Sunteți pe pagina 1din 26

STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE AUDIT 210

CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR


MISIUNILOR DE AUDIT

(În vigoare pentru auditurile situaţiilor financiare pentru perioadele


cu începere de la sau ulterior datei de 15 decembrie 2009)

CUPRINS
Punct
Introducere
Domeniul de aplicare al prezentului ISA 1
Data intrării în vigoare 2
Obiectiv 3
Definiţii 4–5
Cerinţe
Condiţii preliminare pentru o misiune de audit 6 -8
Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit 9 – 12
Misiuni de audit recurente 13
Acceptarea unei schimbări în temenii unei misiuni de audit 14 – 17
Consideraţii adiacente privind acceptarea unei misiuni 18 – 21
Material adiţional şi alte materiale explicative
Domeniul de aplicare al prezentului ISA A1
Condiţii preliminare pentru o misiune de audit A2-A20
Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit A21-A27
Misiuni de audit recurente A28
Acceptarea unei schimbări în temenii unei misiuni de audit A29-A33
Consideraţii adiacente privind acceptarea unei misiuni A34-A37
Anexa 1: Exemplu de scrisoare de angajament privind misiunea de audit
AUDIT

Anexa 2: Determinarea gradului de acceptabilitate a cadrelor de raportare cu


scop general

105
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Standardul Internaţional de Audit (ISA) 210, „Convenirea asupra


termenilor misiunilor de audit” ar trebui citit în paralel cu ISA 200
„Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui audit
în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit”.

106
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Introducere

Domeniul de aplicare al prezentului ISA


1. Prezentul standard internaţional de audit (ISA) tratează responsabilităţile
auditorului în convenirea asupra termenilor misiunii de audit împreună cu
conducerea şi acolo unde este cazul cu cei însărcinaţi cu guvernanţa.
Aceasta include şi stabilirea faptului că anumite condiţii preliminare
pentru un audit, responsabilitate care cade în sarcina conducerii, şi acolo
unde este cazul a celor însărcinaţi cu guvernanţa, sunt prezente. ISA 2201
tratează acele aspecte legate de acceptarea unei misiuni, care sunt în sfera
de control a auditorului. (a se vedea punctul A1)

Data intrării în vigoare


2. Prezentul ISA este în vigoare pentru auditurile situaţiilor financiare pentru
perioadele cu începere de la sau ulterior datei de 15 decembrie 2009.

Obiectiv
3. Obiectivul auditorului este acela de a accepta sau de a continua o misiune
de audit doar atunci când baza pe care va fi efectuată a fost stabilită prin:
Stabilirea faptului dacă, condiţiile preliminare pentru un audit sunt prezente, şi
Confirmarea faptului că există o înţelegere comună cu privire la termenii
misiunii de audit între auditor şi conducere şi acolo unde este cazul, cei
însărcinaţi cu guvernanţa.
Definiţii
4. În contextul ISA-urilor, următorii termeni au semnificaţiile atribuite mai jos:
Condiţii preliminare pentru un audit – Folosirea de către conducere a
unui cadru de raportare financiară acceptabil în pregătirea situaţiilor
financiare, şi acceptul conducerii şi acolo unde este cazul a celor
AUDIT

însărcinaţi cu guvernanţa cu privire la premiza2 pe baza căreia este


efectuat auditul.
5. În contextul prezentului ISA, referirile la „conducere” ar trebui înţelese

1
ISA 220, „Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare.”
2
ISA 200, „Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui audit în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit”, punctul 13
107
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

pe parcursul textului ca fiind „conducerea şi, acolo unde este cazul cei
însărcinaţi cu guvernanţa”.

Cerinţe

Condiţii preliminare pentru un audit


6. Pentru a stabili dacă sunt prezente condiţiile preliminare pentru un audit,
auditorul va:
Determina dacă, cadrul de raportare financiară ce urmează a fi aplicat în pregătirea
situaţiilor financiare este acceptabil; şi (a se vedea punctele A2-A10)
Obţine acordul conducerii cu privire la faptul că acceptă şi înţelege
responsabilitatea sa: (a se vedea punctele A11-A14, A20)
Pentru pregătirea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de
raportare financiară aplicabil, inclusiv acolo unde este cazul
prezentarea fidelă a acestora; (a se vedea punctul A15)
Pentru un control intern de o asemenea natură, pe care conducerea îl
consideră necesar pentru a permite pregătirea situaţiilor financiare
care nu sunt denaturate semnificativ, fie ca urmare a fraudei sau
erorii; şi (a se vedea punctele A16-A19)
Cu privire la a-i oferi auditorului:
a. Acces la toate informaţiile despre care conducerea are
cunoştinţă că sunt relevante pentru pregătirea situaţiilor
financiare, ca de exemplu sisteme de înregistrări, documentaţie
şi alte aspecte;
b. Informaţii adiacente pe care auditorul le-ar putea solicita
conducerii în scopul efectuării auditului; şi
c. Acces nerestricţionat la persoanele din cadrul entităţii de la care
auditorul ar putea considera că este util să obţină probe de
audit.
Limitarea domeniului de aplicare anterioară acceptării misiunii de audit
7. În cazul în care conducerea sau cei însărcinaţi cu guvernanţa impun o
limitare a domeniului de aplicare a activităţii auditorului în ceea ce
priveşte termenii unei misiuni de audit propuse,urmare căreia auditorul
consideră că limitarea va avea ca rezultat imposibilitatea exprimării unei
opinii cu privire la situaţiile financiare, auditorul nu va accepta o
asemenea misiune limitată ca o misiune de audit, exceptând situaţia în
care îi este impus prin lege sau reglementări să facă acest lucru.
108
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Alţi factori care afectează acceptarea unei misiuni de audit


8. În cazul în care condiţiile preliminare ale unui audit nu sunt prezente,
auditorul va discuta acest aspect cu conducerea. Exceptând situaţia în care
este obligat de lege sau reglementări, auditorul nu va accepta misiunea de
audit propusă:
Dacă auditorul a determinat faptul că, cadrul de raportare financiară care
urmează a fi aplicat în întocmirea situaţiilor financiare nu poate fi
acceptat, cu excepţia prevederilor de la punctul 19; sau
Dacă acordul la care se face referire la punctul 16 litera (b) nu a fost obţinut.

