Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
2.16.Antebratul
2.17.Ulna
2.18.Radiusul
2.19.Muschii antebratului
2.20.Vascularizatia antebratului
3.3. Generalităţi
3.4 . Etiopatogenie
3.5. Simptome
3.6. Diagnostic
3.7. Complicaţii
3.8. Evoluţie
3.9. Tratament
5. Nursingul in fractura
5.1 .Cazul I
5.2 .Cazul II
5.3. Concluzii
6. Bibliografie
MOTIVATIA LUCRARII
2.1.1. Generalităţi
Fracturile reprezintă o întrerupere a continuităţii osoase, produsă
printr-un dezechilibru între rezistenţa intrinsecă a osului şi solicitările la care
este supus osul.
De cele mai multe ori fractura se produce pe un os cu structură
normală dar în anumite situaţii fractura poate să se producă pe un os în prealabil
fragilizat printr-o suferinţă anterioară.
În această din urmă situaţie simptomatologia este mai puţin
zgomotoasă iar fracturile sunt numite impropiu fracturi patologice.
Sub denumirea de fracturi ale oaselor antebraţului sunt încadrate acele
întreruperi ale continuităţii celor două oase care formează antebraţul, radiusul şi
ulna, ca urmare a acţiunii unui agent vulnerant. Acest agent vulnerant are o forţă
mai mare decât rezistenţa osului .
Fracturile oaselor antebraţului sunt localizate în zona membranei
interosoase (sub tuberozitatea bicipitală radială şi deasupra interliniei articulare
radio-carpiene, care separă metafiza de diafiza), în urma acţiunii agentului
traumatic.
Prin intermediul celor 2 oase ale antebraţului se realizează mişcarea de
pronaţie şi supinaţie. Ulna are o discretă curbură în plan sagital şi forma unui
“S” cu curburi puţin accentuate în plan frontal. Radiusul are şi el o discretă
curbură cu concavitatea anterioară în plan sagital şi 2 curburi accentuate în plan
frontal.
In urma acţiunii agentului traumatic are loc lezarea celor 2 oase iar
musculatura antebratului (care realizează mişcarea de pronaţie şi supinaţie)
accentuează leziunea produsă prin mecanismul de tragere.
Fracturile antebratului consolidate vicios modifică forma şi raporturile
celor două oase determinând blocarea mişcării de prono-supinaţie.
Pentru păstrarea acestei mişcări reducerea fracturii trebuie să fie
anatomică pentru a menţine lungimea celor două oase precum si forma în special
curbura pronatorie a radiusului.
2.1.2. Etiopatogenie
Acest tip de fractură este frecvent întâlnită la adulţi şi copii.
Mecanismul de preducere a acestor fracturi este unul indirect (prin
cădere pe mână) cu accentuarea curburii oaselor antebraţului sau mecanism
direct (fractură “de apărare” a ulnei când antebraţul este ridicat în faţa capului şi
este lovit de un corp contondent pe faţa sa internă) când agentul traumatic
acţionează direct asupra osului, iar focarul de fractură corespunde cu locul
acţiunii agentului traumatic.
2.1.3. Simptome
În urma producerii unei fracturi se instalează semne generale şi locale.
Semnele generale constau în agitaţie, anxietate, paloare iar uneori se
poate instala starea de şoc mai ales în acidentele importante.
Afectarea stării generale se produce mai frecvent în fracturile
membrului inferior, în fracturile deschise atât la nivelul membrului superior cât
şi inferior, în politraumatisme când au loc şi alte leziuni viscerale.
Semnele locale ale fracturii pot fi semne de probabilitate şi de
certitudine.
