Sunteți pe pagina 1din 11

LEGE din 24 ianuarie 1864

pentru curtea de compturi


EMITENT  MINISTERUL JUSTIŢIEI
 ALECSANDRU IOAN I.
 Cu mila lui Dumnedeu şi vointia naţionala
 Domnu Principatelor-Unite-Române.
 La toţi de fatia şi viitoriu sanetate.
 Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu, Preşedinte
consiliului Ministriloru sub No. 122, de la 24 Ianuarie curentu.
 Vedendu votulu Adunarei legislative din sedintia sa de la 8 a acestei luni,
asupra proiectului de lege pentru infiintiarea Curtei de compturi;
 Vedendu ca acelu proiectu amendatu de Adunare statornicesce de a se face
numirile la acea Curte, după o lista induoita presentata de Adunare;
 Vedendu ca art. 7 şi 14 din Convenţie ne dau noua singuru dreptu de a numi
la tote posturile ale administraţiunei publice;
 Voindu a da o garanţia mai multu terei despre dorintia nostra, ca
intrebuintiarea baniloru publici se fia supusse unui controlul pe catu seriosu
pe atatu şi ne-atarnatu de ori ce bănuieli de inriurire din partea agentiloru
insercinati cu manipulatia budgetului.
 Noi aprobamu pentru acesta, unica şi singura lege, presintarea unei liste
induoite din partea Adunarei pentru numirile la Curtea de compturi.
 Şi daru amu intaritu şi intarimu, promulgatu şi promulgamu, ce urmedia:
 LEGE
 Pentru infiintiarea Curtei de Compturi

Titlul U I DESPRE INSTITUIREA CURTEI DE COMPTURI

Capitolul 1 Pentru organisarea Curtei

Articolul 1

O înaltă Curte de compturi se institue în Bucureşti pentru tota România.

Articolul 2

Curtea de compturi se compune de:


Unu Presiedinte.
Optu Membrii judecători.
Unu Procurore.
Unu Substitute.
Optu Referendari.
Unu Grefieru şi
Personalului Cancelariei mai josu aratatu.

Articolul 3

Curtea de compturi lucredia seu în Adunare generală seu inpartita în doua secţiuni de
câte trei membrii.

Articolul 4
Presiedintile presida Curtea în Adunare generală; asemine elu presida ori care din
două secţiuni va voi. Ceia-l-alta secţiune se presida de celu mai vechiu dintra
Membrii după randulu numirei.

Articolul 5

Incheiarile unei secţiuni nu potu fi făcute de catu candu voru fi fatia trei Membrii.
La casu de lipsa unui membru, secţiunea se va completa prin-tr'unu membru din ceia-l-
alta secţiune numitu de Presiedinte.

Articolul 6

Curtea de compturi va tene regulatu celu putinu doua sedintie pe septamana în Adunarea
generală,
Presiedintile va pute la casu de trebuintie a o convoca şi estra-ordinariu în Adunare
generală.

Articolul 7

Curtea nu poate tene sedintia în Adunare generală cu mai putinu de cinci din membrii.

Capitolul 2 Despre admisibilitate

Articolul 8

Presiedintele şi membrii Curtei de compturi sînt inamovibili şi se numescu de


Domnitoriu după lista de presentatie în numaru induoitu de candidaţi, datu de Adunarea
electiva.

Articolul 9

La casu de vacantia dacă Adunarea electiva va fi în lucrare Ministeriulu de financie


va referi Adunarei acestu casu spre a proceda la completarea Curtei totu după modulu
de mai susu; iar dacă Adunarea nu va fi în lucrare, atunci Domnulu va numi în loculu
vacantu după cea din urma lista de presentatie a Adunarei.

Articolul 10

Procurorulu şi substitutulu Curtei, sînt numiţi dea-dreptulu de Domnitoriu dnpa


recomandatia Ministrului de finance şi sînt revocabili.

Articolul 11

Membrii voru trebui se aibă etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30
ani.
Ei trebe se fia Români seu naturalisati Români.

