IP Gimnaziul Călimănești

CURRICULUM MODIFICAT LA BIOLOGIE

AN ŞCOLAR 2019-2020

1. Argument

Acest curriculum este realizat plecînd de la scopurile şi obiectivele generale ale predării şi
învăţării biologiei: trezirea interesului şi a curiozităţii ştiinţifice a elevilor, înţelegerea unor fapte şi
fenomene, aplicarea cunoştinţelor învăţate în viaţa cotidiană.
În realizarea acestui curriculum se are în vedere necesitatea adaptării la posibilităţile elevilor
– de înţelegere, conştientizare şi asimilare a cunoştinţelor referitoare la mediul înconjurător, la plante
şi animale din mediu, cu accent pe aspectele ecologice, în vederea formării unui comportament
adecvat.
Conţinuturile învăţării trebuie să ofere copiilor o informare corectă din punct de vedere
ştiinţific despre lumea înconjurătoare, o prezentare a unor animale din diferite medii de viaţă,
pornindu-se de la aspecte concrete ale naturii, cee ce favorizează observarea directă şi înţelegerea
unor laturi mai vizibile ale relaţiilor dintre vieţuitoare şi mediu. Conţinuturile vizează ocrotirea
naturii şi realizarea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii.
Curriculum îşi propune să aducă în atenţia elevilor cu CES metode tradiţionale dar şi
moderne, activ-participative de predare-învăţare-evaluare, de obţinere a informaţiilor necesare
parcurgerii materiei, folosind metode, mijloace şi instrumente de lucru cît mai adecvate acestor
cazuri.
Prin strategiile abordate, se are în vedere şi o bună colaborare cu profesorul de sprijin şi
integrarea cât mai bună a elevilor în colectivul clasei.

2. Beneficiari

Nr. N.P.elevului Clasa Diagnoza

d/o
1 Pușcașu Radion VIII Dificultăți de învățare
2 Obreja Axenia IX Dificultăți de învățare
 Competenţele specifice ale disciplinei

1. Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul

biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la:
structuri morfoanatomice, procese şi fenomene vitale, legităţi
biologice şi la rolul acestora în supraveţuirea organismelor.

2. Competenţa de a investiga procese biologice cu ajutorul

aparatelor şi ustensiilor de laborator.

3. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare,

înregistrare, reprezentare, interpretare şi comunicare a
informaţiei referitoare la organisme, procese şi fenomene
biologice şi a corelaţiei dintre ele.

4. Competenţa de a proiecta acţiuni de ocrotire a biodiversităţii

şi a ecosistemelor.

5. Competenţa de a se implica personal în activităţi de

menţinere a propriei stări de sănătate şi a celor din jur.