Semnele de probabilitate sunt:
- durere în punct fix însoţită de impotenţa funcţională. În momentul producerii
fracturii pacientul are o durere locală foarte puternică, care ulterior diminueaza,
persistând o durere de fond care se gravează la mobilizarea segmentului
fracturat. Datorită durerii pacientul are tendinţa de a menţine imobilizat
membrul afectat, instalandu-se impotenţa funcţională
- tumefacţia zonei însoţită de deformarea regiunii, ulterior echimoza la nivelul
fracturii
- deformare locală
- poziţie vicioasă prin deplasarea fragmentelor precum şi prin scurtarea
segmentului respectiv.
Semnele de certitudine confirmă prezenţa fracturii. Aceastea sunt:
- mobilitate anormală
- prezenţa crepitaţie osoase
- întreruperea continuităţii osoase
- intransmisibiliatatea mişcărilor – imprimarea unei mişcări segmentului distal
de fractură nu este transmisă la segmentul situat proximal de fractura datorită
întreruperii pârghiei osoase.
În condiţiile unei fracturi incomplete (fisuri) nu sunt prezente semnele
de certitudine ale fracturii ci numai semnele de probabilitate.
2.1.4. Diagnostic
Examenul clinic şi radiografia la nivelul antebraţului stabileşte
diagnosticul de certitudine. Diagnosticul pozitiv se pune pe mobilitatea
anormală a segmentului de membru, pe prezenta crepitaţiilor osoase şi pe
imagistică. Diagnosticul diferenţial se face cu contuziile cotului sau ale
pumnului.
2.1.5. Complicaţii
Complicaţiile imediate sunt reprezentate de prezenţa leziunilor
vasculare însoţite de afectare nervoasă (lezarea nervului median care se
întalneşte mai frecvent precum şi lezarea nervului ulnar şi radial). O altă
complicaţie precoce este infecţia în cazul fracturilor deschise. Fractura izolată a
treimii superioare a ulnei se însoţeşte frecvent de luxatia capului radial.
În cazul fracturii izolate a treimii inferioare a radiusului se întâlneşte
frecvent dislocaţia radio-ulnară distală. De asemenea complicaţiile precoce sunt
marcate mai ales de sindromul de compartiment care netratat determină retracţia
degetelor şi a pumnului în flexie numit sindrom Volkman.
Complicaţii tardive sunt reprezentate de formarea calusului vicios care
ulterior va limita mişcarea de prono-supinaţie, pacientul prezentand durere
articulară. O altă complicaţie tardivă este instalarea pseudoartrozei. La copil
fracturile oaselor antebraţului sunt de obicei în “lemn verde” datorită periostului
mai gros, astfel ca o complicaţie tardivă a fracturii antebraţului la copii constă în
închiderea prematură a cartilajului de creştere cu devierea antebraţului.
2.1.6. Evoluţie
Sub tratamentul corespunzător se realizează consolidarea. La adult
aceasta necesită minim trei luni datorită suprafeţei reduse de contact şi a
dificultăţilor de imobilizare.
2.1.7. Tratament
Principalul obiectiv al tratamentului este reprezentat de consolidarea
fracturii cu articulaţiile cotului şi pumnului nedureroase şi mobile fără limitarea
mişcărilor de prono-supinaţie. Ţinând cont de faptul că în fracturile antebraţului
consolidarea este lentă, tratamentul de elecţie este cel chirurgical.
Tratamentul ortopedic (reducerea şi imobilizarea antebraţului) se
recomandă în fracturile în “lemn verde” întâlnite la copil sau în fracturile cu
minimă deplasare a unui singur os al antebraţului. Acesta constă în imobilizarea în
aparat gipsat brahio-palmar timp de 2 - 3 săptămâni.
În fracturile cu deplasare mare la copil se poate realiza reducerea
ortopedică şi imobilizarea cu ajutorul broşei Kirschner.
La adult se recomandă tratamentul chirurgical, acesta fiind de electie,
astfel realizandu-se reducerea sângerândă şi osteosinteza ambelor oase cu placa
cu compactarea radiusului şi cu placa, tija sau broşa centromedulara a ulnei.
