Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRASOV

FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE


SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE, anul III
conf.univ.dr. STAN ANGELA
asist.univ. GOTEA MIHAELA

SOCIOLOGIA FAMILIEI

BRASOV
-2005-

1
SOCIOLOGIA FAMILIEI
( 40%- activitatea din timpul sem: referat, prezenta, dezbateri pe temele colegilor)
( 60% - nota examen oral: 2 subiecte pe bilet)

Structura cursului:
1. Cunoasterea familiei: de la cunoasterea comuna la cunoasterea stiintifica
2. Istoric si tendinte actuale in Sociologia Familiei
3. Tipuri si structuri maritale si familiale. Grupul domestic
4. Functiile sociale ale familiei
5. Originea familiei. Ce aduce nou umanitatea in materie de familie. Tipologia familiei- relevanta criteriului
clasificare- taxonomie
6. Mariajul-incestul
7. Socialul si psihosocialul in alegerea partenerului. Mecanisme psihosociale
8. Viata maritala- casatoria ca proces multifactorial(stimuli-valori-nevoi)
9. Familia si rolul ei. Comunicarea in familie. Cariera in familie. Distributia sarcinilor domestice
10. Satisfactia si insatisfactia in viata de familie. Divortul si recasatoria
11. Familie, societate, control social.

CURS 1

Jean Baechler: “Grupurile si sociabilitatea”: “ Desi cuplul este cel mai mic grup posibil, pt sociologia
comparata acest lucru nu este un truism ci o exceptie. Doua cupluri modele isi revendica dpdv istoric
dreptul de a reprezenta cel mai mic grup posibil: fie familia nucleara, fie familia extinsa/ largita. In ambele
cazuri celula de baza e familia ci nu cuplul care nu e reprezentat si resimtit decat ca instrument al unui
scop ce il depaseste. Pretutindeni casatoria prilejuieste unul dintre principalele rituri sociale alaturi de
nastere, pubertate si moarte.”
Chiar avatarurile semantice ale conceptului familie subliniaza varietatea istorica a institutiilor pe care o
desemneaza.
Termenul, a aparut la Roma, provine din”famulus”( servitor) si a desemnat ansamblul sclavilor si al
servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis. Prin extensie de sens, familia a ajuns sa cuprinda agnati ( rudele
de linie paterna) si cognati ( pe linie materna) si sa devina sinonim cu gens ( rudele toate de acelasi sange-
comunitate formata din aceste rude).
Poulange scrie ca: “Ceea ce uneste familia antica este un fapt mult mai puternic decat nasterea,
sentimentele si forta fizica; este religia caminului si a stramosilor. Familia antica este o asociere religioasa
ce depaseste singura asociere potrivit naturii.”
In aceasta conceptie intalnim termenul de familie pana in Renastere- sec 14. Daca acceptam ca definitie
minimala a familiei cea propusa de Levi Strauss- “unitate mai mult sau mai putin durabila si socialmente
aprobata a unui barbat cu o femeie si a copiilor lor”- trebuie sa acceptam ca aceasta unitate sociala implica
o institutie larg raspandita, exprimata in diverse forme concrete. Multe au disparut, altele le-au luat locul,
dar familia a ramas ca o componenta a devenirii umanitatii.
Familia extinsa bazata pe un larg sistem de inrudire nu a rezistat in societatile puternic industrializate. In
mediul urban competitia profesionala, forta statului a condus la abandonarea unor trasaturi considerate
minore si conservatoare. Exemplu: intrarea femeii in contextul economiei de piata, iesirea lor partiala din
cadrul domestic bazat pe repartitia sexuala a obligatiilor, a atras alienarea feminina si o puternica miscare
in redistribuirea rolurilor domestice.
Notiunea de rezidenta comuna a familiei pe un anumit teritoriu.

2
Este oarecum amendat in conditiile nevoii de miscare. Evolutiile sociale au probat precaritatea armoniei
dintre familii si societate. Aceasta fiind inteleasa ca un refugiu pt indivizii aflati intr-o lume indiferenta si
ostila. Azi, familia tinde sa se reduca la cuplu cu fata spre viitor prin care un barbat si o femeie incearca
sa-si construiasca propria istorie, propriile valori. Legaturile de rudenie cedeaza locul legaturilor afective.
Opiniile despre familie:
1 Familia in criza, in descompunere
Dincolo de previziunile pesimiste este de constatat ca familia contemporana si-a micsorat dimensiunile si
rolurile ( doar s-au schimbat). Ea intretine relatii relativ superficiale cu cele de rudenie.
2 Recunoaste forta extraordinara a familiei de a se reconstrui pe masura ce acest lucru se dovedeste util in
cresterea eficientei fiecaruia dintre membrii.
Investitia in plan afectiv este foarte mare. Contradictia dintre cele doua modele este reala.

CURS 2
CAPITOLUL 1-“ CUNOASTEREA FAMILIEI- DE LA CONSTIINTA COMUNA LA SOCIOLOGIA
FAMILIEI SI DISCIPLINELE CONEXE”

1. Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica in problemele familiei


-virtuti-neajunsuri-necesitatea demersului stiintific
2. Abordarea complexa a familiei, conexiuni si interferente disciplinare
3. Principalele teme ale sociologiei familiei
4. Relevanta teoretica si practic-aplicativa a studierii familiei

1. Pentru majoritatea oamenilor cele mai multe raspunsuri sunt legate de realitatea socio-umana.
Subiecte precum : prietenia si dragostea, cresterea si educarea copiilor, succesul in viata, comportamente
deviante, intelegerea in familie etc. Aceste probleme se discuta in toate mediilesociale si segmentele
populatiei. Fiecare om are mai mult sau mai putin o conceptie despre viata de familie, are explicatii,
formuleaza predictii in legatura cu aspectele acesteia. Prin experienta cotidiana se ajunge ca pana la un
punct fiecare om sa devina expert in problemele ridicate de spatiul muncii si a vietii nemijlocite-
functioneaza cunoasterea comuna= sistem de reprezentari, cunostiinte, explicatii obtinute in mod spontan
fara cercetare sistematica si fara metoda, pe baza activitatilor si contextelor obisnuite. Pe termen lung are
loc confruntarea si ajustarea reprezentarilor si a schemelor explicative in functie de datele realului.
Cercetarile de psihologie sociala si sociologie au dovedit cat de rafinate sunt strategiile cognitive ale
individului obisnuit. Ele imbina observatiile proprii cu observatii ale semenilor obtinute prin discutii
informale, generalizeaza, formuleaza ipoteze, atribuie cauze, face inferente suficient de sofisticate. Aceste
strategii sunt spontane, incomplete, dar au multe puncte comune cu cunoasterea stiintifica.
1.1 Virtuti ale cunoasterii comune
a) Este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majoritatii indivizilor( alegerea partenerilor
conjugali, intyemeierea familiilor fara sa fi citit tratate de sociologie si fac acest lucru inca de la
inceputurile familiei). Sociologia familiei nu se poate dispensa astfel de cunoasterea comuna caci pe baza
ei se fac predictii etc. .

3
b) Pentru investigatiile sistematice de anvergura ale sociologilor, psihologilor, antropologilor, datele
culese prin interviu, chestionarele etc. reprezinta materia prima pentru constructiile ulterioare, oricat de
subtile apar ele in final. Sociologul nu confunda descrierea si explicarea unui fenomen cu reptrezentarile si
interpretarile subiectilor implicati, practicanti ai lui.
c) Cunoasterea comuna nu trebuie gandita ca ceva omogen, amorf, difuz; ea e puternic diferntiata pe
un coninuum care porneste de la constatari simple, clisee, prejudecati, pana la observatii si rationamente
profunde, explicatii si interpretari nuantate. In functie de gradul de inteligenta, nivelul de cultura,
multitudinea si varietatea experientelor, socio-culturale, nespecialistii in disciplinele socio-umane au grade
diferite de intelegere ale acestora( romancierii, scriitorii etc.). Avand in vedere constiinta comuna medie
mai ales varfurile sale, cu greu pot fi gasite constatari si explicatii ale disciplinelor sociologice, care sa nu
aiba un corespondent in perimetrul ei. Diferentele intre cunoasterea comuna si cunoasterea stiinifica in
elaborarea teoriilor este adesea mai degraba de limbaj. In domeniul socio-umanului distanta dintre
cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica este mai mica decat in alte zone ale cunoasterii.
1.2.Neajunsuri si limite ale cunoasterii comune.Necesitatea demersului stiintific.
1. In descrierea, explicarea si interpretarea structurilor, fenomenelor psiho-sociale intervine in mare
masura subiectivitatea: interese, aspiratii, valori ale unei persoane sau a unui grup. Subiectivitatea poate
deforma perceptia comuna a realitatii. In anumite imprejurari si pentru anumite date ale realitatii sociale
imaginile pot fi adecvate dar in absenta unui control prin metodele stiintifice, nu sti cand sunt adecvate si
care sunt adecvate. Subiectivitatea nu e exclusa nici in cercetarea sociologica, dar exista in principiu
posibilitatea de a o circumscrie.
2. Chiar daca perceptiile obtinute la nivelul simtului comun ar fi corecte si pertinente, ele sunt
intotdeauna particulare, adica sunt rezultatul unui context specific. Simtul comun are tendinta de a
generaliza si absolutiza constatarile pe marginea unei situatii specifice la fenomen ca atare ceea ce
inseamna ca transfera caracteristicile unui fragment al realitatii sociale immediate in caracteristici
universale. Cunoasterea stiintifica inseamna cercetare sistematica in care este cuprinsa( pe baza de
esantion) intreaga populatie la care se refera( reprezentativitatea).
3. Cunoasterea comuna cade relativ usor in situatia de a inregistra doar legaturile aparente intre
dimensiuni si factori, si datorita registrului restrans de cazuri cu care opereaza. Cercetarea stiintifica ia in
considerare un complex de variabile pune in lumina legaturile mai profunde, nesesizabile cu ochiul liber.
4. Cunoasterii comune ii lipseste prcizia. Constatarile sunt formulate in termeni vagi pentru ca nu se
bazeaza pe masurare.
5. O sursa importanta a cunoasterii comune sunt cliseele si stereotipurile sociale-judecati apreciative
care circula cu mare frecventa in anumite medii socio-culturale. Sunt insusite si aplicate/practicate fara sa
fie trecute prin gandirea si experienta proprie. Aceasta teza e in principiu adevarata dar la intervale mari
tinde sa capete o universalitate. Prin tenta lor generalizatoare si pretentia de a fi judecati universale,
cliseele si stereotipurile sociale au valoare mica de adevar si uneori au proprietati disfunctionale in relatiile
intergrupale si interpersonale.(stereotipuri de rol, de gen, de etnii, etc.)
1.3. Necesitatea cunoasterii stiintifice.
Abordarea stiintifica a familiei are in mentalitatea cotidiana o sursa importanta de inspiratie ce depaseste
nivelul acesteia prin asumarea catorva desiderate:
1. Dobandirea de date cat mai exacte despre un ansamblu de dimensiuni ale fenomenelor, a
dinamiocii si a functiilor grupului familial.
2. Surprinderea complexitatii prin tendinta de abordare globala, inclusiv prin comparatii pe verticala
timpului si orizontala spatio-temporala a familiei- ca sa poti face o tacsonomie, ca sa poti intelege
tendintele actuale legate de familie trebuie sa faci doua comparatii: cum a evoluat familia romana in
decursul istoriei, si ce se intampla acum in lume.

4
3. Ipotezele, teoriile trebuie sa poata fi verificate, confirmate si prin aceasta sa aiba puterea predictiva
si sa fie utilizate ca baza pentru interventia practica. Datorita varietatii tendintelor care se manifesta la
nivelul mentalitatilor cotidiene familiale, viata e mult mai grea.
Rigoarea sociologiei familiei e mult mai mica chiar decat in alte discipline care se ocupa de societate.