Articolul 12

Presiedintele membrii Curtei şi procurorile depunu juramentulu în mainele


Domnitorului, iara referendarii, Grefierulu şi ceia-l-alţi funcţionari înaintea
Curtei.
Substitutulu depune juramentulu înaintea Ministeriului de finance.
Articolul 13

Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude seu cuscri între dinsii pînă la a patra
spitia inclusivu.
Funcţiunea loru precumu şi acea de procurore este necompatibila cu cualitatea de
Deputatu, precumu şi cu ori ce alta fiunctiune retribuită de Statu.
Ei nu potu fi interessati directu seu indirectu nici inpiegati în vre-o întreprindere
seu afacere supussa la comptabilitate catra Statu; seu la vre-una din
administraţiunile publice ale cărora socoteli sînt supusse revisuirei Curtei.
Nici unulu din membrii Curtei de compturi nu poate se ea parte la cercetarea unei
pricini supuse controlului ei, în care ar fi interessatu, ori elu seu vre o ruda, a
sa, seu cuscru pînă la a patra spitia inclusivu.

Articolul 14

Membrii Curtei de compturi precumu şi procurorele ei, sînt justiţiabili ai Curtei de


cassatiune, şi se dau în judecata cu toţi ceia-l-alţi funcţionari superiori.

Titlul U II DESPRE COMPETINTIA CURTEI DE COMPTURI ŞI PROCEDURA EI

Capitolul 1 Despre competintia

Articolul 15

Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărîrea socoteliloru atingatore de


veniturile Tesaurului, cassieriiloru generale de judetie, regiiloru şi ale
administratiiloru contributiuniloru indirecte, precumu şi inchearea socoteliloru
atingatore de chieltuielile făcute de toţi agenţii comptabili.
Veniturile şi chieltuielile, fondurile şi incassuirile speciale ce isvorascu din
budgetele judetieloru confirmate de sefulu Statului precumu şi cercetarea şi
licuidarea socoteliloru casseloru comunale, municipale şi districtale, sînt asemene de
conpetintia Curtei.

Articolul 16

Comptabilii din ori ce ramura a administraţiunei voru fi datori a depune socotelile


loru atatu pentru venitu catu şi pentru chieltueli, la grefa Curtei în terminu de trei
luni după espirarea fia-căruia esercitiu

Articolul 17

Comptabilii carii la termenile aretate în art. precedinte nu voru depune socotelile,


se voru chiema spre infetisiare înaintea Curtei şi dacă indreptarile loru nu se voru
găsi valabile, se voru osandi la o amenda egala cu retribuţiunea loru de la o luna
pînă la trei.
Curtea va pute la o întâmplare sa cera de la Guvernu suspendarea loru pe acelasiu
terminu seu şi chiar destituirea loru.

Articolul 18

Curtea va regula şi va verifica compturile cari'i voru fi fostu presintate; ea va


statornici prin incheiare, prin hotărîre definitivă, dacă comptabilii sînt aciutati
catra Tesauru seu dacă au facutu avansuri Tesaurului seu dacă 'i datorescu vre o sumă.
În cele d'anteiu doue casuri ea va pronuncia descărcarea loru definitivă seu
restituirea summeloru avansate de dinsii, şi va ordonă anularea ipoteceloru seu a
secuestreloru puse supra averei loru, seu a chediasiloru loru pentru intrebuintiarea
summeloru a caroru socotoli sînt hotărâte de Curte.
În alu treilea casu ea 'i va condamna a plati datoria loru catra Tesauru celu multu în
terminu de trei luni de la data hotărîrei.
În tote casurile o copie după hotărîrile sale va fi înaintată Ministeriului financelor
care va ordonă aducerea loru la îndeplinire prin agenţii sei speciali.

Articolul 19

Curtea va pute revisui o socotela asupra caria ea va fi datu o hotărîre definitive,


candu comptabilulu o va cere într'adinsu şi va susţine cerirea sa prin piesse
justificative dobândite de la data incheiarei, seu candu se va dovedi ca în hotărîrea
unei socoteli s'a comisu o erore, o scăpare din vedere, seu ca s'a trecutu de doua ori
o summa în doua părţi deosebite.

Articolul 20

Dacă prin verificarea socoteliloru Curtea va dobândi incredintiarea ca în vre-o


socotela a are unui comptabilu sînt plastografii, seu urme de mituire, seu deturnari
(sfeterisire) de bani, ea va insciintia îndată despre acesta pe Ministeriulu
financeloru şi pe acela ale Justiţiei spre a da pe vinovatu în judecata Tribunaleloru
competinte conformu legiloru.

Articolul 21

Hotărîrile Curtei în contra comptabililoru se voru pune în lucrare de catra Miniştrii


reapectivi, seu de catra administraţiunile interessate. Spre acestu sfirsitu,
procurorulu Curtei de compturi, va îngriji a tramite copie legalisata Ministeriiloru
şi administratiuniloru respective.