La copil este acceptată în unele cazuri osteosinteza centromedulara cu broşa.
În fractura izolată a treimii superioare a ulnei.
Se prefera tratamentul chirurgical – reducere sângerândă şi
osteosinteza cu placă a ulnei. După refacerea lungimii ulnei apare de obicei
reducerea spontană a luxaţiei capului radial, acest aspect trebuie controlat
radiologic intraoperator. Dacă nu se obţine reducerea spontană este necesară
reducerea ortopedică sau cea chirurgicală.
În fractura izolată a treimii inferioare a radiusului este indicată
reducerea sângerândă urmată de osteosinteza cu placă cu compactarea adiusului,
aceasta determimnând reducerea spontană a dislocatiei radio-ulnare distale.
Tratamentul complicaţiilor are ca obiectiv înlăturarea deficitului
funcţional determinat de calusul vicios precum şi de pseudoartroza. Calusul
vicios este înlăturat prin osteotomie, grefa osoasă urmată de osteosinteza ferma
iar pseudoartroza necesită decorticare osteoperiostica, grefă osoasa şi
osteosinteza fermă.
La acest nivel se pot întâlni şi fracturile în “lemn verde”, care au o
incidenţă crescută la copil datorită elasticităţii oaselor, în care numai o parte a
corticalei osului este întreruptă.
Tratamentul fracturilor antebraţului constă în menţinerea lungimii
precum şi a curburilor normale ale radiusului pentru a nu fi afectata mişcarea de
supinaţie şi pronaţie.
2.2. Fractura diafizei radiale
S.M
Informatii generale :
Caractere individuale :
Nationalitate : romana
Limba vorbita : romana
Religia : ortodoxa
Ocupatie: profesoara
Adresa : Beclean,str. Mihail Kogalniceanu, nr.39
Grup sangvin : 0 I
Alergie : nu este alergic la medicamente
Familia
Prietenii
Temperatura : 36 C
Tensiunea arteriala :120/70 mm Hg
Respiratia :16 respiratii/min , frecventa normala
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 78puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 38 kg
Inaltimea : 1,36 cm
Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu
spitalicesc.
Retoric :
Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit
alte interventii chirurgicale.
In data de 05.05.2006 in urma unui accident, S.M a acuzat o durere vie la nivelul
antebratului stang, fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean Bistrita
Nasaud Urgenta, unde este consultata de medicul specialist, i se administreaza un
calmant, se face radiografie, care confirma diagnosticul de fractura la ambele oase
ale antebratului stang cu deplasare si se face o imobilizare provizorie in atela
gipsata, apoi este internata pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita
Nasaud.
Anamneza asistentei medicale :
Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang ,
durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din cauza
durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.
Diagnostic de ingrijire :
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Stabilirea prioritatilor:
1. Combaterea durerii
- ii prezint
pacientei echipa
de interventie
conferandu-i in
acelasi timp
incredere in
acestia
-incerc sa-i
castig
increderea si-i
spun sa ma
solicite la
nevoie
Pregatirea psihica :
Pregatirea fizica:
Pregatirea alimentara :
Pregatirea medicamentoasa :
Pregatirea salonului :
Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientului
Stabilirea prioritatilor post operator:
1.Calmarea durerii
- in data de
17.05.06 la
indicatia
medicului scot
firele.
EVALUARE FINALA
Se calmeaza durerea
Sa combat anxietatea
Sa aiba un somn odihnitor
Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia
chirurgicala.
Revenirea la control
Evitarea efortului fizic
Fizio - terapie
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA
O.M.
