Negocierea și rezolvare conflictelor

Și a situațiilor de criză
Conceptul de comunicare de masa[5] poate fi definit ca "orice forma de comunicare in care mesajele, avand
un caracter public, se adreseaza unei largi audiente, intr-un mod indirectssi unilateral, utilizandu-se o
tehnologie de difuzare".[6][S2]Astazi, caracterul unilateral este diminuat prin incercarea de a sustine o relatie
de interactiune intre cele doua parti prin feed-back.
Dimensiunea industriala a comunicarii de masa a dus la crearea unei "culturi de masa", care a avut drept
consecinta standardizarea produsului, simplificarea continuturilor, eliminarea dimensiunilor intelectuale in
favoarea atributelor afective si valorizarea dupa criteriul economic, adica profitul. "Cultura de masa este
definita nu de faptul ca este cultura maselor sau ca este produsa pentru a fi consumata de mase, ci de faptul
ca ei ii lipseste atat caracterul reflexiv si subtilitatea culturii "inalte" a elitelor sociale, culturale si academice,
cat si simplitatea si concretetea culturii folclorice din societatea traditionala".[7]
Ca efect al culturii de masa, produsele mediatice au inceput sa fie variate, caracterizate de accesibilitate si
afectivitate excesiva. Acestea se orieteaza in functie de preferintele "omului mediu", asa cum l-a numit
Adolphe Quotelet: "omul mediu este, pentru o natiune, ceea ce este centrul gravitational pentru un corp;
aprecierea tuturor miscarilor sau a echilibrului unei natiuni trebuie sa se raporteze la el"[8]. In consecinta,
stilul, structura si continutul unui astfel de produs mass-media trebuie asamblate astfel incat sa fie inteles de
un public cat mai larg, cu acces simplu si direct. Produsele mediatice sunt fabricate si multiplicate dupa
principiul bandei rulante, fiind privite ca un bun comercial. Pe de alta parte, acestea au un caracter perisabil
din cauza nevoii permanente a auditoriului de a consuma ceva nou, imbunatatit si frumos "ambalat", dar si de
a fi la curent cu evolutia sistemelor societatii actuale, aflate intr-o permanenta schimbare si producere de
fluxuri de informatii si evenimente care trebuie transmise.
O alta caracteristica a comunicarii de masa este canalul de transmitere. Prin dezvoltarea tehnologiei,
modalitatile de transmitere a mesajelor s-au diversificat. Prin aparitia audiovizualului si posibilitatii de a
transmite cu rapiditate informatiile, mijloacele media au ajuns sa fie caracterizate de simultaneitatea cu
evenimentul. Astfel, timpul dintre momentul aflarii unei informatii sau desfasurarii unui eveniment si
receptarea lor a ajuns sa fie foarte scurt, uneori chiar nul. Posibilitatea transmiterii in direct capteaza atentia
publicului si pastreaza interesul, ajungandu-se, la o dependenta de mijloacele media. Chiar daca este vorba
despre televizor, radio sau internet (new media), oamenii cauta in permanenta sa-si satisfaca nevoia de
informare, de acces la cultura sau de divertisment pentru a-si ocupa timpul liber. Desigur ca aceasta
dependenta s-a creat si din cauza rutinei zilnice si a comoditatii cu care omul actual se multumeste. In
acceptiunea freudiana, oamenii isi impun singuri aceste ritualuri, avand tendinta innascuta de a reveni la
situatia initiala, la repetarea acelorasi gesturi sau situatii.[9] Mass-media au o contributie puternica la crearea
si pastrarea ritualurilor pentru ca ele semnaleaza si amplifica evenimente de rutina. Insa privind ideea din alta
perspectiva, putem spune ca este doar o problema de decizie: "acesti oameni consuma un produs mass-media
in urma unei decizii liber asumate"[10], in ciuda faptului ca ei au la indemana o multime de alte modalitati de
relaxare si de petrecere a timpului.