CURS 3 (CONTINUARE)

2. Conexiuni si interferente disciplinare


Familia (unitatea fundamentala a sociologiei) a reprezentat un obiectiv central de reflectie ca si de politici
sociale. De aproximativ un secol, focalizeaza interesul mai multor discipline stiintifice, juridice(dreptul
familiei), economice( studiul bugetelor de familie, studii de piata privind preferintele de consum a
familiei), demografice( nuptialitatea, fertilitatea, divortialitatea), psihiatria( cu accent pe familia ca mediu
terapizant de maladii psihice). Viziunile acestor discipline se difera dupa criteriile:
A)-de la macrosocial: sociologia, economia, demografia, istoria
-de la microsocial: microsociologii, psiho-sociologii, psihiatria
B)-de la discipline formal normative: juridice, etice, politice
-de la discipline informal descriptive: sociologia, antropologia culturala, psihiatria, psiho-sociologia.
Aceste delimitari sunt mai mult de principiu; de fapt, intre disciplinele care studiaza familia sunt multe
interferente, suprapuneri. E usor de observat ca la formularea cererii de casatorie exista o declaratie ca
fiecare din cei doi a comunicat celuilalt problemele de sanatate pe care le are. Dreptul familiei contine
conditii pt casatorie, starea de sanatate psihica etc.
Interferente disciplinare
 Demografie-psihologia sociala: daca demografii vor sa descopere nivelul constatarilor
cifrice si vor sa explice, sa prevada comportamentul demografic al populatiei, ajung la concepte, teorii
fundamentale din psiho-sociologie: valori, atitudini, teoriile socializarii, invataturile sociale, disonantei
cognitive, procesului atributional, procesului decizional.
 Istorie-sociologia familiei:in masura in care istoria a trecut de la consemnarea
evolutiilor(mai ales politice) la o istorie sociala( a institutiilor, mentalitatilor, viata cotidiana), familia
devine un obiect de interes.
 Sociologia familiei- psihologie sociala: in calitate de microsociologie, sociologia familiei
se suprapune aproape in totalitate cu psiho-sociologia = status-rol, asteptari de rol, afectivitate si
cooperare, problemele legate de socializare, educatie, raporturile decizionale in familie, raportul
intragenerational in familie.
 Sociologia familiei- antropologia culturala: prin nazuinta spre globalitate, doua
discipline se suprapun pana la identificare. Pana in 1950 existau 2 deosebiri: (1) sociologia utiliza in
cercetarile sale metode cantitativ statice; cercetarile extensive: chestionar; (2) antropologia utiliza in
cercetarile sale metode calitativ intensive:observatii externe, participative. Prin traditie, antropologii se
ocupa cu sociologii simple, omogene:triburi, iar sociologia cu sociologii complexe, puternic
stratificate:urbanism etc. cele doua discipline s-au apropiat in prezent:antropologia- nevoia cuantificarii,
sociologia- nevoia calitativului. Se mai pastreaza doua diferente: sociologia foloseste mai ales rezultate
obtinute de stiinte conexe, in timp ce antropologia este mai saturata de cercetarile de cultura comparata. Pt
sociologie sunt importante achizitiile antropologiei la urmatoarele capitole:- raporturile de rudenie si a
criteriilor de descendenta; - diversitatea tipurilor de familie.

5
Constatarea unor diferente intre culturi in cadrul antropologiei au dus la constientizarea relativismului
cultural. Cercetarea in materie de familie trebuie sa fie inter-, intra-, si trans- / disciplinara. Pe de o parte
familia este multicauzal determinata, pe de alta ea produce efecte multiple prin functionarea ei.
Interdisciplinaritatea e mai necesara cand e vorba de propunerea de solutii practic explicative.
Dificultati ale cercetarii interdisciplinare
1. De ordin teoretic
Specialistii participanti comunica greu intre ei datorita conceptelor specifice in care s-a structurat fiecare
disciplina
2. Practic-organizationale
Cine conduce? Ce rol are fiecare specialist in derularea cercetarii? Cum se intocmeste raportul de
cercetare? Costurile unor asemenea cercetari sunt mari cand echipa este mare?
Solutia practicata acum e ca acelasi cercetator sa practice o viziune interdisciplinara, dar sa se specializeze
pe o problema.

3. Principalele teme ale sociologoiei familiei


1. Aparitia, evolutia grupului familial, factorii determinanti in schimbarea structurii si functiilor
familiei( tipologia familiei).
2. Factorii sociali si psiho-sociali ai alegerii partenerului conjugal
3. Status-rol-asteptari de rol, dinamica rolului(ciclul vietii familiale)
4. Divort. Recasatorie-cauze si consecinte
5. Familia si societatea

Relevanta teoretic si practic aplicativa a studierii sociologiei familiei:


A) Dpdv a cercetarii fundamentale, familia este: (1) o unitate sociala, bine circumscrisa
si relativ stabila, e un cvasilaborator (prezinta avantajele rigorii apropiate de experiment; numarul mic de
membrii se pot urmarii, inregistra cu mare precizie.); (2) datorita numarului redus de membrii, cercetatorii
pot mai lesne aspira la realizarea unor imagini globale; (3) data fiind importanta familiei in viata sociala,
datele obtinute au semnificatie –pot realiza\ o fresca a societalului.
B) Par a fi cele mai relevante aspecte practic aplicative.
1. –prognoza si politica demografica- trebiue tinuta seama de conceptia si
natalismul populatiei
2. –chiar si in sociologiile care au preluat o buna parte din sarcinile de familie,
familia ramane instanta educativa si socializare.
3. –se vorbeste de terapia prin familie, considerandu-se ca aceasta e cel mai
important grup de suport
4. –rezultatele sociologiei au relevanta si pt marele public: sondajele de opinie si
cercetarile sociologice despre familie(problemele tinerei familii).

6
CURS 4

CAPITOLUL II
“ISTORIC SI TENDINTE IN ABORDAREA SOCIOLOGICA A FAMILIEI”

1. Principalele momente istorice ale studiilor sociologice despre familie

1.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor


1.2. Alexis de Tocqueville
1.3. Auguste Comte
1.4. H. Morgan
1.5. F. le Play
1.6. E. Durkheim
1.7. Scoala Americana de Sociologie
1.8 Cercetarea sociologica romaneasca interbelica privind familia
1.9. Conceptii postbelice americane:
1.9.1 Parsons
1.9.2Goode

2. Tendinte actuale in sociologia familiei


2.1. Actualitati tematice
2.2. Orientari teoretico-metodologice

1. Principalele momente istorice ale studiilor sociologice despre familie

1.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor


Miscarea de idei in orice disciplina este determinata de 4 categorii de factori:
a) factori intrinseci disciplinei respective
b) achizitiile din campul disciplinei conexe
c) marile orientari cultural-filosofice
d) transformarile din viata sociala (factori economici, politici, tehnologici, legislativi) si
modificari ale structurii si mobilitatii sociale.
Pentru disciplinele socio-umane, legaturile sunt directe, inclusiv in ceea ce priveste structura si
functiile familiei. Nu este determinismul rigid, rezumat de Marxism, caci familia influenteaza alte
institutii sociale si configuratia societala de ansamblu. Societatea familiala a aparut si s-a dezvoltat in
cultura euro-americana, reflectand in continutul ei tematic si teoretic-metodologic, tendintele majore ale
evolutiei familiei in contextul schimbarilor probabile.
Problemele legate de familie apar in forma aceasta in societatea capitalista. Pe masura dezvoltarii
capitalismului, familia cunoaste mutatii si crize: familia nucleara in expansiune face cu greu fata unor
difilcutati precum boala, batranete; munca unui singur membru al familiei (tatal, de regula) nu mai este
suficienta, fiind necesara angajarea celorlalti membrii.
Familia cu problemele ei intra in atentia analistilor si datorita contactului cu alte culturi (alte forme
de familie) decat cele anterior cunoscute.
J. Bachofen in “Matriarhatul. Studii asupra naturii religioase si juridice a ginecocratiei in
antichitate” (1861), expune rezultatele analizelor sale asupra unor texte biblice, mituri si alte productii

7
literare ale antichitatii. Pleaca de la ideea ca anumite institutii sociale se transpun in productiile culturale –
concluzia existentei unor forme de familie anterioare celor centrate pe tata (matriarhat).
Trecerea de la matrarhat la patriarhat s-a produs prin aparitia unor zeitati noi masculine. Din
perspectiva riguros stiintifica si empirica, astfel de incercari par naïve, dare le au fost un gen de analiza de
continut.
De problemele familiei se mai ocupa psihanaliza, antropologia structuralista, psihologia.
Carbonier in “Dreptul flexibil” (1992) afirma ca, daca in urma cu 100 de ani sociologii se interesau
de unde vine familia, azi, ei se intreaba incotro se indreapta. Fiecare timp al istoiei a avut probleme
prioritare pe care le-a abordat.
Fondatorii sociologiei si-au elaborate conceptiile intr-un context instabil, bogat in dezbateri, un
amestec de regrete si profetii, nostalgii ale trecutului si viziuni utopice. Ei s-au aplecat asupra efectelor
revolutiei industriale, asupra degradarii conditiilor de viata ale muncitorilor confruntati cu o noua
organizare a muncii si la izolare. Domeniul ce le parea a fi amenintat era familia.
Transformarile care i-au afectat structura sunt interpretate ca semne ale unei crize profunde ce
cuprindea o societate destabilizata si care isi cauta un nou echilibru.

1.2. Tocqueville
Subliniaza legaturile dintre schimbarile sociale si familie.
Considera societatea drept cauza a legilor si obiceiurilor ce reglementeaza conditia familiei.
Face comparatie intre familia americana si cea franceza. In timp ce europeanul cauta sa scape de grijile
domestice tulburand societatea, americanul are un cult pentru ordine si considera ca familia trebuie sa-si
asume o functie reglatoare, capabila sa canalizeze pozitiv pasiunile. Europeanul cultiva germenii
dezvoltarii chiar in interiorul familiei, devenind indiferent la necesitatea respectarii legilor.

1.3. Auguste Comte


Daca familia este sursa si element al societatii, aceasta din urma exercita o actiune asupra primei.
Constata degradarea legaturilor familiare traditionale, dar subliniaza capacitatea de rezistenta a
familiei.
Subliniaza continuitatea dintre individ-familie-societate.
Se intereseaza de relatiile afective din familie – contribuie la dezvoltarea morala a oamenilor.
Viata domestica este legatura naturala necesara ce asigura metamorfoza unei existente strict personale
intr-o existenta sociala eficace din punct de vedere moral. Aceasta face din familie o institutie de
neinlocuit, dar familia are si imperfectiuni. Egoismul colectiv ce face sa prevaleze unitatea sa asupra
societatii, chiar daca presiunea sociala adapteaza familia la o destinatie mai generala.

1.4. H. Morgan
 “Liga iroquezilor”
 “Sistemele de consaguitate si rudenie ale familiilor nevoiase”
 “Societatea veche’
Timp de 20 ani a urmarit viata iroquezilor (indienii americani) prin observatie exterioara,
interioara, participativa.
Concluziile se bazeaza pe cercetarea componentelor concrete ale actiunilor familiale, materiale
produse de aceasta continuitate, pe identificarea a 2 realitati diferite:
a) cea a relatiilor afective dintre membrii familiei din comunitate;
b) un anumit sistem moral si juridic nescris format din norme, reguli.
Intre cele 2 realitati sunt slabe corespondente, relatiile reale devastandu-le pe cele formale.

