Kitul voluntarului

Salut! Dacă primești acest kit înseamnă că ai intrat deja în super-echipa de voluntari a
programului educațional Ajungem MARI!

BINE AI VENIT!

CUPRINS

1. Programul Ajungem MARI.........................................................................pg. 2

1.1 Scopul Ajungem MARI
1.2 Cine suntem
1.3 Povestea Ajungem MARI
1.4 Principalele proiecte

2. Copiii și centrele.............................................................................................pg. 4
2.1 Cine sunt copiii cu care lucrezi
2.2 Unde lucrezi – formele de protecție

3. Cum lucrezi cu copiii...................................................................................pg. 5

3.1 Rolul tău și cum poți ajuta
3.2 Cum să lucrezi cu copiii instituționalizați
3.3 Sfaturi și metode de abordare
3.4 Ce faci la prima întâlnire
3.5 Exemplu de activitate

4. Organizare..........................................................................................................pg. 9
4.1. Cum funcționează proiectele Ajungem MARI
4.2. Comunicare internă
4.3 Reguli importante
4.4. Materiale pentru activități

Anexa 1 - idei de jocuri...............................................................................pg. 13

Anexa 2 – măsuri de igienă și prim ajutor..........................................pg. 16
Anexa 3 – transportul copiilor.................................................................pg. 18

Kitul voluntarului 1
www.ajungemmari.ro
 CAPITOLUL 1: PROGRAMUL AJUNGEM MARI
1.1. Scopul Ajungem MARI

Programul educational Ajungem MARI al Asociatiei Lindenfeld iși propune să

sprijine pe termen lung copiii instituționalizați și din medii defavorizate pentru a ajunge oameni
MARI, responsabili și independenți.
Lucrăm în special cu copii din centre de plasament de stat, copiii care au suferit
traume în urma instituționalizării, a abandonului și a separării de familii. Ne dorim ca aceștia să
se dezvolte armonios, să prindă încredere în ei și să-și descopere pasiuni și abilități care să le
aducă bucurie și să îi recomande pentru o profesie. Lucrul intensiv alături de voluntari îi ajută pe
copii să-și însușească valori și să se cunoască mai bine, să conștientizeze faptul că își pot depăși
condiția și de ce trebuie să se ferească de tentațiile străzii si ale anturajului. Voluntarii devin
exemple pentru copii și îi motivează să-și continue educația pentru a nu se întoarce în stradă.

1.2. Cine suntem

Suntem o echipă mare de voluntari entuziaști, care le oferă copiilor instituționalizați sau
din medii defavorizate șansa de a AJUNGE MARI și de a deveni adulți responsabili.
Lucrăm cu peste 2000 de copii și tineri între 3 și 20 de ani din centre de plasament,
centre de zi, centre in regim de urgență, apartamente de tip familial și din asistență maternală și
suntem în parteneriat cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din
București (sectoarele 1, 2, 3 si 6) și din 25 de județe.

1.3. Povestea Ajungem MARI

START: Programul „Ajungem MARI” a fost înființat pe 8 iunie 2014 de Iarina Stefănescu, cu
sprijinul prietenilor care au înțeles nevoia copiilor din centre de plasament de susținere pe
termen lung. Iarina avea 25 de ani, coordonase un proiect de învățare a limbii engleze prin joc cu
tineri voluntari în sprijinul copiilor din centre private și observase rezultate neașteptat de bune,
așa ca și-a dorit să facă și mai multe, pentru copii și mai vulnerabili, cei din centre de plasament
de stat. După ce a încercat fără succes colaborarea cu un alt ONG, a hotărât că nevoia copiilor din
centre de plasament de un program serios și pe termen lung este prea mare ca să nu îl pornească
urgent și cu 0 fonduri. Asociația Lindenfeld, prin care se desfășoară proiectul, este fondată în
2013 de un grup de colegi de liceu și prieteni de-ai Iarinei care iși doreau să ajute comunitatea,
însă nu au mai avut timp să deruleze proiecte, așa că i-au oferit Iarinei cu toată bucuria
oportunitatea de a porni programul educațional Ajungem MARI fără a aștepta mai multe luni
inființarea unui ONG propriu.

Primii pași: Iarina a primit ajutor în coordonarea proiectului de la tineri liceeni foști voluntari
în proiectul coordonat anterior, mâna dreaptă fiind Ina Cristea (16 ani), dar și susținere din
partea prietenilor (prin recomandări de parteneriate, evenimente caritabile, promovare a cauzei
etc.) În primul an, Iarina a primit premiul „Voluntarul Anului in Educație” la Gala Națională a
Voluntarilor, Ina a fost finalistă la categoria „Voluntarul Junior al Anului”, iar proiectul a fost
finalist la „Proiectul Anului in Educație”.

Extinderea națională: Între timp, programul a început să se extindă cu ajutorul voluntarilor

care au devenit coordonatori de centru, coordonator de județ sau de proiect. În martie 2015,
programul Ajungem MARI s-a lansat în județele Buzău, Cluj, Iași și Timiș, la inițiativa unor

Kitul voluntarului 2
www.ajungemmari.ro
voluntari care au auzit de proiect și și-au dorit să sprijine și copiii din județul lor. În toamna
2015, programul Ajungem MARI se extindea în 8 noi județe: Arad, Alba, Brăila, Brașov, Prahova,
Sibiu, Suceava, Vâlcea. În primăvara 2016, programul pornea în alte 13 noi județe: Argeș, Bacău,
Bihor, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Mureș, Neamț, Vrancea.
Programul Ajungem MARI a primit în 2015 premiul pentru „Proiectul Anului în Educație” la Gala
Națională a Voluntarilor, iar la Gala Societății civile premiul 2 la categoria „Proiecte de
voluntariat” și a fost finalist la categoria „Eficiență +/ Buget -”.

Echipa și finanțări importante: In aprilie 2015, Ioana Ciuhan s-a alăturat programului ca
intern, Ana Cristache a devenit coordonator național în decembrie 2015 prin programul
Fundației Vodafone – Voluntar de Profesie, iar din octombrie 2016 este ajutată și de Gabriela
Macsim, fost voluntar și coordonator la Iași. United Way România a început să susțină programul
în București și Ilfov pe perioada ianuarie 2016- decembrie 2017. Metropolitan Life prin United
Way susține 4 centre din București, printr-un proiect coordonat de Andreea Dumitru (voluntar
din 2014), cu sprijinul Ana Mariei Nătălețu (voluntar din vara 2015), care se ocupa și de
evenimentele caritabile și fundraising. Mihaela Motoroga (voluntar și coordonator în Ilfov) a
devenit în octombrie 2016 coordonator al proiectului „Explorator pentru o zi” în București și
Ilfov, proiect finanțat de Adobe. Florentina Coceanu este consilier vocațional și lucrează cu
tinerii din București cu sprijinul IKEA. Programul la nivel național este susținut în perioada iulie
2016-iulie 2017 de LIDL cu fondurile strânse în urnele de donații de la casele de marcat.

Evenimente inedite de finanțare: Programul Ajungem MARI a pornit cu fonduri 0 și a făcut

nenumărate evenimente pentru a strânge fonduri – de la concursuri de karaoke, Catan, treasure
hunt, escape room, șah, participare la maratoane, concursuri de bicicletă, de înot, târguri
caritabile, concerte caritabile, ședințe de terapie prin râs, yoga, body art etc. Voluntarii din țară
au preluat idei de fundraising și au început să strângă singuri fonduri pentru activități și ieșiri
pentru copiii din județul lor.

