Sunteți pe pagina 1din 36

p E ERA

PRIMULUI FILM ISTORIC ESC


PE ECRA AT

peliculă unul
· pe
mcnm=~
cele mai emoţio­
nante ale
· poporului romtn
pentru ~ socială, pentru
libertate · · denţă naţio­
llală . ridicflld la treptele dramei
ist.orice, epopeea paodnrilor, care
A. RJSTIZZA QLAGOVEANU LA VIENA. 1. culminat cu mişcarea r evolu-
ţionară din 1821.
Scenariul literar ea Gheor-
- a sonda: evenimentele
ca remarcabil realism istoric,
soluţiile simplificatoare,
desenarea personajelor tn alb sau
negru. de:%văluind amplu com-
p!exit:aua contradicţiilor epocii,
sesiz:tnd cu acuitate raporturile
dintre erou şi societate. Tudor
Vladimirescu ne este rest ituit
la dimensiunile multilaterale ale
personalităţii sale. El nu este
pur şi simplu conducătorul vi-
teaz al unei răscoale spontane -
deşi aura legendară a eroului
popular este păstrată, pe bună
dreptate, tn film. Tudor Vladi-
mirescu se comportă ca un om
politic, ca un patriot cu o v iziune
mai largă , cu tactul, ponderea
şi înţelepciunea bărbatului de
st at, care presupun înţelegerea co-
ordonatelor istorice, tnfrînarea
sentimentelor personale . Tudor
îşi dă seama că mişcarea de eli-
berare naţională şi socială în Ţă­
rile romlneşti nu poate izbtndi
dectt folosind contradicţ iile din-
tre marile puteri europene, în spe-
ţă animozitatea :Rusiei tmpotriva
Turciei. Două momente din film
slnt e:ir;trem de elocvent e pentru
nobleţea ş i profunzimea de carac-
t er a omului politic realist, Tu-
dor Vladimirescu. La m ănăstirea
Tismana, care devenise rcşctliuţ:i.
pandurilor, Tudor îl pri meşte pe
Brîncoveanu. II are tn mină pe
cel care-l vînduse turcilor, înşe­