8
A schitat o evolutie a formelor de organizare familiala:
 totala nestructurare a relatiilor dintre sexe
 hoarda primitive (40-50 indivizi) in care nu exista reglementari.
 familia inrudita dupa sange in care apare prima interdictie de realtii sexuale (parinti si
copii-incest)
 familia pe grupe (tabuul sexual si de casatorie se extinde si la frati, surori si veri de
gradul I)
 familia monogama
In demersul sau privind familia, apeleaza la explicatii economice, demografice, de structura sociala
etc. Etapele descrise de el au fost preluate de cei care au incercat sa faca corelatii intre dezvoltarea sociala
si cea familiala – au fost preluate si generalizate de toate societatile.

1.5. F. le Play
S-a referit la dezordinea sociala, demoralizarea maselor, inmultirea familiilor instabile, dar a aratat ca
pentru a stabiliza societatea si familia nu este suficienta cresterea nivelului de trai.
Vorbeste despre necesitatea intaririi din punct de vedere moral al legaturilor devenite prea flexibile.
Bogatia si dezvoltarea tehnica nu duce automat la fericirea oamenilor.
Familia este o asociere naturala – trebuie sa existe pe baza de legi naturale.
Nici un contract social nu poate inlocui dragostea naturala dintre copii si parinti; sfera privata trebuie sa
sustina sfera vietii publice. O viata de familie precara nu duce decat la suferinta sociala.
Le Play are 2 lucrari, fiecare interesand pentru o anumita componenta:
1. “Muncitorii europeni” (1855) – observa familiile muncitoresti, entitati pe care le considera revelatorii
pentru starea sociala globala in perspectiva; pune la punct monografia ca tehnica de observatie directa si
culege date de teren pe care le coreleaza cu mediul si cu istoria familiei. S-a ocupat de bugetul de familie.
2. “Reforma sociala in Franta” (1864) – considera revolutia franceza o greseala istorica pentru ca a
inlaturat structurile patriarhale. Cauta alte temelii posibile pe care sa se aseze o noua ordine stabila. Pentru
aceasta identifica 3 tipuri mari de familie:
a) Familia patriarhala: toti fii se casatoresc si se stabilesc in aceasi gospodarie - tinde sa oprime
individul si degeneraza in rutina.
b) Familia instabila moderna: copii casatoriti parasesc familia si devin independenti - individualism
exagerat - distruge familia.
c) Familia tulpina: un copil ramane cu parintii si preia gospodaria - tip ideal de familie, mediu optim
de lupta impotriva degradarii sociale.
Nu-si fixeaza o directie de cercetare care accepta asupra determinarii socialului, asupra problemei
reformei mostenirii. Este evidenta tenta moral religioasa in considerarea familiei moderne ca degradata. In
spatele clasificarii stiintifice a modelelor de familie se ascunde un proiect politic de reforma a dreptului de
mostenire.
Durkheim arata ca Le Play a vazut in familiile patriarhale si tulpina puncte de reper valoric.

1.6. E. Durkheim
Teme abordate:
 destructurarea economiei familiale traditionale;
 specificul raporturilor conjugale si diminuarea vietii private;
 raporturile familiale si sinuciderea;
 pasiunile si dezamagirile vietii de familie;

9
Propune realizarea unui studio istoric al statutului familiei europene la sfarsitul secolului al XIX-
lea pentru a vedea legaturile acesteia cu formele ei anterioare. Familia moderna contine formele
prescurtate ale dezvoltarii ei istorice. Istoria a insemnat o intrerupere a familiei ca numar de membrii si ca
impirtanta istorica si economica – corelativa cu extinderea modului social de la sat la orsa si de la oras la
stat.
Il intereseaza familia inscrisa in mediul liberal al timpului sau, si in acest context, raporturile dintre
stat si familie (structurile exterioare ce influenteaza viata de familie). Cercetarea ar trebui sa duca la un
nou cod civil.
S-a ocupat de corelatia intre numar sinuciderilor si starea civila a sinugicasilor.

1.7. Demersurile Scolii Americane de Asistenta Sociala


In anii ’20-’30 sociologia americana a familiei se confunda cu tratamentul ethnic al problemelor
sociale ridicate de somaj, criza si adaptare culturala. Aceste probleme erau acut resimtite de familie. Statul
dorea gasirea de solutii practice ale problemelor; pragmatismul si protestantismul dorea sa-si intemeieze
deciziile pe temeiul unor informatii stiintifice, de aceea a incurajat astfel de cercetari.
Lucrarea lui W. Thomas si F. Znanieski – “Tanarul polonez in Europa si America. Monografia
unui grup immigrant” (Chicago 1918-1920) se inscrie in tematica crizei si adaptarii sociale.
Desi se ocupa de un anumit grup immigrant, lucrarea are o suprafata teoretica mai mare,
incorporand si o dimensiune istorica. Impreuna cu lucrarea lui Fraiser – “Familia neagra in SUA”,
celelalte cercetari nu depasesc decat putin nivelul de comentare a datelor empirice. Ramanerea la
rezultatele concrete poate ascunde pericolul centrarii intr-un empirism plat si cenisiu, fara relevanta
teoretica (Martine Segalin – autor de manual de sociologie din Franta). Dar are avantajul de a nu produce
speculatii nefondate (Ilut). Utilizeaza ca proceduri chestionarul, vizite repetate la domiciliu, analiza de
continut, discutii ample cu membrii familiilor investigate. Acest gen de studii pot fi reunite sub denumirea
de “Asistenta sociala”.
Desi, nu s-a pornit de pornit de la mari teorii, au ajuns la microteorii, pe baza datelor culese: teorii
cu privire la asteptarile de rol, conform carora neintelegerile din familie pot fi explicate prin diferentele in
viata de familie si situatia reala din casnicie.
Acestor cercetari nu li se poate reprosa lipsa teoretizarii, reprezentativitatea pentru ca ele s-au
focalizat numai pe familiile cu carente economice, psihologice.

1.8. Cercetarea sociologica romaneasca in probleme de familie si asistenta sociala in perioada


interbelica
Scoala Sociologica de la Bucuresti: Dimitrie Gusti, alaturi de care s-au aflat Mircea Vulcanescu
(filosof), Traian Herseni (psiholog) si Henri Stahl (metodolog) a studiat familia prin metoda monografica
bazata pe culegerae sistematica de date in vederae elaboarrii unor ipoteze. Gusti va defini familia pe
criteriul izolarii satelor studiate.
Scoala a abordat familia, pe de o parte, ca microgrup, cu sarcini si roluri perfect conturate si
divizate, dar si din perspective comunitatii.
Dupa Gusti, specificul familiei rezida in integrarea completa a indivizilor prin anihilarea vointei
individuale si prin supunere fata de vointa colectiva (obiceiuri, interese comune). Familia este grupul
natural, fundamental al societatii care asigura transmiterea mostenirii biologice de la o generatie la alta.
Familia este un tip comunitar special de vointa sociala ce pune in miscare cadrele si manifestarile sociale.
Dupa Herseni, familia este unitatea fundamentala si universala a societatii in care au loc toate
procesele esentiale menite sa satisfaca nevoi umane. Familia este locul de referinta al individului,
universal propriu si specific de comunicare, cooperare, interrelationare si orientare sociala in care se

10
transmit si se valorifica modele de comportament bazate pe norme si valori socialmente acceptate.
Functionalitatea familiei bazata pe model parental este orientata spre dobandirea unui status socio-
profesional pentru descendenti, asigurand socializarea si integrarea acestora in societate, cat si permanenta
si orientarea familiei.
La nivelul practicii, perioada interbelica s-a caracterizat prin fenomenele sociale grave cu impact
asupra traiului familiei: foametea, stari materiale proaste, morbiditate, mortalitate infantial, devianta,
delincventa. Aceste fenomene trebuie circumscrise, studiate sistematic si traduse in propuneri de masuri
de asistenta sociala stiintifica. Exista aici, o corespondenta cu pragmatismul american. Scoala romaneasca
este un reflex al traditiei romanesti, dar si un reflex al noilor curente de gandire.
Deziderate ale miscarii
a) Sa permita cunoasterea problemelor sociale ale familiei dezorganizate: fenomenul vagabondajului,
delincventa juvenila, prostitutie.
b) Sa elaboreze tehnici de interventie direct ape problemele sociale mentionate – asistenta sociala
deschisa, nu bazata pe categorisiri.
Acest gen de intelegere va facilita atat cunoasterea obiectiva a mediului social ce determina
respingerea fenomenelor, identificarea cauzelor care le declanseaza si rezolvarea acestora pe baza de
integrare in munca. Aceste actiuni urmau sa fie realizate de personal specializat cu pregatire
complementara (juristi, economisti).
Teme:
 problema dependentilor asistati;
 problema conditiilor de viata din ferentari
 conditiile de munca si situatia familiala a unui lot de 100 de familii muncitoresti.
1.9. Cercetari postbelice americane
In SUA se produce o puternica crestere economica, ridicarea calitatii vietii, explozie demografica –
orientarea cercetarilor spre subiectele familiei normale.
Studiile au fost grupate in:
a) orientare structuralista interesata de legaturile dintre familie si societate;
b) orientare complementarista interesata de interactiuni de rol in interiorul familiei;
c) orientare actionalista care studiaza componentele familiilor in fata unor evolutii si situatii date;
1.9.1. Parsons
“Familia – socializare si procese interactionale” (1955)
Lanseaza teza izolarii structurale a familiei nucleare; a fragmentat familia largita, a scos cuplul
conjugal din reteaua de parentalitate largita, a redus functiile productive, politice si religioase ale familiei.
Au ramas ca importante :functia de socializare, echilibru psihologic al sotilor, functia de consum. Fondata
pe misiunea libera a celor 2, familia nucleara este izolata de clanul familial si legata direct de sistemul
social. Prin rolurile jucate de barbati si femei in familie se asigura mentinerea subsistemului familial in
sistemul social global; barbatul prin functia lui instrumentala de a castiga, este angajat in economia
societala (leaga familia de societate), iar femeia prin functia emotional-afectiva leaga familia de interior.
1.9.2. Goode
“Revolutia mondiala si modelele de familie” (1963)
Subliniaza fapte si idei noi:
Familia si parentalitatea sunt vazute ca forte cauzale ale istoriei – raporturi de determinare dintre
procesele macro (industrializare, urbanizare).
A facut distinctia dintre modelele ideale ale familiei si configuratia efectiva a familiilor in diferite
contexte culturale – vine in continuarea ideiilor anterioare: sa vezi caracteristicile relatiilor de familie
pentru a intelege cum se produce socializarea.

11
Varietatea modelelor de interactiune intre familie si alte institutii in schimbarea sociala.
S-a orientat catre dimensiunea diacronica a familiei prin abordarea problemelor specifice ale
varstelor si generatiilor (conceptul de ciclu al vietii familiale).