Convenirea asupra termenilor misiunii de audit


9. Auditorul va conveni asupra termenilor misiunii de audit împreună cu
conducerea sau persoanele însărcinate cu guvernanţa, după caz. (a se vedea
punctul A21)
10. Conform punctului 11, termenii conveniţi cu privire la misiunea de audit
vor fi documentaţi într-o scrisoare de misiune sau altă modalitate
adecvată de acord scris şi va include: (a se vedea punctele A22-A25)
Obiectivul şi domeniul de aplicare al auditului situaţiilor financiare;
Responsabilităţile auditorului;
Responsabilităţile conducerii;
Identificarea cadrului de raportare financiară aplicabil pentru pregătirea
situaţiilor financiare; şi
Referiri cu privire la forma şi conţinutul aşteptat în ceea ce priveşte orice fel de
raport care urmează a fi emis de către auditor şi o declaraţie conform
căreia ar putea exista situaţii în care un raport ar putea să difere de forma
şi conţinutul aşteptate.
11. Dacă legea sau reglementările prescriu în suficient detaliu termenii misiunii
de audit la care se face referire la punctul 10, auditorul nu va trebui să le
documenteze într-un acord scris, exceptând faptul că o asemenea lege sau
reglementare se aplică şi că, conducerea cunoaşte şi înţelege
AUDIT

responsabilităţile sale aşa cum sunt prezentate la punctul 6 litera (b). (a se


vedea punctele A22, A26-A27)
12. Daca legea sau reglementările prescriu responsabilităţile conducerii în
mod similar cu cele descrise la punctul 6 litera (b), auditorul va putea
determina faptul că legea sau reglementările conţin responsabilităţile care,
în gândirea auditorului, sunt echivalente în fapt cu cele prezentate la acel
punct. Pentru asemenea responsabilităţi care sunt echivalente, auditorul
109
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

va putea folosi exprimarea din lege sau reglementări pentru a le descrie în


acordul scris. Pentru acele responsabilităţi care nu sunt prescrise de legi
sau reglementări în sensul că efectul lor este unul echivalent, acordul
scris va folosi descrierea de la punctul 6 litera (b). (a se vedea punctul A26)

Misiuni de audit recurente


13. În cazul misiunilor de audit recurente auditorul va evalua dacă
circumstanţele cer o revizuire a termenilor angajamentului şi dacă există
necesitatea de a aminti entităţii de termenii existenţi ai misiunii de audit. (a se
vedea punctul A28)

Acceptarea unei schimbări în termenii misiunii de audit


14. Auditorul nu va accepta o schimbare în termenii misiunii de audit în
situaţia în care nu există o justificare rezonabilă pentru a face acest lucru.
(a se vedea punctele A29-A31)
15. Dacă, înaintea definitivării misiunii de audit, auditorului i se solicită să
schimbe misiunea de audit într-o misiune care presupune un nivel de
asigurare mai scăzut, auditorul va determina dacă există o justificare
rezonabilă pentru a face acest lucru. (a se vedea punctele A32-A33)
16. Dacă termenii misiunii de audit s-au schimbat, auditorul şi conducerea vor
cădea de acord asupra noilor termeni ai angajamentului pe care îi vor
documenta într-o scrisoare de misiune sau într-o altă formă agreată de
acord scris.
17. Dacă auditorul nu poate acceptă o schimbare în termenii misiunii de audit şi
nu i se permite de către conducere să continue misiunea de audit iniţială,
auditorul:
Se va retrage din misiunea de audit acolo unde acest lucru este posibil în baza
legii sau reglementărilor aplicabile; şi
Va determina dacă există o obligaţie contractuală sau de altă natură, de a raporta
aceste circumstanţe altor părţi, cum ar fi cei însărcinaţi cu guvernanţa,
proprietari sau regulatori.

Consideraţii adiacente în acceptarea angajamentului


Standarde de raportare financiară completate de lege sau reglementări
18. Dacă standardele de raportare financiară stabilite de către o organizaţie
autorizată sau recunoscută de stabilire a standardelor sunt completate de
lege sau reglementări, auditorul va determina dacă există conflicte între
standardele de raportare financiară şi cerinţele adiacente. Dacă există
asemenea conflicte, auditorul va discuta cu conducerea natura cerinţelor
110
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

adiacente şi va stabili dacă:


Cerinţele adiacente pot fi îndeplinite prin prezentări suplimentare în situaţiile
financiare; sau
Descrierea cadrului de raportare financiară aplicabil în situaţiile financiare
poate fi modificat ca atare.
Dacă niciuna din măsurile de mai sus nu este posibilă, auditorul va
determina dacă va fi necesar să modifice opinia de audit în conformitate
cu ISA 705.3 (a se vedea punctul A34)
Cadrul de raportare financiară prescris de lege sau reglementări - alte aspecte
care afectează acceptarea
19. Dacă auditorul a determinat faptul că, cadrul de raportare financiară
prescris de lege sau reglementări ar fi considerat acceptabil, dar datorită
faptului că este prescris de lege sau reglementări, auditorul va accepta
misiunea de audit doar dacă următoarele condiţii sunt prezente: (a se vedea
punctul A35)
Conducerea acceptă să ofere prezentări adiacente în situaţiile financiare
necesare pentru a evita situaţia în care situaţiile financiare ar putea
duce în eroare; şi
Se recunoaşte în termenii misiunii de audit faptul că:
Raportul auditorului cu privire la situaţiile financiare va avea încorporat un
paragraf de observaţii, care să atragă atenţia utilizatorilor la prezentările
adiacente, în conformitate cu ISA 706;4 şi
Exceptând situaţia în care auditorului i se cere prin lege sau reglementări să îşi
exprime opinia cu privire la situaţiile financiare folosind expresii ca
„prezentat în mod fidel sub toate aspectele semnificative” sau „oferă o
imagine corectă şi fidelă” în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil, opinia auditorului cu privire la situaţiile financiare nu
va include asemenea expresii.
20. Dacă, condiţiile subliniate la punctul 19 nu sunt prezente şi auditorului i se
impune prin lege sau reglementări să îşi asume misiunea de audit, auditorul
va:
AUDIT

Evalua efectul naturii de inducere în eroare a situaţiilor financiare în ceea ce


priveşte raportului auditorului; şi
Include referinţe adecvate cu privire la această problemă în termenii misiunii de
3
ISA 705, „Modificări ale opiniei raportului auditorului independent”
4
ISA 706, „Paragrafele de observaţii şi paragrafele explicative din raportul auditorului
independent.”
111
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

audit.
Raportul auditorului prescris de lege sau reglementări
21. În anumite cazuri, legea sau reglementările jurisdicţiei relevante prescriu
formularea raportului auditorului într-o formă sau folosind termeni care
sunt semnificativ diferiţi de cerinţele ISA-urilor. În aceste circumstanţe,
auditorul va evalua:
Dacă există posibilitatea ca utilizatorii să înţeleagă în mod eronat asigurarea
obţinută din auditul situaţiilor financiare, şi dacă aceasta este situaţia,
Dacă explicaţii adiacente în cadrul raportului auditorului ar putea înlătura o
posibilă neînţelegere.5
Dacă auditorul ajunge la concluzia că explicaţii adiacente în cadrul
raportului nu pot înlătura o posibilă neînţelegere, auditorul nu va accepta
misiunea de audit, exceptând situaţia în care i se impune acest lucru prin
lege sau reglementări. Un audit efectuat în conformitate cu astfel de legi
sau reglementări nu respectă prevederile ISA-urilor. În consecinţă,
auditorul nu va include vreo referire în cadrul raportului său, la faptul că
auditul ar fi fost efectuat în conformitate cu ISA-uri.6 (a se vedea punctele
A36-A37)

***

5
ISA 706.
6
Vezi de asemenea ISA 700, „Formularea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile
financiare,” punctul 43.
112
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Aplicare şi alt material explicativ

Domeniul de aplicare al prezentului ISA (a se vedea punctul 1)


A1. Misiunile de asigurare care includ misiuni de audit, vor putea fi acceptate
atunci când profesionistul consideră că cerinţele etice relevante ca
independenţa şi competenţa profesională vor fi satisfăcute, şi când misiunea
prezintă anumite caracteristici.7 Responsabilităţile auditorului în legătură cu
cerinţele etice în contextul acceptării unei misiuni de audit şi gradul în care
acestea se află în sfera de control a auditorului sunt tratate în ISA 220. 8 Acest
ISA tratează acele aspecte (sau condiţii preliminare) care se află sub controlul
entităţii şi asupra cărora este necesar ca auditorul şi conducerea entităţii să
cadă de acord.