ION D1' Und u- i tncrederea şi generozi-
tat ea. Poate să se răz bune, să
pedepsească pe drept trădarea;
dar Tudor se ridică deasupra re-
sentimentelor personale, are în
vedere interesele naţionale,
atunci cînd este gata să se înţe­
leagă cu Brtncoveanu folosind
contrad icţiile dintre acesta şi
boieri . Sau, atunci ctnd este
capturat Raşid-Paşa , împotri-
vind u-se sentimentelor celor mai.
apropiaţi prieteni a i săi, Tudor
porunceşte ca turcul să fie eli-
berat, neezitlnd să ucidă pan-
durul care se pregătea să-l pedep-
sească pe Raşid-Paşa. Infrîngtn-
dn-şi cele mai aprinse sentimente
de ură faţl\ de asupritorul po-
porului romtn, T udor, într-un ase-
menea act, se lasă călăuzit ex- şi pandurilor săi - tn frunte a
clusiv de interesele poporului care poporului răsculat el s-a dăruit
nu-şi putea tngădui să aibă coa- trup şi suflet, cu sinceritate ,
lizaţi în acel moment adversarii entuziasm ş1 inteligenţă - . opa-
săi, boierii antipatrioţi şi turcii. citatea este a tuturor vrăjma­
Emanaţie a revoluţiei, credin- şilor săi care şi-au închipuit
cios aspiraţiilor sociale şi naţio­ că prin reprimarea mişcării şi
nale ale poporului, Tudor este o aducerea turcilor, · aspiraţiile
personalitate istorică a timpului popu lare pot fi înăbuşite. Fi-
său care !şi depăşeşte !nsă o parte gura lui Tudor, în alte condiţii
din contemporani prin clarviziu- istorice şi tn alt context so-
nea ţelului. C!nd intră triumfal cial, se înscrie alături de figura
cu pandurii !n Bucureşti şi mitro- luminoasă a lui Bălcescu în
politul ti oferă scaunul de Domn, ~popeea luptei de veacuri a
Tudor Vladimirescu exclamă , pri- poporului romtn pentru drep-
vind tronul: „Ce să fac eu cu tate socială, libertate şi inde-
coşciugul ăsta? Morţii cu morţii, pendenţă naţională. Tudor, „dus
viii cu viii I" E o repliGă popu. de popor". este un fiu credincios
lară plină de haz , reflecttnd atitu- al poporului, care întruchipează
dinea sa revoluţionar -patriotică
ce pare absurdă reprezentanţilor .6.Cl:trr CA.DBU DE FILM, IN· '1'
păturii conducătoare, obişnuiţi PA.TlŞINDU-L PB TUDOR lN \!./
să se asmută între ei, să trădeze , JIULOCUL TABEREI ULR,
Allll'ITJl:ŞTE PRIN PLA.STICA.
să conspire, să se umilească pen- A t:. CELEBRU TABLOU DB
tru a vtna de la Constantinopole 1'.ll:EODOR AJUN.
scaunul domnesc.
Filmul dezvăluie cauzele trage-
diei lui Tudor, luminînd puternic :::-~ . ~~~i~ ·::r:~~R:l ©
limitele de c lasă ale piliturii con- VASlLF. lfHUl }'.\'TB-O SCENĂ
DL-V PISAIXL Fll.RLm.
ducătoare, temătoare !n faţa setei
de pămînt a ţărănimii , împotrivi-
rea marilor puteri europene refrac-
tare oricăror înnoiri. Grava eroa-
GEORGE VRA.OA (BRlNCO-
VBANU) III LIOA GHEORGHIU
CD
(A.BISTIZZA).
re istorică nu aparţine lui Tudor
nădejdea izbhzii sale. Imbrăctnd ace le vremuri devine de prisos ;
cămaşa morţii , el se sacrifică pen~ după cum scena halucinantă tn
tru ca poporul să ştie că are pu- care cadavrul domnitorului Şuţu
terea de a se dezrobi şi că tmpli- este scos tn faţa mulţimii pentru
nirea acestui vis , oricît de scurt, a se ascunde moartea sa, conver-
a fost cu putinţă şi cu attt mai teşte cupiditatea şi lipsa de
inult va ·fi cu putinţă tn vii- scrupule a casei domnitoare
tor. Tudor Vladimirescu a intrat tntr-un act de sacrilegiu suprem .
de mult tn creaţia orală a po- Am regretat că secvenţa care
porului nostru. Legenda lui vie, redă mobilizarea maselor de ţă­
nealterată de trecerea timpului, rani , ca şi cuvlntarea pe care le-o
ci, din contră, tnfrumuseţată de adresează Tudor, nu e destul de
imaginaţia creatoare a poporului. dinamică; pe alocuri, tn scenele
s-a dezvălµit realizatorilor fil- de luptă, nu există claritatea
. mului, pe parcursul turnărilor, cerută asupra taberelor care se
sub · cele mai diferite aspecte . înfruntă . Muzica, plină de elan
Oare nu e o manifestare a dra· patriotic-popular, aparţine lui
gostei poporului faţă de legen- Gh. Dumitrescu, autorul cunos-
darul luptător, participarea ma· cutului oratoriu „Tudor"; ima-
O Dll"l' D IPILll CUUI ABB VEBIDICITil'EA UNEI ADEVĂBATE STAMPE
sivă a mii şi mii de ţărani şi ginea, cu atributele ei de auten- bB~
muncitori de pe meleagurile de . ticitate şi frumuseţe tn momen-
baştină ale lui Tudor tn scenele tele de dramă psihologică şi ln
de masă ale filmului? Această peisaje, e realizată de operatorul
amplă participare a dus la cre- C. Ciubotaru; decorurile care au:
area celui mai frumos erou 'din reconstituit cu fidelitate şi artă
film: poporul! Finalul filmului, atmosfera de epc>d: (scenografi ~
tn care se rostesc cuvintele: ;,Ne Filip Dumitriu şi N icolae Teo-
vom tntoarce ca frunza şi iarba doru) au avut un aport preţios
primăverii", surprinde semnifi- la opera colectivă pe care o repre-
caţia lui 1821 şi sună profetic tn zintă filmul Tud<W .
istoria ulterioară a ţării. · 1n T u d<W ne aflăm tn plină
Aceeaşi modalitate realistă, dramă istorică cinematografică,
care respinge schematismul gro- tn accepţia înaltă pe care o im-
solan, au folosit-o realizatorii fil- plică acest gen. Adevărul istoric
mului ·tn redarea nuanţată a este respectat, epoca este lnţe­
figurii lui Brtncoveanu. Brtn- leasă ptnă la cele mai mici de-
coveanu, pe bună dreptate , nu talii, nimic no di se=aţia
este confundat în film cu toţi de artificial, de contrafăcn:t..
ceilalţi boieri antipatrioţi. La Viesparul politic al cla.se1oc:
tnceput, ca şi Tudor, este animat suprapuse e de:zvălun cu. ::::1-
de ideea neattrnării Ţării Romt- iestrie, cortegiul reTOltei po-
neşti; în componenţa acestei nă­ pulare este surprins ct::er.L
zuinţe intră însă şi vanitatea, do- scene p icturale de ~ ~
rinţa de a se tnscăuna ca Domn . lipsesc nici ~
Laşitatea tn faţa turcilor, teama de luptă care slnL
de perspectivele pe care le des- totdeauna ln filme1e de,...,,..,'!"=-
chide mişcarea populară U va Şi totuş i T'"'7r ~
duce de două od pe Brîncoveanu simplu o „superproducţie•
la trădare . Trădarea lui e tnsă tă cu cavalcade care taie~
nesatisfăcătoare pentru turci, care rului răsuflarea, du~ =:""-' i:::: ·cg:
nu-i vor ierta lui Brîncoveanu doar o caligrafiere sau o -
faptul că tn anumite momente ilustrare veridică a -
a pactizat cu mişcarea lui Tudor. moment istoric. E: - ~
Drama lui Brtncoveanu este e'xpozit ivi, nu sint pli
drama personalităţii care n-a iz- tori a i unui mesaj tnns:mîs, si
butit să tnfrtngă limitele castei zicem, cu artă, ei tr~ dra:c:a
sale, opacă la mersul istoriei şi, istorică , pătimaş, fntte vU.? -
de aceea, incapabilă să-şi frt- moarte, integral, ca pe dram.a
neze orgoliul şi laşitatea . Anti- proprie . Tudor, Brtncovea.i::
teza &ubtilă dintre cele două r istizza, G trbea, Doamna .,.-
personalităţi, Tudor şi Brtneo- Ilarion, F ilipescu şi atlţia z..:. --
veanu, conferă filmu lu i o v iziune slnt personaje istorice, dar
LUI BRINCOVEANU ESTE DRAJU. PEBSO~ UBE N-A IZBUTIT
dialectică asupra rolu lu i perso- p rimul rtnd oame11i, din car.z - tllnl!N'GA. LllllTELE CJA8TEI SA.LE •••"
nalităţii tn istorie. slnge, caractere bine · · • ·-
· Veridicitatea, autenticitatea d e zate, autentice.
an.samblu a filmului este tntre- Ursita vitregă care
gită de tabloul sumbru al m izerie i viaţa lui Tudor tn luptă,
ţărăneşti, de turpitudinea şi ve- milie, ln dragoste. bărbi -
nalitatea clasei boiereşti, indi- care el priceJte lovi ·
vidualiz~te printr-o serie de por- partea duşma:nilor şi pti~aU::c:
trete vif, memorabile. tragismul tonic 1n faţa Oe!"::J;::i::K.ID litate şi pasiune ptnă la Brlnooveam:i no ne apare nu-
său , zboc1unm.I. t:un" Cll::z::aixi.lunlnt. Tudor devine ast- mai aşa cum tJ ştim din istorie,
Regia (Lucian Bratu) a valorifi- ca domnitorul care, netnţelegtn­
cat virtuţile scenariului literar,
contribuind din plin la realizarea
lăuntrice asupra dl:
re l-a a les, locid.ituea :poezu = o figură de baladă , un erou
tn fruntea unei aprige
- pentru libertate, tntr-un
du-şi epoca. a sftrşit asasinat de
puterea otomană. Scenariul desco-
unui film istoric romtnesc de unei asemenea vieţi devin o pt-r-
crucial complicat · al peră resorturile psihologice ale
bună calitate, tn care elementele zenţă răscoli toare pe ecr&n. Ia
· poporulu i său. dramei sale individuale , i ar ar-
de spectaculos nu tntunecă semni- interpretarea lui Emanoil Pe-
...,. interpretat este rolul tistul poporulni George Vraca,
ficaţiile grave ale dramei de epo- truţ, personalitatea lui Tudor a
apărut mai ales tn d imensiunile
- Bdncoveanu de către artistul cu o copleptoare trăire a perso-
că. Am aminti ctteva scene de
'P'C'?l~bi· George Vraca, care a najului, ne-a redat mai tnt li ~
un nivel artistic remarcabil , di- sale de om generos, netnfrica:t, Brlncoveanu impunător , dom 1-
aprig la mtnie ctnd stnt tncălcaxe o extremă bogăţie de
ferite ca substanţă şi manieră , dnmaticul proces de pră­ nlndu-se şi dominlnd l?e alţii ,
care evidenţiază uil registru re- interesele poporului (vezi scena cu pentru a se prăbuşi apoi lamen-
al a.celuia care n-a vrut
gizoral variat. De o mare ,frumu- Oarcă), prietenos şi apropiat su- tabil tn rea~nţă ş i trădare.
pmut să-şi tnţeleagă vre-
seţe plastică este secvenţa de fleteşte de panduri. Tudor, tn Marele nostru artist parcurge cu
şi J>C?porul săn. E foarte greu
noapte a trecerii Oltului. Făcliile film , are patos, prestanţă , cue&- g scoţ:l tn evidenţă o latură sau virtuozitate toată gama contra-
aprinse de panduri pe nemărgini­ reşte simpatia spectatorilor. O alta a acestei magistrale creaţii dictarie a stărilor de spirit şi a
rea apei dau senzaţia romantică tnţelegere mai complexă a lud- actori.ceşti, care va rămtne tn sentimentelor personajului, gran-
a unei oştiri care se îndreaptă dit4ţii personajului ar fi conferit an.alele filmului romtnesc; aş doare ş_i umilinţă , cur:i-i şi ~ri.că
cu orice preţ spre lumină. Ta- o nuan~ tn p lus unei realizări aminti doar scenele de coşmar tn ani.malică, lealitate ş1 perf1d1e,
bloul băjenarilor fugiţi frţ zdrenţe valoroase . Vibrează „ tn interpre- care e tntipărită attta slăbiciune :&ancheţe şi şiretenie, trăindu-le,
de pe locurile lor natale, cu pri- tarea caldă , umană, a lui Ema- şi suferinţă omenească (la anti- Ia poli opuşi, cu o sinceritate şi
virile rătăcite, hăituiţi ca nişte noil Petruţ , dra;ma puternică a podul prestanţei sale obişn nite), cu un asemenea adevăr al nuanţe­
clini, are un asemenea sens apo- aceluia care, tmbrăţişat de dra- ce izbutesc să explice, fără să lor, tnctt tragedia lui ~rhl:~ovea:
caliptic tnctt orice comentariu cu gostea şi tncrederea populară, nn jllStilice, laşitatea lui Brtnco- nu , dincolo de exphcaţule ei
privire la starea ţărănimii de pe şi-a trădat „ursita", urmtnd-o veanu. istorice, se realizează prin dez•
văluÎrea a tot ceea ce l-a măcinat
ira:im. profund.
Arisfuza Glagoveanu putea fi
~tă ca o boieroaică dis-
itoare, mtndtă de rangul ei,
· că de o simplă aventură cu
o personalitate devenită celebră
m:ma faptelor sale. Scenariul
~ fmpărtăş it o asemenea vizi-
schematică, care în aparenţă
~ fi fost dezminţită de adevă-
istoric. Aristizza a fost în-
trechipată ca o . femeie, .fie ea din
co:st:a conducătoare, aprinsă de
il::l.aginaţie romanţică, influenţa­
~ e lecturi şi de legenda popu-
• care are o admiraţie şi o
' ngoste sinceră faţă de Tudor.
Fu:mecul pe care-l conferă Lica
GMcirghiu Aristizzei tn călă­
;arta ei comună cu Tudor spre
\lena corespunde acestei viziuni
a personajului, ca şi melancolia
ei amară la prima lor despărţire .
Est:e regretul unei iubiri între-
rupte din pricina lmprejurărilor
potrivnice. Aristizza nu se ames-
tecă tn intrigile politice, ea tşi
vn::1ează politica propriei sale
- biri. Chiar atunci ctnd acceptă
sagestia lui Brtncoveanu şi se
1milneşte cu Tudor 1n tabără,
~ a-l convinge s~ renunţe la
asaltul Bucureştiului, o face tot
cm dragoste, pentru a salva viaţa
· itului ei şi pentru a-l avea
a;clusiv pentru ea. Actriţa a
~. degajată, cu un patetism
lN DRUM 8PR}i': VIENA, IJARETA CARE O POARTĂ PE ARISTIZzA (LICA
QBEOBQHIU) STRĂBATE DRUMURI PUSTII.
i:m:eriorizat, uşor visătoare şi cu
o tristeţe discretă, dezamăgirea
aaei iubiri care nu se poate tmpli- o autentică Inţelepciune populară tn acest sens, filmul istoric lui Tudor, scenaristul, ·regizorul,'
:c..i drama unei femei care nu se ca bătrtnul Gtrbea (tn rolul că­ Tudor, pe Ungă atributele incon- actorii, operatorii, precum şi de-
poate smulge din limitele de tn- ruia Ion Lun~eanu realizează o testabile ale peliculei de acest corurîle sau muzica au urmărit ·
egere ale clasei sale. creaţie surpn.nzătoare faţă de tmplinirea multiplelor destine·in-
gen, pe ltngă dinamismul acţi­
Fie că este boierul Filipescu tpt ceea ce a făcut ptnă acum)
interpretat cu inteligenţă de unii, al atmosferei autentic na- dividuale care populează un film
sau bicisnic şi hrăpăreţ. laş şi ţionale şi de epocă , al înţelegerii ·istoric · de asemenea proporţii, se
Florin Scărlătescu), onctuos, ver- ridicul, ca boierul Glagoveanu
Rtil, combinator, cu zlmbetul pe dialectice a răscoa lei pandurilor, pot desprinde semnificaţii mai
(tn interpretarea tragicomică a a devenit şi o dramă psihologică generale, rodnice pentru perspec-
ba.z.e tn faţa unui cadavru, fie dl. artistului poporului Giugaru)
este aprig şi prieten credincios 1n care se tnfruntă concepţii des- tivele· acestui gen ·cinematografic
toate a.ceste personaje tşi
lnă la moarte, ca tînărul Gtrbea pre viaţă şi moarte, despre po- 1n ţara noastră. Tudor, film patri-
au o traiectorie JmlP-rie indivi-
m viziunea viforoasă a lui Amza duală, motiv=ă psihologic 1n litică şi luptă, despre dragoste otic, film de caractere, film de
Pellea), fie că este monstruoasă şi prietenie, ciocnindu-se per- acţiune, se va bucura fără tndoială
numeroase detalii cinematogra-
m egoismul ei sălbatic, ca Doam- fice ce nu se Cb-.anţează de ade- sonalităţi puternice, rectilinii de aprecierea maselor de spec-
:Ja Şuţu, interpretată răscolitor vărul istoric, ci n lntregesc, co- sau contradictorii, tn orice caz tatori din ţara noastră, înscriin-
de Olga Tudorache (actriţă ce lortn.du-1 şi restituindu-l tn a- autentic umane şi - de aceea - du-se printre realizările de frunte
· dezvăluie tn acest rol o mare dei;'1ruri umane sensibile, care emoţionante. ale cinematografiei noastre.
gamă de virtuţi cinematografice), depăşesc epoca. apropiindu-le de Din acest punct de vedere, al
fie că este plin de revoltă şi de o lnţelegere contemporană. măiestriei cu care realizatorii Ion MIHĂILEANU
De vorbă cu
Victor lliu
re9izorul filmului
COMOARA DE LA
VADUL VECHI