CURS 5
2. Tendinte actuale in sociologia familiei

2.1. Actualitati tematice


Schimbarile in pozitia si rolul familiei in societate ca si cele din interiorul familiei s-au tradus repede in
teme noi de cercetare.
In anii ’70 (o data cu revolutia sexuala din ’60), au fost 2 mari orientari care au marcat evolutia studiilor
despre familie – formularea unor teorii mai generale:
a) separarea sexului de reproducere, a iubirii de casatorie;
b) un nou val al miscarii feministe a concentrat atentia asupra explicarii variabilei statutului
femeii in familie.
Se nasc astfel 2 intrebari:
 Daca diviziunea sociala a muncii duce la o atat de mare stratificare a puterii si a
prestigiului, atunci diviziunea muncii casnice trebuie sa suporte efecte similare?
 Care este legatura intre formele de mariaj si familie si stratificarea pe sexe? Raspunsul
presupune apelul la cercetarile istorice si culturale comparative - impunerea unor date si metode noi de
cercetare-sociologia istorica, demografia istorica, in care sa se identifice la scara macro, raporturile intre
economia moderna, structuri si componente familiale.
Directii de cercetare:
a) Anticipata de Goode, studiile se centreaza pe diacronic familial prin imbinarea unor date cantitative si
calitative de istorie, psihologie sociala a ciclului vietii familiale, atat la nivel macro, cat si pe studii de caz.
b) Continua sa fie actuala tema relatiei dintre tehnologiile de producere a bunurilor, serviciilor si modele
de familie.
c) Divortul si recasatoria: se cauta variabilele importante in disolutia mariajului. S-au stabilit 4 seturi de
variabile raspunzatoare pentru divort:
 conditiile premaritale: scoala, varsta, apartenenta socio-profesionala a familiei
consanguine;
 investitiile materiale si psihologice pe care le fac partenerii in casatorie;
 fortele pietei muncii: ocupatia, somajul etc.
 atitudinea fata de divort inscrisa pe fundalul conceptiei despre viata. Se acorda atentie
consecintelor divortului. Agentul se deplaseaza de la micro spre macro.
d) Stiluri de viata alternative fata de familia clasica:
 formele de coabitare nonconventionale – uniune libera (concubinaj) – configuratii clasice
fara reglementare oficiala (actul de casatorie);
 coabitarile homosexuale ocupa un loc important – probleme legate de recunoasterea
casatoriei si adoptia copiilor;
 familia monoparentala: are mai multe surse-divort, deces, ca optiune, tempora prin
parasirea domiciliului, detentie, plecari in strainatate.
e) Relatiile parinti-copii: se vorbeste acum de o relatie bilaterala.

12
2.2. Orientari teoretico-metodologice
O problema care se pune este relatia dintre globalitate si rigoare. Americanii sunt foarte atenti la
reguli, europenii fiind mai reticenti.
a) Desi trecuta in umbra, paradigma functionalista si mai ales cea sistemica continua sa fie
prezenta pe linia sistem-subsistem, intrari-iesiri si analiza de retea.
b) Continua sa fie operanta teoria interactionismului simbolic, cu insistenta pe emergenta ereditatii
familiale din interactiunea actorilor pe baza simbolurilor si asteptarilor de rol. Metodele calitative au o
capacitate descriptiva mai mare decat cele cantitative.
c) Paradigma costuri-beneficii
 In descrierea, explicarea si predictia actiunilor umane trebuie sa luam in calcul
costurile-beneficiile pe care actorii in cauza le angajeaza;
 Actorii sociali iau in calcul in deciziile lor, raporturile intre capitalul detinut, costurile,
beneficiile implicate; ei sunt capabili sa aleaga varianta optima (TAR); Becker a aplicat aceasta paradigma
in analiza familiei, argumentand ca aproape toate aspectele legate de ea pot fi explicate in termeni de
capacitate, costuri rationale, cu o conditie-introducerea capitalului informational;
d) O variabila mai slaba a paradigmei, desi anterioara ei, este teoria schimbului social:
interactiunile dintre oameni, asocierile se fac in virtutea unui schimb de bunuri si servicii materiale si
simbolice (functioneaza legea reciprocitatii) – s-a opus la o teorie a echitatii care pune in ecuatie
Acosturile/bemeficii=Bcosturi/bemeficii.
Tratarea familiei in functie de costuri si beneficii si TAR pune in dicutie o anume saracie a teoriei,
din cauza raporturilor intime din familie (oamenii se percep intr-un fel in familie).
e) Sub influenta lui Freud – sociobiologia – explica multe dintre comportamente pe baza unor
caracteristici genetice.
f) Abordarea conflictualista: considerata o teorie majora in explicarea vietii sociale in general.
g) Exista o varianta tare, de sorginte marxista: familia este micromediul ce reflecta permanent
exploatarea omului, fiind o prelungire a exploatarii sociale (familiile exploateaza barbatii, iar copiii
parintii). Exista o varianta mai atenuata: intre membrii familiei apar tensiuni inevitabile. Participantii au
profiluri psiho-comportamentale diferite, aspiratii neconsensuale si adesea interese opuse.
h) O prelungire a marxismului este teoria feminista. Feminismul occidental s-a cristalizat in jurul
perspectivei capacitatii femeii de a lupta pentru egalitatea autentica.

13
CAPITOLUL III -“TIPURI SI STRUCTURI MARITALE SI FAMILIALE”

1. Familia si aparitia ei
1.1. Definirea familiei
1.2. Functiile familiei
1.3. Originea grupului familial

2. Mariajul si formele sale


2.1. Universul mariajului si tabuul incestului
2.2. Tipuri de mariaj
2.3. Modele teoretice

3. Modele de familie
4. Tipuri de familii clasice
5. Familia si gospodaria

CURS 6
1. Familia si aparitia ei

1.1. Definirea familiei


Inregistreaza o mare varietate de continut mergand de la intelesuri vagi atribuit de simtul comun
pana la definitii mai exacte date de juristi.
Sociologia incearca sa depaseasca simtul comun, darn u se opreste doar la aspectele legale,
deoarece abordarea sociologica vizeaza interactiunile dintre formal si informal, cu accent pe informal.
Murdock (1949): familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, componenta
economica, reproducere. Ea include adulti de ambele sexe dintre care cel putin 2 au relatii sexuale
recunoscute social si au unul sau mai multi copii procreati sau adoptati pe care ii cresc.
Levy-Strauss (1973): familia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot,
sotie si copii sau alte rude, grup unit prin dragoste si obligatii, morale, juridice, economice, religioase,
sociale, incluzandu-le sip e cele sexuale.
Marry Ann Laman si Riedman Agnes (“Casatoria si familia”): pornesc de la analiza unei
definitii care este in circulatie in SUA: familia este un grup de persoane unite prin legaturi de casatorie,
sange, adoptie care:
a) constituie un singur camin
b) interactioneaza si comunica unul cu celalalt in conformitate cu respectivele lor roluri
sociale
c) creaza si mentin o cultura comuna

14
Familia: orice relatie exprimata sexual sau relatie copil-parinte in care oamenii sunt de obicei, in
legaturi de rudenie (casatorie, adoptie):
a) locuiesc impreuna pe baza unui angajament
b) formeaza o unitate economica si au grija de cei tineri
c) isi gasesc identitatea ca fiind membrii importanti ai grupului
Cei doi autori afirma ca familia este un camin, noi extindem definitia sub aspectul locuirii comune
pentru a include cuplurile care fac naveta si in cazul parintilor non-custodiali care nu locuiesc cu copii lor,
dar au relatii cu ei.
Membrii unei familii nu sunt necesar legati prin casatorie, sange sau adoptie.
Nu toate rolurile mentionate trebuie sa fie incluse (familii reprezinta si cuplul fara copii, familia
monoparentala, burlacia).
Sociologia nu mai consideraca o familie trebuie sa aiba un tata aducator de venit si o mama
casnica; exista familii cu roluri inverse.
Referitor la comunitatea intrafamiliala: o comunitate familiala semnificativa nu este neaparat
incorsetata de roluri sociale prescrise.
Membrii familiei se considera parinti esentiali; familia poate fi vazuta ca grup primar ideal; aici
oamenii comunica ca fiinte umane integrate.
Este preferabil sa vorbim de definirea familiei (ci nu definitia familiei) prin discutarea mai larga a
caracteristicilor si functiilor sale. Nici una dintre functii nu e integral si prezenta in aceeasi forma in
diferitele culture.

1.2. Functiile familiei


Dupa impactul paradigmei structuralist-functionaliste “functiile familiei” era subiectul central al
sociologiei familiei; aproape totul se discuta in termeni de functie, disfunctie.
La decentrarea de pe aceasta fixatie au contribuit infuzia de date istorico-etnografice si teoria
rolurilor si alte achizitii din psihologia sociala. Intensitatea reavtiei antifunctionaliste a fost puternica –
exista tendinta de a renunta la “functiile familiei” fara a miza totul pe teza ca familia a aparut din anumite
nevoi functionale ale socialului (principala teza a functionalismului) – nu este recomandabil a se renunta
la sintagma.
a) Regularizarea comportamentului sexual (Tisckler -1986)
Pe tot globul se practica tabuul incestului. Mijlocul formal de control al relatiilor sexuale este
interzicerea mariajului parinti-copii, frati-surori, unchi-nepoti, veri gradul I.
Daca mariajul poate fi supravegheat, nu la fel se intampla in relatiile affective. In mare, prin
regulile ei formale si informale, familia vegheaza comportamentul sexual din interiorul ei.
b) Reglarea modelelor de reproducere
Prin familie, societatea indica modelele de reproducere sexuala permitand sau interzicand anumite
forme de mariaj (ca de exemplu, mariajul poligam); se promoveaza o conceptie despre divort si
recasatorie.
In concluzie, societatea incurajeaza sau nu reproducerea.
c) Organizarea productiei si a consumului
In societatile neindustriale, sistemele economico-sociale depindeau de functia productiva a familiei
(taraneasca, mestesugareasca). In societatea posindustriala, activitatea economica s-a mutat in afara
familiei. Astfel ca, functia economica a familiei este consumul care presupune o organizare a bugetului-
repartitia cheltuielilor pe membrii, pe capital de cheltuieli. Cu cat veniturile sunt mai mici cu atat
problema este mai stringenta (in cazul unei saracii mari, totul este cheltuit pe mijloacele de subzistenta).
d) Familia este contextual pentru socializarea copiilor

15
Societateatrebuie sa se reproduca nu doar biologic, ci si social – sa se asigure conditii pt ca
membrii sa-si insuseasca valorile care ii vor face capabili sa indeplineasca sarcinile lor viitoare.
e) Familia este fundalul socio-afectiv cel mai relevant
Fiinta umana are nevoie de afectivitate si protectie, iar familia intruneste cel mai adesea in cel mai
inalt grad acele calitati care sa ofere caldura sufleteasca si confort psiho-afectiv.
In ciuda unor disensiuni intre generatia pe termen lung si pt problemele mari, familia ca unitate sau
prin membrii ei absoarbe pozitiv bucuria si necazurile.
f) Familia este factorul cel mai important in abordarea directa sau indirecta de status social.
g) Prin faptul nasterii intr-o familie, individual mosteneste bunuri materiale, culturale, o poitie
sociala recunoascuta; apartine unei clase sociale, unui grup etnic, religie etc. familia ofera si indirect status
prin scolaritate pt tinerii care sunt ajutati.

1.3. Originea grupului familiei


Oamenii au caracteristici comune in unele privinte; ele fac posibila si necesara viata in grupuri
restranse; nasterea copiilor determina si o indelungata dependenta fata de parinti.
Diviziunea muncii bazata pe sexe face ca femeile sa fie angajate in nasterea si ingrijirea copiilor,
iar barbatii in protectia lor.
Pornind de la constatarea ca in absenta altor caracteristici bio-psihice care nu se gasesc la primate,
oamenii nu ar fi putut institui forme stabile de familie. Gaugh enumera ca esentiale:
 limbajul articulat: anumite transmiteri si alte tipuri de semnale;
 autocontrolul;
 abilitatea de a planifica in colectiv si de a invata noi forme de comportament: relatiile
permanente intre femei si barbate nu erau posibile fara interventia altor factori diferiti de cei sexuali.
Nevoia de a reglementa relatiile sexuale dintre membrii unui grup in vederea reducerii competitiei
in interiorul comunitatii a dus la 2 tipuri de reglementari: In familie: tabuul incestului, iar pt a reduce
conflictele intre grupuri s-a ajuns la casatoria in afara grupului.
In aceladi context explicativ se inscrie si legitimatia formulate de Malinowscki: functia mariajului
si a familiei este de a identifica barbatul responsabil de protectia femeii si copiilor si plasarea acestora in
societate. Prin tatal biologic/social se asigura pozitia copilului in sistemul de rudenie.
Levy-Strauss prin teoria cooperarii si a schimbului insista asupra faptului ca mariajul in afara
familiei/tribului este cel mai efficient mijloc de a creea alianta. Explicatiile de mai sus (de nuanta
functionalista) evidentiaza beneficiile pt indivizi in descoperirea familiei.
Orientarea functionalista poate fi interogata si dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg:
ingrijirea copiilor, reglarea relatiilor sexuale, cooperarea si schimbul sunt probleme care puteau fi
solutionate si prin alte aranjamente.
Familia probabil, a aparut prin incercari derulate pe o lunga perioada ca strategie institutionala
optima (in termeni de costuri-beneficii).