Subcompetenţe
-Identificarea plantelor şi animalelor
din diverse zone geografice ale
globului pămîntesc.
-Definirea noţiunilor:
organisme monocelulare şi
organisme pluricelulare.
-Recunoaşterea părţilor componente
ale unui organism monocelular.
-Identificarea organelor unui organism
pluricelular (plantă cu flori)
-Recunoaşterea unui şir de organisme
monocelulare şi pluricelulare.
-Recunoaşterea plantelor şi animalelor
din Republica Moldova.
- Rolul plantelor şi a animalelor pentru
om.
-Influenţa activităţi omului asupra
mediului.
- Acţiuni de ocrotire a animalelor şi a
plantelor .
-enumerarea animalelor şi a plantelor
diurne şi nocturne.
-Compararea unor animale şi plante
diurne şi nocturne.
-Descrierea unui comportament
alimentar la un animal
carnivore,erbivor, omnivor
-Identificarea organelor şi a
sistemelor de organe care realizează
funcţii de nutriţie
La unele plante şi animale.
-Clasificarea animalelor după tipul de
nutriţie şi respiraţie.
Clasa VI
Conţinut tematic
Modulul I “Diversitatea lumii
vii” 8 ore
- Diversitatea plantelor şi
animalelor conform zonelor
geografice.
- Diversitatea plantelor şi
animalelor din Republica
Moldova
-Organisme monocelulare.
-Organisme pluricelulare.
- Importanţa plantelor şi
animalelor pentru om.
-Efectele acţiunii omului asupra
diversităţii mediului.
Modulul II. Bioritmuri 2 ore
-Organisme diurne.
-Organisme nocturne
Modulul III. Sisteme vitale
-12 ore
-Comportamente alimentare la
animalele carnivore.
-Comportamente alimentare la
animalele erbivore.
- Comportamente alimentare la
animalele omnivore.
Activităţi de învăţare
Lucrul cu textul.
Recunoaşterea la microscop, pe
planşe, în natură a unor organisme
monocelulare (ex. bacterii, amibă, )
şi pluricelulare (unele animale,
plante, ciuperci
Realizarea excursiilor in zona
apropiată şcolii pentru observarea
plantelor şi animalelor.
Lucrul cu manualul.
Observarea efectelor intervenţiei
omului în localitate. .
Proiectarea acţiunilor de ocrotire a
plantelor şi a animalelor din
localitate
Observarea activităţii pisicilor,
vrăbiilor, bufniţelor, iepurilor,
uliului etc. in timpul zilei şi nopţii.
Observarea şi înregistrarea datelor
referitoare la închiderea şi
deschiderea florilor.
Observarea unor comportamente
alimentare la animale
Conversaţia euristică.
Reprezentări schematice.
Realizarea unor clasificări a
animalelor (ex. rîimă, broască,
peşti, ciine, porumbel, şopîrlă,
cărăbuş etc. ) după tipul de
respiraţie, modul de nutriţie, tipul
-Rolul nutriţiei în viaţa animalelor.
Recunoaşterea structurilor de susţinere
la plante şi la animale.
Compararea diferitor structuri de
susţinere la plante şi la animale.
Rolul sistemelor de susţinere pentru
organismele vii.
-Identificarea tipurilor de reproducere
la unele animale şi plante.
-Compararea tipurilor de reproducere
la unele animale şi plante.
- importanţa
comportamentelor de
reproducere la animale şi plante.
-Nutriţia la animale.
-Nutriţia la plante (fotosinteza).
- Respiraţia în lumea vie.
-Transportul substanţelor prin
corpul plantelor şi animalelor.
-Eliminarea deşeurilor din
organismele vegetale si animale
-Sistemul digestive, respirator,
circulator şi excretor la om.
IV. Sisteme de susţinere
2 ore
-Structuri de susţinere la plante.
-Structuri de susţinere la
animale
Modulul V “ Reproducerea în
lumea vie “-3 ore
1. Tipuri şi modalităţi de
reproducere.
2. Comportamente de
reproducere la animale şi la
plante.
sistemului circulator.
Realizarea experimentului de
evidenţiere a fotosintezei la plante.
Realizarea experimentelor
pentru evidenţierea respiraţiei şi a
transpiraţiei la o plantă cu flori.
Recunoaşterea organelor cu funcţie
de nutriţie la unele organisme.
Conversaţia dirijată.
Exerciţii de descriere.
Realizarea tabelelor comparative.
Jocul didactic.
Comunicare orală importanţa
nutriţiei în viaţa animalelor
Observarea pe planşe, imagini,
filme a unor structuri de susţinere
la plante (ex. la fasole, mazăre,
stejar, iederă, viţă de vie, coacăz,
griu, porumb etc. ).
Observarea.
Discuţie ghidată.
Recunoaşterea pe planşe, în filme a
tipurilor de reproducere la animale
şi la plante.
Observarea comportamentelor de
reproducere la unele animale.

Observarea mişcării la plante.
Importanţa comportamentelor de
integrare în mediu la plante şi la
animale
Recunoaşterea unelor plantelor şi a
animalelor pe cale de dispariţie din
Republica Moldova.
Identificarea rezervaţiilor
naturale şi a parcurilor
naţionale din Republica
Moldova.
Rolul rezervaţiilor naturale şi a
parcurilor naţionale pentru ocrotirea
naturii.
Acţiuni de protecţie a animalelor şi a
plantelor pe cale de dispariţie din
localitate.
Modulul VI Sisteme de
coordonare şi inegrare ale
organismelor în mediu.-2 ore
-Reacţia plantelor la factorii de
mediu.
-Comportamente de integrare ale
animalelor în mediu
VII. Ocrotirea mediului
ambient-3ore
-Rezervaţii naturale şi parcuri
naţionale din Republica
Moldova.
-Plante şi animale pe cale de
dispariţie din Republica
Moldova.
Generalizare -2 ore
Realizarea unor experimente pentru
evidenţierea experimentală
a reacţiilor plantelor
factorii de mediu.
Conversaţia euristică.
Observarea comportamentelor
de integrare la unele animale (ex. a
furnicilor, a unor păsări etc. ).
Analiza schemelor.
Situaţii problemă
Studierea plantelor şi a animalelor
pe cale de
dispariţie prezentate în Cartea
Roşie a Republicii Moldova.
Vizionarea de filme didactice
despre ocrotirea plantelor şi
animalelor.
Realizarea unui proiect de ocrotire
a naturii în localitate.
 CLASA VII