Programul Ajungem MARI și-a propus să susțină copiii pe termen lung, indiferent de
finanțările atrase. Chiar dacă fondurile oferite de companii se epuizează, voluntarii continuă să
lucreze cu copiii și să atragă fonduri din donații și evenimente caritabile.
Fiecare voluntar este invitat să ajute și să se implice pentru a ajuta programul:
- prin strângerea de formulare de 2% din impozitul pe venit de la colegi, prieteni sau
familie (gratuit, banii oricum merg la stat)
- prin recomandarea programului către companii care pot direcționa gratuit 20% din
impozitul pe profit până la 31 decembrie
- prin invitarea prietenilor la evenimente caritabile
- prin participarea ca fundraiser la evenimente caritabile (karaoke, Catan, sah,
treasure hunt, escape room, concursuri de alergare sau bicicletă)
- prin donarea zilei de naștere pentru unul dintre proiecte
- prin facilitarea unor parteneriate
- ȘI MAI ALES, prin răspândirea apelului la voluntariat, pentru că e mereu nevoie de
noi prieteni pentru copii!

1.4.Principalele proiecte ale programului educațional Ajungem MARI sunt:

 Dă-ți pasiunea mai departe – cursuri și ateliere cu voluntarii în centre;

 Explorator pentru o zi – ieșiri din centru (teatru, film, muzee, spectacole etc) sau mici
excursii însoțiți de voluntari;
 Îndrăznește să visezi – orientare profesională pentru tinerii din centre;
 Vacanța (te face) MARE – tabere de dezvoltare personală pentru copii și tineri.

Kitul voluntarului 3
www.ajungemmari.ro
 CAPITOLUL 2: COPIII ȘI CENTRELE
2.1. Cine sunt copiii cu care lucrezi

Copii cu vârste cuprinse între 3 și 20 de ani, beneficiari ai sistemului de

protecție a copilului, aflași în grija D.G.A.S.P.C (Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului). Ei sunt:

o Copii abandonați la naștere sau mai târziu;

o Copii separați de familie pentru că aceasta nu putea avea grijă de
ei (din lipsă de resurse financiare, dependente de anumite
substanțe, lipsa locuinței);
o Copii abuzați de familie (fizic ori sexual);
o Copii cu părinți în închisori sau spitale de psihiatrie;
o Copii cu părinți aflați la muncă în străinătate și care nu au cu cine
să îi lase
o Copii orfani care nu sunt sunt luați în grijă de rude
o Copii cu dizabilități care nu pot fi ingrijiți de familii
o Copii cu părinți care au resurse financiare, însă sunt reduse (copiii locuiesc cu părinții,
dar sunt beneficiari ai centrelor de zi).

Cum sunt copiii

o Cei mai mulți dintre copiii instituționalizați prezintă o întârziere de 2 ani în dezvoltarea
emoțională și intelectuală (cateodată și fizică)
o Unii dintre ei învață la școli speciale și au nevoie de activități de consolidare a
cunoștințelor generale sau activități recreative, dar cei mai mulți sunt la școli normale,
de masă și au nevoie de ajutor la teme, alfabetizare sau îmbunătățirea situației școlare
o Pe lângă trauma abandonului inițial, mulți au trecut prin mai multe centre/forme de
plasament în decurs de câțiva ani, de aceea prezintă tulburare de atașament, iar cea mai
mare nevoie a lor este aceea de afecțiune și atenție individuală
o Pot avea probleme de concentrare, deficit de atenție, hiperkinezie sau, dimpotrivă,
apatie, stare de tristețe, depresie
o Au stima de sine scazută, se descurajează rapid, spun adeseori: „nu pot”, „nu vreau”, ori
afli despre ei că „nu pot pentru că atât îi duce capul”.

2.2. Unde lucrezi - Formele de protecție

o Centre de zi: copii care locuiesc în familiile cu posibilități financiare reduse (părinți
analfabeți, dependenți de alcool sau droguri, bolnavi psihic) vin la centru înainte sau după
școală, de luni până vineri. Acolo mănâncă, își fac temele cu ajutorul asistenților și participă la
activități recreative. (20-40 copii/centru)
o Centre de plasament: copii abandonați sau separați de familii (uneori părinții vin să îi
viziteze, pot să le și promită că îi iau acasă sau chiar să îi ia la plimbare în afara centrelor). Ei
sunt în permanență la centru, iar cei mari mai obțin bilete de învoire. Seara și în week-end pot fi
doar 2 educatori responsabili pentru 40 de copii.
o Centre de primire în regim de urgență: copii în tranzit, teoretic pentru maxim 3 luni
(spre deosebire de beneficiarii formelor de protecție pe perioadă îndelungată: plasament în
centre rezidențiale, apartament de tip familial, asistență maternală). Uneori vin copii din familii
abuzive și aici se obișnuiesc cu sistemul de protecție, alteori vin din interiorul sistemului (centre

Kitul voluntarului 4
www.ajungemmari.ro
sau apartamente) după ce au fost înregistrate cazuri de violență, furturi, prostituție sau consum
de droguri.
o Apartamente/module/căsuțe de tip familial: locuiesc cam 6-11 copii într-un
apartament, unde sunt îngrijiți de educatori care stau cu ei în schimburi (ture de 12 sau 24 de
ore). Aceștia îi însoțesc pe copii la școală, fac aprovizionare, gătesc, îi ajută la teme, spală și fac
curat singuri sau împreună cu copiii.
o Plasament familial – în unele județe, copiii au fost plasați în familii/ soț si soție care au
în grijă 7-11 copii. Cuplul este remunerat ca să se ocupe integral de îngrijirea și educația copiilor
și li se decontează cheltuielile de îngrijire.
o Asistență maternală: copiii locuiesc în casa unui asistent maternal care primește un
salariu lunar pentru a avea copilul în îngrijire. În acest caz, cursurile se desfășoară în spații puse
la dispoziție de Direcțiile de Protecție a Copilului.

În prezent, la nivel național, se urmărește desființarea centrelor de plasament prin încurajarea

adopțiilor sau reintegrarea în familiile lor naturale. Acolo nu este posibil însă, se are în vedere
plasarea copiilor mici în asistență maternală, iar a celor mai mari în apartamente/căsuțe de tip
familial sau plasarea copiilor in familii care ii pot intreține.

CAPITOLUL 3: CUM LUCREZI CU COPIII

3.1. Care este rolul tău

Misiunea ta este una deosebit de frumoasă și curajoasă – ajuți copiii și tinerii din
centre de plasament să ajungă oameni mari, responsabili și independenți.

Cum poți ajuta

o Îi ajuți să descopere lumea: le împărtășești din cunoștințele

tale generale și le spui povești de viață;
o Îi determini să învețe cu drag: le transmiți informațiile
într-un mod cât mai plăcut și interactiv, stârnindu-le curiozitatea și
explicându-le utilitatea informațiilor teoretice și practice în lumea
reală (prin multe exemple, planșe colorate, CD-uri, jocuri de mișcare,
ghicitori, quiz-uri, poezii, cântecele și altele);
o Le imprimi valori și norme de comportament: le corectezi
frumos și productiv comportamentul nepotrivit cu povești cu tâlc și
exemple personale;
o Le transmiți încredere: îi încurajezi mereu și îl apreciezi pe
fiecare în parte pentru abilitățile sale, pornind de la un nivel scăzut și crescând cu pași mici,
astfel încât să capete încredere în forțele proprii;
o Îi motivezi să AJUNGĂ MARI: le dezvălui oportunități pe care le pot avea dacă învață, le
povestești despre meserii, călătorii și alte lucruri pe care le pot obține și ei – povești de succes
ale altor copii din centre.