2. Mariajul si formele sale

2.1. Universul mariajului si tabuul incestului


Mariajul este o institutie ce se gaseste in orice societate si cultura. Este uniunea dintre indivizi de
sex opus recunoscuta si legitimate de societate. Difera de alte uniuni prin:
 se defineste in maniera publica (formala).

16
 contactele sexuale functioneaza ca elemente explicite ale relatiei.
 constituie conditia esentiala pt legitimarea urmasilor.
 are tendinta de a fi o relatie stabile si de durata. Desi in cele mai multe tari, divortul este
permis, in nici una nu este incuraj (nu este considerat o norma prescriptva ideala).
Ca si pentru familie, aceasta definitie este orientativa, caracteristicile sustinute gasindu-se doar ca
tendinta statistica. Criteriul “indivizilor de sex diferit” este incalcat azi de casatoriile homogamice; nu
intodeauna casatoriile sunt intre barbat si femei, ci si femei-femei in care “tatal social” este o femeie.
Tabuul incestului ca norma, este aproape universal; exceptii: Egiptul antic, populatia incasa sic ea
hawaiana precolumbiana, dar si aici relatiile sexuale si maritale sunt selective – se permit intre frati si
surori, niciodata intre parintii si copii. Din perspective simtuui comun, nepracticarea relatiilor sexuale si a
casatoriei intre rude apropiate este un lucru firesc sun u comporta “de ce-uri”.
Antropologii, sociologicii, psihanalistii s-au indreptat de ce a trebuit sa introduca tabuul incestului.
Au pornit de la constatarea ca daca neinchinarea spre raporturi sexuale intre rude ar fi ceva natural nu ar
mai fi nevoie de tabu. O explicatie mai este aceea a suprasaturarii de stimuli – inclinatia spre celalalt este
invatata cu varietatea de stimuli pe care acesta ii ofera; ori intr-un context habitual, probabilitatea de a da
sau a primi stimuli noi este mai unica.
Cauzele introducerii tabuului:
a) prin reglementarea relatiilor sexuale in interiorul familiei se elimina o sursa puternica de
tensiuni si se identifica si legitimeaza tatal social al copiilor.
b) Nevoia familiei de a avea si mentine legaturile cu late familii – cele mai trainice legaturi
sunt cele realizate prin aliante de rudenie.
c) Degenerarea biologica – reproducerea intre rude apropiate in interirul unor grupuri inchise
duce la degenerare fizica si psihica.
Dar daca indivizii societatilor contemporane sunt constienti de eventualuyl pericolul al casatoriei
intre rude apropiate, pt populatiile primitive pt a interzice incestul din motive de degradare biologica, a
fost necesar un timp istoric lung – si daca ne gandim ca populatiile erau isolate, nu aveau o baza de
comparatie.

2.2. Tipuri de mariaj


a) Dupa numarul partenerilor
 monogamia
 poligamia:
 poligemie: surorala sau nonsurolara
 poliandria: fraternala sau nonfraternala
Monogamia seriala ia forma suroratului sau fraternatului.
Poligamia este corelata cu factori economici si ecologici. Se face distinctia intre poligenia elitista
si cea populara.
b) Dupa criteriul residential (noua configuratie stabilita dupa casatorie pentru un timp
indelungat sau nu):
 patrilocala sau matrilocala
 avuncolocala (la unul dintre unchii sotilor)
 neolocala
c) Dupa regulile de casatorie
 endogama: se asigura circumscrierea, stabilitatea si reproducerea specificului cultural
 exogama: se asigura legaturile cu segmente noi si cresterea vigorii grupului.

17
In societatile complexe unde se intersecteaza multiple criterii de grup (etnic, varsta), distinctia
interior-exterior este mai vaga.

2.3 Modele teoretice – domeniul privat al familiei asociat naturii si sfera vietii social politice
reglementata conventional prin contract social.
2.2.1. Modelul traditional european
Familia este o asociere naturala cu character privat, fiind alcatuita dintr-un barbat, femeie si copii
lor naturali. Sotul este capul familiei, este responsabil de asigurarea mijloacelor economice necesare
gospodariei si este reprezentantul familiei la nivelul sferei publice; detine controlul asupra modului in care
sunt allocate resursele in interirul si in afara familiei.
2.2.2. Modelul contractualist
Punctual de plecare este individul autonom, stapan pe viata sa si legat de ceilalti doar prin
acorduri. Casatoria este un parteneriat incheiat conform vointei partilor. Acest model este mai pregnant in
Anglia.
Sotii pot decide modul de administrare a relatiilor personale si financiare in timpul casatoriei si la
divort. Astfel, bazele casatoriei, ale activitatii reproductive si ale vietii de familie nu se deosebesc de late
asocieri de tip civil sau economic.
Statul nu se amesteca in incheierea acestor contracte. Sustinatorii acestui model de familie afirma
ca acesta reprezinta o modalitate prin care libertatea indivizilor este limitata doar de obligatiile
autoasumate.
Avantajele contractelor:
a) manifestarea pluralismului si a diviziunii in viata de familie;
b) este o modalitate de detasare de stereotipurile de gen;
c) poate facilita diverse cai de introducere a copiilor in familie, inclusive prin sarcini
contractuale;
d) permit cuplurilor lesbiene sau celor singuri sa devina parinti.
O critica adusa acestui model este aceea ca promoveaza libertatea indivizilor, dar neglijeaza
valorile sociale.

2.2.3. Modelul comunitar


Familia este expresia unor relationari personale si sociale mai ample decat cele individuale.
Modelul a plecat de la urmatoarea idée: nici o persoana nu devine autonoma fara a fi parcurs o perioada
mai lunga de dependenta – personalitatile individuale sunt modelate de apartenenta la anumite tipuri de
comunitati.
Familia este productia oricarei forme de viata sociala, iar un ideal specific al familiei este crearea
unei societati mai umane. Mariajul nu a fost o relatie dintre 2 oameni, ci posibilitatea perpetuarii
generatiilor – rolurile si indatoririle familiale sunt o sarcina politica.
2.2.4. Modelul bazat pe drepturi
Abordarea legislatiei familiei din perspective drepturilor subliniaza importanta caracterului privat
al familiei.
Caracteritici:
a) recunoaste natura politica si caracterul negociabil al normelor si valorilor sociale;
b) drepturile trebuie sa tina seama de inegalitatile si dependentele reciproce diontre membrii
familiei;
Drepturile specifice familiei; la divort, maternale/paternale, custodie, vizite si intretinere a copiilor
(dimensiunile normative).

18
Exista 2 pozitii distincte de a privi dreptul:
Concepe familia ca entitate unitara indreptatita sa fie ocrotita de amestecul statului;
Atribuie drepturile fiecarui individ care trebuie protejat de prejudiciile pe care statul le-ar putea
aduce optiunilor si comportamentelor sale intime (se refera spre exemplu, la dreptul la casatorie a
cuplurilor homosexuale).
Se constata un conflict intre drepturile indivizilor si cele ale familiei; de exemplu, violenta
domestica necesita interventia statului pentru protejarea victimei; dreptul la contraceptie este un drept al
cuplului si al individului, chiar impotriva deciziilor partenerului.
Acest model este limitat in privinta intelegerii preconditiilor, responsabilitatilor si consecintelor
relatiilor interumane.
2.2.5. Modelul bazat pe drepturi si responsabilitati relationale.
Individual este o entitate distincta, dar si o persoana puternic implicate in relatiile de dependenta,
ingrijre, responsabilitate. Familiile au character privat, fiind entitati modelate de ordinea politica si publica
a societatii.
Exemplu: respectarea gradelor de rudenie prohibite; adoptiile legale care permit alcatuirea unor
familii. Aceasta teorie cuprinde nu numai libertatile indivizilor, ci si obiceiurile de a intemeia si mentine
asocieri private, compatibile in conceptia publica despre responsabilitatile pe care aceste asocieri le atrag.
Se procedeaza la o extensie a termenului de familie (uniunile libere).

3. Tipologia familiei

Exista o clasificare stufoasa, intrucat familia este un subiect de interes general.

A. Familia:
 integrata-la limita integrarii
 stabila-instabila
 activa-pasiva
 tanara-batrana
 reprimatoare-liberale
 bogate-sarace
Aceste clasificari au doar valoare conjuncturala, fiind utile gruparii unor date statistice.

B. Pentru cercetarea stiintifica s-a folosit:


 familii agrare-monoagrare-mixte;
 familii muncitoresti-intelectuale-taranesti (literature occidebtala a operat cu clasificarile:
“gulerele albastre”-“gulerele albe”)

C. Tipuri de familii cu valoare generala pentru sociologia familiei:


 familia nucleara (simpla):
-perechea maritala si copii
-este considerate unitatea minimala umana
-in prezent: cuplul conjugal fara copii, dar si un singur parinte cu un copil
 familia extinsa

19
-se dezvolta in jurul unei familii nucleare plus urmasii acestora: sot, sotie, copii acestora si bunici
 familia largita (compusa)
-cuplul si copii, mai pot figura parintii sotului sau sotiei, unchi sau matusi (de regula 3 generatii)
-caracteristica perioadei preindustriale
D. Abateri de la modelul theoretic; ne aflam pe un continuu intre nucleara completa si extinsa completa:
 familia tulpina: din familia nucleara, doar unul sa mosteneasca averea.
 Familia extinsa modificata: tanarul cuplu are rezidenta neolocala urbana, dar pastreaza
legatura cu familia de provenienta care traieste in rural.

CAPITOLUL IV
“SOCIAL SI PSIHOSOCIAL IN ALEGEREA PARTENERULUI CONJUGAL”

CURS 7

Petru Ilut:
1.Atractivitatea interpersonala si nevoia de afiliere- din xerox
2.Prietenie si dragoste. Tipuri de dragoste- din xerox
3.Sexualitate premaritala- din xerox
4.Dragostea si casatoria de la optiunea altora la optiunea proprie. Dragostea romantica
5.Determinatii socio-demografice ale alegerii partenerului (homogamie si heterogamie dupa: varsta, statut,
rasa, etnie, religie, spatiul geografic)
6.Mecanisme psihosociale ale alegerii partenerilor conjugali (atractia fizica, efect Romeo-Julieta, jocul de-
a “greul de cucerit” etc)
7.Piata maritala
8.Casatoria ca proces multifactorial
• SE INCEPE NUMAI DE LA 4 , PRIMELE 3 CAPITOLE DIN
CARTE(XEROXURILE)

4. O parte importanta din prieteniile premaritale se transforma in casatorii. Statistic, iubirile


pasionale nu s-au dovedit un bun mentor pt casatorii reusite. In cultura europeana exista 2 tipuri de
enunturi:
a) este greu de conceput o iubire adevarata fara macar gandul la casatorie
b) o casatorie neintemeiata pe dragoste este imorala- toate cercetarile facute
au demonstrat ca se incearca iesirea din ipocrizie
S-au produs modificari in alegerea partenerului fata de societatea traditionala-“de la optiunea altora la
optiunea proprie”.
Familia contemporana si-a pierdut multe din functiile familiale traditionale(si-a diminuat functia
educativa, cea economica). Deciziile unei generatii puteau ramane la fel de intemeiate si pt alte 2
generatii(pt ca nu se produceau schimbari majore).
5. Libera alegere a partenerului conjugal bazata pe dragostea romantica e o realitate dincolo de care
opereaza o gama larga de factori care fac ca respectiva alegere sa nu fie atat de libera, si care casniciile
intemeiate pe dragoste sa nu fie atat de trainice. In optiunea indivizilor nu exista indiferenta fata de varsta,
profesie, statut social, rasa, etnie, religie etc.