Condiţii preliminare pentru un audit


Cadrul de raportare financiară [a se vedea punctul 6 litera (a)]
A2. O condiţie pentru acceptarea unei misiuni de asigurare este aceea ca,
criteriile la care se face referire în definiţia unei misiuni de asigurare să
fie potrivite şi disponibile pentru utilizatorii vizaţi.9 Criteriile sunt
punctele de referinţă folosite pentru evaluarea sau măsurarea subiectului
inclusiv, acolo unde este relevant, punctele de referinţă pentru prezentare
şi dezvăluire. Criteriile potrivite fac posibilă o evaluare sau măsurare
rezonabil de consecventă a unui subiect în cadrul contextului unui
raţionament profesionale. În contextul ISA-urilor, cadrul de raportare
financiară aplicabil oferă criteriile pe care auditorul le foloseşte pentru
auditarea situaţiilor financiare, inclusiv acolo unde este relevant
prezentarea fidelă a acestora.
A3. Fără un cadru de raportare financiară acceptabil, conducerea nu are o
bază adecvată pentru pregătirea situaţiilor financiare, iar auditorul nu are
criterii adecvate pentru auditarea situaţiilor financiare. În multe cazuri
auditorul ar putea prezuma faptul că, cadrul de raportare financiară
aplicabil este unul acceptabil, aşa cum se descrie la punctele A8-A9.
AUDIT

Determinarea gradului de acceptare a cadrului de raportare financiară


A4. Factorii care sunt relevanţi pentru determinarea gradului de acceptare a
cadrului de raportare financiară care urmează a fi aplicat în pregătirea
situaţiilor financiare includ:
7„
Cadrul general internaţional pentru misiunile de asigurare,” punctul 17.
8
ISA 220, punctele 9-11.
9
„Cadrul general internaţional pentru misiunile de asigurare ,” pct. 17 litera (b) subpunctul (ii).
113
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Natura entităţii (de exemplu, dacă este o afacere privată, o entitate din sectorul
public sau o organizaţie non-profit);
Scopul situaţiilor financiare (de exemplu, dacă sunt pregătite pentru a îndeplini
nevoile comune de informare cu privire la situaţiile financiare ale unei
game largi de utilizatori, sau pentru nevoile de informare cu privire la
situaţiile financiare ale unor utilizatori specifici);
Natura situaţiilor financiare (de exemplu dacă situaţiile financiare reprezintă un
set complet de situaţii financiare sau o situaţie financiară unitară); şi
Dacă legea sau reglementările prescriu cadrul de raportare financiară aplicabil.
A5. Mulţi utilizatori ai situaţiilor financiare nu sunt în măsură să solicite
situaţii financiare adaptate la nevoile lor specifice de informare. În timp
ce toate nevoile de informare ale unor utilizatori specifici nu pot fi
îndeplinite, există nevoi de informaţii financiare care sunt comune unei
game largi de utilizatori. Situaţiile financiare pregătite în conformitate cu
cadrul de raportare financiară proiectat să îndeplinească nevoile comune
de informare cu privire la situaţiile financiare ale unei game largi de
utilizatori, sunt denumite situaţii financiare cu scop general.
A6. În anumite cazuri, situaţiile financiare vor fi pregătite în conformitate cu
un cadru de raportare financiară proiectat pentru a îndeplini nevoile de
informare financiară ale unor utilizatori specifici. Asemenea situaţii
financiare sunt denumite situaţii financiare cu scop special. Nevoile de
informare financiară ale utilizatorilor vizaţi vor determina cadrul de
raportare financiară aplicabil în aceste circumstanţe. ISA 800 dezbate
gradul de acceptare a cadrelor de raportare financiară proiectate pentru a
îndeplini nevoile de informare financiară ale utilizatorilor specifici.10
A7. Deficienţe în cadrul de raportare financiară aplicabil care indică faptul că,
cadrul nu este unul acceptabil, pot fi descoperite după ce misiunea de
audit a fost acceptată. Atunci când folosirea acelui cadru este prescrisă de
lege sau reglementări, se aplică cerinţele punctelor 19-20. Atunci când
folosirea acelui cadru nu este prescrisă de lege sau reglementări,
conducerea va putea decide să adopte un alt cadru care este acceptabil.
Atunci când conducerea face acest lucru, aşa cum dispune punctul 16, se
vor stabili noi termeni ai angajamentului pentru a reflecta schimbarea cu
privire la cadru, datorită faptului că termenii acceptaţi anterior nu vor mai
fi exacţi.
Cadre generalen de raportare cu scop general
A8. În prezent, nu există o bază obiectivă şi autoritară care să fi fost
10
ISA 800, „Considerente speciale - Auditul situaţiilor financiare întocmit în conformitate cu
cadrele generale cu scop special,” punctul 8.
114
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

recunoscută în general la nivel global pentru a judeca gradul de acceptare


a unor cadre generale cu scop general. În absenţa unei asemenea baze,
standardele de raportare financiară stabilite de organizaţii care sunt
autorizate sau recunoscute pentru a promulga standarde ce urmează a fi
folosite de anumite tipuri de entităţi, se prezumă a fi acceptabile pentru
situaţii financiare cu scop general pregătite de asemenea entităţi, sub
condiţia că entităţile urmăresc un proces transparent şi deja stabilit, care
implică deliberarea şi luarea în considerare a opiniilor unei game largi de
persoane interesate. Exemple de asemenea standarde de raportare
financiară includ:
Standarde internaţionale de raportare financiară (IFRS-uri) promulgate de
Consiliul pentru standarde internaţionale de contabilitate;
Standarde internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS-uri)
promulgate de Consiliul standardelor internaţionale de contabilitate
pentru sectorul public; şi
Principii contabile promulgate de o organizaţie autorizată sau recunoscută de
stabilire a standardelor dintr-o anumită jurisdicţie, sub condiţia că
organizaţia urmează un proces stabilit şi transparent care implică
deliberare şi luarea în considerare a opiniilor unei game largi de persoane
interesate.
Aceste standarde de raportare financiară sunt adesea identificate ca şi
cadrul de raportare financiară aplicabil în legea sau reglementările care
guvernează pregătirea situaţiilor financiare cu scop general.
Cadre de raportare financiară prescrise de lege sau reglementări
A9. În conformitate cu punctul 6 litera (a), auditorul trebuie să determine dacă
cadrul de raportare financiară ce urmează a fi aplicat în pregătirea
situaţiilor financiare este acceptabil. În anumite jurisdicţii, legea sau
reglementările ar putea prescrie cadrul de raportare financiară ce trebuie
folosit în pregătirea situaţiilor financiare cu scop general pentru anumite
tipuri de entităţi. În absenţa unor indicaţii care să impună contrariul, un
asemenea cadru de raportare financiară se prezumă a fi acceptabil pentru
situaţiile financiare cu scop general pregătite de asemenea entităţi. În
situaţia în care cadrul nu este considerat a fi acceptabil, se aplică punctele
AUDIT