Articolul 22

Candu unu comptabilu seu chiedasiulu seu va voi se atace o hotărîre a Curtei de
compturi sub cuventu de violare a legei, seu de calcare de forma 'şi va indrepta
cursulu catra Curtea de cassatiune, fără ca acestu recursu se pota inpiedeca
executarea hotărîrei Curtei de compturi. Terminulu de recursu la Curtea de cassatiune
este de trei luni, socotitu din diua în care s'a datu copia de hotărîre a Curtei de
compturi în primirea partei interessate.

Articolul 23

În tote casurile de recursu la Curtea de cassatiune, procurorulu pe lange acesta Curte


infatisedie şi sprijină interessele fiscului şi ale administraţiunei publice ca
represintante alu loru legalu; prin urmare şi ori ce recursu în Cassatiune din partea
fiscului şi a celoru administratiuni se va adressa Curtei prin procurorulu ei.

Articolul 24

Candu Curtea de cassatiune va cassa o hotărîre a Curtei de compturi, pricina se va


înapoia în cercitarea aceleaşi Curţi de compturi, care în terminu celu multu de trei
luni o va infatisia din nou în totu complectulu membriloru ei şi va pronuntia.
Articolul 25

Dacă Curtea va stărui în hotărîrea sa de mai înainte, partea interessata va pute


earasi în terminulu legiuitu de trei luni a face din nuou recursu în Cassatiune. În
casulu acesta Curtea de cassatiune va judeca în secţiuni unite şi pronuntiandu
definitivu asupra motiveloru recursului, va tramite pricina înapoi la Curtea de
compturi, care se va conformă întocmai.

Articolul 26

Curtea nn va pute în nici unu casu întinde jurisdicţiunea sa, asupra ordinatoriloru,
nici a refusa comptabililoru summele care le voru fi platitu pe temeiulu unei
ordonantie în regula, şi intovarasita atatu de cuitantia personeloru în dreptu catu şi
de piessele justificative pe carii ordonatorulu le va fi recunoscutu ca sînt
trebuinciose pentru acuitarea acelei ordonantiari.

Articolul 27

Unu regulamentu specialu va determina amanuntile de procedura în verificarea


socoteliloru.

Capitolul 2 Despre formarea verificarei socoteliloru şi despre hotărîri

Articolul 28

Presiedintele inparte lucrările la fia-care secţiune.

Articolul 29

Una din secţiuni va cerceta totu ce priveşte la venituri şi credite precumu şi la


licuidarea compturiloru administraţiei generale şi administratieloru districtuale şi
comunale şi essercita controlulu seu asupra tutuloru comptabililoru acestoru
administratiuni. Incheiarea compturiloru ei se va depune Curtei prin raportulu care va
statua asupra loru definitivu în Adunarea generală.
Ceia-l-alta secţiune va ave în sarcina sa esaminarea şi controlulu chieltueliloru,
precumu şi privegherea registreloru datoriei publice şi a pensiuneloru. La casu de vre
o dificultate, secţiunea face raportulu seu catra Curte, care esemene va statua
definitivu în Adunarea generală.

Articolul 30

Incheiarile Curtei în adunarea generală, precumu şi hotărîrile ei, se pronuntia cu


majoritate absolută a membriloru presenti.
Membrii minoritatei încă sînt datori a insera în jurnalulu majoritatei părerea loru
motivată.

Articolul 31

Presiedintele Curtei primindu socotelile, le inparte la membrii secţiuneloru


respective; şi fia-care din aceştia cercetendu partea ce li s'a incredintiatu, a
supune la chibsuirea secţiunei sale însoţită de unu referatu cu observatiunele sale.

Articolul 32
Dacă judecătorului insercinatu cu verifivarea unei socoteli va ave trebuintia de
lămuriri seu prin infatisiare de acte, seu prin infetisiarea comptabilului, 'şi va
face raportulu seu deslusitu catra Presiedinte şi acesta va cere actele seu va chiema
pe comptabilulu.
Chiemarea se va face cu o singura citaţie.

Articolul 33

Curtea trebe se aibă totu d'auna şi este în dreptu se cera, spre a le ave în vedere,
essemplare după deosebite budgete ale fia-căruia esercitiu, după registrulu datoriei
publice, precumu şi după lidta de pensiunile în sarcina Tesaurului, ca după dinsele sa
pota compara veniturile, cu chieltuelile şi regularitatea loru.