20
La scara statistica se casatoresc in proportie mai mare cei de aceeasi varsta, statut social. Casatoriile
heterogamice sunt mai putin numeroase. Dar faptul ca individul face parte din mai multe grupuri, are mai
multe statusuri, face ca heterogamia si homogamia sa fie incomplete. Este un exemplu elocvent de
relativitate a homogamiei. In cultura euro-americana oamenii se casatoresc cu parteneri de aceeasi varsta.
Totusi cu abatere sistematica a varstei mai mari a barbatilor fata de femei (cu 2.5 ani). Diferenta de varsta
variaza in functie de varsta la casatorie- cu cat varsta barbatilor e mai mare cu atat varsta femeilor e mai
mica.
Tischler: “ barbatii de 20 ani sunt casatoriti cu fete de 19 ani[ …]”
Valoarea de viata a barbatului creste odata cu varsta, iar la femei scade odata cu varsta. Rezultatele unor
cercetari intre 1980-1985 la primaria Cluj erau: (a)pe fisele de stare civila ponderea cea mai mare (50%)
dint totalul sotiilor erau intre 19-22 ani. Daca la interval adaugam pe cel 23-26 ani, acestea cumuleaza mai
mult de 80 % din totalul casatoriilor.
(b) In cazul barbatilor procentul mai mare e cel 23-26 ani care reprezinta 66% dintre barbati. Intervalul
inferior 19-22 ani si cel superior 17-30 ani sunt aproximativ egale.
(c) Decalaj de varsta intre parteneri ( barbatii cu 3 ani mai mari ca femeile).
Barbatii intre 23-26 ani s-au casatorit in proportie de 60% cu femei sub 22 ani.
Intre barbati cu varste cuprinse intre 27-30 ani, aproape 75% s-au casatorit cu femei de/sau sub 26 ani,
dintre care 35% sunt sub 22 ani.
Statutul socio-profesional
Cuplurile nu se formeaza intamplator; homogamia inseamna ca indivizii tind sa se casatoreasca in acord
cu clasa, statut social sau categoriasocio-profesionala din care fac parte. Este mult mai slaba homogamia
pe profesii specifice. Cu toata mobilitatea acceptata din tarile occidentale se pastreaza reproducerea
selectivitatii dupa acest criteriu. Homogamia opereaza si la nivelul familiilor lor ( sa fie asemanatoare
intre ele). In Franta, Girard Alain (1974) spunea: “ tendinta de conservare a statusului este prezenta la
clasele superioare”. In ceea ce priveste casatoriile din tara noastra nu avem cercetari dupa 1989 ( criteriu:
status social).
In 2/3 ale famiilor, sotii aveau acelasi statut, dar si statut superior(23% din cazuri).
In functie de RASA: homogamia este mai vizibila in cazul rasei. Pana in 1967 (SUA) existau state ale
SUA unde casatoriile rasial mixte erau interzise. Dupa 1967 pana in 1980 doar 2% din casatorii erau rasial
mixte. Cresterile au fost incete, timp de 10 ani au crescut 92-95 % (barbat negri cu femeie alba). Tine si de
caracteristicile culturale ale rasei.
In functie de ETNIE: presupunerile homogamice nu sunt la fel de severe, dar ele sunt inca operationale in
cercetarile lui Ilut ( maghiari-maghiare, romani-romance, maghiari-romance-25%, romani- maghiare).
In functie de RELIGIE: este asociata ca rasa si cu etnia. Studiile care au izolat doar parametrul religios
releva ca homogamia e mai putin intensa decat cea rasiala dar importanta atitudinii Bisericii fata de
casatorii etnic-mixte (nr evreilor a scazut).
Nu s-a observat nici o corelatie intre religia partenerilr si fericirea in casatorie.
Homogamia spatio-geografica. Proximitate si selectivitate.
Oricat am crede in lipsa barierelor formale, se supune o functie: sa intalnesti o anumita persoana. In
cultura traditionala, proximitatea geografica era o axioma. Mobilitatea a facut ca qaria de proximitate
vizata sa se largeasca cat mai mult (interne, mijloace de transport).
In 1977 – Segalin spunea: 26% din cupluri sunt nascuti in aceeasi comuna-oras; 71%- lucreaza in acelasi
departament. Copiii lor: 18%-COMUNA; 55%-DEPARTAMENT;RESTUL-DINCOLO DE FRANTA.
Exista posibilitatea de a comunica, de a schimba valori. Distanta culturala e mai importanta decat distanta
geografica (conteaza prceptia despre femeie).

21
Proximitatile sunt de diferite genuri: rezidentiala,scolara etc., acestea conduc in final la selectivitate
succesiva socio-culturala (e multicriteriala: comportamente cotidiene, consum cultural, set de valori). Intre
proximitatile homogamice si dragostea romantica nu exista neconcordante (posibilitatea de a comunica
eficient e ceea ce conteaza). Indivizilor le place sa zica “Am ales liber”.Constrangerile ,putin
constientizate la nivelul simtului comun, vin din criteriul care e pt tine fundamental.
Tendintei de selectivitate homogamica I se opune incrucisarea criteriilor. Pe langa criteriile homogamice
avem in vedere si variabilele psihice in procesul de selectare a partenerului.
6.La intrebarea de ce o anumita persoana si nu alta face obiectul interesului dragostei, casatoria e greu de
raspuns. Nu exista experiente cruciale, nu exista rezultate general valabile. Chiar la nivelul constelatiilor
indivizii de personalitate si al traiectoriilor specifice de viata figureaza lucruri ce nu pot fi masurate. Pe
fundalul homogamiilor(criteriilor homogamice socio-culturale) uneori in consens, alteori in divers,
functioneaza aceste mecanisme de alegere a partenerului psiho-sociale- efectul familiaritatii, atractia
fizica, activitatea nervoasa (transfer de excitatie), efectul Romeo-Julieta, jocul de-a greul de cucerit.
A) Efectul familiaritatii: ideea ca in fata unei persoane necunoscute, reactia este
de disconfort, retinere. Pe masura ce contactul cu stimulul se repeta, anxietatea dispare. Cand aceasta
devine familiara e mare probabilitate de a-l placea pe celalalt. S-au facut niste experimente (Ilut) cu niste
poze (sua). Poate avea si efecte negative- convingerea ca este numai aparenta, fatada pe care o exprima o
persoana in cauza. Daca montarea oferita de persoana scade, scade si satisfactia (schimb de stimuli in
cresterea gradului de familiara).
B) Atractivitatea fizica: felul cum arata e important. Cu atat mai important e
acest lucru in dragoste si casatorie. Experientele cu intalniri intre persoane care nu s-au cunoscut au
argumentat ca atractia fizica a fost factorul cel mai important in aprecierea ca le-a placut prima intalnire.
Frumusetea nu este distribuita uniform, experimentele cu mai multi barbati au avut ocazia sa vada 3 poze
cu femei: una frumoasa, alta asa si asa, una uratica. Functioneaza nevoia de frumos, dar si realismul in
alegere. Exista diferente intre frumusete. Atractivitatea fizica nu se refera doar la figura, ci si la
expresivitate, vestimentatie, frizura. Este o probabilitate de temperament care creeaza un ambient placut
de comunicare.
C) Transfer de excitabilitate nervoasa: cercetarile experimentale au aratat ca in
situatiile de stres, tensiune, teama, oboseala, oamenii sunt atractivi, respectivii au tendinta sa se apropie de
ceilalti punand totul pe teama dragostei.
D) Efectul Romeo-Julieta: interventia de opozitie a parintilor poate sa aiba un
rol important in sedimentarea unei iubiri sau in incheierea unei casatorii= “fructul oprit”
E) Jocul de-a greul de cucerit: in constiinta comuna orala “barbatii sunt atrasi
de femeile care afiseaza ca sunt greu de cucerit, dar care sunt interesate doar de ei”. Si aici intervine
realismul. In acest efect intra in joc mecanismele de estimare a eticului (trebuie sa ai tu o valoare) printre
care si urmatorul rationament: cu cat vrea ceva ce e greu de cucerit, cu atat inseamna ca sunt mai valoros.
Conform paradigmei costuri-beneficii, cei ce afirma ca sunt greu de cucerit sunt efectiv astfel pt ca se
percep si sunt valorosi si fiind valorosi prezinta atractivitate.
Similaritate si complementaritate in alegerea partenerului de viata.
Dezvaluirea importanta diferitelor genuri de similaritate si proximitate nu face foarte clar in ce masura ei
arata preferinta ptr similaritate, pt ca ei ni se impun. Ne situam mai aproape de atractivitate cand ne
referim la similaritate in sistemul valoric – atitudini si trasaturi de personalitate.
Investigatiile pe cupluri maritate au aratat ca exista o corelatie intre similaritate axiologica de persoana si
fericireain casatorie.

22
La cupluri care se declara fericite, similaritatea perceputa e mai mare decat cea reala. Studiile pe cupluri
vechi nu prea pot da seama de similaritatea la casatorie pt ca daca e adevarat ca cine se aseamana se aduna
e la fel de adevarat ca o data adunati ajung sa semene.
Alaturi de similaritate intervine si complementaritatea nevoilor. Ea implica:
1.fie diferite nivele ale aceleiasi nevoi
2.fie nivel inalt al unor nevoi diferite, dar care nu fi satisfacute decat impreuna (femeie cu o mar3e nevoie
de dependenta va alege un barbat cu intensa nevoie de a fi ingrijit).
Complementaritatile de nevoi sunt cele aflate in consens cu stereotipuri acceptate social.

CURS 8
PIATA MARITALA. CASATORIA CA AFACERE

Scopul alegerii partenerului ramane acelasi: sa faci o optiune cat mai buna. Mai mult sau mai putin
deliberat, fiecare pretendent la casatorie incearca sa-si plaseze cat mai bine prin mariaj capitalul monetar
si nemonetar de sanse de ascensiune sociala. Suntem indreptatiti sa acceptam existenta unei piete maritale
in care participantii isi etaleaza calitatile. El ofera bunuri si servicii si asteapta bunuri si srevicii egale sau
echivalente.
1. Pe piata maritala aceste bunuri si servicii nu se pot inchiria, ele devin operante numai prin
unirea partenerilor.
2. Piata maritala este mai difuza, nu functioneaza in locuri special amenajate si in momente
anume, dar in multe locuri si imprejurimi de viata : locul de munca, scoala, cercuri de prieteni, discoteci
etc, servesc drept ocazii de desfasurare a virtutilor si ascundere a viciilor.
Scopul prezentarii pe piata maritala e de a gasi un partener cat mai placut (dupa cum e definit placutul):
gusturi personale, norme culturale si asteptari ale parintilor, prietenilor si contextului de apartenenta.
Valorile fiecarei persoane este data de gradul in care detine calitatile dorite de altii. In conceptia
traditionala a secolului 19 si jumatatea secolului 20, barbatul venea cu averea si statutul social iar femeia
cu frumusete, urmasi, tandrete (are loc un schimb intre statutul economico-social si erotico-social-afectiv).
A doua jumatate a secolului 20 a dus la conceptia ca ambele parti trebuie sa aiba ambele tipuri de
capacitati.
Multi teoreticieni considera mariajul ca una din cele mai elocvente ilustrari a teoriei schimbului in relatiile
sociale. Deplasarea de la controlul familiei in selectia partenerului la controlul operat la interactiunea
dintre parteneri la transfer, mecanismul evaluarii costurilor si beneficiilor implicate in mariaj. Perioada
premaritala este mult mai lunga pt ca indivizii sa se descopere si sa-si verifice calitatile si asteptarile.
Asumarea responsabilitatii alegerii partenerului inseamna costuri mai mari (de timp, la propriu: daruri mai
consistente). Un actor social stie ca daca initiaza o prietenie, casatorie pe baza unor date sumare despre
partener exista riscul ca costurile sa fie mai mari in urma desfacerii relatiei. Cei mai multi prospecteaza
piata singuri. Pt persoanele in varsta la care presiunile sunt mai mari, apeleaza la agentii sau anunturi
matrimoniale.