Victor lliu şi-a făcut debutul ca reg izor de film cadrului figurează raportul dintre personaje şi
artistic lucrînd la Mitrea Cocor (1952). Creaţi a ambianţă, universul secetei în care eroii intrli,
sa cea mai reprezentativă rămîne M.6 ara cu noroc ca într-un coşmar , o trecere monotonă prin
(1956) . ln prezent, Victor lliu rea lizeazăComoara tărîmuri ostile - pîndi ţi de necunoscut , ca
de la Vadul Vechi, după nuvela „La răzeşi " de într-o halucinaţ ie. Toate trebuie i l aibl relief
V. Em . Galan. şi să fie învăluite într-o lumini ceruutli prin
praful subtil al secetei, o luminl galbenii de
- Am observat cd tn film ele dumneavoastră crepuscul. Trebuie d ţinem seama de 11alura
omul apare t nlr-o indisolubild legătură cu spa-
excepţională a secetei, de caracterul insolit al
ţiul înconjurător . V d alegeţi tn aşa fel subiectele,
experienţei pe care o face eroul , Ion Dohotaru I
tnctt locul de desfdşurare a acţiunii sd ai bă u11
rol determinant. ln MOARA CU NOROC - - Reluaţi deci moti...U au.Ul "1 iiolării .
hanul i zolat de lume , la încrucişare de drum uri, - Da , dar aceasti i.zolue a eroilor într-un
acum - o spune chiar ti tlul : COMOARA DE cltnn pierdut între dealuri devine şi mai lo-
LA VADUL VECHI . gicl şi mai dramatici dad intervin elemente
- Nu-i vorba de nişte raporturi strict spa- noi din afarl , mesageri care nu se opresc în
ţiale , ci de un raport superior , ascuns sau meta-
Yadul Vechi, ci-! o colesc, pud ar fi respinşi
foric - viaţa „de dincolo de uşă " pusă in rela- de o forţă nevlizutli sau ca şi cînd n-ar avea
ţie expresivl cu drama personajelor. Aceasta
oclU pentru cătunu l nenorocit. Prisac trece pes-
însă numai pentru a elimina vidul din jurul
te această barieră adn c îndn-şi c:u el argatul,
acţiun ii, fărl nici o intenţie retorică şi făr l
pe Ion Do otaru, ş i oferind ţăranilor nlpăstuiţi
soluţii baroce . fantoma co.corli . Din cind în clnd - s întem de-
- Exprimarea acestor raporturi, tn care omul abia In l - se aud semnale din afară , care
este adesea dominai de forţa tmprejurdrilor, de fac - prim ast - si plutea.scă în film un
particularităţile spaţiului, înconjurat de obiecte aer de fÎ anacronism tragic. losub se
cu valoare de simbol şi - pe pla11ul dramatic com~ ea ~tor. BI este omul cu ima-
propriu-zis - supus unui des tin inexorabil , i-a ginaţie care f.nttarci si înşele o ceată de oameni
fdcul pe u11ii să amintească, după MOARA cu imaginaţia :ai slabi. Dar nu reuşeşte, pen-
CU NOROC, de estetica westernului şi chiar de tru că cei ~ • tp dau seama că „profetul"
.xpresi010ism. e mincinos, şi-l. .. lapidea.U..
- Mulţi se chinuiesc sl legitimeze în propria - Ne-<J/i oorl>il U:syre i-ciru. Vă ştim fnsd,
lor creaţie epigonismele, ca pe o maladie a în egală rrufstlf'4, Y,tt>tWp.l u un1trapvnctul au-
copilllriei, ca pe un interludiu inevitabil, ca dio-vi1114l.
pe o dovadl a . . . circulaţiei valorilor culturii, - El e suru unor e:fecte emoţionale extrem
ca pe un semn, vai l de geniu, zicînd: şi Shakes- de viguroase şi plrnm.z.noare. Muzica va în-
peare, şi Rabelais, şi Goethe , şi Stendhal locui uneori zgomotele, dar va fi într-un anumit
au „împrumutat" . Dar - inel o datll, vai l -
„orice asemănare cu persoane în viaţl este pur
întîmpl ătoare", neputtndu-se confunda reali-
tatea cu ficţiunea . Deci sl trecem mai departe.
- Probabil că noul film va da din nou de
lucru căutătorilor de fi liaţii .
- Posibil . Dar dacă se observl, de pildă,
că omul apare pe ecran , cum e şi firesc şi nece-
sar , în anumite raporturi cu lumea înconjură­
toare, trebuie căntati semnificaţia reall a
acestor raporturi şi sursa lor adevllraU . Pentru
el, atunci cînd am conceput filmu l, eu, ca să-l
pot face, nu m-am gîndit la ilustratorii unei
şcoli - cel mult , asta se poate , mi- am amin-
tit de ei - dar am avut în faţa ochilor nu ima-
gini din filmele lor sau paginile citite despre
dînşii , ci alte imagini , de pildă mîin ile ţlra­
nilor, mîinile ţăranilor bătrîni , mlinile mamei,
noduroase, cu degetele strîmbate de efort ne-
curmat şi penibil, ca nişte rldăclni negre , anchi-
lozate . Şi picioarele, Uţite de atita mers, cu
degetele rupte de pietre, de bulglrii uscaţi ,
rănite de spini, cu talpa groasll şi crăpată,
picioare care calcl greoi, fără nici o elastici-
tate. Şi chipurile ţăranilor bltrîni şi bătrtne­
ţea lor prematurii.
Nimic nu trebuie uitat I Vreau să fac portre-
tul bietei noastre ţărlnimi împilate în trecut
de toţi şi sli-1 aşez în muzeul trecutului, laolaltă
cu tmpilatorii ei, boieri, vătafi, prefecţi, per-
ceptori, popi, avocaţi, jandarmi şi miniştri.
- Nu vă gîndiţi însă la o frescă.
- Nu . Va fi o dramă sumbră, în care vor
apare luminişu-ri şi elanuri, din vremea secetei,
într-un sat din Moldova. Un film cam aspru,
în care adevărurile despre unii oameni se spun
cu destulă cruzime, stînd drept şi cu ceea ce
obişnu im sli numim umanitate. Stilul va trebui
să fie ... Dar desprestil lasă să vorbească alţii.
- Totuşi „.
- Există mai multe moduri de a face film
şi bineînţeles t ot atîtea justificări teoretice şi