Mijloacele de informare în masă au un rol important în societate, concretizat prin următoarele funcţii:
a)Funcţia de informare
În societatea modernă, mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de informaţii. Ele fac
posibilă o circulaţie fără precedent a informaţiilor de tot felul,care ajung cu rapiditate la un mare număr de
oameni, sporind considerabil accesul acestora la o lume necunoscută, inaccesibilă sau greu accesibilă în alte
condiţii. Indivizi aparţinând unor categorii sociale diferite reuşesc să-şi asigure, pe această cale, informarea
generală, înţelegerea realităţii înconjurătoare şi orientarea socio-profesională. Prin intermediul mass-media, ei
intră în relaţie cu lumea, sunt ţinuţi la curent cu evenimentele care se petrec sau cu tendinţele ce se manifestă
la nivelul societăţii. Spectrul larg de programe şi emisiuni constituie o sursă importantă de informare. Nu este
vorba doar despre fapte, evenimente şi întâmplări mărunte de viaţă,dimpotrivă, pot fi cunoscute, de exemplu,
şi realizări ştiinţifice, tehnologice sau culturale remarcabile. Din acest motiv, mass-media sunt considerate un
“sistem de informaţii” accesibil majorităţii indivizilor.
b)Funcţia de culturalizare
. Transmiterea valorilor şi modelelor culturale a fost, timp îndelungat, controlată de familie, de şcoală şi de
instituţiile religioase. Odată cu creşterea influenţei mass-media în societate, acestea au devenit un adevărat
difuzor de cultură, introducând valorile în circuitul destinat publicului larg. Se schimbă, în acest fel, condiţiile
în care se realizează culturalizarea. Mass-media acţionează ca o “instituţie a democratizării culturale”, care
face posibilă creşterea consumului de bunuri culturale şi determină o anumită dinamică a cerinţelor,
gusturilor,aspiraţiilor, atitudinilor şi opiniilor maselor. Apare cultura de masă, ca urmare a faptului că un
număr mare de indivizi intră în contact cu valorile, fără intermedierea şcolii sau a altor instituţii abilitate.
c)Funcţia de socializare
. Prin conţinuturile distribuite, mass-media inoculează receptorilor valori, opinii, concepţii, convingeri,
atitudini, norme, reguli şi stereotipii, în general acceptate de societate. Sistemul mass-media îşi asumă, în mod
explicit, un rol din ce în ce mai mare în socializarea indivizilor. Copiii, de exemplu, asimilează sau îşi întăresc
treptat norme de comportament, prescripţii, interdicţii, restricţii, reprezentări simbolice, altfel spus,
convenţiile societăţii. Mass-media îi sensibilizează la problemele cu care se confruntă comunităţile din care
fac parte, le dezvoltă convingerile socio-morale sau îi ajută la adoptarea unor standarde de comportament
socialmente convenabil şi dezirabil. Mesajele lor se alătură influenţelor specifice altor instituţii cu atribuţiuni
în acest sens, care funcţionează în domeniul culturii sau al educaţiei. Circulaţia acestor mesaje contribuie la
instituirea unui nou mod de interacţiune socială. Fiecare individ poate cunoaşte şi înţelege modul de viaţă şi
concepţiile celorlalţi, marile probleme cu care se confruntă societatea, aşteptările şi aspiraţiile acesteia. În
acest fel, mass-media se afirmă şi ca un veritabil liant social, ca făuritoare de reţele sociale.
d)Funcţia de formare a opiniei publice
Mass-media se constituie într-o tribună de dezbatere a principalelor probleme ale vieţii cotidiene, asupra
cărora se pronunţă persoane cu concepţii dintre cele mai diferite. Un forum în care indivizi sau diverse grupuri
sociale îşi pot face cunoscute opiniile. Importante sunt, în acest context, interpretarea şi judecata de valoare la
care sunt supuse controversele apărute. Pe baza informaţiilor primite în urma unor astfel de dezbateri, oamenii
evaluează evenimentele şi îşi cristalizează propriile opinii. Aportul adus de mass-media la formarea sau
remodelarea opiniei publice, a atitudinilor şi comportamentelor este semnificativ şi indiscutabil.
e)Funcţia de divertisment
Această funcţie a mass-media a devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai importantă, deoarece oamenii îşi
găsesc în mod frecvent distracţia, recreerea, relaxarea, în primul rând în faţa micului ecran. Nu puţini sunt cei
care ascultă radioul în timp ce desfăşoară alte activităţi, motivând că le asigură un anumit confort ambiental.