Informatii generale :
Caractere individuale :
Nationalitate : romana
Limba vorbita : romana
Religia : ortodoxa
Ocupatie: pensionara
Adresa : Beclean, str.1 Decembrie 1918,nr.3 bl.A, ap.8
Gusturi personale si obiceiuri:
Alimentatia : normala
Ritmul de viata : normal
Grup sangvin : A II
Alergie : nu este alergic la medicamente
Familia
Prietenii
Temperatura : 37 C
Tensiunea arteriala :140/90 mm Hg
Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala
Somnul: insomnii
Mictiuni : spontane
Tranzitul : prezent
Pulsul : 75 puls./min
Miscari : active si coordonate
Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang
Greutatea : 68 kg
Inaltimea : 1,65 cm
Date legate de stare psihica:
Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu
spitalicesc.
Retoric :
Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang ,
durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din cauza
durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA DIAGNOSTI MANIFESTARI SURSE DE
C DE DIFICULTATE
INFIRMIER DEPENDENTA
1.Nevoia de - Durere - Plans - Fractura
a evita
- Facies crispat
pericolele
- Anxietate - Neliniste - Evenimente
amenintatoare(interventie
-Frica - Spaima
chirurgicala)
- Agitatie
-Mediu spitalicesc
2. Nevoia de - Dificultatea in - Incapacitatea de a - Durere
a se alimenta a se alimenta si utiliza
- Atela
si hidrata hidrata instrumentele, lipsa
poftei de mancare - Anxietate
3. Nevoia de - stangacie in a - Dificultate de a se - Durere
a se imbraca se imbraca si imbraca si
- Fractura
si dezbraca dezbraca dezbraca
4. Nevoia de - Insomnii - Somn agitate - Durere
a dormi si a
- Trezire frecventa - Stare depresiva
se odihni
5. Nevoia de - Dificultate in - Neputinta de a-si - Slabiciune
a fi curat si a-si acorda acorda ingrijirile
de a-si ingrijiri igiena corporala - Durere
proteja igienice
- Fractura
tegumentele
6. Nevoia de - Dificultate in - Izolare de - Absenta persoanelor
a se recrea a desasura personae semnificative
activitati semnificative
recreative
7.Nevoia de -Dispnee - accelerarea - frica
a respira si a ritmului respirator
-durere
avea o buna
-respiratie grea,
postura
anevoioasa
8.Nevoia de -mictiuni - - nu are dificultati
a elimina spontane
9. Nevoia de -imobilitate - Discomfort la - fractura
a se misca partiala miscare
sia avea o
buna postura
10.Nevoia de - - nu are dificultati
a mentine
temperatura
corpului in
limitele
normale
11.Nevoia de - - nu are dificultati
a fi ocupat si
se realiza
12.Nevoia de - - nu are dificultati
a comunica
13. Nevoia - - nu are dificultati
de a actiona
propriilor
credinte si
valori
14. Nevoia - - nu are dificultati
de a invata
sa-si pastreze
sanatate
Diagnostic de ingrijire :
Stare de neliniste
Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Stabilirea prioritatilor:
- ii prezint
pacientei echipa
de interventie
conferandu-I in
acelasi timp
incredere in
acestia
-incerc sa-I
castig
increderea si-I
spun sa ma
solicite la
nevoie
Pregatirea psihica :
Pregatirea fizica:
Pregatirea medicamentoasa :
Pregatirea salonului :
Salonul se aeriseste
Se schimba lenjeria de pat
La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
Se aseaza in decubit dorsal fara perna
Se urmaresc functiile vitale
Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete
Supraveghez in continuare starea pacientei
Stabilirea prioritatilor post operator:
1.Calmarea durerii
EVALUARE FINALA
Pacienta O.M. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita Nasaud din
data de 11.05.06 pana la data de 22.05.06 .
Se calmeaza durerea
Sa combat anxietatea
Sa aiba un somn odihnitor
Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare
Sa aiba o alimentatie corepunzatoare
Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia
chirurgicala.
Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacienta
ramane internat pana la data de 22.05.06 cand i se scot firele , iar medical decide
externarea.
Revenirea la control
Evitarea efortului fizic
Fizio – terapie
CONCLUZIILE
2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de recunoasterea
bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru stabilirea
diagnosticului.