4
• •
n1m1c nu

fel ono m atopeică: v a exprima zgomotul co- - P entru că aţi revenii la subiec t , care-i al-
pitelor, pe pămîntul uscat ca pi atr a şi geam ă­ te ,.,.aliva ce apare oa,,.eni lor după eşecul lui
tul surd al roţilor împovărate . Muzica est e f osub?
glasul spaţiului, al stepei , glas u l vintulu i , al - Nu numai oamenii s ing uri îşi aleg altă
..,,1eriei. Să-i dăm şi materiei „gl as" ! Oricind , c ale! Adeseori împrejurăril e sînt acelea care
intt-o o peră de artă , sîntem în dreptăţiţi s -o prin forţa lor deschid o perspectivă , care apare
iattm, căutînd plenitudinea expresiei. ln afar ă fo arte estompată , nesigură, ca s implă
d~ muzică , sunete le naturale , v în tul secetei can părere .
suflă fă r ă încet;ire uscînd p ămîntul , arborii , - Totuşi . oamenii - chiar dacd 1iu·şi creează
m..işc in d bălăriile cenuşii , stîrnind colbul , ei înşişi calea - att celpuţi>i posibilitatea să aleagă .
indu- l prin case, fluierînd s u bţire „. Cîn tecul - Nu-i nevoie ca definiţi a drumului pe care
uestii lor uscate din balta se c ată sau d e p e vor merge oamenii din Vadul să fie dată cu
case. Cîn d bate vîntul de s ecetă pe b u za a co pe- precizia unei demonstraţii edificatoare . Istoria
ui de tresti ~. tuburile fluieră ca o s tranie a dat destulă învăţătură celor de azi , care vor
VUJTOR n.m DIND INDICAŢII fi în stare să judece totul aşa cum se cuvine ,
~ piţ.ig ăiată . Apoi sunetul „cosmic" al pă­
COLECTIVULCT DE IMAGINE. adică „ ln cunoştinţ ă de cauză", ca eroi ai aces-
tulu •, torturat de s ecetă , scin cetul crăpă­
lN PLANUL DOI, DE LA 8TIN- tei istorii . Şi ei ştiu mai mult decît li se poate
. or din pămint , simi lar cu s c încetul gheţei
GA LA DREAPTA : DUMITRU da printr-un film . Este bine şi necesar să se
tro sneşte în nop ţ ile de ger năpr asnic . GAIŢĂ , MECA...'llC DE CAME· con t e ze pe „reziduurile mintale" ale experien-
.&asta s -ar putea num i o „ întoarcere" la expre- R.1, VASILE OGLINDĂ, OPE- ţel or trăite de oameni, de spectatori adică .
- · te a tuturor elementelor şi a tqtului , la RATOR , ŞI GHEORGHE Flll-
CHEB (ACOPERIT) OPERA- - Vorbeaţi despre luminiş uri şi elanuri .
don are predispus ă a a cestora , ca un fel
TOR- Ş EF. - M ă refeream la ecourile revoluţiei socialis-
.reacţ ie la iraţionali s mul duratei indis·
t e c are făcea primii paşi , l a speranţele timide
, I~ mi,sticis_mul senzaţiei globale, la a l e oamenilor din c ătunul uitat de toţi, la pri-
c1nema-ver1te".
0
mele lic ăriri ale sentimentului demnităţii umane ,
- Aceasta în privinţa „ orcilestYaţiei" . Dar des- la contactul uimitor cu ade v ărurile şi acţiunile
~"'e le muzicale? comuniştilor .
- ~ vrea. ce. una dintre temele muzica.le Desigur că i deile mele despr e filmul la care
fil m ului să fie construită în genu l a celui lucrez mai au nev oie şi d e confirm ar e. Se ştie
· •tt popular care începe cu o „ invocare" hllo- doar că într e i dee ş i faptă e o dis t anţ ă uneori
„ • spr inţară şi melancolică de fa tă tinlra L CC:PLC: DEBUTANT. MARIANA POJ A R foarte mare „. ·
• gu ră care-şi aşteaptă iubitul : ăăl - u- „ ,
10.CAJLUUTBU, ST U DENŢI L'l ANU L

LA CS8'l'ITUTUL DE ARTĂ TEATRALA. - Care s-a micşorat însă„. pe măs ură ce
U.i - o-u- u . „ Pentru că filmul nostru cuprin- 'l'OG RAFICĂ, INTEB1'BETEAZĂ IN •• ·,...1 role lor de material filma t a crescu t .
1 o fru moasă poveste de dragoste - dragos- nua:L LO VICTOR ILJU BOLURILE CELOR
a I I Ion şi a Aniţei. I LUIRĂ.G{) STIŢI. Valerian SAVA
IRINA PAPA CREEAZĂ. CU O DEOSE·
BITĂ VIGOARE ljl UN PATETISM
SOBRU, MODERN JMAQINEA NE·
FERICITEI EROINE ANTICE.

IN CONCEPŢIA LUI CAKOIANNIS,


CORUL ARE O SUGESTIVĂ J'UN(lŢIE
PLASTICĂ ŞI O IMPORTANTĂ FUNCŢIE
DRAMATICĂ, REPREZENTIND OPI·
NU. PUBLICĂ, ACTIVĂ, CE ACCEPTĂ
ORI SANCŢIONEAZĂ FAPTELE EBOI·
LOB.

ELECTRA (IRINA PAPA) li INSUFLĂ.


FORŢA DE RĂZBUNARE FRATELUI
SĂU ORESTE CARE ESTE LIPSIT DE
TRĂSĂTURI EROICE, OSCILANT ljl
NEBOTĂBlT.

EQISTE ŞI CLITEllNESTRA, PEBSO·


NA.IELE CARE DECLANŞEAZĂ VIO·
LENTA DRAMĂ FAMILIARĂ A ATRI·
ZILOB. .

o
tragedie-
suprema

~ sarcină, tntr-adevăr , a spertnd tn tntoarcererlratelui ei


tul regi.zor grec Ca- Oreste. Cu a jutorul lui, răzbu­
- . Dificultăţile începeau narea se înfăptui~ prin omo-
din clip a tn care regizorul rtrea mamei şi a iubitului ei.
să transpună pe ecran Pe aceste coordonate de un
· tre cele mai dramatice dra=atism. suprem şi- au des-
ericite eroine ale litera- făşmat toţi autorii subiectele tra-
-- mmror ti mpurilor : Electro . gedii.kw9. Elect:ra, figura cen-
T ece:ra:rul regizor se angaj a de la trală tn toat.e cele trei tragedii
tntr-o l uptă concep- d iferi de la amor la altul,
prin faptu l că avea de cum, de altfel. raport cu aceas-
ae trei opere a trei coloşi: ta, diferă · poriţi.a a o tarilor
· • Safocle. Euripide . Toţi faţă de raz:bm1ării.
- • dnpă ei o pleiadă de autori Subst:rantl d:rame:i luat tn con-
· · ·ci, au trat at viaţa. dra- s ideraţie de că::re toţi cei trei
"că a nefericiţilor atrizi. mari ~edi=:i ar fi acela că
Aga:.mtemlilO:n (pentru ca. vlntul tn timp ce · răzbu-
să se ahaU prielnic asupra pln- nJndu-se şi -şi soţul nu
desfăşmate spre Troia) comite o pe aceeaş i linie
• să-şi sacrifice fiica, pe de s tnge (. li este rudă
Ifi&enia. fap~ f~ de care, după prin ali prin stnge),
spusele oracolulu i, ar fi fost im- E lectra şi ( · torc răz-
pasibilă plecarea. Minţ i nd-o pe bunarea tm
soţia sa Clitemnestra , că ar vrea me. Jn
~ mmte pe fiic a sa cu viteazul tă prob
Ahile. o ia pe Ifigenia de acasă , tic, aJ1m~=::clie
glii t:l ca o mireasă , sacrifictnd-o ci ale
a poi u ilor setoşi de slnge . Ctnd trece:re
Agamemnon se tntoarce din 1roia
după trista-i izbtndă, Clitemnes-
tra , aj utată de iubitul ei E giste,
11 omoară . Electra, care şi ptnă
acum acumulase multă um ilin-
ţă tn urm a introducerii lu i E gis-
te tn palatu l tatălu i, nu mai tri- Sofocle:
i~ dectt pentru a-l răzbuna .
tnfiertnd crima, spiritul vindi- celui din Elena din Troia (nu firesc că undeva pe stradă, în
cativ, demascîndu-i chiar şi pe cumva din. .. Sparta?) în care cartier, au mai întîlnit-o. pe
zeii capabili să patroneze o ase- autorii tratează legenda elenă această fată, pe acest tînăr, pe
menea faptă. Electra lui e o ne- într-o atmosferă de ospăţ roman ţăranul acela bltnd, plin de bun
fericitli.. Roabă urii, fără nici un tip Borgia. simţ cu care mama şi-a silit
sentiment cald, ea e aspră , Cakoiannis subordonează mij- fiica să se mărite.
chiar sadică. Oreste e un perso- loacele sale artistice ideii cen- Prin concepţia lor contempora-
naj lipsit de trăsături eroice, trale şi are permanent în vedere nă. asupra operei clasice, pe acest
oscilant, nehotli.rit . Ca să-l con- gravitatea faptei relatate . Incă fundal, în aceste veşminte, inter-
damne definitiv, Euripide îl pu- din prima secvenţă el reuşeşte preţii au reuşit să convingă prin
ne să-l omoare pe Egist, în timp să creeze tensiunea adecvată su- jocul lor firesc, profund. Irina
ce acesta din urmă oferă ofrande biectului, nu prin suspense- Papa (Electra) trăieşte rolul pe
zeilor. Concepţia critică vădită urile de film poliţist, ci printr-o deplin redind trăsăturile aspre,
a lui Euripide, atitudinea lui atmosferă încărcată de prevestiri aproape bărbăteşti ale Electrei
ostilă vendettei , a falsei judecăţi negre pentru ceea ce va urma. lui Euripide, zbuciumul ei, nefe-
individuale, culminează în fi- Cei prezenţi la festivităţile în- ricirea ei, care rezultă. din pa-
nalul tragediei tn care actul răz­ toarcerii lui Agamemnon nu vor tima oarbă a răzbunării. Ală­
bunării nu mai aduce nici o fe- (cei din palat) şi nu pot (cei turi de ea, Ianni Fertis (Oreste)
ricire făptaşilor. Revenindu -şi din mulţime) să intervină pentru realizează contrastul, creînd un
după crimă, fratele şi sora n-au a pretnttmpina drama . Secvenţa Oreste oscilant şi nehotărtt. In-
să poată să se mai privească în culminează în dramatism prin truchiparea soţului Electrei (N.
ochi, o să se despartă împovă­ reacţiile celor de afară, în special Peryalis) este, credem, una
raţi de fapta lor odioasă. ale copiilor şi nu printr-o rela- dintre cele mai reuşite din film,
katarsis va ocoli de-a pururi tare detailată, naturalistă, a o- actorul izbutind cu simplitate, cu
nefericitul neam al atrizilor. Ale- morului. In general, regizorul se deplina înţelegere a rolului său,
gind drept baza filmului său va feri să ne impresioneze pe să generalizeze, redind calită­
tragedia lui Euripide, cu unele această cale, el îşi va concentra ţile unui popor întreg. El, lao-
elemente de subiect din celelalte întotdeauna atenţia asupra reac- laltă cu corul femeilor, care în
ţiilor psihologice ale celor pre- filmul lui Cakoi.annis îşi pierde
opere, Cakoiannis a ctştigat bătă­
zenţi. Scenele celor trei omoruri caracterul oarecum rigid cu care
lia de concepţie, reuşind prin
asta să apropie personajele de trec atlt de rapid prin faţa ochi- ne obişnuise interpretarea cla-
lor noştri, incit nici nu sîntem sică a tragediilor antice, formea-
idealurile etice contemporane. siguri dacă într-adevăr am asis- ză un personaj compact - po-
Adăugindu-se la aceasta mijloa-
tat la ele. Nu se uită uşor ecra- porul - pătruns de un spirit înalt
cele artistice sobre ale regizo- nul negru din cauza veşminte­
rului - care e şi scenarişt tot- de percepere a dramelor din ju-
lor negre, luminat cînd la dreap- rul său, un personaj viu, în-
odată-, filmul valorifică mai de-, ta cînd la stînga, de feţele albe ţelept, profund.
parte cu succes reuşita concep- ale femeilor, care-şi întorc cape- Operatorul (Walter Lassally)
ţională, povestind spectatoru- tele să jelească. Forţa sugestivă a urmăreşte consecvent, pas cu pas,
lui o dramă din zilele noastre acestui cadru, a tuturor secven- ideea regizorului, stă.ptnind cu
despre o familie nefericită în ţelor, constă în faptul că sub măiestrie jocul de umbre şi de
patima ei de răzbunare, într-o aparenţa unei preocupări grafice lumini, atît de necesar aici dra-
ţară nefericită tn care spiritul neutre se află puternica, sănă­ matismului subiectului. Pe ace-
vindicativ îşi mai găseşte locul toasa concepţie a regizorulu i . U- leaşi coordonate se .desfăşoară