19-20.
Jurisdicţii care nu au organizaţii de stabilire a standardelor sau cadre de
raportare financiară prescrise
A10. Atunci când o entitate este înregistrată sau operează într-o jurisdicţie care
nu are o organizaţie autorizată sau recunoscută pentru stabilirea
standardelor, sau acolo unde folosirea cadrului de raportare financiară nu
115
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

este impusă de lege sau reglementări, conducerea identifică un cadru de


raportare financiară ce urmează a fi aplicat în pregătirea situaţiilor
financiare. Anexa 2 conţine îndrumări cu privire la determinarea gradului
de acceptare a situaţiilor financiare în asemenea circumstanţe.
Stabilirea responsabilităţilor conducerii [a se vedea punctul 6 litera (b)]
A11. Un audit în conformitate cu ISA-uri este efectuat pe baza premizei că,
conducerea a luat la cunoştinţă şi înţelege faptul că are responsabilităţile
stabilite la punctul 6 litera (b).11 În anumite jurisdicţii, asemenea
responsabilităţi ar putea fi specificate în lege sau reglementări. În altele,
ar putea să existe puţine sau chiar nici o definiţie legală sau de
reglementare cu privire la astfel de aspecte. Totuşi, conceptul unui audit
independent cere ca rolul auditorului să nu implice asumarea
responsabilităţii pentru pregătirea situaţiilor financiare ale entităţii sau
pentru controlul intern al acesteia, şi că auditorul are o aşteptare
rezonabilă de obţinere a informaţiilor necesare pentru audit în măsura în
care conducerea este capabilă să le procure. Astfel, premiza este
fundamentală pentru efectuarea unui audit independent. Pentru a evita
neînţelegerile, se ajunge la o înţelegere cu conducerea prin care aceasta
recunoaşte faptul că are asemenea responsabilităţi ca parte a stabilirii şi
înregistrării termenilor misiunii de audit de la punctele 9-12.
A12. Modul în care responsabilităţile privind situaţiile financiare sunt împărţite
între conducere şi cei însărcinaţi cu guvernanţa va varia în funcţie de
resursele şi structura entităţii şi orice legi sau reglementări relevante, şi
respectiv rolurile conducerii şi a celor însărcinaţi cu guvernanţa n cadrul
entităţii. În cele mai multe cazuri, conducerea este responsabilă pentru
executare, în timp ce cei însărcinaţi cu guvernanţa supraveghează
conducerea. În anumite cazuri, cei însărcinaţi cu guvernanţa vor avea, sau
îşi vor asuma responsabilitatea pentru aprobarea situaţiilor financiare sau
pentru monitorizarea controlului intern al entităţii legat de raportarea
financiară. În entităţi mai mari sau publice, un sub-grup format din cei
însărcinaţi cu guvernanţa, ca de exemplu un comitet de audit, ar putea fi
însărcinat cu anumite responsabilităţi de supraveghere.
A13. ISA 580 cere auditorului să solicite conducerii o declaraţie scrisă că a
îndeplinit anumite responsabilităţi ale sale.12 S-ar putea deci aprecia ca
fiind adecvat să i se aducă la cunoştinţă conducerii faptul că se aşteaptă să
dea o asemenea declaraţie, împreună cu alte declaraţii scrise impuse de
alte ISA-uri, şi acolo unde este necesar, declaraţii scrise care să susţină
alte probe de audit relevante pentru situaţiile financiare sau una sau mai

11
ISA 200, punctul A2.
12
ISA 580, „Declaraţii scrise,” punctele 10-11.
116
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

mute afirmaţii specifice în situaţiile financiare.


A14. Acolo unde conducerea nu îşi va recunoaşte responsabilităţile, auditorul
nu va putea obţine suficiente probe de audit.13 În asemenea circumstanţe,
ar fi inadecvat ca auditorul să accepte misiunea de audit, exceptând
situaţia în care legea sau reglementările impun acest lucru auditorului. În
cazurile în care auditorului i se cere să accepte misiunea de audit,
auditorul ar putea să fie nevoit să explice conducerii importanţa acestor
aspecte şi implicaţiile pe care le au asupra raportului auditorului.
Pregătirea situaţiilor financiare [a se vedea punctul 6 litera (b) subpunctul (i)]
A15. Majoritatea cadrelor de raportare financiară includ cerinţe legate de
prezentarea situaţiilor financiare; pentru asemenea cadre, pregătirea
situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară
include prezentarea. În cazurile unor cadre de prezentare fidele,
importanţa obiectivului de raportare ce constă în prezentarea fidelă, este
de asemenea natură încât premiza stabilită cu conducerea include trimiteri
specifice la prezentarea fidelă, sau la responsabilitatea de a se asigura că
situaţiile financiare „vor oferi o imagine corectă şi fidelă” în
conformitate cu cadrul de raportare financiară.
Controlul intern [a se vedea punctul 6 litera (b) subpunctul (ii)
A16. Conducerea va menţine un asemenea control intern pe care îl consideră
necesar pentru a permite pregătirea de situaţii financiare care să nu
conţină denaturări semnificative, fie ele ca urmare a fraudei sau erorii.
Controlul intern, indiferent cât este de eficient, poate oferi entităţii doar o
asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor financiare ale
acesteia, datorită unor limitări inerente ale controlului intern.14
A17. Un audit independent efectuat în conformitate cu ISA-urile, nu
funcţionează ca un înlocuitor al menţinerii controlului intern necesar
pentru pregătirea situaţiilor financiare de către conducere. Astfel,
auditorul va trebui să obţină acordul conducerii cum că a luat la
cunoştinţă şi înţeles responsabilitatea sa în legătură cu controlul intern.
Totuşi, cerinţa impusă de punctul 6 litera (b) subpunctul (ii) nu presupune
faptul că auditorul va determina dacă controlul intern menţinut de
conducere şi-a atins scopul sau nu va conţine deficienţe.
AUDIT

A18. Rămâne la latitudinea conducerii să determine ce tip de control intern este


necesar pentru a permite pregătirea situaţiilor financiare. Termenul
„Control intern” cuprinde o gamă largă de activităţi în cadrul