Mass-media nu oferă doar prilejuri de delectare şi destindere, ci crează şi o ambianţă compensatorie, care
permite refacerea echilibrului psihic al omului. Numeroşi autori(J.Stoetzel, E.Morin, J.Cazeneuve ş.a.) au
vorbit chiar despre un rol psihoterapeutic(cathartic) al mass-media: provocarea unei reacţii de eliberare a
individului, prin proiectarea şi trăirea simbolică a unor emoţii refulate sau a unor conflicte nerezolvate, care îi
perturbă viaţa psihică. Receptiv la masiva ofertă de divertisment a mass-media, publicul larg are ocazia de a
trăi prin procură, simbolic, ceea ce îi este refuzat în înlănţuirea obişnuită a vieţii cotidiene (Ioan Drăgan,
1996). Televiziunea, cel mai ieftin, comod, accesibil şi divers mijloc de divertisment, creează o lume în care
telespectatorul poate evada, eliberându-se temporar de frustrările şi neîmplinirile din viaţa reală. Se asigură,
deci, satisfacţii compensatorii,care contribuie la eliberarea de refulări şi la restabilirea securităţii şi echilibrului
psihic ale individului.
f)Funcţia educativă
 Mass-media ocupă, alături de şcoală şi de alte instituţii implicate, un loc important în sistemul factorilor
educativi, adăugând dimensiuni noi eforturilor generale de formare şi dezvoltare a personalităţii umane.
Importanţa mijloacelor de comunicare de masă în acest domeniu este astăzi, pretutindeni recunoscută. Aportul
educativ este adus în două moduri: implicit şi explicit(Ioan Cerghit, 1972). Elementul educativ este implicat
în realizarea informării,culturalizării sau socializării individului(funcţia educativă este, de fapt, încorporată,
presupusă întoate celelalte funcţii). În afara acestor posibilităţi educative spontane, eterogene, mass-media
sunt utilizate pentru realizarea unei educaţii explicite, a unei acţiuni declarate în mod intenţionat ca fiind
educativă.Aceste funcţii sunt, fără îndoială, deosebit de importante în societatea modernă. Datorită lor, mass-
media reprezintă o forţă a progresului, inclusiv în plan educativ.
Intuind impactul urias pe care media il are asupra tinerilor s-a facut o cercetare care sa arate care este influenta
pe care o are media asupra elevilor. Cercetarea s-a numit Educatia informala si mass-media si a fost realizata
de Institutul pentru Stiintele Educatiei pe un esantion reprezentativ de elevi de gimnaziu. S-a pornit de la
ipoteza urmatoare: - intre cunostintele si modelele normativ-valorice furnizate de scoala si cele interiorizate
prin consumul mediatic exista diferente semnificative.
Realizarea unei evaluari riguroase, a unei imagini finale structurate privind impactul mass-media asupra
elevilor, conditioneaza oferirea unor solutii pentru valorificarea potentialului educational al mass-media.
Consider ca mass-media are un potential urias de educare a poporului roman si ca este de datoria ei sa o faca.
Cei care contesta mass-media si rolul sau, vin cu argumente solide:
- induc pasivitate, uniformizeaza gusturi
- desensibilizarea la violenta
- comunicare precara cu familia
- intensificarea vietii sexuale

Dar mass-media are si aspecte pozitive in educarea informala:

- Creeaza emotie, comportamente pozitive – vezi campaniile de intrajutorare a persoanelor cu
probleme (de saracie, de sanatate)
- Educarea simtului civic – implicarea in ajutorarea persoanelor defavorizate
- Educarea simtului moral, etic - cultivarea empatiei
- Garant al libertatii de exprimare – caine de paza al societatii
- Ajutor in eradicarea coruptiei - prin demascarea unor acte de coruptie
- Ajutor in consolidarea statului de drept