3.2. Cum lucrezi cu copiii institutionalizați

În general, aproape toți copiii aflați în centrele de plasament au suferit o traumă –

trauma abandonului. Comportamentul lor și modul de a reacționa în relațiile cu ceilalți pot fi
diferite de cele ale copiilor normali, care sunt crescuți de părinți. Unii dintre ei caută, mai mult
decât copiii din familii, să creeze legături, să se atașeze de persoanele care intră pe ușa centrului.

Kitul voluntarului 5
www.ajungemmari.ro
Alții simt nevoia să se izoleze, par inabordabili. În general, reacțiile copiilor la traumă sunt
emoții puternice (frică, furie, vinovăție, rușine, etc), consum de substanțe (alcool, droguri,
tutun), o perspectivă sumbră asupra viitorului, probleme de concentrare, stare de tristețe, stimă
de sine scăzută, comportamente sexuale riscante, agresivitate la adresa celor de aceeași vârstă,
comportamente provocatoare, putându-se ajunge până la automutilare și idei suicidare.

Este important să avem în vedere următoarele:

o Atitudine deschisă – e important să fie întrebați ce anume le place, ce pasiuni au, cum ar
vrea ei să se desfășoare orele și să se țină cont de părerile și opțiunile lor; așa vor simți că ei
contează în ochii celorlalți și că pot avea un cuvânt de spus.
o În primele zile, este bine să fie creată o legătură, o alianță așa cum se numește în
psihoterapie. Aceasta se realizează arătând interes pentru lumea lor, cu tot ce înseamnă ea
(jocuri pe calculator, filme, desene animate, muzică), explorând pasiunile pe care le au, felul în
care văd ei viitorul.
o Etichetarea copiilor trebuie evitată cu orice preț (rău, dezordonat, leneș și altele).
Poate fi sancționată fapta, dar niciodată persoana. Abundența comentariilor negative îl fac pe
copil să se îndoiască profund de capacitățile lui. Mult mai eficace este să pui în valoare ceea ce
merge, ceea ce POATE FACE copilul și să treci cu vederea ceea ce nu reușește încă.
o Orice comportament nepotrivit are o cauză sau chiar mai multe și nu poate fi îndreptat
de la o zi la alta. E nevoie de multă răbdare și, mai ales, de consecvență. În loc să criticăm copilul
în public, este preferabil să discutăm cu el între patru ochi despre consecințele
acțiunilor/cuvintelor sale, prezentându-i moduri de a-și gestiona problema sau ajutându-l să
găsească alternativele acceptabile. Învățarea abilităților sociale poate fi una dintre cele mai
dificile sarcini pentru un copil instituționalizat, însă tocmai acest lucru face ca prezența
voluntarilor să fie atât de importantă.

3.3. Sfaturi și metode de abordare

Noi am aflat de la copii cuvântul-cheie care satisface nevoile lor:

DRAGOSTE = ACCEPTARE NECONDIȚIONATĂ.

Pe parcursul activităților:
o Fii prietenos, însă nu-ți uita rolul de profesor;
o Fii calm, blând, dar ferm;
o Folosește cât mai mult limbajul trupului, gesturi și expresii faciale:
facilitează procesul de învățare;
o Stabilește o rutină pentru a crea un cadru în care copiii să se simtă în
siguranță...
... insă fii gata mereu să faci față unei situații neprevăzute – copiii sunt
imprevizibili (pregătește un plan B de lecție);
o Lecția se începe pe o notă interactivă (cântec asociat cu gesturi, joc de mișcare);
o Lecția este introdusă printr-un element surpriză – ascuns prin cameră, dintr-o cutie
surprinsă, ei trebuie să ghicească tema, etc;
o Folosește o varietate de materiale, în special vizuale
o Pune accentul pe utilitatea în viața reală;
o Alternează activitățile statice cu cele de mișcare;
o Ține minte nu atât că predai un subiect, ci cui îl predai: unor copii;
o Învață-i să colaboreze: propune jocuri în perechi și pe echipe.
o Oferă recompense verbale și simbolice (laude, stickere, buline), niciodată dulciuri sau
obiecte pentru orice lucru bine făcut; Nu folosi pedepse!
o Adaptează orele în funcție de copii (vârstă, nevoi);

Kitul voluntarului 6
www.ajungemmari.ro
Abordare SIMPLĂ:
o De folosit lucruri SIMPLE: cuvinte simple, metafore simple, jocuri cu reguli simple – te
asiguri că orice copil poate înțelege regulile;
o Nu le cere foarte multe – prin pași mici învață și se apropie de tine;
o Nu uita că jocul este motivația lor naturală de a învăța;
o Nu uita că e normal să aibă multă energie, sunt copii, sunt diferiți, au personalități
diferite și nu ne putem aștepta să se comporte toți la fel;
o Folosește exemple practice mai mult decât teorii;
o Distrează-te împreună cu ei. Dacă tu nu te simți bine, nici ei nu o vor face.

Variante de liniștire și atragere a atenției:

o “Număr până la 3: 1, 2, 3! Acum facem un cerc și…”, ”Mâinile pe cap! Pe umeri! Pe
genunchi!”, “1,2,3 eyes on me!/1,2,3 eyes on you!”, “Hocus Pocus/Everybody focused”;
o Vorbit cât mai încet, până în șoaptă – vor fi nevoiți să facă liniște ca să te audă. Numărat
„10, 9, 8..” (deja se simte scăderea intensității);
o Meditație – pentru grad mare de agitație – se așază în cerc, închid ochii și respiră;
o Dacă sunt doi copii agitați, trebuie separați și implicați în sarcini concrete, cu
responsabilități clare;
o Așezarea în semicerc – cei agitați vor fi la mijloc;
o Ține cont că lunea și vinerea sunt foarte obosiți – exerciții mai ușoare;
o Pentru a menține disciplina se pot folosi mascote și jucării care devin parteneri în
predare (exemplu - o păpușică care se supără când ei sunt neascultători, dar care e bucuroasă și
cântă când ei sunt atenți).

Ar trebui să ai în vedere următoarele:

Interesul pentru șscoală și bucuria de a învăța

o Nu insistăm să facă ceea ce nu vor/nu le place, încearcă să le stârnești interesul (pentru
teme, de ex.) prin joc, prin explicații clare și sincere etc;
o Nu rezolva tu temele copiilor, încearcă să-i ajuți să priceapă ce au de
făcut și cum pot rezolva singuri sarcinile;
o Incearca sa le transmiti „DE CE?” e bine să învețe, să știe, ce
oportunități pot avea, unde pot folosi cunoștințele acumulate; arată-le cum se
traduc în lumea lor, în ce văd în jur.
o „WOW, ce interesant!” – arată-te uimit, curios, interesat (într-un mod firesc pe care să îl
preia treptat, eventual împărtășind colegilor noua descoperire)

Nevoia de atenție
o Încearcă să le acorzi tuturor atenția de care au nevoie. Atunci când, în timpul unei
activități, un copil te solicită numai pentru el, spune-i pe un ton calm că trebuie să-și aștepte
rândul. Nerăbdarea lui poate veni însa și din faptul că nu știe cât are de așteptat. De aceea, ajută-l
de la bun început să vizualizeze trecerea timpului ori durata alocată unei activități (pe ceas,
cronometru, printr-un desfășurător al orei sau în orice alt mod creativ). Dacă se află lângă tine,
poți întări promisiunea că-i vei da atenție printr-un mic gest: pune-ți mâna pe brațul/umărul
copilului nerăbdător până ce termini ce aveai de făcut. Gestul, însoțit de tonul cald al vocii,
temperează și arată empatie.