13
ISA 580, punctual A26.
14
ISA 315, „Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înţelegerea
entităţii şi a mediului său,” punctul A46.
117
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

componentelor care ar putea fi descrise ca fiind mediul de control;


procesul de evaluare a riscurilor din cadrul entităţii; sistemul
informaţional, inclusiv procesele de afaceri legate de acesta relevante
pentru raportarea financiară, şi comunicarea; activităţile de control; şi
monitorizarea controalelor. Această împărţire totuşi, nu reflectă în mod
necesar modul în care o anumită entitate şi-ar putea proiecta, implementa
şi menţine controlul intern, sau modul în care şi-ar putea clasifica orice
componentă anume.15 Controlul intern al unei entităţi (în special registrele
contabile şi înregistrările, sau sistemul contabil) vor reflecta nevoile
conducerii, complexitatea afacerii, natura riscurilor la care este supusă
entitatea şi legile sau reglementările relevante.
A19. În anumite jurisdicţii, legea sau reglementările ar putea să se refere la
responsabilitatea conducerii cu privire la gradul de adecvare al registrelor
şi înregistrărilor contabile, sau a sistemului contabil. În anumite cazuri,
practica generală ar putea presupune o distincţie între registrele şi
înregistrările contabile şi sistemele contabile pe de o parte, si controlul
sau controalele interne pe de alta. Cum registrele şi înregistrările
contabile sunt o parte integrantă a controlului intern la care se face
referire la punctul A 18, nu se face o referire specială la acestea în cadrul
punctului 6 litera (b) subpunctul (ii) pentru descrierea responsabilităţii
conducerii. Pentru a evita neînţelegerile, ar putea fi adecvat ca auditorul
să explice conducerii scopul acestei responsabilităţi.
Consideraţii relevante pentru entităţi mai mici [a se vedea punctul 6 litera (b)]
A20. Unul din scopurile convenirii asupra termenilor de audit este acela de a
evita neînţelegeri cu privire la respectivele responsabilităţi ale conducerii
şi ale auditorului. De exemplu, când un terţ a ajutat la pregătirea
situaţiilor financiare, ar putea fi util să i se amintească conducerii că
pregătirea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil rămâne responsabilitatea sa.

Convenirea asupra termenilor misiunii de audit


Convenirea asupra termenilor misiunii de audit (a se vedea punctul 9)
A21. Rolurile conducerii şi a celor însărcinaţi cu guvernanţa în stabilirea
termenilor misiunii de audit pentru entitate depind de structura de
guvernare a entităţii şi de legea sau reglementările relevante.

15
ISA 315, punctul A51şi Anexa 1.
118
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Scrisoarea de misiune sau altă formă de acord scris 16 (a se vedea punctele 10-11)
A22. Este în interesul atât al entităţii cât şi a auditorului ca auditorul să trimită
o scrisoare a misiunii înaintea începerii auditului pentru a evita
neînţelegerile în legătură cu auditul. În anumite ţări, totuşi,obiectivul şi
scopul unui audit şi responsabilităţile conducerii cât şi ale auditorului ar
putea să fie în mod suficient stabilite de lege, adică, să prescrie aspectele
descrise la punctul 10. Deşi în aceste circumstanţe punctul 11 permite
auditorului să includă în scrisoarea misiunii doar trimiteri la faptul că se
aplică legea sau reglementările adecvat şi că, conducerea recunoaşte şi
înţelege responsabilităţile sale aşa cum sunt prezentate la punctul 6 litera
(b), auditorul va putea totuşi să considere adecvat să includă aspectele
descrise la punctul 10 într-o scrisoare a misiunii pentru informarea
conducerii.
Forma şi conţinutul scrisorii misiunii
A23. Forma şi conţinutul scrisorii misiunii pot varia pentru fiecare entitate.
Informaţiile incluse în scrisoarea misiunii cu privire la responsabilităţile
auditorului ar putea să se bazeze pe ISA 200.17 Punctele 6 litera (b) şi 12
ale prezentului ISA tratează descrierea responsabilităţilor conducerii. În
plus faţă de includerea aspectelor cerute de punctul 10, o scrisoare a
misiunii ar putea face referire de exemplu, la:
Elaborarea domeniului de aplicare a auditului, inclusiv referire la legislaţia
aplicabilă, reglementări, ISA-uri, si alte declaraţii oficiale ale corpurilor
profesionale la care auditorul aderă.
Forma oricăror alte comunicări cu privire la rezultatele misiunii de audit.
Faptul că, datorită unor limitări inerente ale auditului, împreună cu limitările
inerente ale controlului intern, există un risc ce nu poate fi evitat ca
anumite denaturări să nu fie detectate, chiar dacă auditul este planificat şi
efectuat în conformitate cu ISA-uri.
Aranjamente privind planificarea şi efectuarea auditului, inclusiv componenţa
echipei misiunii.
Aşteptarea ca privind emiterea de căatre, conducerea să ofere a declaraţiilor
AUDIT

scrise (a se vedea, de asemenea, punctul A 13).


Acordul conducerii să pună la dispoziţia auditorului schiţa situaţiilor financiare
şi orice altă informaţie însoţitoare, la timp, pentru a permite auditorului să
încheie auditul în conformitate cu programul propus.
16
La punctele care urmează, orice referire la o scrisoare a misiunii va fi luată ca referinţă la o
scrisoare a misiunii sau altă formă adecvată de acord scris.
17
ISA 200, punctele 3-9.
119
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Acordul conducerii de a informa auditorul cu privire la fapte care ar putea


afecta situaţiile financiare, pe care auditorul ar putea să le descopere pe
perioada începând cu data raportului auditorului şi până la data la care
situaţiile financiare sunt publicate.
Baza pe care este calculat onorariul şi orice aranjamente legate de facturare.
Ccerinţă caprivind , recunoaşsterea de căatre conducerea să recunoască a
primiriiea scrisorii misiunii şi să acceptare ae termenilori misiunii descrişi
în aceasta.
A24. Atunci când este relevant, următoarele puncte ar putea fi incluse în
scrisoarea misiunii:
Aranjamente legate de implicarea altor auditori şi experţi în anumite aspecte ale
auditului.
Aranjamente legate de implicarea auditorilor interni şi alţi angajaţi ai entităţii.
Aranjamente ce urmează a fi făcute cu auditorul precedent, dacă există, în cazul
unui audit iniţial.
Orice restricţie cu privire la răspunderea auditorului atunci când această
posibilitate există.
referinţă cu privire la orice alte înţelegeri între auditor şi entitate.
Orice obligaţie de a oferi foile de lucru altor părţi.
Un exemplu de scrisoare a misiunii este prezentat în anexa 1.
Audituri ale componentelor
A25. Atunci când auditorul unei entităţi mamă este şi auditorul unei
componente, factorii care ar putea influenţa decizia cu privire la faptul
dacă se trimite o scrisoare a misiunii separată componentei includ
următoarele aspecte:
Cine numeşte auditorul componentei;
Dacă se emite un raport separat al auditorului cu privire la componentă;
Cerinţe legale privind numirea auditoruluiîn legătură cu desemnările legate de
audit;
Gradul de deţinere de către părinte; şi
Gradul de independenţă a conducerii componentei faţă de entitatea mamă.
Responsabilităţile conducerii prescrise de lege sau reglementări (a se
vedea punctele 11-12)
A26. Dacă, în circumstanţele descrise la punctele A 22 şi A 27, auditorul ajunge
120
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

