SISTEMUL ENDOCRIN

Endocrinologia = ramura medicinei care studiaza

- anatomia si fiziologia gl. endocrine
- produsii de secretie ai gl. endocrine
- mecanismele de actiune ale hormonilor
- menifestarile clinice ale disfunctiilor hormonale

Rol:
- intervine in reglare cresterii si dezvoltarii, reproducerii, producerii, utilizarii si stocarii
energiei
- este alcatuit din celule endocrine, hormoni
- secretati, receptori hormonali ai celulelor tinta, homeostazie interna
Interactiunea dintre sistemul nervos şi endocrin regleaza - funcţiile celulare ale
ţesuturilor
- adaptarea permanentă a activitaţii diferitelor organe în vederea menţinerii homeostaziei
organismului
Glandele endocrine- secretie interna, sintetizeaza si elibereaza in circulatia sanguina sau in
spatiul intercellular, hormoni.
Hormonii ajung la nivelul celulelor tinta si au rol de mesageri chimici (pun in miscare, trezesc)
Glande cu functie endocrina
- hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele-
glandele cu funcţie endocrina si exocrină
- gonadele şi pancreasul
funcţie primară este producţia şi secreţia hormonală
organe ce secretă hormoni
- inima - hormonul natriuretic atrial,
- ficatul – somatomedine,
- rinichii – eritropoetina,
- stomacul- gastrina,
- intestinul subţire - secretina, colecistokinina
Activitatea hormonilor
- - Acţiune endocrină – hormonii sunt eliberaţi în circulaţie şi efectele lor se exercită la
distanţă de locul secreţiei
 - - Acţiune paracrină – hormonii acţionează asupra celulelor vecine de alt tip decât cele
care le-au sintetizat
- - Acţiune autocrină – hormonii acţionează asupra celulelor care i-a sintetizat

Structura chimica a hormonilor (deriva din aminoacizi sau lanturi de polipeptide, colesterol sau
fosfolipide)
- -peptide si proteine (h. hipotalamici, h. hipofizari, h. pancreatici, h. paratiroidian)
- -derivati de aminoacizi :
- - din tirozina- catecolaminele si h. tiroidieni
- - din triptofan – histamina, serotonina, melatonina
- - din histidine – histamina
- - derivati de colesterol (h. steroizi)- vit. D, h. corticosuprarenali, gonadici)
- - derivati de fosfolipide – prostaglandinele (h. tisulari)

Hipotalamusul

Hipotalamusul este situat la baza ventriculului III, sub talamus, fiind delimitat anterior de
chiasma optică şi posterior de pedunculii cerebrali
- Hipotalamusul primeşte informaţii din tot organismul
- reprezintă o adevărată “placă turnantă” între sistemul nervos şi cel endocrin
Regleaza:
- homeostazia organismului, comportamentul sexual şi pe cel alimentar, ingestia şi
excreţia hidrică, reacţia la stres, stările emoţionale primare (furia, frica), circulaţia,
respiraţia, temperatura bazală, ritmul somn-veghe
- HIPOFIZA
- Hipofiza (glanda pituitară)= glandă endocrină (10/12/6 mm) situată la baza creierului,
înapoia şi sub chiasma optică în cavitatea osului sfenoid numită şaua turcească.
- Hipofiza este formată din două părţi distincte
- din punct de vedere funcţional şi structural:
- lobul anterior sau adenohipofiza şi
- lobul posterior sau neurohipofiza
- Principalii hormoni secretaţi de adenohipofiză sunt:
- 1. Hormonul de creştere sau somatotropina (GH sau STH);
 - 2. Hormonul stimulator tiroidian sau tireotropina (TSH);
- 3. Hormonul adrenocorticotrop sau corticotropina (ACTH) – derivat din
proopiomelanocortina (POMC);
- 4. Hormonul luteinizant sau luteotropina (LH);
- 5. Hormonul stimulator folicular sau folitropina (FSH);
- 6. Prolactina (PRL);
1. Hormonul de creştere (GH, STH) – Somatotropina
Acţiuni:
- stimularea creşterii şi dezvoltării ţesuturilor, organelor şi întregului organism
Factori stimulatori:
Fiziologici: somnul, exerciţiul fizic, hipoglicemia, GH-RH, estrogenii.
Factori inhibitori:
Fiziologici: glucocorticoizii, antagoniştii dopaminei, hiperglicemia, excesul de acizi graşi
liberi, STH.
2. Hormonul stimulator tiroidian (TSH) – tireotropina
Acţiuni:
creşterea, dezvoltarea şi metabolismul tiroidei
Reglarea secreţiei de TSH
Factori stimulatori: TRH, antagoniştii dopaminei
Factori inhibitori: somatostatina, dopamina, glucocorticoizii, hormonul de creştere, T3 şi T4.
3. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) – corticotropina
Actiuni:
- stimulează creşterea corticosuprarenalei
- sintezei cortizolului dar şi a celorlalţi hormoni steroizi suprarenali
Reglarea secreţiei de ACTH
Factori stimulatori:hipoglicemia, exerciţiul fizic
Factori inhibitori: somatostatina, glucocorticoizii, ACTH, acidul gama aminobutiric (GABA).