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi

I Diversitatea fomelor de
miscare în lumea vie. 11 ore
 Diversitatea formelor de -Diversitatea fomelor de miscare
mişcare la animale . în lumea vie.
-Diversitatea formelor de
 Observarea mişcării la plante. mişcare la plante
-Diversitatea zborului la păsări.
 Importanţa locomoţiei omului -Zborul la insectele şi
în diverse condiţii de mediu. mamiferele zburătoare.
-Locomoţia în mediul acvatic
 Diversitatea formelor de mişcare -Locomoţia prin mers şi alergare
în lumea vie. în mediu terestru.
-Alte modalităţi de locomoţie în
mediu terestru
-Locomoţia omului în diverse
condiţii de mediu
II. Sisteme de susţinere
-7 ore
de învăţare şi evaluare
-Observarea în natură, pe film
didactic ,diverse modalităţi de
deplasare la unele animale (ex.
la broască, cal, iepure, şarpe,
porumbel, peşte, rac, rîmă,etc.
-Observarea în natură, pe filme
didactice, la microscop a
mişcării la plante (ex. la alge,
floarea-soarelui, păpădie etc. ).
diversităţii formelor de
mişcare în lumea plante.

 Structurile implicate în diverse -Structuri adaptate pentru zbor. -Observarea pe planşe, mulaj a
modalităţi în locomoţie la -Structuri adaptate pentru scheletului
animale. locomoţie la animale acvatice. la unele animale (iepure,
 Stabilirea relaţiilor între structura -Structuri adaptate pentru şarpe, broască, porumbel,
scheletului şi modalitatea de locomoţie la animale peşte, liliac etc. ).
locomoţie semiacvatice. -Reprezentarea schematică a
-Structuri adaptate pentru adaptărilor pentru locomoţie a
locomoţia animalelor pe sol. membrelor anterioare şi
-Relaţii între tipul de locomoţie posterioare la unele animale.
şi viteza de deplasare. -Modelarea unui
schelet la animale .

III.Sisteme de coordonare şi
integrare a organismelor în
mediu 17 ore

 Identificarea organelor de simţ a -Observarea particularităţilor

modalităţilor de comunicare la
animale.
 Recunoaşterea principalelor părţi
componente ale organelor de
simţ la om.
 Recunoaşterea organelor de simţ
ca mijloace de comunicare între
organism şi mediul înconjurător.
 Compararea acuităţii simţurilor
la animale şi la om.
-Orientarea şi comunicarea la structurale ale organelor de simţ la
animale şi la om. unele animale şi la om.
-Ochii şi văzul. -Realizarea unor experimente
-Igiena organului vizual. pentru evidenţierea acuităţii
-Urechea şi auzul. auzului, cîmpului vizual,
-Igiena organului auditiv. mirosului, gustului la om.
-Nasul şi mirosul -Realizarea unor experimente pentru
-Limba şi gustul. evidenţierea conexiunii
-Igiena organului olfactiv şi a dintre miros şi gust la om.
celui gustativ -Elaborarea unor buletine
 Enumerarea unor reguli de igienă -Pielea şi pipăitul. informative referitoare la
pentru menţinerea stării de -Igiena pielii. igiena organelor de simţ la
sănătate a organelor de simţ la om.
om.

