Sunteți pe pagina 1din 2

ESTETICA ȘI ESTETICA ARHITECTURII (ANUL V)

Ipoteză: “Arhitectura care ‘sporește viața’ trebuie să se adreseze tuturor simțurilor simultan și să contopească imaginea noastră a Sinelui cu
experiența noastră a lumi ... Arhitectura articulează experiența de a fi în lume și ne întărește simțul realității și al sinelui. – Conștiința sinelui,
consolidată de artă și arhitectură, ne permite o implicare totală în dimensiunile visului, imaginației și dorinței. Clădirile și orașele ne oferă orizontul
pentru înțelegerea și confruntarea condiției existențiale umane. În locul creării unor simple obiecte de seducție vizuală, arhitectura apropie, mediază și
proiectează sensuri. Sensul oricărei clădiri depășește arhitectura; ne redirecționează către lume și propria ființă. Arhitectura adevărată ne ajută să ne
cunoaștem pe noi înșine ca ființe complexe întrupate și spirituale. De fapt, aceasta este funcția tuturor artelor” (Pallasmaa)

I. SPAȚIUL ȘI TIMPUL ARTEI

1. Introducere. Cele două întrebări fundamentale ale esteticii. Cele două sensuri fundamentale ale artei I. Cuvântul
“estetică” și “cunoașterea sensibilă” (Baumgarten) II. Arta este cunoaștere: mimesis (Aristotel, Schelling).

2. Plăcerea estetică și “judecata estetică” (I. Kant) – Arta în “filozofia spiritului” (Hegel) – Critica judecății estetice și
arhitectura: opera de artă ca deschidere a lumii vieții (Gadamer)

3. Artă și modernitate – “Moartea artei?” (Hegel). – “Fenomenul “kitsch” – Începutul modernismului, desprinderea
de artă: Loos.

4. Curente ale Avangardei (A) Cubism, Futurism. – Artă/arhitectură și Utopie : Bauhaus.

5. Curente ale Avangardei (B) – Expresionismul – Sensul abstracției : “Abstraktion” (Worringer) și dimensiunea
cosmică a artei. Arta abstractă sau “spiritualul în artă” (Kandinsky, Malevitch).

6. Frumosul clasic (Platon, Plotin, Renaștere) și anti-clasic – Sublimul (Platon, Bruno, Hocke)

7. Simbol. Cunoașterea simbolică; simbolismul în arhitectură (Jung, Eliade, Coomaraswamy).

II. SPAȚIUL LUI A-FI-ÎMPREUNĂ

8. Spațiul public, monument, gest (Heidegger, Gadamer, B. Goetz, H. Arendt)

III. SPAȚIUL PERCEPȚIEI ȘI AL IMAGINAȚIEI

9. În-simțire (Einfühlung) : spațiul însuflețit (Lipps)

10. Metoda fenomenologică : spațiul imaginat (Bachelard)

11. Critica “ocularcentrismului” și “arhitectura simțurilor”. “Temeiul mitic și poetic al spațiului locuit” (Pallasmaa)

12. “Atmosfere” (Zumthor, Böhme, Pallasmaa)

13-14. Examen parțial, întrebări, discuții, prezentări.