la concluzia că nu este necesar să documenteze anumiţi termeni ai


misiunii de audit într-o scrisoare a misiunii, auditorul va trebui totuşi,
conform punctului 11 să obţină un acord scris din partea conducerii
conform căruia recunoaşte şi înţelege faptul că are responsabilităţile
prezentate la punctul 6 litera (b). Totuşi, în conformitate cu punctul 12,
asemenea acord scris ar putea folosi formularea legii sau reglementării
dacă o astfel de lege sau reglementare stabileşte responsabilităţile
conducerii care sunt echivalente ca şi efect cu cele descrise la punctul 6
litera (b). Profesia contabilă, cei care stabilesc standardele de audit, sau
regulatorul în materie de audit într-o jurisdicţie ar putea să fi oferit
îndrumare cu privire la faptul dacă descrierea din lege sau reglementare
este echivalentă.
Consideraţii specifice pentru entităţile din sectorul public
A27. Legea sau reglementările care guvernează operaţiile auditurilor din sectorul
public, impun numirea unui auditor din sectorul public şi stabilesc în mod
comun responsabilităţile şi puterile auditorului din sectorul public, inclusiv
puterea de a accesa înregistrările unei entităţi şi alte informaţii. Atunci când
legea sau reglementările prescriu în suficient detaliu termenii misiunii de
audit, auditorul din sectorul public va putea totuşi să considere că există
avantaje în emiterea unei scrisori a misiunii mai complexă decât cea permisă
de punctul 11.

Misiuni de audit recurente (a se vedea punctul 13)


A28. Auditorul ar putea decide să nu trimită o nouă scrisoare a misiunii sau alt
acord scris în fiecare perioadă. Totuşi, următorii factori ar putea face
adecvată revizuirea termenilor misiunii de audit sau să amintească
entităţii de termenii existenţi:
Orice indicaţie cu privire la faptul că entitatea înţelege greşit obiectivul şi
domeniul de aplicare al auditului.
Orice termeni ai misiunii de audit revizuiţi sau consideraţi a fi speciali.
Schimbare recentă în conducerea superioară.
Schimbare semnificativă a deţinerii de capital.
Schimbare semnificativă în natura sau mărimea afacerii entităţii.
AUDIT

Schimbare în cerinţele legale sau de reglementare.


Schimbare a cadrului de raportare financiară adoptat în pregătirea
situaţiilor financiare.
Schimbare în alte cerinţe de raportare.

121
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Acceptarea unei schimbări cu privire la termenii misiunii de audit


Cererea de schimbarea a termenilor misiunii de audit (a se vedea punctul 14)
A29. O cerere din partea entităţii ca auditorul să schimbe termenii misiunii de
audit ar putea rezulta dintr-o schimbare a circumstanţelor care afectează
nevoia pentru serviciul respectiv, o neînţelegere cu privire la natura unui
audit aşa cum a fost solicitat iniţial, sau o restricţie cu privire la domeniul
de aplicare al misiunii de audit, fie că sunt impuse de conducere sau
cauzate de alte circumstanţe. Auditorul , aşa cum se cere la punctul 14, va
lua în considerare justificarea oferită pentru cererea făcută, în special
implicaţiile unei restricţii cu privire la domeniul de aplicare a misiunii de
audit.
A30. O schimbare în circumstanţe care afectează cerinţele entităţii sau o
neînţelegere cu privire la natura serviciului iniţial solicitat ar putea fi
considerate ca o bază rezonabilă pentru a cere o schimbare în misiunea de
audit.
A31. În contrast, o schimbare ar putea să nu fie considerată rezonabilă dacă se pare
că schimbarea se referă la informaţii incorecte, incomplete, sau în orice alt
mod nesatisfăcătoare. Un exemplu ar putea apărea acolo unde auditorul nu
este capabil să obţină suficiente probe de audit adecvate cu privire la
creanţele entităţii, iar entitatea solicită ca misiunea de audit să fie schimbată
într-o misiune de revizuire pentru a evita o opinie contrară sau
imposibilitatea exprimării unei opinii.
Cererea de schimbare într-o revizuire sau îintr-un serviciu conex (a se vedea
punctul 15)
A32. Înainte de a accepta schimbarea unei misiuni de audit într-o misiune de
revizuire sau un serviciu conex, un auditor care a fost angajat să efectueze
un audit în conformitate cu ISA-uri ar putea fi nevoit să evalueze, în plus
faţă de aspectele abordate la punctele A29- A31 de mai sus, orice
implicaţii legale sau contractuale ale schimbării.
A33. Dacă auditorul concluzionează că există o justificare rezonabilă pentru
schimbarea misiunii de audit într-o revizuire sau un serviciu conex, munca
de audit efectuată până la acea dată ar putea fi relevantă pentru misiunea
nouă; totuşi, munca necesară a fi efectuată şi raportul care urmează a fi
emis ar fi acelea adecvate pentru noua misiune. Pentru a evita inducerea în
eroare a cititorului, raportul cu privire la serviciul conex ar trebui să nu
includă referiri la:
Misiunea de audit iniţială; sau
Orice proceduri care ar fi fost efectuate în cadrul misiunii de audit iniţiale,

122
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

exceptând situaţia în care o misiune de audit este schimbată într-o


misiune de efectuare a unor proceduri convenite şi deci referirea la
procedurile efectuate reprezintă o parte normală a raportului.

Considerente adiacente în acceptarea misiunii


Standarde de raportare financiară suplimentate de lege sau reglementări (a se
vedea punctul 18)
A34. În anumite jurisdicţii, legea sau reglementările ar putea să suplimenteze
standardele de raportare financiară emise de o organizaţie autorizată sau
recunoscută de stabilire a standardelor cu cerinţele suplimentare legate de
pregătirea situaţiilor financiare. În acele jurisdicţii, cadrul de raportare
financiară aplicabil în scopul aplicării ISA-urilor, cuprinde atât cadrele de
raportare financiară identificate şi orice alte cerinţe adiacente sub condiţia
că nu intră în conflict cu cadrul de raportare financiară identificat.
Acesta, ar putea de exemplu să fie cazul atunci când legea sau
reglementările prescriu prezentări în plus faţă de cele impuse de
standardele de raportare financiară sau atunci când restrâng aria
opţiunilor acceptabile care pot fi făcute în cadrul standardelor de
raportare financiară.18
Cadrul de raportare financiară prescris de lege sau reglementări - alte aspecte
care afectează acceptarea (a se vedea punctul 19)
A35. Legea sau reglementările ar putea prescrie ca formularea opiniei
auditorului să folosească particula „prezintă în mod fidel, sub toate
aspectele semnificative” sau „oferă o imagine fidelă şi corectă” în cazul
în care auditorul concluzionează că, cadrul de raportare financiară
prescris de lege sau reglementări ar fi fost inacceptabil în alt context. În
acest caz, termenii formulării prescrise a raportului auditorului sunt
diferiţi semnificativ de cerinţele ISA-urilor. (a se vedea punctul 21).
Raportul auditorului prescris de lege sau reglementări (a se vedea punctul 21)
A36. ISA-urile impun ca auditorul să nu susţină respectarea ISA-urilor decât în
situaţia în care auditorul a respectat toate ISA-urile relevante pentru
audit.19 Atunci când legea sau reglementările prescriu formatul sau
formularea raportului auditorului într-o formă sau în termeni care sunt
AUDIT