IV. Reproducerea în lumea vie

10 ore
 Identificarea organelor de -Analiza structurii florii pe
reproducere sexuată la animale şi -Reproducerea sexuată la plante material natural, mulaj, planşe.
la plante. -Polenizarea şi fecundaţia la -Schiţarea procesului de
plante. polenizare şi fecundaţie la
 Descrierea procesului de -Fecundaţia la plante plante.
reproducere sexuată la animale şi -Ciclul de dezvoltare a unei -Descrierea procesului de
la plantele cu flori. plante cu flori . Structura formare a fructului şi a
seminţei. seminţei la plante.
 Compararea celulelor sexuale -Fructul. -Observarea pe filme sau în
feminine şi masculine la animale. -Reproducerea sexuată la natură a modalităţilor de
animale. răspîndire a fructelor şi a
 Compararea ciclurilor de -Cicluri de dezvoltare la seminţelor la unele plante (ex.
dezvoltare la unele animale. animale. la păpădie, brusture, arţar,
păducel, ulm etc. ).
 Importanţa reproducerii pentru -Observarea pe planşe şi
organism. mulaje a organelor de
reproducere la iepure sau
şoarece.
Elaborarea unui poster „Importanţa
fructelor şi seminţelor”
V. Bioritmuri 3 ore

 Cauzele migraţiilor şi a -Întocmirea unui calendar al

hibernării la animale. -Cicluri de dezvoltare la plante înmuguririi, înfloririi, formări
-Viaţa activă şi hibernare fructelor şi căderii frunzelor la
 Particularităţile fiziologice la -Migraţii o plantă perenă.
animale în timpul perioadei -Observarea în natură a
active şi a hibernării. perioadei de construire a
 Rolul migraţiilor şi a hibernărilor cuiburilor la păsările din
în viaţa animalelor. localitate (rîndunici, vrăbii,berze

VI. Sisteme vitale-11 ore

 Recunoaşterea organelor
principale ale sistemului
digestiv, respirator,
circulator şi excretor la om.
 Rolul sistemelor vitale în
procesele metabolice la om.
 Definirea noţiunii de
metabolism.
 Propunerea regulilor de
igienă a sistemelor vitale
-Sisteme vitale cu funcţii
metabolice la om: sistemul
digestiv, respirator,
circulator şi excretor.
-Igiena sistemelor vitale.
-Recunoaşterea pe imagini,
mulaje a organelor sistemului
digestiv, respirator, circulator
şi excretor la om.
-Interviuri cu membrii familiei
pentru a determina cantitatea
de alimente consumată de
fiecare membru al familie pe
zi.
-Formularea concluziilor privind
variaţia necesarului de alimente în
raport cu vîrsta şi
cu alţi parametri.
-Vizionarea, audierea unor
 emisiuni medicale referitoare
la echilibrul metabolic la om.
-Elaborarea unui regim
alimentar

VII. Ocrotirea mediului 2ore

 Identificarea surselor -Surse alternative de -Redactarea unor comunicări
alternative de obţinere a obţinere a hranei. referitoare la surse alternative
hranei. -Importanţa surselor alternative de obţinere a produselor
pentru om. alimentare.
 Importanţa
surselor alternative de
obţinere a hranei.

Recapitularea cursului de
biologie al clasei a VII-a-6 ore
 Clasa VIII

Conţinutul Tehnologia
Subcompetenţe didactică
tematic

 Identificarea substanţelor I. Sisteme vitale-11

chimice din celulă. ore -Modelarea unei celule
vegetale sau animale din
-Organizarea celulară a diverse materiale (pungi de
 Observarea celulei organismelor. polietilenă, butelii de plastic,
vegetale şi animale -Compoziţia chimică a celulei. apă, fructe, seminţe etc.);
-Structura celulei – părţile -Observarea pe planşă a
principale. celulei vegetale şi animale.
 Nivelurile de organizare -Organitele celulare
structurală a bimembranare. -Realizarea schematică a
organismelor. -Organitele celulare uni-şi Nivelurilor structurale ale
amembranare. organismelor (celulă-ţesut
 Propunerea unor regimuri -Structura celulei vegetale şi - organ-organism);
alimentare pentru animale – asemănări şi
creşterea şi dezvoltarea deosebiri. -Alcătuirea unor raţii
normală a omului. -Schimbul de substanţe şi alimentare care să includă
energie la nivel celular. norma zilnică de substanţe
-Nivelele de organizare nutritive necesare pentru
structurală a organismelor. creşterea şi
dezvoltarea normală a unui
IV. Sisteme de susţinere-7 ore adolescent