Conflicte – copii și educatori

o Cooperează cu educatorii: este important să-i asculți, sa-i consulti, să te arăți interesat de
munca lor – încrederea reciprocă creează un climat benefic copiilor; atunci când sunt prezenți la
activități, implică-i; când nu participă, deși ți-ai dori, cere-le sprijinul în mod explicit; dacă sunt
prezenți, însă te stânjenesc printr-o abordare prea autoritară față de copii, explică-le de la

Kitul voluntarului 7
www.ajungemmari.ro
început de ce e important să lucrezi singur ori numai cu colegul tău; în general, educatorii
împrumuta metodele de lucru ale voluntarilor dacă se conving că ele funcționează;
o Când izbucnesc conflicte între copii, trebuie să cântărești rapid:
riscă să compromită atmosfera de lucru ori par să te deranjeze numai pe
tine?
Uneori, conflictele raman la nivel verbal, iar o atenționare scurtă a
celor implicați poate fi suficientă până ce incheiați activitatea. La final, e
util să discuți cu copiii atât ceea ce a mers, cât și ceea ce nu a mers
(încurajează-i să-și exprime părerea și vorbește-le despre sentimentele
tale: ce ți-a plăcut, ce te-a deranjat și ai vrea să nu se repete). Din păcate,
confruntările pot degenera, iar în acest caz cel mai bine este să apelezi la
educatori, evitând să-i judeci pe copii (e suficient să expui cât mai limpede
ceea ce ai văzut tu că s-a întâmplat între ei).

Copii „dificili”
Un copil agitat, care are un tantrum/acces de furie, ignoră regulile și îi provoacă în mod
repetat pe colegi, nu trebuie ignorat. Comportamentul lui poate avea o mulțime de cauze: o
afecțiune organică, o tulburare emoțională sau comportamentală, o frustrare mai veche, nevoia
de atenție individuală etc. Pe unele le poți gestiona, altele au nevoie de abordarea unui specialist
sau de intervenția educatorului. Când criza nu este gravă, ai de ales: fie îl cooptezi pe copil în
activitate dându-i un rol cu sarcini simple, dar precise (de pildă, ca asistent al tău),
responsabilizându-l și făcându-l să se simtă util, fie îl antrenezi într-o activitate individuală, în
apropierea ta sau în grija colegului tău voluntar (poate să deseneze, să rezolve un puzzle pe care
l-ai adus special pentru astfel de situații). Pentru asta, e bine să ai un plan B și să cunoști
pasiunile fiecărui copil, dar mai ales ale copiilor „dificili”.
Orice copil, chiar si cel cu „reputație” de „copil-problemă”, poate avea zile foarte bune și
zile agitate. Fii pregătit să-l cunoști și să-l accepți necondiționat în ambele ipostaze!
O altă modalitate de a gestiona relația cu un copil hiperactiv sau impulsiv este aceea de a
începe fiecare activitate printr-o discuție separată cu el, în care să-i prezinți ce vrei să faci, ce
așteptări ai de la el (din nou, nu-i cere ceea ce ai constatat că nu poate face oricât de mult ar
încerca). Stabiliți împreună un cod al atenționării „de pericol” (atunci când observi semnele care
declanșează „criza”, atrage-i atenția printr-un semn numai de voi știut, iar dacă nu se poate
controla, pune în aplicare planul convenit cu el: se poate retrage din încăpere, poate trece la o
altă activitate etc).
În mijlocul unei crize, indiferent dacă manifestările sale de furie sunt verbale sau fizice,
nu încerca să negociezi cu el, nu îi analiza reacțiile cu voce tare, nu le eticheta. Ignoră-le oricât de
dificil ar părea, și tratează-l cu același respect și empatie. Mulți copii fac eforturi remarcabile să
se controleze, însă nu reușesc, iar odată ce se liniștesc, sunt capabili să-și ceară scuze și să-și
evalueze critic propriul comportament. Cu un astfel de copil poți analiza situația după ce
„furtuna” a trecut: e important să-i spui că-l înțelegi, că și tu ai trecut prin astfel de stări, cum le-
ai depășit, să-i dai exemple de autocontrol.
O parte dintre copiii impulsivi au și un diagnostic de retard sau întârziere mintală, iar
crizele (limbaj obscen, provocator, agresivitate fizică) se produc pe fondul instabilității
emoționale specifice retardului ori incapacității de a procesa informațiile și stimulii noi din
mediu (instrucțiunile, regulile). Diagnosticul unui copil este însă confidențial și nu ne putem
aștepta ca educatorii să ni-l dezvăluie. În mod normal, doar un psihopedagog, logoped ori
terapeut pot pune în aplicare metodele de intervenție corectă, or nu acesta este rolul tău în
centru.
Chiar dacă simți că problemele copilului te depășesc, nu te descuraja și amintește-
ți că ești acolo pentru a le oferi alinare și confort emoțional. Dacă nu sunt interesați de
teme sau activități, înseamnă că nevoile copilului sunt de natură afectivă. Fii pregătit să îl
asculți și sî îi oferi toată atenția ta!

Kitul voluntarului 8
www.ajungemmari.ro
3.4. Ce faci la prima întâlnire?

o Jocuri de cunoaștere (vezi anexa);

o Stabilirea regulilor – puține, clare și, mai ales, realiste. Regulile se stabilesc împreună
încă de la început (ridicăm mâna când vrem să vorbim, nu lovim, cerem voie, etc.). Se stabilesc
împreună și consecințele nerespectării regulilor, de asemenea cât mai realiste, concrete și ușor
de aplicat (nu jucăm joculețul x, nu primim ștampile drept recompensă, etc.). Un afiș cu regulile
traduse în imagini și arătat la începutul fiecărei întâlniri, reamintirea lor de către un copil (de
fiecare dată altul) ajută la fixarea acestora în memorie.
o Observă-i, întreabă-i despre pasiunile, distracțiile preferate și dorințele lor, încurajează-i
să ți le „exemplifice” (chiar dacă e vorba de jocuri pe calculator, filme, desene animate, muzici pe
care nu le agreezi), evită orice judecată de valoare, acceptă necondiționat. Totul contribuie la
câștigarea încrederii lor în tine.
o Identificarea nivelului la care se află copiii – în plan cognitiv (ce știu deja, ce au nevoie să
învețe mai mult), dar și emoțional („timizii”, „indiferenții”, „insolenții”, „sensibilii” etc.), orice te
poate ajuta la personalizarea obiectivelor lecției/ atelierului

3.5. Exemplu de derulare a activității:

1. Salut
2. Organizarea grupei
3. Captarea atenției (la început și pe parcurs) – joc de mișcare, o ghicitoare, o glumă tematică)
4. Recapitulare – ce ați făcut la școală? Ce am făcut noi data trecută?
5. Prezentarea temei – Azi învățăm…
6. Predarea – cu prezentări interesante
7. Feedback – cum vi s-a părut, ce ați înțeles - exemple
8. Consolidare – repetăm prin activități practice și interactive
9. Recapitulare – pe scurt, printr-un joc
10. Laudă și recompense (fiecare copil trebuie lăudat pt. ceva – tu ai fost cuminte, tu ai răspuns,
tu ai desenat frumos, etc.) – și pe parcurs.