El e preocupat întru totul de nu rareori tn rubricile speciali- :i!::lagini - cum ar {i redarea şi excelenta muzică a lui
crea.rea figurii umane a Electrei, zate tn criminalistică.. ororii care cuprinde corul după M . Theodorakis, accesibilă. simţu­
care în tragedia respectivă apare Stilul firesc al regizorului, să~ faptei - nu ·sînt în lui popular muzical al spectato-
ca un erou comple'lt, luminos şi imprimat şi jocului a ctorilor. ~ să zdrnncine echilibrul cen- rului şi, de aceea , extrem de
tn care ura n-a reuşit să înăbuşe face ca personajele să coboare sugestivă.
sentimentele umane, calde. Pe din mileniile legendare în mij- T o · colaboratorii regizorului Cakoiannis ne-a oferit un film
de altă parte, Sofocle nu-şi pune locul spectator ilor de ari şi să o;ierarorul. scenograful, pieto- foarte bun. Şi, deşi neobişnuiţi
eroina să ajute la crimă. tn ceea le comunice cumplita dramă. de costume, compozitorul) cu un asemenea mod de tratare
ce priveşte atitudinea faţă de co- Prin film său Elutra, Ca- an conlucrat şi, însuşindu-şi pe a unei tragedii antice , credem că
pili parici7.i, tragediuul, ocolind koiann.is dA o replică filmelor deplin concepţia regizorală., <1-U v a ciştiga din ce în ce mai mulţi
carea problemă de ordin etic, super-lux, comerciale, care vor contnouit la reuşita excepţio­ spectatori, în dauna filmelor co-
dăruie fericirea mult rtvnită, să atragă atenţia spectatorilor nală a fi lmului. merciale, în care Hercule e în-
:i:c=mrindu-i din nou tn palatul printr-o fas ozitate discutabi- Veşmtntul negru al femeilor drăgostit de sora lui Ulise şi
• în drepturile de care fuse- lă, nerespecttnd o dată cu istoria (attt de răspîndit, vai I astăzi în amîndoi luptă împotriva lui. ..
'Sl!ri frustraţi. nici arta . Grecia) , veşmintele · sărace ale Primo Carnera în chip de sfarmă­
totul a lta este atitudinea Regizorul grec, cunoscut din agricultorilor, pe fundalul natu- oase, ca să afle după aceea că
':pide. Exponent al unei filmul Fata tn negru , mulţ apre- ral al unei naturi vitrege , de o de fapt acesta e ... Anteu antre-
·C C::O:'D1:u
·· m ai moderne, trage- ciat de către spectatorii noştri, luminozitate aspră, au făcut ca nat în subiect.. . con participa-
ia o poziţie critică tm- se declară prin Electra sa vrăjmaş spectatorii să se familiarizeze zione straordinario „ .
mturor eroilor principali, stilului de tratare asemănă.tor treptat cu eroii şi să se gtndească Dlmos RENDIS

7
printre meni•
buni
colo unde rîsetele zgomotoase ale copiilor pline de demn ita • dnd rîse- mente, nici în frumuseţea plastică a cad1·elor,
A amintesc de bucurie , unde zîmbeteJe· mame-
lor vorbesc de fericire, unde belşugul şi bună­
starea dau glas frumuseţii muncii, ar părea că
tele bestia le ale lll11l~M:F:ilio~ nici in b una alegere a locurilor de filmare.
Ceea ce au reusit creatorii. in primul riod, este
conturarea un~r caractere comp lexe, prin care ·
urmele războiului s~au şters cindva , cu ani ·i n au exprima t idei contemporane. frumuseţea
urmă , şi pentru totdeauna. Scenariul lui Juri spirituală a mamei - interpretarea Verei Ma-
Zbanaţki surprind e însă o impl'esi onantă dramă reţkaia este şi de această dată remarcabilă -
petrecntă în zilele noastre într-un sat din Gcraiw aparţine, evident, educaţiei bazate pe cinste
na, dramă datorată unol' urme în că neşterse ale şi demnit.ate, pe drago le şi încredere în om.
războiului. Ceea ce o pun e pe eroină într-o lumină deosebită
Realizat de regizorii Evgheni Briunciughin şi o situeaz ă în ţara în care adevărul ocupă cel
şi Anatoli Bukovski, fil mu l , a cărui acţiune se dintîi loc , este faptul că. deşi dragostea pentru
petrece în zilele noastrt>, aminteşte şi citeva Nataşa nu are limite, ea continuă să-i caute
momente de mare tens iu ne din primele zile ale adevăraţii părinţi . Este aici surprin ă una din-
celui de-al doilea răzb oi mondial. O scenă: tre ce le mai profunde laturi ale sensibi lităţii
focu ri de artilerie, bombe , case arzînd , clădiri şi totodată a simţului re ponsabilită ţii faţă de
prf'tbuşindu~se , ruine, oameni alergînd, ma ini om, tipice umanismului socialist. S implă col-
abia croindu-şi drum pe şosel e desfundate . O hoznică, fem eia sovietică ·tie să- i educe copiii
femeie îşi duce, strlns, la piept, copilul şi fuge în spiritul dragostei faţă de oameni, faţă de
disperată pe dealurile care doar ele ii mai pot patrie. Eroina este cu totul in afara egoismului
aminti de viaţă. Dar şi acolo, aproape, foarte se pare, nevoia ~• CMnr.llMilalmri (pe ca r o moartea propriului său copil în timpul
aproape de ea hitleriştii şi-au făcut birlog. gen de scene, cînd, f răzb oi ului i l-ar fi p lut înlrucitva justifica).
Un convoi de ostateci şi tlnăra mamă e împinsă lui, zăbovesc mai m Aflarea mamei ade,·ărate ~ _·a1aşe i va produce
departe de micuţa ei, Tania. Zadarnice strigăte Cîteva secve nţe în sufletul ei, in aceb{i timp lacrimi şi zimbete,
de deznădejde . Chipurile pline de ură ale pri- deja pe cele de ră i · mai tristeţe şi but'unr
zonierilor privesc ameninţătoare spre hitler iş­ detaşame ntul ui de p · Filmul Printn ~ lmni e te o emoţionan­
tii care, dorindu-se calmi şi nepăsători, sorb ]';ataşa află adevărul . tă evocare a ulel r a~ ale răz boiului, a ur-
zgomotos ouăle strlnse-n şepci. Apoi stupidul mama adoptivă, intil.11 " melor tr· 1.e li e de d în conş tiinţa oameni-
lor joc: ouă le devin obuze , iar ostatecii, obiec- ta ei mamă. lor, urme p~ tai- aa le ';terge decit luminoasa
tive. În planuri scurte , paralele, într-un ritm Principala calitate a film.t i na co=tă lnsă realitat~ a. :r.ild ttt.
r apid sînt surprinse cînd privirile ferme şi nici in tensiunea pe c~ o ei aceste mo- Silvia NICOLAU
UN TALENT DE
CINCI ANI: ALIO·

• ŞA ZAGORSKI

1-am
cumpărat
un tată
e cultivă - nu fără scontat suc- re'D. investigării zonelor sensibile oraşului privit pe ploaie, de la