 Recunoaşterea -Aparatul locomotor. Sistemul

elementelor componente osos – structură, compoziţie.
ale aparatului locomotor
la om. -Alcătuirea scheletului.. -Recunoaşterea pe mulaje,
Sistemul muscular– structură, planşe a
 Analiza unor afecţiuni compoziţie. elementelor constitutive ale
ale aparatului locomotor -Igiena aparatulratului sistemului locomotor la om;
locomotor.
 Aplicarea acţiunilor de -Alcătuirea unui set de
prim- ajutor în caz de -Primul ajutor în caz de exerciţii f
entorsă, luxaţie, fractură afecţiuni zice pentru dezvoltarea
ale aparatului locomotor. normală a sistemului
locomotor la adolescenţi;
III. Sisteme de coordonare şi
integrare a organismelor-11
-Recunoaşterea pe imagini a
ore
unor
afecţiuni ale sistemului osos
 Observarea elementelor -Structura sistemului nervos.
(luxaţii, fracturi, rahitism etc.);
constituitive ale -Sistemul nervos central-
-Demonstrarea unor acţiuni de
sistemelor nervos şi structura, funcţii.
acordare a primului ajutor în
endocrin la om. -Sistemul nervos periferic-
caz
 Rolul de coordonare ale structură, funcţii.
de entorse, fracturi, luxaţii.
sistemului nervos şi -Sistemul nervos vegetativ.
edocrin în activitatea Reflexul
 organismului uman.
 Planificarea acţiunilor de
menţinere a stării de
sănătate ale sistemelor
nervos şi endocrin la om.
 Recunoaşterea organelor
de reproducere la om
 Descrierea procesului de
fecundaţie, gestaţie şi
naştere
 Descrierea perioadelor
de creştere şi dezvoltarea
propriului organism
 Enumerarea
recomandărilor pentru
profilaxia maladiilor
sexual transmisibile
 Argumentarea
importanţei planificării
familiei
 Identificarea
bioritmurilor fiziologice
de lungă şi de scurtă
durată la om
 Argumentarea
importanţei bioritmurilor
în activitatea
organismului uman.
-Igiena sistemului nervos.
-Structura sistemului endocrin. -Recunoaşterea pe planşe a
-Sistemul neuroendocrin în
coordonare şi integrare în
mediu.
IV. Reproducerea în lumea
vie-4 ore
-Alcătuirea aparatului
reproducător uman.
-Fecundaţia. Gestaţia.
Naşterea.
-Creşterea şi dezvoltarea la om. stării de sănătate a sistemului
-Educaţia sexuală.
VI . Bioritmuri-3 ore
Bioritmuri fiziologice de lungă
durată la om : ciclul ovarian,
ciclul uterin
-Bioritmuri fiziologice de
scurtă durată la om : ciclul
cardiac, bioritmul temperaturii
corpului.umane.
-Bioritmuri şi sănătate.
sistemului nervos şi endocrin
la om;
- Efectuarea unor experimente
pentru
evidenţierea unor reflexe la
om;
-Alcătuirea unor tabele
comparative pentru reflexele
condiţionate şi
necondiţionate;;
-Întocmirea unui program de
activitate pentru menţinerea
nervos şi endocrin.
-Observarea pe planşe a organelor de
reproducere la femei şi la bărbaţi.
-Măsurări ale înălţimii, perimetrului
toracelui, greutăţii la elevi l-a un
interval de timp.
-Dezbateri refritoare la maturizarea
sexuală şi psihică la adolescenţi.
-Dezbateri referitoare la concepţie şi
contracepţie.
-Redactarea unie liste care ar
contribui la menţinerea stării de
sănătate a sistemului reproducător.