CAPITOLUL 4: ORGANIZARE
4.1. Cum funcționează proiectele Ajungem MARI?
Proiectele în care avem cea mai mare nevoie de tine sunt:

1.”Dă-ți pasiunea mai departe!”

o Voluntarii merg săptămânal în echipe de câte doi, la grupe

de 4-12 copii, grupați în funcție de vârstă, nevoi, abilități. Un copil poate participa la 1-4 cursuri
pe săptămână, cursuri cu durată de 1,5-2 ore (mai puțin timp la preșcolari, care își pierd rapid
concentrarea). Voluntarii se înscriu pentru o materie aprobată de centru, dar încurajăm
abordarea interdisciplinară, cu accent pe cultură generală.
o Ora de voluntariat trebuie să fie o constantă pentru copii, pentru că ei îi așteaptă pe
voluntari săptămânal, așadar sunt permise 1-2 absențe per modul (în funcție de numărul de
săptămâni, se scad două prezențe, iar celelalte absențe trebuie recuperate înlocuind alți
voluntari. Anunțurile de înlocuire se postează pe grupul mare de FACEBOOK, pentru a fi văzute
de cât mai mulți voluntari).
o Nu contează materia la care înlocuiești un voluntar pentru că nivelul copiilor nu este
ridicat, iar baza pentru ora respectivă va fi celălalt voluntar (colegul celui înlocuit), așadar vei

Kitul voluntarului 9
www.ajungemmari.ro
avea rol de suport, ajutându-l să mențină liniștea și să le capteze copiilor atenția. Poți,
bineînțeles, aduce și informații și teme noi în discuție, după ce te pui de acord cu colegul.
Încurajăm înlocuirile: vei cunoaște astfel mai mulți copii.
o Coordonatorii de centre țin legătura între voluntari și persoana de contact de la centru
și marchează prezențele în tabelul cu grupe după ce voluntarii completează formularul de
raport. Prezența în tabel înseamnă prezență la oră + raport completat. Apoi, în funcție de
tabel, putem observa o evoluție a activității voluntarilor, putem raporta cenrelor si DGASPC-
urilor activitatea, iar adeverința de voluntariat se obtine doar daca sunt respectate clauzele din
contract, cu accent pe completarea rapoartelor.

2.”Explorator pentru o zi”

Sau „Proiectul de ieșiri”, unde „ieșire” = ieșire din centru sau

apartament al unui grup de copii/ unui copil dintr-un singur centru/
loc.
În cazul în care există un cordonator de proiect dsemnat, acesta se ocupă de activități. În
București avem coordonator de proiect, în județe pot propune coordonatorii locali sau voluntarii
care se ocupă de Explorator.
Ce face coordonatorul de activitate:
 găsește evenimentele
 negociază cu organizatorii de evenimente/ transportatorii
 întreabă centrele ce copii pot merge (eventual discutând între ei dacă activitățile se
suprapun și sunt mai multe pe week-end) și întreabă voluntarii cine îi poate însoți pe copii (cel
mai bine este când poate participa și coordonatorul de activitate, însă nu este obligatoriu);
 are grijă să ia copiii pe rând, că toți să participe la activități potrivite
 organizează ieșirile în funcție de programul, vârsta și pasiunile copiilor
 ia în calcul durata evenimentului, distanța până acolo, ce cheltuieli sunt necesare
(transport, bilete intrare, apă, gustări – daca sunt mai multe ore)
 stabilește ce buget este necesar și se ocupă de centralizarea documentelor contabile,
respectând regulile de decontare cheltuieli

Tu, ca explorator:
1. Răspunzi la solicitările coordonatorului de ieșiri și stabilești cu colegii detaliile logistice
(durata deplasării, cu ce se face transportul, câți copii vin, câți insoțitori de la centru+voluntari,
cât durează) și însoțești copiii la activitatea din afara centrului
2. Oferi feedback după fiecare ieșire (tu sau unul dintre colegi, un om/ieșire), în două feluri:
formular de raport și postare pe grupul secret cu poze (cât mai clare și după regulile cunoscute -
fără fețe de copii) + formular online de Explorator – găsești link la descrierea grupului
3. COMUNICI cu noi și colegii pe grup - ce li se potrivește copiilor, unde ți se pare interesant
să iasă, unde ți-au mai zis copiii că și-ar dori sau nu să mai meargă
4. Dacă avem buget și cheltuielile sunt aprobate, ESTE OBLIGATORIU SĂ PĂSTREZI
bonurile/facturile și să le predai în maximum 5 zile
5. RUGĂMINTE - pe cât se poate, cumulează cheltuielile pe cât mai puține bonuri/facturi, ca
să nu avem prea multe înregistrări contabile (de ex. pentru apă, gustări, șervețele și pahare)

Kitul voluntarului 10
www.ajungemmari.ro
4.2. Comunicarea internă

Grupul principal de Facebook

Există un grup mare de FACEBOOK, pentru toți voluntarii, pe care se anunță
înlocuirile și chestiunile generale. Tot acolo, în secțiunea Files, găsești
numeroase materiale (cărți scanate, articole, idei de activitati etc.).

Grupuri de Facebook pe centre – opționale în țară

Pentru fiecare centru de plasament sau complex de apartamente există un coordonator și un
grup de FACEBOOK prin intermediul căruia postezi RAPORTUL NARATIV de ACTIVITATE,
împărtășesti informații detaliate si impresii despre activitățile cu copiii (cu cine ai lucrat, cine te-
a insoțit, ce plan ați avut, ce a mers și ce nu, feedbackul copiilor), fotografii relevante (fără fețele
copiilor, cu activitatea, cu planșele lucrate, cu grup de copii/ copil cu spatele lucrând).

Formular de RAPORT
Ai la dispoziție și un FORMULAR de raport sub forma unui formular GOOGLE pe care trebuie să îl
completezi după activitățile cu copiii (după completarea lui, coordonatorii de centre vor
înregistra prezențele în tabelul cu echipele pe centre!!!). Este suficient să completeze unul dintre
membrii echipei, dar să menționeze cu ce colegi a fost. (durează 2-5 minute)

TABELUL cu grupe
Aici găsești toate informațiile despre centre (adrese, date contact), dar și datele voluntarilor (vă
vor fi utile la înlocuiri, dar și când vă întâlniți pentru proiectul Explorator). Linkul va fi postat la
descrierea grupului.

!!! Pentru orice nelămurire, ne poți contacta oricând pe FACEBOOK, mail sau la telefon.

4.3. FOARTE IMPORTANT!!

!! Este interzisă fotografierea copiilor! (Respectăm dreptul copilului la protejarea imaginii sale,
precum și clauza de confidențialitate din contractul de voluntariat.) Poți fotografia lucrările
realizate în timpul activităților și jocurile. Pot apărea copii în fotografie doar dacă sunt cu spatele
sau li se văd numai mânuțele.

!! Nu încurajăm schimbul de numere de telefon ori comunicarea pe Facebook, nici măcar la

insisțentele copilului. Interacțiunile de acest tip nu pot fi monitorizate / raportate / evaluate,
prin urmare nu fac obiectul activității de voluntariat și nu pot fi reglementate, iar organizația
noastră nu poate fi trasă la răspundere pentru consecințele lor.

!! Donațiile (haine, mobilier, aparatură electronică, alimente etc.) se pot face în nume personal,
însă numai după consultarea coordonatorului de proiect. Centrele pot avea protocoale diferite în
acest sens, pe care nu dorim să le încălcăm. Ca regulă generală, venim de câte ori putem în
sprijinul nevoilor materiale semnalate de centre, însă misiunea noastră este întâi de toate una
educațională și se reflectă în experiențele cognitive, subiective și afective oferite copiilor. Chiar
dacă la început copiii pot avea alte așteptări, cu timpul, ei conștientizează și învață să aprecieze
mai mult atașamentul, încrederea, empatia, preocuparea sinceră pentru viitorul lor.

!! Pentru propuneri de activități care implică terțe persoane (artiști, profesioniști din domeniul
educației, sportivi etc.), te rugăm să iei legătura cu echipa Ajungem MARI. Suntem dornici să

Kitul voluntarului 11
www.ajungemmari.ro
încheiem parteneriate interesante, însă acestea trebuie aduse și la cunoștința centrelor/
direcțiilor de protecție a copilului.

!! Asociația Lindenfeld nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele accidente

independente de voința noastră și de orice natură în care pot fi implicați voluntarii pe traseul
către locul de desfășurare a activității.