23
Reviste de cercetare:
• Lemencier, 1988, - gaseste urmatoarea ierarhie de calitati pe care barbatii le cer femeilor:
bune sentimente-29%, inteligenta-21.3%, senzualitate- 16.8%. Calitati cerute de femei barbatilor: situatie
financiara buna- 61%, tandrete- 36.7%, inteligenta- 26.5%, masculinitate- 24.4%, seriozitate- 14.2%.
• Singy,1986, identifica ca si cerere a dimensiunilor de situatie sociala 76% din partea
femeilor dar si barbatii cer 32% de la femei. Ca si dimensiune estetica: 7% cer femeile, iar 62% cer
barbatii
Cerintele traditionale ale mariajului inca functioneaza

CASATORIA CA PROCES MULTIFACTORIAL

Imaginea pe care teoria schimbului, a costurilor si beneficiilor o ofera despre dragoste si hotararea de
casatorie este aceea ca partenerii revin pe piata maritala, fac calcule de rentabilitate, cauta informatii si
aleg in final varianta considerata optima.
Realitatea cotidiana impreuna cu studiile empirice arata ca pt ca mai multi tineri prospectarea pietii nu este
o strategie deliberata in vederea casatoriei.
Dragostea si prietenia nu sunt efectul unei anticipate uniri conjugale. Casatoria vine in masura in care
prietenia si dragostea avanseaza.
Mustaine in 1976 a dezvoltat un model de alegere maritala ca proces multifactorial cu 3 stadii premaritale
(mod de cautare a partenerilor):
1. centrarea partenerilor pe stimuli
2. centrarea partenerilor pe sistemul valori-atitudinal
3. centrarea partenerilor pe nevoi si asteptari de rol
“Sistemul: stimuli-valori-nevoi”
Descriere:
1. atentia reciproca vizeaza impresii despre atractivitate fizica a celuilalt, reputatia sociala,
statutul social- informatii importante in atractia reciproca
2. cand stimulii sunt similari sau echitabili, partenerii avanseaza spre etapa compatibilitatii
axiologice. Isi compara interese, atitudini, stimulii continua sa actioneze.
3. se incearca verificarea compatibilitatii nevoilor de rol. Partenerii se testeaza in ce masura
celalalt ii poate satisface nevoia de a vedea in el un prieten, tata etc. atentia se indreapta spre celalalt, daca
partenerul va putea juca la cote suficient de inalte rolurile dorite. Desi logodna isi pierduse la un moment
dat din importanta, astazi a redevenit importanta. Coabitarea premaritala e raspandita.

CAPITOLUL V
“DINAMICA ROLURILOR SI STATUSURILOR IN CASATORIE. CICLUL VIETII FAMILIALE’

I. Roluri si asteptari de rol in grupul familial

1.Definirea termenilor implicati

24
STATUS – pozitia pe care un individ o ocupa in spatiul social, legitimate social si acompaniata de
reguli formale si informale, de drepturi si indatoriri pe care ocupantii trebuie sa le respecte.
ROL – desemneaza asteptarile dinamice ale statusului – trecerea de la pozitia abstract acreditata la
comportamentul concret.
In literatura americana se vorbeste mai mult despre rol; statusul in calitate de sistem de prescriptii
sociale este considerat o varianta, etapa a rolului.
Sunt cunoscute 4 tipuri de rol – Allports: “Structura si dezvoltarea personalitatii”, 1981
 rol prescris - este un dat social si exista in afara individului concret;
 rol perceput – cum isi imagineaza fiecare individ rolul perceput de societate;
 rol asumat – perceput+componenta evaluative-afectiva;
 rol efectiv jucat - importanta este capacitatea individului de a transcribe comportamental
cerintele de rol;
Cand discutam despre status-rol in context familial este operant sa discutam in termeni de
asteptari. Psihologia sociala preconizeaza diferit cele 2 notiuni in acest spirit:
-statusul este totalitatea atitudinilor, reactilor la care un individ spre exemplu, tatal se asteapta din
partea celorlalti in baza faptului ca el este tata.
-rolul reprezinta asteptarile celorlalti fata de el.
Fiecare membru al familiei are un status si un rol. In diferite culture si etape istorice, asteptarile de
rol se concretizeaza prin continuturi diferite, dar mai ales cat de clar sau vag sunt definite rolurile in
interiorul familiei.
2.Teorii despre structura si dinamica rolurilor in familie
insusi abordarea familiei prin prisma asteptarilor de rol ar putea fi considerate o teorie. Inca din
deceniul 4 al secolului al XX-lea, in psihologia sociala americana, armonia si dizarmonia din cuplul
familial a fost explicate prin inaltimea diferentei dintre ce s-au asteptat sa gaseasca partenerii si ce au gasit
in viata de familie. Problematica rolurilor, asteptarilor si anticiparilor este atat de intim si general legata de
grupul domestic ncat nu este necesara tratarea ei ca teorie.
Este vorba de teorii mai speciale, specifice, nu de teorii in sens tare, de aceea pentru a le defini se
folosesc expresii de genul abordare, orientare, paradigma.
2.1. Abordarea psihosociala integralista
Familia este un sistem psiho-social puternic integrat, in care trasaturile de personalitate ale
membrilor sunt in feed-back de regula pozitiv de mare intensitate cu realitatea psihosociala a familiei ca
intreg; profilele de personalitate determina in interactiunea lor un profil al familiei, iar aceste actioneaza
continuu asupra personalitatii indivizilor, mai ales a celor in formare.
Concepte fundamentale: interactiune, imagine si tema de familie.
Membrii familiei interactioneaza prin medierea imaginii, a felului in care se definesc unul pe
celalalt. Viata de familie este rezultatul acestei mereu construite/reconstruite realitati simbolice.
Temele de familie se refera la mentalitatea familiei in legatura cu “cine suntem noi/”, “ce trebuie
sa facem?”, “prin ce ne individualizam de alte familii?”.
2. Teoria comunicarii in familie
Este preconizata de psihiatrii americani pentru a explica schizofrenia prin modele ale
comunicarii in familie. Conceptul central este cel de situatie de cerinta dubla contradictorie: modele de
comunicare in care individul primeste in familie mesaj cu sens opus. Acest dublu mesaj poate veni de la
aceasi persoana la intervale scurte de timp sau de la persoane autoritare diferite. Comunicarea sistematic
disonanta din familie, resimtita mai ales de copii si adolescenti duce la stress, depresii si in final, la
tendinta de sustragere din situatia respectiva. Cerintele contradictorii pot fi la nivel comportamental sau
la nivelul asteptarilor mai abstracte de rol. Acestea se intalnesc atat in familiile integrative cat si in cele

25
centrifuge. In situatiile problematice in care este prezent un amestec de dificultati emotionale si sociale,
anumite mecanisme psihice fac ca rolul de parinte sa fie suprasolicitat, ducand pana la invazia brutala a
adolescentului din familie (de exemplu, mama care controleaza camera fiului). Alte motive care
genereaza nervozitate, comportamente contradictorii sunt: decaderea economica si sociala a familiei
(somajul pe o perioada lunga de timp), mutarea intr-o alta locuinta, localitate ceea ce presupune
schimbarea cercului de prieteni, situatiile de boala sau deces a unuia dintre parteneri.

 Familia integrata

__________________________retragere din lumea externa______________________________

TATA fac front comun, desi se manifesta frustrari reciproce MAMA

FIICA
Relatii dictatoriale Temeri
Temeriprivind
privind
intelese ca dragoste lumea
lumeadin
dinafara
afara

___________________________________________________________________________________

 Familia centrifuga

TATA________________________MAMA

FIUL
Tata: refugiu fie in munca, fie in cercul de prieteni
Mama –fiu: inducerea nevoii de evadare din situatie
Tata – mama: stereotipii de rol: sotie autoritara/ sot dezinteresat
Fiul: relatii maniace cu cercul de prieteni/ relatii timpurii si stranse cu o fata

26
 Cazul 1:
-unde legaturile emotionale sunt foarte puternice, iar contactul afectiv cu lumea exterioara redus,
presiunile asupra preadolescentului devin mari din cauza izolarii respectivei familii si obsesiei parintilor
de a pastra cu orice prêt armonia din interiorul familiei si intimitatea ei emotionala.
 Cazul 2;
- unde relatiile de familie fac parte dintr-o retea mai mare, dispersia in afara o afecteaza pe
mama, isi vede subminat rolul de sotie si mama autoritara si in loc sa isi asume propria conditie,
transfera asupra fiului insatisfactia.

B. Teoria presiunii de retea


Afirma segregarea rolurilor in familie.
Bott in 1971, sustine ca rolurile conjugale sunt strans corelate cu faptul daca unul sau ambii
partenerii au legaturi cu reteaua extrafamiliala. Daca sotii sunt puternic integrati in retea, iar reteaua este
densa (adica exista acelasi tip de viziune asupra rolului de sot si sotie, o similaritate a imaginii), rolurile
celor 2 sunt discriminative si ierarhizate.
Daca reteaua este densa, dar integrarea sotilor in ea este slaba, atunci rolurile barbatului si femeii
sunt segregate.
Cu cat reteaua este mai densa, cu atat cerintele de rol sunt mai omogene; suportul extrafamilial
pentru un anumit tip de comportament este mai mare.
Daca cei care formeaza reteaua nu se cunosc intre ei sau au legaturi slabe, este probabil ca si
asteptarile de rol nu sunt uniforme; sotii nu au un sprijin in afara familiei.
Predictiile teoretice ale acestei abordari au fost confirmate pe familiile din mediul rural
caracterizat prin retea densa si diferentierea rolurilor barbatilor si femeilor. In mediul urban se intalneste
retea mai lejera si roluri mai putin discriminative.
La explicatia presiunii de retea exista si alte alternative: atat densitatea retelei cat si rolurile sunt
determinate de al 3-lea factor si anume, angajarea femeii in extrafamilial.
Chiar daca ramanem la o relatie cauzala-densitatea retelei/segregarea sau nesegregarea rolurilor,
nu e neaparat in sensul descris de Bott. Putem intalni o retea densa in care insa, presiunea se exercita in
sensul practicarii complementaritatii si egalitaritatii rolurilor jucate. Acest lucru se intampla in cazul
familiilor tinere.