Articolul 34

Defectile unei socoteli potu privi seu pe guvernu seu pe comptabilu, pe guvernu candu
elu a ordonatu inplinirea de dări în contra legiloru, seu ca a efectuatu chieltueli
peste marginea budgetiloru fi a crediteloru.
Gassindu Curtea asemene defecte în cercetarea unei socoteli ea se va margini ale
lămuri numai printr'unu jurnalu de chibsuire, care remane apoi să se supuie Adunarei
elective odată cu presentarea socoteliloru.
Defectile privescu pe comptabilu, candu socotelile nu se voru găsi asternute după
regula, candu nu se va afla cuprinse într'însele parte din veniturile ce ei au
incassatu seu a trebuitu sa incasuiasca, candu unile din condicile de cheltuieli nu
voru fi sprijinite cu dovedi indestulatore precumu şi pentru ori ce alte
neindepliniri.

Articolul 35

Referatulu fia-căruia Ministru raportoru, în catu priveşte pe comptabilu, trebe se


cuprindie aprecieri de trei nature:
1. Cea privitore la incarcarile seu scadiemintile ce i se voru fi parutu ca presinta
diferitile paragrafe şi articole ale socoteliloru.
2. Cea privitore la conformitatea primiriloru cu legile şi documentile financiare şi a
chheltueliloru cu budgetile şi creditile deschise.
3. Cea atingatore de aprecierea validitatei acteloru şi a dovediloru infatisiate.

Articolul 36

Candu judecata Curtei se va atinge de unu comptabilu, jurnalulu chibsuirei sale va


lămuri, dacă comptabilulu este refuitu, seu dacă remane datoriu; şi la acestu din urma
casu va hotara messurile de esecutiune şi de inplinire precumu şi terminulu în care
trebe a se inplini banii.
În acestu casu Curtea 'şi va da totu d'auna hotărîrea ei în forma de sentintia şi
acesta oranduiala se va padi şi la casulu candu Curtea nu va incuviintia o chieltuiala
ordonată şi facuta de unu Ministru seu de o alta administraţia.

Articolul 37

Copii după hotărîrea se voru da partiloru interessate şi chiediasiloru loru.


Curtea este datore a elibera copia legalisata, şi chiar după incheiarile ce nu se voru
da în forma de hotărîre tutuloru partiloru interessate, carii le voru cere.

Titlul U III Despre agenţii comptabili asupra cărora curtea de compturi are
jurisdicţiune
Articolul 38

Sînt justiţiabili de Curtea de compturi:


I. Toţi cassierii generali ai judetieloru şi ai plasiloru.
II. Toţi şefii biurouriloru carii inplinescu totu de o dată şi funcţiunile de cassieri
pe lîngă acele biurouri.
III. Toţi cassierii de regimentu seu de corpuri speciali precumu şi oficerii
comptabili atasiati pe lîngă vre o administraţie militară şi carii au o manuire de
bani publici.
IV. Toţi economii de spitaluri, monastiri şi asedieminte de bine-faceri.
V. Toţi cassierii municipali.
VI. Toţi primitorii de bani din administraţiunea venituriloru indirecte.

Titlul U IV Despre ministeriulu publicu

Articolul 39

Procurorulu tene o lista generală de toţi comptabilii ai differiteloru Ministere şi


administratiuni publice.
Elu ingrijasce a cunosce şi a afla dacă ei au infetisiatu socotelile loru în terminulu
prescrisu şi cere aplicarea penalitatiloru în contra celoru ce voru interdia ale
presinta.

Articolul 40

Procurorulu privigedie esacta inplinire a serviciului Curtei, şi în casu de neurmare,


adressedia cerirea sa inscrisu catra Presiedintele spre a lua mesuri de îndreptare.

Articolul 41

Procurorulu assista la sedintiele Curtei şi iea conclusiuni candu socote de trebuintie


elu este în dreptu a cere de a ave cunoscintie de tote lucrările atingetore de
competintia Curtei şi a adressa Ministeriului financeloru, copie după tote hotărîrile
ei.

Articolul 42

Candu în cercetarea unei socoteli se va redica vre-o banuiala de plastografie seu de


sfeterisire în contra vre unui comptabilu Procurorulu va fi chiematu în camera de
chibsuire şi Curtea nu va pute statua nimicu în acestu casu mai înainte de a lua
Procurorulu conclusiunile sale.