semnificativ diferiţi de cerinţele ISA-urilor, iar auditorul concluzionează


că explicaţii adiacente în raportul auditorului nu pot elimina o posibilă
neînţelegere, auditorul va putea lua în considerare includerea unei
declaraţii în raportul auditorului conform căreia auditul nu a fost efectuat
18
ISA 700, punctul 15, include o cerinţă legată de evaluarea faptului dacă situaţiile financiare se
referă în mod adecvat la sau descriu cadrul de raportare financiară aplicabil.
19
ISA 200, punctul 20.
123
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

în conformitate cu ISA-uri. Auditorul este totuşi încurajat să aplice ISA-


urile, inclusiv ISA-urile care se referă la raportul auditorului, în limita
practicabilă, luând în considerare faptul că auditorului nu îi este permis să
se refere la audit ca fiind efectuat în conformitate cu ISA-uri.
Considerente specifice entităţilor din sectorul public
A37. În sectorul public, ar putea exista cerinţe specifice în legislaţia care
guvernează un mandat de audit; de exemplu, auditorului i s-ar putea cere
să raporteze direct la minister, la legislativ sau către public dacă entitatea
încearcă să limiteze domeniul de aplicare al auditului.

124
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Anexa 1
(a se vedea punctele A23-24)

Exemplu de scrisoare a misiunii


Următoarea este un exemplu de scrisoare a misiunii pentru un audit al unor
situaţii financiare cu scop general pregătit în conformitate cu Standardele de
raportare financiară. Această scrisoare nu este autoritară, dar se intenţionează să
fie doar un ghid care poate fi folosit în conjuncţie cu considerentele prezentate în
acest ISA. Acesta va trebui să varieze în funcţie de cerinţele şi circumstanţele
individuale. A fost pregătită să se refere la auditul situaţiilor financiare ale unei
singure perioade şi ar necesita adaptare dacă se intenţionează sau se aşteaptă să se
aplice la misiuni de audit recurente (a se vedea punctul 13 al prezentului ISA). Ar
fi adecvat să obţineţi îndrumări legale cu privire la faptul dacă o propunere de
scrisoare este adecvată.

***
Către reprezentantul adecvat al conducerii sau celor însărcinaţi cu guvernanţa
companiei ABC:20

[Obiectivul şi domeniul de aplicare a auditului]


Voi 21 ne-aţi solicitat auditarea situaţiilor financiare ale companiei ABC, care
conţin bilanţul la 31 Decembrie 20X1, contul de profit şi pierdere, situaţia
modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de numerar pentru anul
încheiat, şi un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte informaţii
explicative. Avem plăcerea să vă confirmăm acceptul nostru şi înţelegerea cu
privire la misiunea de audit prin intermediul acestei scrisori. Auditul nostru va fi
efectuat în scopul îndeplinirii obiectivului de a ne exprima o opinie cu privire la
situaţiile financiare.
AUDIT

[Responsabilităţile auditorului]

20
Adresanţii şi referinţele din această scrisoare ar fi cei adecvaţi în circumstanţele angajamentului,
inclusiv jurisdicţia relevantă. Este important să se adreseze persoanelor adecvate- vezi punctul A21.
21
Pe parcursul acestei scrisori, referirea la „voi,” „noi,” „conducere,” „cei însărcinaţi cu guvernanţa,” şi
„auditor,” vor fi folosite ca atare sau modificate după necesitate în circumstanţele date.
125
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Noi ne vom efectua auditul în conformitate cu Standardele internaţionale de audit


(ISA-uri). Acele standarde cer să respectăm cerinţele etice şi să planificăm şi să
efectuăm auditul pentru a obţine asigurări rezonabile cu privire la faptul dacă
situaţiile financiare conţin denaturări semnificative. Un audit presupune
efectuarea de proceduri pentru a obţine probe de audit cu privire la faptul că
sumele şi prezentările din situaţiile financiare. Procedurile selectate depind de
judecata auditorului, inclusiv evaluarea riscului de denaturare semnificativă a
situaţiilor financiare, fie ca urmare a fraudei sau a erorii. Un audit include de
asemenea evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite şi gradul
de rezonabilitate a estimărilor contabile făcute de conducere, ca şi evaluarea
prezentării generale a situaţiilor financiare.
Datorită limitărilor inerente ale auditului, împreună cu limitările inerente ale
controlului intern, există un risc de neevitat ca anumite denaturări semnificative
să nu fie detectate, chiar dacă auditul este planificat în mod corect şi efectuat în
conformitate cu ISA-uri.
În efectuarea evaluării riscurilor, am considerat controlul intern a fi relevant
pentru pregătirea de către entitate a situaţiilor financiare şi pentru a proiecta
proceduri de audit care sunt adecvate în circumstanţele date, dar nu în scopul
exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea controlului intern al entităţii.
Totuşi, vă vom comunica în scris orice deficienţe semnificative în controlul intern
relevante pentru auditul situaţiilor financiare pe care le-am identificat pe
parcursul auditului.
[Responsabilităţile conducerii şi identificarea cadrului de raportare financiară (în
scopul acestui exemplu se presupune că auditorul nu a determinat faptul că legea
sau reglementările prescriu acele responsabilităţi în termeni adecvaţi; descrierile
de la punctul 6 litera (b) sunt de aceea folosite).]
Auditul nostru va fi efectuat pe baza faptului că [conducerea, şi acolo unde este
cazul, cei însărcinaţi cu guvernanţa]22 iau la cunoştinţă şi înţeleg faptul că au
responsabilitatea:
(a) Pentru pregătirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în
conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară;23
(b) Pentru un asemenea control intern pe care [conducerea] îl consideră a fi
necesar pentru a face posibilă pregătirea de situaţii financiare care să nu conţină
denaturări semnificative, fie ele ca urmare a fraudei sau erorii; şi
(c) Să ne ofere:
(i) Acces la toate informaţiile despre care [conducerea] ştie că sunt relevante
pentru pregătirea situaţiilor financiare ca de exemplu, înregistrări,

22
Folosiţi terminologia adecvată în funcţie de circumstanţe.
23
Sau, dacă este cazul, „Pentru pregătirea unor situaţii fiannciare care oferă o imagine corectă şi
fidelă în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară”.
126
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

documentaţie şi alte aspecte;


(ii) Informaţii adiacente pe care le-am putea solicita din partea [conducerii]
în scopul auditului; şi
(iii) Acces nerestricţionat la persoanele din entitate de la care noi determinăm
că este necesar să obţinem probe de audit.
Ca parte a procesului nostru de audit, vom solicita din partea [conducerii şi, acolo
unde este cazul a celor însărcinaţi cu guvernanţa], confirmări scrise legate de
declaraţii făcute nouă în legătură cu auditul.
Aşteptăm cooperarea tuturor angajaţilor dumneavoastră pe parcursul auditului.