4.4. Materiale utilizate

Vei primi de la Ajungem MARI materiale de lucru efectiv (coli,

cartoane, plastilină, creioane colorate, etc.), disponibile la sediul asociației.
La începutul fiecărui modul, după ce voluntarii îi cunosc pe copii, estimăm
necesarul de rechizite pentru întreg modulul (sunt diferențe, de pilda, între
materialele de care au nevoie elevii de gimnaziu la matematica și cele pentru
arte plastice cu preșcolari). Coordonatorii de centre întocmesc liste pentru centrul lor și le
solicită, apoi fie vin să le ridice (pentru Bucuresti), fie le sunt trimise în județe prin curier.
Pentru materialele suplimentare (ex: printuri făcute de voluntari), se stabilește în fiecare
modul un plafon de cheltuieli pentru fiecare echipă, în funcție de fondurile disponibile. Înainte
de a se realiza o cheltuială, voluntarii o aprobă cu coordonatorul pentru a se asigura că se poate
face decontarea. Apoi, voluntarii aduc bonurile ștampilate, înainte de finalul lunii, când e
realizată cheltuiala. Recomandăm centrele de copiere din zonele universitare, unde costurile
sunt foarte mici. RUGĂMINTE: bonuri de valoare mai mare, nu 5 bonuri de cate 1 leu (toate sunt
înregistrare și centralizate separat).
Pentru deplasarea la centrele din afara orașelor de reședință, putem deconta bilete de microbuz,
de tren sau bonuri de benzină cu CUI fiscal, dacă avem contract de comodat cu voluntarul și se
justifică cheltuiala (să meargă mai mulți voluntari cu acea mașină). Decontăm un consum pentru
un drum dus-întors la centru/activitate, cu o medie de 7,5 l/100 km.

Pentru transmiterea de cunoștințe orele de sprijin scolar

Folosim manualele de la clasă și, doar în cazul în care copiii sunt performanți, luăm în
calcul cărțile tip culegere. De aceea, la prima întâlnire, observă nivelul copilului și încearcă să
identifici lacunele și nevoile (Poți apela la un test de tip quizz, dar încearcă să transformi
testarea într-o experiență cât mai puțin stresantă pentru copil, cu mici pauze pentru jocuri,
ghicitori, glume)
o Pe platformele edu.ro și didactic.ro găsești planificarea și programa școlară – iti vei da
seama ce ar trebui să știe de fapt copilulul astfel încât să poată ține pasul cu colegii săi.
o Informațiile se transmit în moduri interactive și se consolidează prin jocuri și mici
competiții. Pe grupul voluntarilor se găsesc mai multe cărți cu idei de activități
interactive/metode de lucru cu grupuri de copii.

Pentru transmiterea de valori 

o Povești cu tâlc – „Supă de pui pentru suflet”

o Exemplul personal - Povestești o experiență personală – bună/rea, reală/inventată. Apoi
tragi concluzii, verifici dacă au înțeles, le ceri și lor exemple – ție când …?

TOTUL CU MULTĂ JOACĂ!

Kitul voluntarului 12
www.ajungemmari.ro
 O să-ți placă la nebunie să lucrezi cu copiii pentru că nimic nu se compară cu
îmbrățișările de la finalul orelor! Va fi minunat! Spor și succes!

ANEXA 1 – JOCURI
Jocuri jucate la training

Jocuri de cunoaștere
 „Nana”
Copiii stau în cerc. Fiecare se prezintă cu numele lui și un nume pe care-l va avea în joc.
Fiecare copil trebuie să rețină numele de joc ale celorlalți participanți.
Exemplu: „Mă numesc Andreea și în joc voi fi Dede.” Apoi, unul dintre ei va pocni din
degete și își va spune numele, apoi va bate cu palmele pe genunchi și va zice numele altcuiva. Cel
numit trebuie să facă aceleași gesturi, dar să spună numele lui și al altui copil, care la rândul său
va duce jocul mai departe. Se va juca din ce în ce mai repede.
Este un joc de memorie, de atenție și de viteză de reacție.

 „Ghemul”
Copiii stau în cerc, iar unul dintre ei ține capătul sforii dintr-un ghem. Își va spune
numele și va arunca ghemul la alt copil. Copilul care primește ghemul va spune numele celui de
la care l-a primit și numele lui. Apoi îl va arunca la altcineva, care va proceda în același fel. Între
participanți se va forma o „pânză de păianjen”. La întoarcere se înfășoară ghemul, trecându-se pe
sub „pânza de păianjen”, astfel încât fiecare participant vine până la colegul de la care a primit
ghemul până când acesta este strâns de tot.
Este un joc de cunoaștere și ajută copiii să socializeze și să coopereze.

 „3 adevăruri și o minciună”
Fiecare participant va spune câte 4 afirmații despre el. Din aceste 4 afirmații, una trebuie
să fie minciună. Participantul numit de el trebuie să recunoască minciuna. Dacă o va recunoaște,
el va fi cel care va face afirmații despre el. Daca nu o recunoaște, copilul va alege pe altcineva să
găsească afirmația neadevărată.

Jocuri de creativitate

 „Orchestra”- cu sunete
Copiii stau în cerc și fiecare, pe rând, va produce un sunet (vocal/ cu mâinile/ cu
picioarele etc). Având contribuția fiecărui participant, va ieși (probabil) o melodie drăguță .
Oricum, distracția este garantată!

 „Dirijorul”- joc de mișcare

Toți copiii sunt așezați în cerc. Unul dintre ei va ieși din sala pentru ca ceilalți să poată
stabili un dirijor fără să fie văzuți. Când celălalt este chemat înăuntru și intra în mijlocul cercului,
ceilalți fac deja gesturi imitându-l pe dirijor. Dirijorul trebuie să schimbe discret gestul pe care
toți îl fac, astfel încât cel din mijloc să nu-și poată da seama cine dictează schimbarea. Acest joc
va învață copilul să colaboreze cu ceilalți. Dacă nu există o bună colaborare, dirijorul va fi
descoperit imediat.

 Fabrica sau „Ursulețul din gumă”

Copiii stau în cerc și își vor da imaginar, de la unul la altul, o bucată mare de gumă, căreia
fiecare îi va mai adăuga un detaliu astfel încât la sfârșit să fie un ursuleț. Este un joc de
colaborare, atenție, creativitate.

Kitul voluntarului 13
www.ajungemmari.ro
 „Oglinzile”
Copiii se așază doi câte doi, față în față. Ei vor face, pe rând, gesturi pe care celălalt le va
imita, încercând să facă mișcările în același timp, ca și când ar fi o oglindă. Rolurile se schimbă pe
rând, iar în faza finală preiau conducerea alternativ, în așa fel încât nu îți dai seama cine conduce.

Jocuri de atenție

 „Samuraiul”
Copiii vor sta în cerc, fiecare ținându-și mâinile cu palmele apropiate. Atunci când un
copil este samurai, va trimite „lovitura” sa spre un alt copil din cerc, care va ridica mâinile pentru
a se lăsa „lovit”. Pot încerca și copiii de lângă el să-l „lovească” din alte părți. Copilul lovit devine
la rândul sau samurai. Este un joc de mișcare și de atenție.

 „Îmbrățișările”
Copiii vor sta în cerc ținându-se de mâini. Unul dintre ei se va duce să îmbrățișeze un alt
copil, dar acesta nu se va lăsa îmbrățișat. El poate fi apărat doar prin îmbrățișările celor de lângă
el. Dar, la rândul lor, cei de lângă el, devin vulnerabili pe partea pe care nu sunt îmbrățișați. Este
un joc de atenție, colaborare, mișcare și viteză de reacție.