Articolul 43

În lipsa Procurorului, funcţiunile lui se indeplinescu de catra substitutulu seu.

Articolul 44

Scriitorii trebuinciosi în lucrările Ministeriului publicu, se voru da de catra


Presiedinte, dintra copistii cancelariei Curtei.

Titlul U V Despre congedii


Articolul 45

Presiedintile nu va pute acorda congediu pe mai multu de o luna. Cererile de congediu


mai mari voru fi adressate Ministeriului financeloru.

Articolul 46

Presiedintile Curtei nu va pute acorda congediu de catu pentru causa ne-aperatu


necessarie şi bine constatată şi numai întru catu absentia celui care 'lu cere nu va
causa suferintia serviciului. La casu candu congediulu va urma a fi cerutu de la
Ministeriu, cerirea va trebui a fi insosita de declaraţiunea Presiedintelui ca
serviciului permite acea absentia.

Articolul 47

Ori care membru va lipsi fără congediu, va pierde lefa pe tempulu lipsirei sale, care
lefa va intra la economii; iar dacă acesta lipsire va trece peste o luna se va socoti
demissionatu.

Articolul 48

Nici unu congediu nu se va pute acorda de catu celu multu pentru doue luni în cursulu
unui anu.

Articolul 49

Nu se va pute acorda nici cumu congediu dacă nu se voru afla presenti cinci din
numerulu membriloru Curtei.

Titlul U VI Despre referendari grefa şi agenţii curtei

Articolul 50

Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle


trebuinciose Curtei şi membriloru în parte; şi sînt datori a face şi alte lucrări în
ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile.

Articolul 51

Referendarii se voru numi de Domnitoriu după recomendatia Curtei de compturi prin


mijiocirea Ministeriului de finance.
Ei voru trebui se aibă etatea celu putinu de 25 ani şi certificatu ca au urmatu
cursulu de dreptu administrativu seu de sciintie financiale, se fi servitu celu putinu
unu tempu de cinci ani în vre unu Ministeriu. Se voru alege cu preferintia dintra
şefii de secţiuni şi şefii comptabili ai acestoru Ministere.

Articolul 52

Grefierulu trebe a ave etate de 30 ani certificatu ca a urmatu cursulu de dreptu


administrativu seu de sciintia financiale şi unu serviciu celu putinu de trei ani în
partea judecatoresca, elu se va numi de Domnu, după recomandatia Curtei, prin
mijlocirea Ministeriului de finance.
Articolul 53

Elu va assista la Adunările generale pentru a nota opiniunile membriloru şi a redige


incheiarile şi hotărîrile Curtei. Elu este insercinatu a tene diferite registre
precumu şi pe acela alu deliberatiuniloru Curtei.

Articolul 54

Elu este insercinatu a îngriji pentru padirea şi conservarea originaleloru hotărîri, a


face se se espeduesca după dinsele esemplare şi comunicaţiile cuvenite, a conserva
tote actele ce 'i sînt incredintiate şi tote chartiile grefei.

Articolul 55

Compturile depusse de comptabili voru fi înregistrate după ordinulu numărului şi dilei


în care au fostu presentate.

Articolul 56

Grefa Curtei va fi deschisă în tote dilele afară de duminici şi serbatorile legale la


orile ficsate de Presiedintile.

Articolul 57

Presiedintile va nota pe marginea originaleloru hotărîri numele tutuloru membriloru


presinti la sedintia.

Articolul 58

Originalu unei hotărîri va fi sub-scrisu de membrii ce au luatu parte la judecata, şi


de grefieru, iar copiile se voru espedui sub semnatura Presiedintelui şi a
grefierului.

Articolul 59

Formula esecutorie a hotărîriloru Curtei va fi redigeata astu-feliu.


"Noi (Numele Printiului Domnitoriu) cu mila lui Dumnedeu şi vointia Naţionala Domnu
României.
La toţi de fatia şi viitoriu sănătate,
Curtea de compturi a datu următoarea hotărîre:"
Copia hotărîrei
"Facemu cunoscutu şi ordonamu la toţi agenţii competenţi de a pune în esecutare acesta
hotărîre, şi la toţi comandantii şi ofitierii poliţieneşti de a da concursulu loru
candu voru fi legalu ceruti.
Spre incredintiare, hotărîrea de fatia s'au sub-scrisu de presiedintile Curtei şi de
grefieru."