S ces-filmele cu copii .destinate


adulţilor. Arta bazată cu precă­
ale copilăriei. Dar problematica
ei e înregistrată dintr-un punct
fereastra autobuzului, ori agita-
ţia marei metropole înregistrată de
dere pe imagini concret senzoriale de vedere prea special - relaţiile ochii copilului, sînt virtuos redate
9i cristalizări dinamice de noţiuni cu cei mari la Serioja, tragedia de operatorul N.Kirilov), cît prin
se află la largul ei în universul copilului ce şi-a pierdut copilăria originalitatea micii · personalităţi
de cuceritoare trăiri spontane şi în Flăcări şi flori. Deşi demonstra- în devenire, a unui adevărat carac-
revelaţii spirituale . De aici însă ţia artistică e făcută cu inteligen- ter cinematografic.
pericolul comodităţii şi al manie- ţă şi fantezie, rămine totuşi, ca Handicapat de unilateralitatea
rismului, prospeţimea genului con- orice demonstraţie, uşor ostenta- ţelului urmărit (Dimka se incă­
stînd de multe ori doar în obiectul tivă şi didactică. La regizorul Ka- păţinează să-şi cumpere de la ma-
investigaţiei nu şi în particulari- lik (Omul merge după soare) moti- gazin un tată, în timp ce eroul lui
tatea mijloacelor lui. Se dilu ează vul poetic al copilului pornit în Kalik, copilul-poet, să descopere
astfel emoţia, standardizîndu-se jurul lumii prilejuieşte străluci­ drumul soarelui), personajul ar fi
efectul asupra publicului (simp la toare studii plastice, dar insistenţa putut uşor deveni doar simplu ar-
apar iţie a unui copil incîntător cu care se succed diluează întrucît- gument al demonstraţiei artistice,
într-un peisaj căutat poetic ori va substanţa filozofică a operei. ca în Omul meri:e după soare. Deşi
dramatic, ca în filmul ceh Griji Preluînd unele din efectele euu- traversează situaţii de o. monoto-
sau romînescul YGTă romanl idi nu lui poetic datorat lui Kalik, re- nie uneori supărătoare, copilul din
declan tează a utomat, interesul) . centa realizare a studiou lui a os- Mi-am cumpărai un lată e un per-
Valori originili ale genu lui, ca film" Mi-am cumpăra t un tată na sonaj comp lex, interesant , pentru
Serioja, Flăcări fi flori, Omul ,,.,,r- mai impresionează prin ineditul că scenaristul (N .Dolghi) şi regi-
ge după aoan, ciJtigă prin adînc i- formulei plastice (deJi imaginea zorul (I. Frez) l-au definit nu
atît prin acţiune cit prin limbaj,
amănunte de psihologie descifrate
cu fineţe de un remarcabil talent
de 5 ani: Alioşa Zagorski.
Rezultatul e excelent pe planul
portretisticii , dar deficitar pe ce l
al fabulaţiei, spectaculozi tăţ ii fil-
mului şi - mai ales- al fiji alităţii
lui (într-un termen estetip consa-
crat, al „mesajului"). Dimka îşi
visează un tată cu care să 'se mîn-
drească printre copii, care să-l
plimbe în afara oraşului, să-l
apere de maş in i, de cîini. Şi-l
caută la un ghişeu, într-un maga-
zin, deşi e cam greu de admis
această naivitate la un copil de
5-6 ani, deştept şi spiritual ca
CRONICA Dimka . E o contrazicere între re-
flecţiile lui evoluate despre oame-
ni (ce logic şi judicios califică Dim-
ka gestul neloial al îngrijitoarei
care-şi dăduse cuvîntul faţă de
copil că nu-l va spune mamei şi
apoi îl trădează!) şi ideea absurdă
de a-şi cumpăra un tată din vitri-
na „Magazinului Universal", con-
trazicere care scade autenticitatea
filinului. Oricum, pretextul dra-
maturgie nu rezistă decît, poate,
unui scurt-metraj. De aici senzaţia
de trenant, diluat, pe care ţi-o
lasă, pe alocuri, filmul.
ln afara unui îndemn vibrant la
o înţelegere cu cariwter general a
sufletului copilului (mai ales a
unuia sensibilizat de o situaţie fa-
miliară excepţională); Mi-am cum-
părat un tată îşi aduce o contri-
buţie pozitivă pe linia individua-
MICUL ALIOŞA
li&ORSKI ŞI V. lizării mai pregnant.e a personaje-
T&B.SCIALOV 1N lor-copii, de obicei simplist tratate
PILl(UL .HI-AH
CGlCPĂ.RAT UN în literatura cinematografică.
TAT.1 RB9IZ.AT
DB ILU J'RBZ, Allce . MĂNOIU

9
D
acă am întreprinde un raid printre ascul-
tătorii emisiunilor radiofonice, n-am întîlni
prea mulţi care să nu recunoască vocea cu
timbru de bronz a lui Alexandru Giugaru. Şi cînd
vocea unui artist se recunoaşte at!t de lesne, cînd
modulaţiile ei devin familiare miilor de ascultă­
tori care n-au cum să-l identifice şi vizual, cind
e suficientă o replică pentru ca imaginaţia să
completeze fără greş şi chipul ce lui ce a rostit-o,
avem, fără doar şi poate , de-a face cu o certă
personalitate artistică de mare popularitate.
Acesta e artistul poporului Alexandru Giugaru
- cel cu vorba molcomă şi ademenitoare, dis-
pus parcă să-ţi mai spună o dată, şi încă o dată,
nucaiva tărăşenii „d-ale moftangiului" pe care
le-a spus de-atîtta ori într-un binemeritat tri-
umf, neuitatul său Titircă Inimă Rea.
Sînt unii creatori pentru care procesul de
creaţie presupune o preponderentă concentrare
raţională ; pentru alţii, după cum bine ştim,
acelaşi proces determină o puternică transfi-
gurare lăuntrică. Astfel, parafrazind, am putea
apune că unii joacă mai mult cu capul, alţii
mai mult cu inima. Alexandru Giugaru apar- .
ţine acelei categorii de actori care joacă întot-
deauna cu toată fiinţa. Actorii din aceastli
categorie au o intuiţie extrem de precisă a per-
1onajului, au acel simţ deosebit de dezvoltat
pe care îndeobşte ii alintllm cu numele de
„har" şi care îl apropie atît de mult pe inter-
pret de fiinţa imaterială a rolului, Incit ele
se contopesc şi devin de neseparat. Senzaţia
de autenticitate, în asemenea cazuri, nu se
dezminte niciodată . Arta nu presupune numai
un talent înnhcut, arta nu se cheamă numai
vocaţie. Presupune trudă şi tenacitate. Şi, mai
ales, pasiune.
Artistul şi-a definit singur cariera, într-un
interviu acordat acum cîţiva ani revistei „Tea ...
trul", împărţindu-şi-o în două epoci. Prima,
înainte de Eliberare, o epocii de haiducie ar-
tistică; a doua dupll Eliberare, „epoca mea de
aur" - cum se exprima dînsul. Nu strică sll-1
mai ascultăm: „Eu am cîntat şi la berlirie, am
jucat şi la cinematograf, ori la grădină, a~
trecut prin teatrul improvizat, prin operetă ş1
revistă, dar acum am ajuns acolo unde tot-
deauna am rîvnit să ajung. Aici, la cel dintli
a ţlril, a I1l jU pe !*i.;a
Ivo m.tj a „h o din ce
eci •I ne ai ream"ntfm el mul , f nsufli it at ea 9i attriii
ulţ işti reţuiJi ast zi a&l ceput i:n b să I vad Pf ce ma eam
incertitudine şi vitregie, nesocot iţi de oficia- c ă ele sînt de neuitat. A devenit artistul a cărui
litatea burghed, luptind cu săr ăcia şi cu voia- transfigurare scenică ţi se întipăreşte în me-
întimplării, cutreierind de la o trupă la alta, morie, dintr-un singur gest, cîteodată dintr-o
dintr-un oraş în altul, cu flacăra visului pentru zvîcnire a pleoapelor sau o replică. Ni s-au
11.n teatru mare. 1Mulţi au trebuit să înfrîngă întipărit în memorie Jupîn Dumitrache din
numeroase împotriviri, începînd cu aceea O noapte furtunoasă şi neica Zaharia Trahana-
foarte drastică, a„. părinţilor . Şi Alexandru che din O scriaoare pierdută. Noi care ştim acum
Giugaru a avut de înfrint o asemenea impotri- foarte bine că .lupin Dumitrache şi neica Za-
Tire prin 1912, cînd tatăl său l-a trimis în ca- haria Trahanache mai pot avea (şi au avut) şi
ita lă la o şcoală de meserii. Cit de indignaţi alte înfăţişări, nu putem avea totuşi în faţa
a• fost pedagogii care au descoperit în lădiţa ochilor o imagine mai completă şi mai vie a
vu lui Giugaru în Joc de caiete, hîrtii cu cu- memorabilelor personaje decît aceea dăruită
te , în loc de echere, mustăţi şi barbişoane ; nouă de maes tru l Giugaru. Acelaşi lucru se
·l-au dat afară. Aşadar, încă o împotrivire, la poate spune despre rolurile interpretate de
e trebuie s-o adăugăm şi pe aceea că primul artist d in piese semnate de Goldoni, Moliere,
ducător de trupă căruia elevul i-a împărtă­ Gogol sau Delavrancea . Ne-au mai dat aseme-
sfielnic visul său l-a pus pe fugă . Giugaru nea pilde memorabile Radu Beligan în Hle- Nu se poate însă spune că cinematografia
a debutat pe cont propriu spunînd cuplete, stakov, George Calboreanu în Ştefan cel Mare, noas tră a ştiut să valorifice deplin valenţele
tre ierind din sat în sat, şi mai tirziu din oraş Ion Finte~tean u în Bucşan, Gr. Vasiliu-Birlic acestui remarcabil actor, după cum a făcut-o
· o raş (după ce a fost angajat în 1916 în trupa în Spiridon Biserică şi alţii. prea puţin şi cu Birlic sau Beligan. Ca şi ei,
rev istă a lui Titi Mihăilescu, făcîndu-ee Giugaru l-a interpretat pe Jupîn Dumitrache Giugaru rămîne cunoscut iubitorilor de film
cmloscut sub numele de Sandy-Huşi ; Sa.ndy- ~i în filmul lui Jean Georgescu O noapte fur-
mai mult din ecranizarea unor lucrări clasice,
i pentru că - nu e lipsit de inter 1 - 0 a, turnat în 1942. De-atunci lista filmelor în timp ce talentul său ar putea să capete, ca
1E1em - artistul e moldovean) . • care a apărut actorul s-a mai mărit cu încă i al altora, o maximă strălucire, dind viaţă
i cam pe atunci, în perioada de pro~·izorat uce itluri: O •crisoare pierdută, Două louui,
anor tipuri contemporane, din lucrări . originale.
. · că utări, în preajma primului examen la co n- Fărli îndoi ală că un contact mai îndelungat cu
DirtttDrul l'l081ru, D-ale carnavalului, Popescu
vator, terminat cu încă o împotrivire. cu- l i U. control, Băieţii noţlr i, Tekgrame, Bădă- ecra.nul l-ar ajuta pe artist să-şi dezvolte mă­
tistul Sandy-Huşi debutează şi în faţa pri- iestria, d urmărească mai atent finisarea şi
ii. Doi băieţi ca plinea caldă şi Tudor, unde
..Uui„. aparat de filmat. Un film mut, bine- nua.nţ.area expresiei, eliminlnd din stilul său
retează rolul boierulu i Glagoveana.
iaţe les. Timpul mai adaugă curînd altele: Pă­ ingro~i care se fac încă simţite, atît
se produce, ln cazul lui Giugaru, tre- apariţiile sale teatra le cit şi în cele cinema-
mla ,i Tlndală, Legenda celor două cruci Ji, - de la scenă la ecran? Dup ă părerea noastri ,
pă Sadoveanu, Venea o moară pe S ini. togralice.
Gi garu nu poate fi „teatral" . • Desenul" jo- Este evident marele decalaj care există între
A evoluat apoi, vreo două decenii, la Clllui său este de la natură atît de viguros incit
alist ă a Luciei Sturdza Bulandra fi a bai ealită ţile actorilor noştri de comedie şi reali-
el nu trebuie să apeleze la nimic convenţional
iclor Ion Popa, în companiile cărora a j z.ările, mult prea modeste, ale comediei noastre
ca d poată fi receptat pînă în ultima banei cinematografice. E şi acesta un semn de excla-
..bta i-a făcut mai mlădios registrul. A de a să.Iii de teatru. De aceea, el rămine ml.imite~
maţie pentru regizorii şi scenariştii noştri.
firescu lui, chiar dacă e privit cu ochiul · t
• Din interviul acordat ln revista "Tea •-
- ~9. al aparatului de filmat. C. PARASCHIVESCU