 „Ping-Pong”
Copiii se împart în două grupe. În fiecare grupă, copiii se aliniază, unul în spatele celuilalt,
pe unul sau pe două rânduri, în funcție de spațiu și de numărul de participanți. O grupă este
“Ping”, iar alta este “Pong”. Când moderatorul zice numele echipei și face un semn dinainte
stabilit, cei din grupul respectiv trebuie să sară. Cine nu este atent și sare când nu este cazul, va
trece la grupul celălalt. Este un joc de atenție și de mișcare.

 „Jocul cu palmele”
Copiii vor sta așezați în jurul unei mese, cu palmele pe masa. Ei își vor așeza palmele
astfel încât între palmele fiecăruia să se afle și cate o palma a celor de lângă el. Se va stabili
mișcarea de rotație și unul va bate o dată cu palma în masă, mișcarea propagându-se de la unul
la altul. Când unul dintre ei bate de două ori, se va schimba sensul de rotație. Cine bate greșit, va
scoate din joc palma cu care a greșit. 

Jocuri de consolidare si recapitulare

 „Radioul”
Copiii stau în semicerc, iar moderatorul învârte imaginar un buton trecând pe la fiecare
dintre ei. Ei vor bâzâi așa cum bâzâie un radio când își caută postul. Când găsește postul (adică
se oprește la un copil), cel la care s-a oprit va începe să spună o poveste/ un cuvânt/ o propoziție
pe care ceilalți o vor completa. Este un joc de atenție și de creativitate.

 „Bilețelul - Cine sunt eu?”

Fiecărui participant i se va lipi un post-it pe umăr pentru a nu putea să vadă ce scrie pe
el. Pe post-it vor fi scrise naționalități/ țări/ animale/ obiecte/ adjective (pot fi alese în funcție
de tema lecției din ziua respectivă) etc. Copilul va trebui să pună întrebări celorlalți participanți
astfel încât răspunsurile să îl ajute să își dea seama ce este el (ce scrie pe bilețelul lui). Ceilalți au
voie să spună/ cânte/ mimeze, dar nu au voie să spună direct răspunsul. Jocul dezvoltă atenția,
creativitatea și învață copilul abilitatea de a pune întrebările potrivite scopului său.

 „Run to..../ Aleargă la....”

Câțiva copii vor primi de la moderator un nume (de culoare/ de țară/ de orice altceva ce
trebuie să învețe copiii la ora respectivă). Alți copii vor rămâne deoparte. Și fiecăruia dintre ei
moderatorul îi va spune „run to yellow”(ex), iar copilul va trebui să alerge la copilul care a primit
numele respectiv.

Kitul voluntarului 14
www.ajungemmari.ro
 „Mima”
Se joacă într-un anumit timp dinainte stabilit. Copiii se împart în două echipe. Din fiecare
echipă, moderatorul va alege un copil căruia îi va da să mimeze ceva. Atunci când cei din echipa
lui vor ghici despre ce e vorba, vor câștiga un punct. După aceea vor proceda la fel și cei din
echipa cealaltă. Echipa care, la sfârșitul timpului de joc stabilit, are cele mai multe puncte va
câștiga jocul. Poate fi foarte ușor adaptat la orele de engleza.

 „Fazan”
Un participant zice litera „A” cu voce tare continuând în gând să spună alfabetul. Copilul
de lângă el îl va opri și i se va spune la ce literă a rămas. Cel care l-a oprit trebuie să zică un
cuvânt cu litera respectivă. Următorul va trebui să zică un cuvânt cu ultimele două litere ale
ultimului cuvânt spus. Jocul merge mai departe până când unul dintre participanți nu va știi să
spună niciun cuvânt cu literele respective și va ieși din joc. Copiii nu au voie să „închidă”
participanții la primul tur al jocului. Abia din al doilea tur vor putea fi spuse cuvinte de închidere.
Este un joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului.

Jocuri de echipa
 „Vrăjitorii, uriașii, piticii”
Două echipe egale pe marginile unui câmp de lupta delimitat de 2 saune. Fiecare echipă
se consultă 10 secunde ce rol va avea în următoarea bătălie: vrăjitori, uriași, pitici, după
principiul „piatra, foarfece, hârtie” – uriașii bat piticii, piticii bat vrăjitorii, vrăjitorii bat uriașii.
Fiecare categorie are un gest asociat cu un sunet, diferite de cele ale celorlalte categorii, pentru a
nu se confunda pe câmpul de luptă. La semnalul „1, 2, 3, pas si..” echipele întra pe câmpul de
lupta în alergare, cu toții reprezentând aceleași personaje (în echipă sunt toți pitici, toți uriași
sau toți vrăjitori). DOAR cei care ii pot bate pe adversari (de ex. Piticii pe vrăjitori), îi pot trage pe
ceilalți în echipa lor (ATENȚIE: doar pe câmpul de luptă, dacă nu au făcut deja pași înapoi și sunt
în CASĂ – acolo nu mai pot fi atinși). Câștigă echipa care adună cei mai mulți membri. 

 „Misiunea imposibila”
Tot grupul primește o misiune, ca în 10 minute să rezolve o listă de 15-20 de sarcini. Fiți creativi!
Dacă sunt copii mai mici, pe parcursul jocului puteți interveni să îi ajutați să colaboreze și să își
folosească fiecare abilitățile.

Lista rămâne deschisă. Puteți adăuga orice alt joculeț care se poate juca în interior și care
aduce copiilor bucurie. Să aveți multă inspirație!

Kitul voluntarului 15
www.ajungemmari.ro
 ANEXA 2 – MĂSURI DE IGIENĂ și PRIM AJUTOR

În toate formele de protecție a copilului, copiii sunt monitorizați și consultați periodic, iar
cazurile contagioase sunt izolate și cei cu boli transmisibile sunt ținuți în carantină și/ ori sub
tratament. Cele mai multe boli grave se transmit pe cale sexuală sau transfuzii, sau prin interacțiunea
cu anumite lichide din corpul bolnavului.

Așadar, pentru sanatatea ta si a copiilor:

o Spală-te pe mâini oricât de des este nevoie în timpul activităților; la sosirea și la plecarea
din centru, obligatoriu (ai acces la baie sau poți folosi spray/ gel antibacterian, șervețele umede -
putem deconta și noi);
o Încurajează copiii să se spele pe mâini cât mai des: înainte de a mânca, după ce au
strănutat/tușit, mers la toaletă etc. – daca e posibil, mergeți împreună să vă spălați pe mâini,
profitând de ocazie pentru a le arăta metoda corectă;
o În centre sau atunci când însoțesti copii, nu mânca cu mâinile murdare și/sau după
aceștia, si nu folosiți aceleași pahare sau sticle;
o Lucrează, pe cât posibil, în spații bine ventilate precum camerele de zi/studiu și mai
puțin în dormitoarele copiilor, pentru a reduce riscul transmiterii infecțiilor aerogene;
o Explică-le copiilor răciți sau bolnavi de ce este important să aibă grijă și mai mare de
igiena lor, să folosească batiste și săpun, etc. să se spele pe mâini, față, la ochi, nas etc.
o Nu împrumuta copiilor obiecte de igienă personală;
o Dacă observi sau afli că au păduchi copiii cu care lucrezi, evită contactul cu părul și
hainele lor;
o Evită contactul cu sângele (în caz de julitură, plagă deschisă etc.): în centre, cheamă un
membru al personalului, iar afară, folosește mănuși medicale pentru a curăța o plagă; dacă nu ai
de unde să cumperi, toarnă de sus apă oxigenată, dezinfectant etc. și roagă-l pe copil să țină
compresa pe rană (în funcție de leziune). În lipsa acestor materiale, igienizează rana turnând apă
și rugând copilul să mânuiască șervețele umede. La nevoie, o pungă curată poate fi folosită în loc
de mănușă;
o Evită contactul cu copiii atunci când ai herpes ori leziuni ale pielii (vizibile sau nu - după
manichiură/epilat, de exemplu). Evită contactul cu leziuni cutanate (răni, ulcerații, iritații etc.)
ale copiilor si secreții de orice fel;
o Dacă ai răni/ tăieturi, cel mai bine este să le bandajezi înainte de a merge la copii;
o Dacă știi că ai o afecțiune contagioasă, prezinți simptome de boală, ai stări de vomă,
diaree sau febră mare, anunță pe grupul voluntarilor că ești indisponibil și roagă un coleg să te
înlocuiască.
o Mulți copii iau tratament medicamentos pentru diverse tulburări, iar vremea extremă îi
poate afecta (de pildă, nu au voie să stea în soare torid, unii nici la mare nu pot merge, deci
trebuie verificat dacă, în cazul ieșirilor, au restricții inclusiv la bazinele outdoor). Unii copii pot
avea epilepsie. Dacă nu îi cunoști prea bine, întreabă educatorii care ți-i dau în grijă despre toate
acestea. Dacă sunt copii de curând veniți în acel centru/ apartament, cere asigurări din partea
personalului/ coordonatorului echipei de voluntari că situația lor medicală este cunoscută și
permite activitatea la care vrei să-i însoțești.