Articolul 60

Grefierulu va subscrie şi va libera certificate protocolite şi estracte de tote actele


esite din grefa, archive şi deposite, precumu asemene şi după corespondentia Curtei la
casu de trebuintia.
Presiedintile va numi unu ajutoru de grefa pentru asemene lucrări.
Articolul 61

Se va numi de Curte după presentatia grefierului, numerulu necessariu de inpiegati


pentru serviciului cancelariei.

Titlul U VII Dispositiuni generale

Articolul 62

În fia-care anu Curtea de compturi, cu o luna înaintea deschiderei sessiunei ordinare


a Adunarei va fi datore a întocmi şi publică prin Monitorulu oficialu o espunere
generală despre lucrările ei de peste anu, însoţită şi de unu tablou relativu la
starea socoteliloru esaminate de dinsa.

Titlul U VIII Dispositiuni transitorii

Articolul 63

De la publicarea acestei legi, pînă în cursu de cinci ani se acordă dispensa de


condiţiunea diplomei seu certificatulu cerutu prin articolii 51 şi 52.

Articolul 64

Ministeriulu de controlul se desfiintieda; tote registrele şi dossarile voru trece la


Curtea, de compturi.
Tote socotelile cele vechi ale aniloru trecuţi se voru lua îndată în cercetarea Curtei
şi se voru lămuri celu multu în terminu de duoi ani.
Spre acestu sfirsitu se adaoga provisoriu încă duoi membrii şi duoi referendari ale
cărora funcţiuni voru inceta după espirarea acestui terminu.

Articolul 65

De o camdata la cea d'anteiu formare a listeloru nu se voru admite intra candidaţi


pentru membrii la Curtea de compturi, de catu persoanele carii se voru fi destinsu
printr'unu serviciu de cinci ani celu putinu, mai cu sema în ramulu financialu şi
carii voru fi ajunsi în erarhia serviciului pînă la funcţiunile de membrii la Curtea
de apelu, presiedinti de Tribunaluri, procurori de Curţi, membrii la fosta Comissiune
centrala, membrii seu directori la fosta Eforie a scoleloru, directori de Ministere,
prefectii de Districte şi cassieri Centrali.

Articolul 66

Unu regulamentu specialu va regula aplicaţiunea legei de fatia.

Titlul U IX Despre statului curtei şi retributiune

Articolul 67

Retribuţiunile membriloru Curtei de compturi sînt ficsate după cumu urmedia:


Unu Presiedinte. . . . . . . . . . . pe luna lei, 3,000
Optu Membrii a 2,500 . . . . . . . . " " 20,000.
Unu Procurore. . . . . . . . . . . . " " 2,500.
Unu Substitutu . . . . . . . . . . " " 1,200.
Optu Referendari a 1,200 . . . . . . " " 9,600.
Unu Grefieru . . . . . . . . . . . . " " 1,000.
Duoi Ajutori de grefa a 700. . . . . " " 1,400.
Unu Registratoru . . . . . . . . . . " " 600.
Anu Archivistu . . . . . . . . . . . " " 600.
Optu Copisti a 300 . . . . . . . . . " " 2,400.
Unu Siefu de usieri. . . . . . . . . " " 250.
Patru Usieri a 200 . . . . . . . . . " " 800.
Unu Odaiasiu . . . . . . . . . . . . " " 150.
---------
43,500
Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României, în Sedintia de la 8 Ianuarie
1864, şi s'a adoptatu cu majoritatea de sese-deci şi sese voturi contra de patru.
(Sub-semnătu) Vice-preşedinte, Ioan Ghica.
--------
| L. S.| Secretaru, Paclenu.
--------
Directorulu Cancelariei, I. Codrescu.
Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de fatie investite cu sigiliulu Statului şi
trecute în Monitorulu oficialu, se fia adressate Curtiloru, Tribunaleloru şi
Autorităţiloru administrative ca se le înscrie în registrele loru, se le observe şi se
face a le observa, şi Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului
Justiţiei este insercinatu a priveghea publicarea loru.
Datu în Bucuresci la 24, Ianuarie 1864.
ALECSANDRU IOAN
--------
| S. D.|
--------
Ministru Secretaru de Statu, Ministru Secretaru de
Presiedinte Consiliului Statu la Departamentului
Ministriloru, Justiţiei,
M. Kogalnicenu. A. Papiu Harian.
------------

S-ar putea să vă placă și