4. Hormonii gonadotropi (LH şi FSH)

Acţiuni :
- controlul gametogenezei şi a steroidosintezei
Hormonul luteinizant (LH) – luteotropina
La femei: - stimulează secreţia de hormoni androgeni
 - stimulează secreţia de progesteron a corpului galben,
La bărbaţi: - stimulează sinteza de testosteron la nivelul celulelor interstiţiale creşterea
testiculară;

Hormonul foliculostimulant (FSH)

La femei: - stimulează dezvoltarea şi maturaţia foliculului ovarian;
La bărbaţi: - stimulează spermatogeneza prin stimularea secreţiei de androgen binding protein
(proteina care leagă androgenii) în celulele Sertoli;
- stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi.

5. Prolactina (PRL)
Acţiuni:
- creştrea şi dezvoltarea glandei mamare, acţionând simultan cu estradiolul şi progesteronul în
timpul sarcinii;
- stimulează secreţia lactată în timpul sarcinii;
- inhibă secreţia de hormoni gonadotropi (LH, FSH;

Reglarea secreţiei de prolactină

Factori stimulatori:
Fiziologici: sarcina, suptul, stimularea sânilor, exerciţiul fizic, somnul.
Factori inhibitori: dopamina şi agoniştii acesteia: bromocriptina, pergolidul, cabergolina.

Neurohipofiza
- glandă endocrină atipică pentru că hormonii neurohipofizari sunt doar stocaţi la acest nivel,
ei fiind sintetizaţi în hipotalamus la nivelul nucleilor supraoptici şi paraventriculari.
Hormonii neurohipofizari sunt reprezentaţi de hormonul antidiuretic = vasopresina (ADH)
şi oxitocina.
1. Hormonul antidiuretic (ADH) – vasopresina
Actiune:
- reglarea osmolaritatii plasmatice
- efect vasopresor

Reglarea secreţiei de ADH

Eliberarea ADH-ului este controlată în condiţii normale de modificările volumului lichidelor
extracelulare, ale plasmei şi ale osmolarităţii.
Factori inhibitori
1. scăderea osmolarităţii
2. creşterea volemiei
3. scăderea temperaturii
4. alcoolul etilic
5. cortizolul
6. T3, T4
7. agoniştii α adrenergici
8. acidul gamaaminobutiric

Factori stimulatori
1.creşterea osmolarităţii
2.creşterea sodiului în lichidul cefalorahidian
3.scăderea tensiunii arteriale
4. scăderea volemiei
5. creşterea temperaturii
6. senescenţa
7. durerea, stresul chirurgical
8. hipoglicemia
9. angiotensina II
10. nicotina
11. medicamentele (barbiturice, opiacee).

2. Oxitocina
Acţiuni
 Acţiunile majore ale oxitocinei sunt cele asupra motilităţii uterine şi ejecţia laptelui.
Alte acţiuni:
- stimulează contracţiile musculaturii netede din pereţii unor viscere (intestin, trompa uterină
şi ligamentele rotunde la femei gravide)
- creşte concentraţia plasmatică a prolactinei
- scade presiunea arterială sistolică prin vasodilataţie periferică
- creşte retenţia de sodiu
Reglarea secreţiei de oxitocină
Eliberarea de oxitocină se face sub control nervos
Factori stimulatori
- dopamina
- hemoragia
- durerea
- anestezia generală
Factori inhibitori
- alcoolul
- serotonina
- stresul
EPIFIZA – GLANDA PINEALĂ
Epifiza=glanda pineală (denumire de la forma de con de pin),
- glandă endocrină, mică, se dezvoltă embriologic din porţiunea posterioară a
ventriculului III
- Înainte de pubertate glanda începe să involueze, iar la adult apar la nivelul ei
mici depozite fosfo-calcice.