-Întocmirea unui grafic al ovulaţiei

 Enumerarea factorilor cu
influenţă nocivă asupra
organismului uman.
 Compararea organelor şi
a organismelor sănătoase
cu organe şi organisme
afectate de factori nocivi.
 Enumerarea
consecinţelor nocive a
unor substanţe toxice,
tutunului, alcoolului,
drogurilor asupra
VII. Ocrotirea mediului -4 pentru ciclu menstrual normal
ore -Măsurarea pulsului, ritmului
respirator în condiţii de repaus
Influenţa factorilor nocivi: şi de activitate fzică;
tutun, alcool, droguri asupra -Studiu de caz pe tema “Ore
organismului uman. de somn şi de activitate”;
-Întocmirea unor grafce
Cancerul pulmonar pentru bioritmul cardiac,
respirator şi al
temperaturii corpului
în diverse condiţii de
de activitate a organismului
 organismului uman.
 Argumentarea
importanţei unui mod
sănătos de viaţă.
 Descrierea
particularităţilor
regnurilor de organisme.
 Compararea plantelor
monocotiledonate şi
dicotiledonate.
 Clasificarea plantelor şi
animalelor din localitate.
 Importanţa plantelor şi
animalelor în natură şi în
viaţa omului.
 Determinarea
caracteristicilor generale
ale claselor de vertebrate.
-Realizarea unor desene cu
evidenţierea consecinţelor
acţiunii
factorilor nocivi(tutun,
alcool,droguri) asupra
VIII.Diversitatea în organismului uman;
lumea vie 24 ore -Compararea plămînilor
sănătoşi cu cei afectaţi de
-Clasificarea organismelor. nicotină în baza
-Protistele. Diversitatea algelor. imaginilor;
-Ciupercile.Diversitatea -Realizarea unor experimente
ciupercilor. pentru
-Lichenii. evidenţierea influenţei
-Plantele- caracteristică tutunului asupra plămînilor;
generală.Muşchii -Formularea unor
-Ferigele recomandări cu privire la
-Gimnospermele dauna fumatului, consumului
-Angiospermele – organe de alcool, drogurilor.
vegetative
-Angiosperme – organe
gerenative
-Diversitatea angiospermelor.
Mono – şi dicotiledonate.
-Animale – caracteristica
generală.Celenteratele.
-Vermii plaţi şi cilindrici.
Vermi inelaţi. -Creşterea şi îngrijirea unor
-Moluştele. plante, animale;
-Artopodele. Crustaceele şi
arahnidele. . Insectele -enumerarea unor acţiuni de
Cordatele – caracteristică protecţie a organismelor
generală.Peştii
Amfibienii. -Observarea înatură, pe
Reptilele. planşe,
Păsările. material naturalizat a unor
Mamiferele
plante cu flori(ex. măr,
măcieş,fasole, grîu, etc.) şi a
unor plante fără flori (ferigi,
muşchi);
--Reprezentarea schematică a
sistematicei organismelor.
-Observarea în natură, pe
planşe,
mulaj a unor animale
vertebrate (mamifere,păsări,
reptile,amfbieni, peşti) şi
nevertebrate (artropode,
moluşte,viermi, celenterate);