litoral. ln prlmul rlnd, realll&te& ln-


eon.1...uaare •te alta. l'aţl de felul

DOCUMENTAR

mi._:g~J:J.!im:!:.":~1"d!n n:!!
NoUe COlllUlleţll apll'Ute ln
011D01C11t.
ummll dol ani, adeTlrate palate de
·~ be:::. o:e u1:t:r.!j'.~\rare
darnic pe Tertlcala ,1 orl1onta1a axel
optice a apu&tvlul de filmat, numl-
rul tot mat mare al oamenilor veniţi
alei.
Jn lelitarl cu„. ml11CA?ea oament-
=:911llr/!~~:=-~~~~fm1:eÎ~
UN NOU lntrblll pe pl&JI, oamenll aa f01t rn-
maţl ou mal puţlne lmaclnl, decl pe
:n:P=r:rl~ln~:~uf:r,'lăp:.f.!l
DOCUMENTAR: filma - l l cu o Tltal normali tl
apoi ou o Tltesl din ce ID ce mal mare,
deci pe el!ftD mleclrlle lor Tor fi din
-•a
ce ln ce mal lncete, aubllnllnd ln felul
acomoduea trep\atl cu ncan-
ţa, cu nonl ritm de Tlaţl, du plnl
la realtsuea dorinţei unei relulrl
LITORAL totale, proprie odlllnel. „ Fllmul fi-a
propu l i arate lltoralul de la apari-
ţia umblel pe ceuul MIU, la rlllrl·
tul aoarelul, fi pini la dl1pultla el,

·ss o datl ou apu'lil..


Pomplhu GfLMEANU

11
o•. uiia fami liei iubeşte un
tract · t fÎ în gesturile ei şcolliriţa
se tridruă cu gingăşie. Ileana ştie
si-V apere dragostea .
• "om.ai povestind aceste trei des-
tine fÎ filmul ar fi fost interesant
de nrmirit. Dar, Alecu Ivan Gbilia
a păstrat în acţiune ş i alte perso-
naje, ca preşedintele gospodăriei
ŞANTIER sau llibai, care spores c caracterul
dramatic al episoadelor şi le dau
coinistenţl.
~-----~
i toate acestea într-un sat mul-
dovean . Dar de turn at, filmul se
turnează în comun a Stremţ, diii ve-
cinătatea oraşului ardelean Alba
Iulia . au înfruntat două puncte
de vedere. cenaristul susţinea că
deplasind acţiunea în altă regiune
decit unde a fost iniţi al imaginată
se va pierde din autenticitate, în
plus, interpreţii vor fi puşi în
faţa unor greuti ţi însemnate, ei

IXĂLŢIMEA VECHILOR AR-


Sl'BEMŢ A APĂRUT UNA DIN PIE-
ftCJi.iirci:-ia:i~~~ ;;~A~EHNICII CINEMA-

ragoste
lungă de-o
-
seara
E un titlu frumos, deşi parcă sea-
mănă cu altele cam romanţi oa e ,
silit atractive: La vîrsla drag08 ui a
fost ş i un film argentinian care se
chema aşa ), Un surîs în plinii
vară, Sărutul de dimineaţă ... Mi
r og ...
Prozatorul Alecu Ivan Ghilia ,
cunoscut prin cărţile sale „Cuscrii"
şi „Ieşirea din apocalips" , ca 'i
prin numeroasele-i reportaje , a
scris un scenariu de fi lm pe teme
foarte actuale, îngăduind desfăşu­
rarea unor evoluţii umane intere-
sante . Formula de la care a porn it
este - voit - - clasi că : acţiunea
gravit ează în jurul unor surori
(trei , prin tradiţie ) care trăiesc
trei destine aparte . Cea mare a
ttthuind să vorbească, firesc, ca selei, uliţele pornind din „dru-
în Ardeal. Mai exista pericolul mul mare" nu merg prea depar- APRECIAT CA UN EXCE-
ra rostirea unor fraze, utilizînd te şi nu întîlneşti de fapt ştiu­ (,ENT INTERPRET, DE
tul „centru" al. aşezărilor ru- TEATRU, OCTAVIAN CO-
o pronunţie specific dialectală, să TE8CU VA DOVEDI - SIN-
anuleze unele efecte , creînd o ne- rale. Lăsînd o impresie de ne-
TEM SIGURI - CALITĂŢI
terminat, de risipire haotică, li EMARCABILE ŞI IN FILM.
dor ită tentă comică. Regizorul
. comuna aminteşte trecutul,
Horea Popescu a intenţionat - şi,
cînd oamenii erau legaţi de
după cum se vede, a reuşit - să
bucata de pămlnt pe care o
realizeze exterioa1·ele filmului în-
aveau - oriunde ar fi fost ea
tr-o comună aproape de cea în care
- şi-şi clădeau casa acolo, în
a copilărit şi pe care o cunoaşte siµgurătate, cu porţile lnchise,
deci foarte bine, considerînd pe cu ferestrele zăbrelite .
bună dreptate că o dramă ca a
Vizionînd materialul filmat
Mariei Precup nu poate fi locali- am rămas cu totul impresionat
zată cu stricteţe în vreun colţ al d.e frumuseţea severă a locuri-
ţării, ea putîndu-se întîmpla ori- lor cărora, cu uşurinţă, nu le
unde. vedeam ,.~a nse" în film.
Sosit în Stremţ, te poţi întreba Şi pent~u că am ajuns la CUNOSCUTĂ SPECTATORI-
c~ au găsit realizatorii filmului acest capito l, trebuie, mă gră­ LOR DIN FILMUL lllN-
în această comună, întrncît e mai besc să spun - printre primii DRIE . ILINCA TOMORO-
"filmic" acest peisaj decît altele? - ceea ce după premieră se va VEANU INTERPRETEAZĂ
recunoaşte unanim : calitatea
IN DRAGOSTE LUNGĂ
Comuna are o organizare puţin DE-O SEARĂ UNUL DIN-
.ciuda.tă: e întinsă de-a lungul şo- imaginii la Dragoste lungă d•-o TRE ROLURILE PRINCI-
PALE: ILEANA.

seară îl recomandă pe autorul ei , montajul şi muzica, şi orice antici-


operatorul Nicu Stan, ca pe unul pare e neavenită. Fărâ preţiozităţi,
dintre cei mai dotaţi competitori mai alertă în desfăşurare, renun-
lntr-un domeniu în care există ta- ţînd la efecte teatrale şi la note
lente viguroase . N-aş fi crezut cu bombastice, regia poate să reali-
o zi înainte, pe clnd călătoream zeze un 'lucru remarcabil, ceea ce
într-un autobuz cu tehnicienii fil- nu . „ (Uitasem. Horea Popescu m-a
mului, că tlnărul cu chipul înnegrit rugat să nu mai amintesc de„.
de soare din faţa mea poate să Omul de lingă tine. Semn bun.„)
realizeze lucruri atlt de mature, cu Despre interpretare e mai greu
o siguranţă de maestru. Nori halu- să vorbim - deocamdată. Actor·i