Melatonina- principalul hormon al epifizei.

Acţiuni
Melatonina exercită efecte antigonadotropice prin inhibarea gonadotropinelor (LH,
FSH).

GLANDA TIROIDĂ
Tiroida este localizată inferior de laringe
- este alcătuită din doi lobi situaţi de o parte şi de alta a traheei uniţi printr-o punte
numită istm
Sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni
Tiroida sintetizează şi secretă doi hormoni iodaţi principali:
- tiroxina (tetraiodtironina – T4)
- triiodtironina (T3)
- reverstriiodtironina (RT3 – inactivă) în cantităţi mici.
Actiuni:
- creşterea consumului de oxigen şi calorigenezei în toate celulele organismului cu
excepţia creierului, uterului, testiculului şi splinei;
- creşterea glicolizei;
- creşterea glicogenezei;
- creşterea lipolizei;
- efecte morfogenetice: maturarea SNC, osoasă, procese de creştere;
- acţiune facilitantă asupra sistemului nervos vegetativ simpatic
Tabel

Glandele paratiroide
- sunt de obicei în număr de patru (dar pot exista numai două sau trei),
- o pereche superioară şi o pereche inferioară,
- situate pe faţa posterioară a tiroidei.
- sunt glande foarte mici,
- dimensiunile unui bob de grâu (înăţime de 4-8mm,
lăţime de 2-5mm şi cu grosime de 1-2mm)
Glandele paratiroide secretă parathormonul (PTH) ce are rol de a menţine concentraţia
calciului şi a fosfatului în lichidele extracelulare acţionând direct asupra osului şi
rinichiului şi indirect asupra intestinului.

GLANDELE SUPRARENALE

- structuri cu aspect piramidal,

- situate la nivelul polului superior al fiecărui rinichi
- sunt esenţiale pentru menţinerea homeostaziei şi adaptarea organismului la
stres.
- Alcatire
 - o parte externă – zona corticală de origine mezodermică ce secretă hormonii
corticosteroizi ,
- o parte internă – zona medulară de origine ectodermică (ţesut similar cu
ganglionul simpatic) ce secretă hormonii medulosuprarenalieni.

1. Corticosuprarenala
- - secretă hormonii corticosteroizi ce derivă din colesterol
- şi poartă denumirea generică de steroizi
Există trei categorii funcţionale de corticosteroizi:
- 1. hormoni mineralocorticoizi: aldosteronul şi deoxicorticosteronul (DOC)
- 2. hormoni glucocorticoizi: cortizolul şi corticosteronul
2. hormonii sexosteroizi: androstendionul şi dehidroepiandrosteron

- tabel Acţiunile hormonilor glucocorticoizi:

Medulosuprarenala

Medulosuprarenalele secretă hormone:

- catecolaminici (adrenalina = epinefrina,
noradrenalina = norepinefrina, dopamina)
- hormoni peptidici (enkefaline, adrenorfine, neuropeptidul Y).

Acţiuni:
Efectele cele mai importante ale catecolaminelor în funcţie de receptor sunt:
– tahicardie (creşterea fecvenţei dar şi a forţei de contracţie miocardice), lipoliză;
– bronhodilataţie, glicogenoliză musculară;
– reducerea/prevenirea obezităţii, scăderea rezistenţei la insulină;
– vasoconstricţie, hiperglicemie;
– inhibarea presinaptică a catecolaminelor, agregare plachetară.
PANCREASUL ENDOCRIN
- organ abdominal retroperitoneal,
- o glandă endocrină de importanţă majoră.
- Funcţia endocrină a pancreasului este asigurată de celulele insulelor
Langerhans, fiecare din ele secretând un anumit hormon:
- glucagonul – celulele A (α) – 15-20%
insulina – celulele B (β) – 60-75%
somatostatina – celulele D – 5%
- polipeptidul pancreatic, gastrina – alte celule – 5%
1. Insulina
- este un polipeptid constituit din 51 aminoacizi
grupaţi în două lanţuri polipeptidice
legate între ele prin două punţi disulfidice,
cu greutate moleculară de aproximativ 6000 daltoni.

Acţiuni:
Efectul principal al insulinei este cel hipoglicemiant.

2. Glucagonul
Structură:
Glucagonul este un hormon polipeptidic alcătuit din 29 aminoacizi cu greutate moleculară de
3485 daltoni.
Acţiuni: - creştere a glicemiei.