irak cât și din Afghanistan n-au făcut decât să prelungească războiul. În 2011,
Primăvară Arabă a fost declanșată în mai multe state din orientul apropiat și mijlociu, regimuri
dictatoriale fiind înlăturate. În Siria însă, regimul lui Bashar al-Assad a continuat să reziste
rebelilor, finanțați de administrația americană prezidențială a lui Barack Obama. O nouă grupare
teroristă și-a făcut apariția, Statul Islamic al Irakului și Levantului, anexand teritorii din Irak și
Siria, proclamându-se califat. Teroriști ISIS au comis masacre și atrocități în Siria și Irak, ceea ce a
determinat populațiile acestora să se refugieze în Europa. În marile orașe europene, mai ales la
Paris, Londra, Berlin, Barcelona și Bruxelles adepții grupării ISIS și islamici radicali au comis
atentate sângeroase. SUA și Rusia au desfășurat atacuri aeriene împotriva țintelor ISIS din Siria și
Irak, Statul Islamic fiind anihilat, iar teritoriile Irakului și Siriei fiind eliberate. SUA sub
administrația președinților Obama și Trump au condus operațiuni militare pentru combaterea
terorismului în Nigeria, Irak, Afghanistan, Somalia, Pakistan, Libia, Egipt și Yemen, dar și în Siria
împotriva regimului Assad când a utilizat arme chimice asupra populației civile din tabăra
opozantă.

Războiul continuă și în prezent.

S-ar putea să vă placă și