Alte măsuri pentru perioadele cu vreme caniculară:

- organizează ieșiri doar dimineața (până în ora mesei de pranz) și după ora 16
- hidratează copiii cu apă (nu foarte rece), nu cu sucuri (mai ales nu sucuri acidulate) și - regulă
de respectat MEREU - nu le da/ cumpăra Cola și energizante.

Kitul voluntarului 16
www.ajungemmari.ro
- asigură-te că sunt îmbrăcați lejer, dar nu aproape dezbrăcați (fără tricou, de exemplu, în cazul
băieților) și - mai ales - că au capul protejat de soare cu șepci, bandane sau pălării
- evită expunerea îndelungată la soare (deci și insolațiile)

Ca regulă generală, trebuie să ceri, înainte de a însoți copiii în afara centrului (atunci când la
ieșire nu participă și un educator/referent angajat al DGAPSC) datele de contact ale personalului
de serviciu din centru /apartament pentru a le putea aduce prompt la cunoștință orice situație
de urgență (leșin, insolație, accidentări ale copiilor).
Pentru situațiile grave, sună mai întâi la 112, apoi anunță personalul de serviciu și voluntarul
coordonator/ responsabilul cu organizarea ieșirii.
Orice incident (accidentare, stare de rău a copilului) trebuie consemnată în raportul tău/al
echipei, pe grup, chiar în acea zi, cu tag la coordonator și/sau echipa AM, și trebuie comunicată
prompt personalului DGASPC.

Câteva informații utile

Introduceri în epidemiologie și site-ul cdc.gov, extrem de util pentru informații despre boli:

Bolile copilăriei:
Există o serie de patologii în cadrul bolilor copilăriei, printre care: varicela, rujeolă, rubeola,
scarlatina și oreionul.

Hepatita A
Transmiterea hepatitei A are loc cel mai adesea prin ingerarea virusului hepatitei A, pe cale
orală, prin contactul cu obiecte, mâncăruri sau băuturi contaminate de fecalele unei persoane
infectate. Aceasta se poate întâmpla:
o Prin contact direct între persoane.
o Atunci când persoana infectată nu își spală mâinile corespunzător după ce merge la
toaletă.
o Atunci când părintele sau îngrijitorul nu se spală corespunzător pe mâini după
schimbarea unui scutec sau curățarea după o persoană infectată.
o Mâncare sau băutură contaminată (prin condiții sanitare improprii sau igienă personală
necorespunzătoare).

Hepatita B, Hepatita C
Hepatita B se transmite prin sânge și alte fluide infectate cu virusul HBV. Hepatita C se
transmite prin contact cu sângele unei persoane infectate. În activitatea de voluntariat, din
precauție, trebuie să evităm:
o Contactul direct cu sânge sau alte leziuni ale copiilor;
o Să folosim în comun instrumente care ar putea avea urme de sânge (periute, de ex)
o Să fim atenți la obiectele ascuțite în preajma copiilor
!!! Persoanele bolnave cronic de hepatita B pot disemina virusul fără să știe că sunt
bolnave. Hepatita B nu se transmite prin: folosit în comun instrumente pentru mâncat,
îmbrățișare, sărut, ținut de mână, tuse, strănut.

Hepatita D
Apare doar la oamenii infectați deja cu HBV (infecție sau suprainfecție), întrucât virusul
hepatitei D are nevoie de HBV pentru a se multiplica.

Tuberculoza
Bacteria responsabilă pentru TBC (Mycobacterium tuberculosis) este transmisă prin aer
de la o persoană la alta, atunci când un individ bolnav tușește, cântă sau vorbește. TBC nu este

Kitul voluntarului 17
www.ajungemmari.ro
transmisă prin: dat mâna, mâncare/ băutură, așternuturi sau toalete, sărut. Oamenii infectați
transmit cel mai frecvent boala celor cu care petrec timp în fiecare zi (familie, colegi).

HIV
Trebuie reținut că HIV NU ESTE TRANSMIS:
o Prin îmbrățișări, dat mâna, folosit aceeași toaletă, împărțit mâncare/ băutură/ farfurii/
pahare, sărut cu gura închisă.
o Prin salivă, lacrimi, transpirație care nu sunt amestecate cu sângele unei persoane HIV-
pozitive.
o Prin mușcături de țânțar, căpușă sau alte insecte care se hrănesc cu sânge; animale de
companie
o Prin aer, apă.
!!! HIV este transmis prin unele secreții și fluide ale corpului – dintre acestea, relevant pentru
activitatea noastră este doar sângele. Evitați contactul cu sângele copiilor (atunci când aceștia se
julesc, de exemplu).

ANEXA 3 – TRANSPORTUL COPIILOR

în timpul ieșirilor organizate de Ajungem MARI

Când însoțești copii la ieșiri, este de preferat să folosești mijloacele de transport în comun sau
taxi-ul. Numai în condiții obiective (nu există un alt mjloc de transport direct, ai la dispoziție un
timp limitat, nu putem închiria microbuz), poți folosi autoturismul tău personal. În acest caz,
este de înțeles că tu vei fi șoferul. Dacă o altă persoană conduce mașina ta personală, explică-i
șoferului toate riscurile pe care și le asumă atâta timp cât nu are autorizație pentru transport
copii sau contract de voluntariat încheiat cu Ajungem MARI.

Dacă îți asumi transportarea copiilor cu mașina personală, în calitate de șofer, îți
reamintim că trebuie să respecți toate prevederile din Codul rutier, iar vehiculul nu trebuie
folosit în nici un alt scop (distrarea copiilor, plimbarea lor în curtea / în jurul centrului,
exersarea abilităților de șofer amator etc.). Nu lua în mașină mai mulți copii decât numărul
scaunelor prevăzute cu centură de siguranță, cere-le copiilor să poarte centura inclusiv în timpul
staționării, nu permite copilului mai mic de 12 ani și 150 cm înălțime să stea pe scaunul din față.
Te rugăm să le explici copiilor responsabilitatea pe care și-o asumă orice șofer și regulile pe care
trebuie să le respecte în staționare/ în trafic, ca să le transmiți valori importante deopotrivă
pentru siguranța lor și a semenilor.

Informează-te despre Codul Rutier 2017. OUG 195/2002, actualizată 2017 la

http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1243 (articolul 36 paragrafele 11,
12, 13)

Kitul voluntarului 18
www.ajungemmari.ro