Subcompetenţe
 Definirea noţiunii de
ecosistem.
 Clasificarea ecosistemelor.
 Reprezentarea schematică a
relaţiilor trofice în
ecosistem.
 Să analizeze biodiversitatea
în diferite tipuri de
ecosisteme: terestru,
acvatic, subteran.
 Identificarea aspectelor
sezoniere ale unor
ecosisteme.
 Recunoaşterea adaptărilor
organelor de susţinere la
organisme.
 Reprezentarea schematică a
ciclului apei
 Observarea factorilor ce
determină starea de
echilibru .
 Argumentarea rolului
diferitor categorii de
organisme şi a omului în
menţinerea echilibrului
cl. IX
Conţinuturi
Diversitatea în lumea
vie
1.Diversitatea ecosistemelor.
2.Ecosistemele şi
componentele lor.
3.Relaţii trofice în ecosistem..
4. Ecosisteme: terestru, acvatic,
subteran şi organisme
II.Aspecte sezoniere ale
ecosistemelor.
III.Rolul sistemelor de
susţinere în supravieţuirea
organismelor.
IV. Sisteme vitale Circuitul
materiei şi energiei în natură.
Rolul organismelor în circuitul
materiei şi al energiei în natură.
Ciclul apei.
V. Sisteme de coordonare şi
integrare ale organismelor în
mediu Reglarea echilibrului
ecosistemelor.
Relaţii concurente şi
neconcurente în ecosistem.
Selecţia artificială
Activităţi de învăţare şi evaluare
 Crearea unui album cu
fotografii, imagini cu diverse
ecosisteme.
 Analiza categoriilor trofice
dintr-un ecosistem local (ex.
parc, rîu, etc. ).
 Reprezentarea grafică a
lanţurilor trofice, piramidelor
ecologice.
 Proiectarea unor acţiuni de
ameliorare a stării unui
ecosistem din localitate.
 Observarea fenofazelor la
unele plante din diverse
ecosisteme din localitate.
 Modelarea unor structuri de
susţinere la plante (ex.
rădăcini, , cîrcei etc. ).
 Prezentare de imagini ce
conţin structuri de susţinere la
animale pentru supravieţuirea acestora
în anumite medii de trai.(atlas)
 Reprezentarea schematică
ciclul apei.
 Schiţarea unui lanţ trofic.
 Realizarea unor activităţi
practice pentru evidenţierea
absorbţiei apei de către plante
 Investigarea unor factori (ex.
vînătoare, pescuit intensiv.
 Crearea unui ecosistem
artificial (de ex. acvariu.
 Observarea şi interpretarea
relaţiilor concurente şi
neconcurente dintre
 ecosistemului.
 Proiectarea acţiunii de
ocrotire a unui ecosistem
din localitate
 Compararea gametului
femenin şi masculin.
 Descrierea mecanismelor
de transmitere a caracterelor
ereditare conform legi I lui
Mendel.
 Utilizarea simbolurilor
genetice în situaţii de
comunicare.
 Analiza acţiunii factorilor
de mediu în apariţia
maladiilor ereditare la om.
 Propunerea modalităţilor de
profilaxie a maladiilor
eriditare la om
 Enumerarea unor
consecinţe ale acţiunii
omului asupra
biodiversităţii.
 Enumerarea rezervaţii
naturale
 Analiza efectelor poluării
mediului asupra propriei
existenţe
VI. Reproducerea în lumea vie.
Bazele geneticii
Gametogeneza.
Ereditatea şi variabilitatea la
om.
Mecanismele transmiterii
caracterelor ereditare. Legea I
lui Gregor Mendel. Maladii
ereditare genice şi
cromozomiale. Profilaxia
bolilor ereditare.
VII.Ocrotirea mediului
Influenţa omului asupra
biodiversităţii.
Rezervaţii naturale şi
monumente ale naturii din
Republica Moldova. Impactul
acţiunii omului asupra propriei
existenţe.
organismele unor ecosisteme:
pădure, etc.
 Enumerarea acţiunii de ocrotire
a unui ecosistem din localitate
 Observarea la pe planşe a
celulelor sexuale şi schiţarea
structurii acestora.
 Elaborarea unor scheme
demonstrative referitoare la
transmiterea caracterelor
ereditare la mazăre.
 Vizualizarea unor boli
ereditare la om (polidactilia,
hemofilia, sindromul Down
etc. ) la calculator.
 Elaborarea unui album cu
imagini despre consecinţele
pozitive şi negative ale
intervenţiei omului într-un
ecosistem natural .
 Utilizarea diverselor surse de
informare (atlas, film
documentar,internet)
 Elaborarea unui poster
„Salvaţi localitatea natală”

Strategii didactice

METODELE pedagogice utilizate în educaţia integrată sunt metode care promovează un

învăţământ personalizat cu ajutorul mijloacelor de învăţământ pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.

 metode clasice: conversaţia, dialogul, expunerea orală, explicaţia

 metode de învăţare: studiul cu manualul, , studiul individual, exerciţiul, dezbateri;
 metode de predare-învăţare: experimentul, lucrarea de laborator, activităţi practice;
interviu, simulări, învăţămîntul diferenţiat;
 metode active: jocul didactic, rebusul instruirea programată (lecţii în programul
Power Point), metoda Sinelg, diagrama Venn, etc

MIJLOACELE DE ÎNVĂŢARE

Constituie o componentă principală a procesului de învăţămînt pentru elevii cu CES, sunt

considerate auxiliare pedagogice şi se împart în materiale didactice şi mijloace tehnice
(calculatorul).
Materialele didactice folosite în predarea-învăţarea-evaluarea elevilor cu cerinţe educaţionale
speciale sunt:
● materiale informativ–demonstrative: insectare, atlase zoologice, planşe, prezentări Power
Point, etc;
● materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor: microscop, lamele, preparate fixe.
 ● materiale de evaluare a rezultatelor învăţării: tipuri de teste, portofoliul, etc.

Bibliografie

1. N. Bernaz-Sicorschi, V. Copil, Gh Rudic manual „Biologie”, ,

2. Tudor Cozari, manual „Biologie”, cl. a VI-a, VIII-a
3. Ghidul de implmentare a curriculumului modernizat la biologie.
4. Tudor Cozari manual „Biologie”, cl. a IX-a,