C. Familia cu dubla cariere


In ce masura acest tip de familie gaseste modalitatile de a impaca exigentele campului
profesional cu cele ale campului domestic. Este vorba de familiile in care sotii au slujbe cu calificare
inalta si un nivel comparabil al responsabilitatilor si aspiratiilor de ascensiune sociala si profesionala. In
termeni de castiguri si pierderi, sotii angajati intr-o asemenea incercare trebuie sa tina seama de:
1) Beneficiile obtinute intr-o asemenea situatie sunt castigate cu pretul supraincarcarii de rol-
renuntarea la unele activitati ce par mai putin importante.
2) Necesitatea de a rezolva unele dileme privitoare la schimbarea mentalitatii: care norme
trebuie sa fie retinute si care trebuie sa fie inlaturate. Una dintre normele disputate este atitudinea
fata de femeia care lucreaza.
3) Mentinerea identitatii celor doi pentru ca femeia si barbatul nu pot exercita aceleasi roluri.
4) Supraincarcarea de rol ridica si probleme ce castiguri si ce pierderi sunt in mentinerea intr-o
retea de prieteni.

27
5) Relevanta rolurilor in cadrul vietii familiale. Fiecare partener este angajat in 3 sisteme de
roluri: rolul profesional al lui; rolul professional al ei; rolul comun-familia.
D. Abordarea microeconomica a rolurilor
Pune accent pe aspectele economice si incearca sa descrie asteptarile si comportamentele de rol
folosind variabilele economice, adica in termenii maximizarii beneficiului: segregarea rolurilor in
functie de investitia de capital in capitalul marital comun. Capitalul personal investit depinde de averea
prealabila (salariul si alte venituri) si nivelul de scolarizare.
Lemencier a construit un tablou al comportamentului de rol in familie, in care a introdus: A-
variabile economice si B-mai multe variabile sociodemografice.
A.
1. raportul veniturilor de oportunitate: salariul sotului/salariul potential al sotiei.
2. raportul de dotare in capital uman: numar ani scolarizare sot/numar ani scolarizare sotie.
B.
-varsta la casatorie
-numarul copiilor
-marimea localitatii si cat de scumpa este viata in respective localitate
-presiunea familiala si extrafamiliala
Autorul considera ca cele 2 variabile economice dau seama de felul in care se distribuie rolurile
conjugale.
Paradigma costuri-beneficii si cea a schimbului social au servit ca baza pentru nuantari noi in
intelegerea distributiei rolurilor.
Kellerhars ataseaza dimensiunii economice pe cea culturala, in intelegerea strategiei de rol. Cu
cat distanta de venituri dintre soti este mai mare cu atat relatiile sunt mai dense.
Marimea schimbului de bunuri si servicii dintre soti este in functie de pozitia sociala. Cu cat este
mai inalta, iar accentul este pus pe autonomie, cu atat schimbul este mai limitat.

E. Teoria echitatii
Se intemeiaza pe ideea conform careia casnicia este o continua negociere de roluri. Partenerii isi
ajusteaza conduitele si asteptarile dupa felul in care vad schimbul de bunuri si activitati ca fiind sau nu
echitabil. Fiecare estimeaza raportul intre ceea ce primeste si ceea ce da/ intre ceea ce primeste si ceea ce
da celalalt.
Echitatea: BX/CX = BY/CY
B=beneficii; C=costuri; X=sotia; Y=sotul
Cand unul sau ambii parteneri apreciaza ca raportul este inechitabil adopta strategii de rezolvare
a acestuia. Rezolvarile sunt:
 comportamentale;
 psihologice: modifica prin tactica justificarii perceptia marimii elementelor din ecuatie.
Deoarece relatia dintre X si Y exprima o dependenta reciproca, X poate actiona si asupra
beneficiilor si costurilor lui Y ca si asupra costurilor si beneficiilor sale.
Teoria echitatii rolurilor sustine ca evaluarea vietii de familie ca inechitabila este primul factor in
cultura conjugala.
3. Complementaritate si conflict de rol. Miscarea feminista.
Imaginea familiei ca un tot armonic in care se modeleaza personalitatea membrilor prin
interactiuni pozitive. Nici aceasta abordare pozitiva, nici cea care pune accentul pe conflict si violenta
nu reflecta realitatea. Cele mai multe familii sunt in zona centrala pe axa armonie-conflict.

28
In societatea industriala, tatal a continuat sa fie principalul aducator de venituri, iar mama
centrata pe treburile casnice. Aceasta teza structural-functionalista de tip Parsons vede in
complementaritatea rolurilor ceva pozitiv functional.
Sustinatorii teoriei conflictului spun ca in familia moderna este mai multa egalitaritate, dar totusi
complementaritatea este in favoarea barbatilor.
Miscarea feminista militeaza pentru:
 reconsiderarea statutului social, politic, cultural al femeii;
 reconsiderarea statutului si rolulului femeii in familie;
Multe femei vad astazi in complementaritate o sursa de conflict, aceasta fiind “paguboasa” chiar
si pentru barbati.

CURS 9
II. Distributia sarcinilor domestice

1. Profesia si viata casnica


Nu in toate spatiile, ideologia feminista a unei noi complementaritati se traduce in
comportamente efective. In Franta, in deceniul al 8-lea, s-au realizat numeroase cerecetari privind
distributia sarcinilor domestice. A. Michelle: exista o corelatie moderata intre activitatea profesionala
feminina si participarea mai aproape de egalitate a sotului. Femeile indiferent de profesie, participa in
mai mare masura la sarcinile domestice.

2. Organizarea bugetului familial


Analiza bugetului de familie a interesat inca din secolul 19. din perspective sociologica
intereseaza:
a. modul de organizare a bugetului;
b. factorii relevanti pentru aceasta organizare;
c. ce aspecte depind de acesti factori;
Factori relevanti
a) statutul socio-profesional al familiei
b) faptul daca sotia lucreaza
c) daca exista sau nu copii in familie
d) tipul de intreprindere in care lucreaza (loc de munca stabil, cum se plateste salariul)
e) atitudinea fata de familie
- atitudine dezinteresata;
- familia se conduce dupa reguli moderne sau traditionale;
f) factori ai specificului cultural
De acesti factori depinde
a) cine gestioneaza bugetul;
b) cum este alocat bugetul pe persoane sau timp;

29
c) raportul dintre cheltuielile zilnice si cele mari (locuinta, masina)
In structurile veniturile intra si bunurile tezaurizate (biblioteca, bijuterii, tablouri –
“zestre” ce poate constitui si o sursa de bani in situatii de criza).
3. Puterea si luarea deciziilor in familie
Grupul domestic urmareste bunastarea in toate punctele de vedere. Trebuia sa ia
permanent decizii in legatura cu variantele optime.
In familiile cu mai multi membrii se pune problema unor decizii care privesc intregul
grup; chiar comportamentele ce par strict individuale ii afecteaza pe toti ceilalti si grupul ca
entitate.
Deciziile pot lua 2 forme:
- democratice-colective
- autoritar-dictatoriale de regula, asociate cu puterea tatalui (in situatia in care este
singurul membru al familiei care lucreaza, detine mijloacele economice pt a-i constrange pe
ceilalti). Aceasta forma este costisitoare si nu a functionat nici in cele mai grave forme de
patriarhat, intrucat femeia detine abilitatea de a restrange puterea de decizie a barbatului.
In luarea deciziilor colective intervin dificultati in armonizarea preferintelor – daca aceste
preferinte sunt apropiate, deciziile sunt usor de luat. Preferintele fiind diferite si strategiile de
satisfacere sunt diferite. Urmarind strategiile individuale optime nu se optine bunastarea pt toti.
In familie, se practica negocierea preferintelor si gasirea modalitatilor de satisfacere la maxim.
Se adopta strategii spontane pe baza unui contract implicit. Partenerii se inteleg tacit
asupra unor reguli de a pastra si maximize beneficiile si a micsora conflictele dintre preferinte.
Apare un lider in ceea ce priveste comportamentul scolar al copiilor (mama, de regula).
Autoritatea prin delegare variaza in functie de sarcinile de rezolvat, de etapele in care se
afla familia, de competenta membrilor familiei.
Claude, Singly – Franta – 5200 familii:
- 27% sotul intervine la egalitate cu sotia in marile decizii;
- 28% toate deciziile sunt luate impreuna;
- 10% predominarea femeii
- 10% predominarea barbatului
- 25% decizii si activitati impreuna
Concluzia: in 80% din cazuri – cooperare decizionala si numai in 20% din cazuri –
individualism decisional.
4. Planning familial
Este un domeniu important al deciziilor cuplului si priveste daca vor exista copii, cati,
cand primul (interval protogenetic) si cand urmatorul (interval intergenetic).
Decizia este in legatura cu raportul pe care cuplul il percepe intre costurile si beneficiile
nasterii si cresterii copilului.
Perceptiile oamenilor au un inalt grad de realism: costurile educatiei, situatia de pe piata
muncii, situatia diverselor institutii sociale.
Cu cat o tara este mai dezvoltata economic, cu atat natalitatea este mai scazuta. In fiecare
tara se inregistreaza o corelatie puternic negative intre nivelul de scolaritate al parintilor si
numarul copiilor.
Societatea moderna a facut ca beneficiile familiei cu multi copii sa fie mai mici decat in
trecut
a) Scaderea beneficiilor

30
1) Diferitele institutii si legi au substituit avantajele existentei mai multor urmasi ( de
exemplu, azilele de batrani).
2) O femeie gratie salariului si subventiilor de la stat poate creste singura un copil.
3) Facilitatea divortului sporeste riscul ruperii casatoriei ceea ce determina cuplul sa se
retina de la a avea mai multi copii.
4) Interdictia legala a muncii pt copii si obligatia la un anumit numar de ani de scolarizare
face ca beneficiile legate de munca copiilor sa fie mai mici.
5) Pe piata fortei de munca nu exista diferenta legala intre barbati si femei, de ce parintii sa-
si propuna sa aiba un baiat.
b) Cresterea costurilor
1) Costurile de timp pt nasterea si cresterea unui copil.
2) Restrictionari ale veniturilor familiei.
Se pune problema intervalului dintre primul si urmatorul copil (bunurile achizitionate pt
primul sunt folosite si pt al doilea copil).

III. Satisfactie in viata maritala

Evaluarea gradelor de satisfactie se face prin:


a) indicatorii obiectivi: se refera la actele de violenta, tentative de divort (vorbesc despre
insatisfactie)
b) indicatori subiectivi: fericirea este pur subiectiva (avem acces doar prin declaratia
indivizilor).
Exista diferente intre barbate si femei in planul confortului psihic si satisfactie in viata de
familie. Diferente pronuntate apar, de asemenea intre femeile cu serviciu si casnice:
- femeile casatorite si cele necasatorite cu slujba sunt fizic si psihic mai sanatoase
decat cele casnice.
- femeile de varsta mijlocie casatorite si casnice sunt mai depressive decat barbatii.
- casnicele se confrunta cu un prestigiu mai mic chiar in propria familie.

Satisfactia maritala difera de la o etapa la alta a ciclului vietii familiale; aparitia copiilor,
adolescenta pun mari probleme familiei astfel incat “marea iubire se poate topi”.
Sindromul incapacitatii de convietuire
Motivele motivele tensiunilor grave si apoi ruperea de fapt si de drep a familiei, sunt
legate intre ele formand sindromul incapacitatii de convietuire.
In viziunea femeii, in centrul acestuia sta lipsa sentimentului de dragoste (acest lucru
conteaza foarte mult la familiile tinere – apare ca effect al altor cauze decat ca o cauza
independenta).
In viziunea barbatului, in centrul acestuia sta consumul excesiv de alcool (cheltuiala
banilor, inegalitate in sarcinile in familie, violenta).
Nu exista asimitri intre absenta factorilor care genereaza insatisfactia si fericirea.
Constelatia reusitei in viata familiala - sinceritatea si respectul reciproc sunt conditii ale reusitei
in familie, dar fata de alti factori sunt si un efect.

31
32