[Alte informaţii relevante]

[Introduceţi alte informaţii, ca de exemplu aranjamente legate de onorariu,


facturare şi alţi termeni specifici, după caz.]

[Raportarea]

[Introduceţi referirea adecvată la forma aşteptată şi conţinutul raportului


auditorului.]
Forma şi conţinutul raportului nostru ar putea necesita modificări în funcţie de
constatările din timpul misiunii de audit..
Vă rugăm semnaţi şi restituiţi copia ataşată a acestei scrisori pentru a indica
faptul că aţi luat la cunoştinţă, şi sunteţi de acord cu, aranjamentele pentru auditul
efectuat de noi cu privire la situaţiile financiare inclusiv responsabilităţile noastre
legate de aceasta.

XYZ & Co. AUDIT

Luat la cunoştinţă şi acceptat în numele companiei ABC de către


(semnat)
......................
Nume şi titlu
Data

127
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

Anexa 2
(a se vedea punctul A10)

Determinarea gradului de acceptare a cadrelor cu scop general

Jurisdicţii care nu au organizaţii autorizate sau recunoscute de


stabilire a standardelor sau cadre de raportare financiară
prescrise de legi sau reglementări
1. Aşa cum este explicat la punctul A10 al prezentului ISA, atunci când o
entitate este înregistrată sau operează într-o jurisdicţie care nu are o
organizaţie autorizată sau recunoscută de stabilire a standardelor, sau
acolo unde folosirea cadrului de raportare financiară nu este prescrisă de
lege sau reglementări, conducerea identifică un cadru de raportare
financiară aplicabil. Practica într-o asemenea jurisdicţie este adesea
aceea de a folosi standardele de raportare financiară stabilite de una din
organizaţiile descrise la punctul A 8 al prezentului ISA.
2. În mod alternativ, ar putea să fie stabilite convenţii contabile într-o
anumită jurisdicţie care sunt în general recunoscute ca şi cadrul de
raportare financiară pentru situaţiile financiare cu scop general pregătit de
anumite entităţi specifice care operează în acea jurisdicţie. Când un
asemenea cadru de raportare financiară este adoptat, auditorului i se cere
de către prevederile de la punctul 6 litera (a) a prezentului ISA să
determine dacă, convenţiile contabile în mod colectiv pot fi considerate
ca reprezentând un cadru de raportare financiară acceptabil pentru
situaţiile financiare cu scop general. Atunci când convenţiile contabil sunt
folosite în mod extins într-o jurisdicţie anume, profesia contabilă din acea
jurisdicţie ar fi putut să ia în considerare gradul de acceptare a cadrului de
raportare financiară în numele auditorilor. În mod alternativ, auditorul ar
putea face această determinare considerând dacă convenţiile contabile
prezintă atributele prezentate în mod normal de către cadrele de raportare
financiară acceptabile (a se vedea punctul 3 de mai jos), sau prin
compararea convenţiilor contabile cu cerinţele unui cadru de raportare
financiară considerat a fi acceptabil (a se vedea punctul 4 de mai jos).
3. Cadrele de raportare financiară acceptabile prezintă în mod normal
128
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

următoarele atribute care rezultă din informaţiile oferite în situaţiile


financiare care sunt folositoare utilizatorilor vizaţi:
(a) Relevanţa, în sensul că informaţiile oferite în situaţiile financiare
sunt relevante pentru natura entităţii şi pentru scopul situaţiilor
financiare. De exemplu, în cazul unei companii de afaceri care
pregăteşte situaţii financiare cu scop general, relevanţa este
evaluată în termenii informaţiei necesare pentru a întruni nevoile
comune de informaţii financiare ale unei game largi de utilizatori în
luarea deciziilor economice. Acestea sunt în mod obişnuit
îndeplinite prin prezentarea poziţiei financiare şi a fluxurilor de
numerar ale companiei de afaceri.
(b) Completitudinea, în sensul că tranzacţiile şi evenimentele, soldurile
de conturi şi prezentările care ar putea să afecteze concluziile
bazate pe situaţiile financiare, nu sunt omise.
(c) Gradul de încredere că informaţiile oferite în situaţiile financiare:
(i) Acolo unde este cazul, reflectă substanţa economică, sau
evenimentele şi tranzacţiile şi nu doar forma legală a acestora;
şi
(ii) Rezultă din evaluări rezonabil consistente, prezentare şi
dezvăluire, atunci când sunt folosite în circumstanţe similare.
Neutralitatea, în sensul că, contribuie la informaţii nepărtinitoare în
situaţiile financiare.
Gradul de înţelegere, în sensul că informaţiile din situaţiile financiare
sunt clare şi cuprinzătoare şi nu sunt supuse la interpretări care
diferă semnificativ una de alta.
4. Auditorul ar putea decide să compare convenţiile contabile cu cerinţele
unui cadru de raportare existent considerat a fi acceptabil. De exemplu,
auditorul ar putea compara convenţiile contabile cu IFRS-urile. Pentru
auditul unei entităţi mici, auditorul ar putea decide să compare
convenţiile contabile cu un cadru de raportare financiară dezvoltat în mod
specific pentru asemenea entităţi de către o organizaţie autorizată sau
recunoscută de stabilire a standardelor. Atunci când auditorul face o
AUDIT

asemenea comparaţie şi sunt identificate diferenţe, decizia cu privire la


faptul dacă, convenţiile contabile adoptate în pregătirea şi prezentarea
situaţiilor financiare constituie un cadru de raportare financiară
acceptabil, include şi considerarea motivelor pentru care există
diferenţele şi dacă aplicarea convenţiilor contabile, sau descrierea
cadrului de raportare financiară în situaţiile financiare, ar putea rezulta în
situaţii financiare care induc în eroare.
129
CONVENIREA ASUPRA TERMENILOR MISIUNILOR DE AUDIT

5. O conglomeraţie de convenţii politice elaborate pentru a se potrivi


preferinţelor individuale, nu reprezintă un cadru de raportare financiară
acceptabil pentru situaţii financiare cu scop general. În mod similar, un
cadru de conformitate nu va fi un cadru de raportare financiară acceptabil,
exceptând situaţia în care este acceptat în general în anumite jurisdicţii
atât de către cei ce pregătesc situaţiile financiare cât şi de utilizatori.

130