CELE TREI l.:RORJ IDN FILMUL SCRIS DE AL. IVAN GHILIA: GRAŢIELA
.ALBDl'l, SILVIA POPOVICI ŞI ILINCA TOMOROVEANU.

cinanţi străbat, implacabili, peisa- de mare talent ca Sandu Sticlaru,


je văratice{nici dacă ar fi „dese- Silvia Popovici, Graţiela Albini,
naţi" - pe cer - aceşti nori n -ar debutanţi în film ca Octavian Co-
fi fost atît de sugestivi), spicele tescu, Gheorghe Oprina, Mircea
Cojan, Traian Stănescu sau aflaţi
au o legănare muzicală, iar chi-
la al doilea film, ca Ilinca Tomo-
purile oamenilor, brusc apărute pe roveanu, dau viaţă unui scenariu
ecran ln prim-planuri desăvlrşit merituos .
încadra te, contî.nuă peisajul, uni- Decorurile vor fi semnate de Li-
tatea arhitecturală a imaginii fiind viu Popa. Asistenţa de regie e asi-
astfel asigurată. gurată de Mircea Iva, iar muzica
La rindul lui, regizorul Horea de Liviu Glodeanu.
Popescu încearcă - la al doilea
film încredinţat - modalităţi noi,
verificări de mijloaoo, pe care le

Pentru toţi aceştia, tehnicieni
şi actori, filmul e„. o dragoste
dorim fructuoase. Cum va fi noul de-o viaţâ!
film? Un rol capital îl au regia, Gheorghe TOMOZEI
pot avea în film rolul de cîulăreţi
profesioni~ l i de muzică uşoară, ca
I O I f l • A
'lll U 1 I C A L'
tn filmu l iugos lav 1'urneul <'eseliei,
a Ulll lU!llll l
und e eroii - a rtişti profesionişti
OO•PO,ll tO klLO ll - a u p lecat într-un turneu plin
de p e r ipeţii. Altă dată ei sînt nu-
mai c întăreţi amator i. Aşa s-a tn-
tim plat tn filmul englez Tinerii,
und e er oii, muncitori pe un şan­
tier de cons trucţi i , făceau tot ce
le era în put i n ţă pentru ca patro-
nul ~antier ului să nu le dăl'Îme
bara ca unde-~i încropiseră un club.
În filmul Vacanţă la mare, doi
d int re eroii fil mului , plecaţi în
că u tare de so li~t i vocali, aud de
la un balcon cintecul „Serenada
tinere\ ii". fn legătură cu acest
film tmi permit o p ar anteză: Îm-
preuni cu H. Nicolaide, ne-am s tră­
duit i-l apropiem cit mai mult
de renul comediei mu zicale. Cu
La ordinea
toate lip•urile lui, scen ariul a fost
wpirat din actualitate. Eroii !il-
mnlui, tudmţi la arhitectură,
zi lei:
e?'au c· iptorii unu i concurs al
oreh tttlor studenţefti de muzică
utt1ari. Pentru efortu l depus , con-
SCENARIUL
duaru wtitutului a hot ărît -
dttpt risplată - deplasar ea în-
ttt ·· orehntre în timpul vacanţei
la m te sau la mare. l:n asemenea
ep · od s-a iatimplat în realitate.
P te ei a biţi de căutare a
J trn rul izarea si-
• , d" mctive, am
ett principa.lul: cla-
- .ulai, ensul ideo-
i i m11Iicale. Totuşi
c unele afirma-
te la a 1N1tundi a revis-
~ - ma ba J~turli cu acest
-- .a loa al .-ecbilor come-
. ttt t t două rlizboaie mon-
c!i:~ 'U .n.<,..te într-un peisaj nou".
al re nsim la problema
lor dramaturgice în co me-
ic.a.J.i_ t"nii sc enari~ti îş i
"esc el fi lmul încît să
~bicula o singură melodie.
Capacitatea
J, rinde c ei, cintecu l v a fi
t mai u or de că tre marele
- _ Person~I, sînt pentru uti-
a mai multor melod ii într-o
ie muzicală.
orul are un r ol primordial
de a
exprima
- ,.......,.,..,a unui cintec . De fe lul

• ,..a fli el sli-l „decupeze", să-l


• depinde succesul la pu-
multe or i s pectatorii - îşi
aminte de o melodie d ato-
lacuJni în ca re ea a fost

prezentul
NOTA REDACŢIEI: Ca o conti- gen preferat al spectatorului noa- • deci dator ită imagin ii.
nuare la d.iecuţiile de.pre 1tadiul tru. Deşi au fost realizate unele co- ia muzica lă cere de la
de deavoltare a comediei einemato- medii în care au existat şi cite un
1.Cice, începute cu prilejul meaei cîntec, acestea nu au fost comedii
rotunde organiaate de „Cinema" În muzicale, ci comedii cu mu1:ică.
nr. j, publiclm un articol al regi- Sînt sigur că în intenţia regizoru-
a orului Ceaar Grigoriu. lui exista dorinţa de a lansa cîn- si s urprindi aspec-
tecul din filmul realizat de el. De ~are pot stirni hazul
E de prisos să mai vorbim des- asemenea cîntecele au fost is căli­ pună pe ecran. Şi
pre marea însemnătate pe care o te de compozitori recunoscu ţi ai cea mai importa ntă
are cîntecul ln viaţa unui popor . genul ui: Ion Vasilescu (Bă ieţii
El exprimă sufletul poporului, do- no1tri), Gherase Dendrino · (Pe r.U- e faţă este problema
_ _.ril...i.. Avem scriitori cu ta~
rinţele lui, li ajută în muncă, îi punderea mea), Gelu Solomonescu
înfrumuseţează odihna. (Nu vreau să mă-nsor), Ian ci K o- a •lt sim~ al nmoru-
Dacă televiziunea, radioul, casa rouy (Alo, aţi greşit 11umăru ll), la autori ca T udor
de discuri „Electrecord"- au lansat totuşi aceste cîntece nu s-au lan- A I Baranga, Al.
şi popularizat o serie de cîntece sat. Pentru ce? - µ Tinase 'i alţii
îndl'ăgite de oameni, consider că Scenariile acestor filme nu erau tru scenele teatre-
producţia noastră cinematografică construite anume pentru genul de ii mult gus tate
rămîne lncă datoare la acest ca- comedie muzicală. Dar, proba b il
ţ.eleg de ce aceşti
pitol. că s-a simţit nevoia şi de muzică
Se pare că cele mai căutate emi- în film, şi atunci au fost lăsate în au eolaliora t cu
siuni din programul televiziunii scenar iu aşa-numitele „ferestre" au dat rezul-
rllmln cele muzicale. Aici, datorită p entru ca acolo să apară un cîntec
imaginii, cintecul capătă altă va- sau două . Consider că atita timp
loare, acţionează mai direct asupra cit muzica nu este legată orga-
spectatorului. Se ştie că o serie nic de dramaturgia filmului ' i nu
întreagă de clntece străine au intrat are rolul de conducător a l acţiun ii,
în ţara noastră o dată cu filmele nu avem de-a face cu o comedie
în care au fost clntate. Enumăr muzicalii. Cintecul poate fi un
cîteva: „Cinci minute" din filmul semnal pentru începerea une i ac-
sovietic Noapte de carnaval, „Bella, ţiuni, intercalat în acţiun e el ca-
bella, donna" din filmul german pătă astfel şi un rol dramaturgie.
Serenada străzii, „Cin tecul măgAru­ De aceea, cred că alegerea p roce-
şului" din filmul maghiar 2 X 2 fac deelor dramaturgice înt r-o come-
unMri cinci, altele din filmul die muzicalii este de m are în-
. englezesc Tinerii etc. semnătate .
Toate aceste cîntecc şi-au găsit Eroii filmului îşi pot exprima
locul numai tn comedii muzicale , sentimentele printr-un ctntec. Ei Cezar GR IGOR IU

14
P roblema principală a scenaristicii noastre
cred că este reflectarea expres ivă (expresiv
ce-J drept uşor depluatll ln abstractism), felul
ei propriu de a transfigura ş i inventa, romanul
cei de la „Sahia" - prizonierii „viziunii repor-
terice~ti" (ca în literatură I} . Dar trebuie aă
esteticii) yi interesantă (interesant umană) ei ( Rocco) , nuvela ei ( Dragodea lui Aliofa), cu apun cil banda sonoră prinsă „ln direct" a docu-
a rea lităţii noastre socialiste. Nici o cinemato- o personalitate care mă face să cred că ln cu- mentarului de mare succes C<Ua noastră ca o
gra fie - artă proaspătă, nelmplin ind nici un rlnd n-ar fi exclua aă citim cărţi acrise după floare a constituit ln ultima vreme cel mai
aecol de existenţă, dar cucerind r apid cea mai filme? Nu e oare semnificativ că mari cineaşti senzaţional eveniment la care a asistat publicul
l argă circulaţie mondială - , nici o t coalA cine- de la Antonioni la Romm, Tarkovski, Gopo au nostru vizionînd un film romlnesc. Lumea
ma t ografică naţionalii nu s-a impus lumii , nu ajuns la concluzia că organizarea literal-tea- asculta captivată - ca la o producţie „de ten-
a obţinut universalitate decît prin capacitatea trală a subiectului, a emoţiei nu mai convine siune", cu „1uspen1e" - cum pe pînzll oamenii
cu care a exprimat prezentul poporului ei. filmului? Nu dintr-un „specific" enigmatic 'i vorbesc natural, căutlndu-,i cuvintele, repe-
E axiomatic - 'i exempl ele ar fi inutile. greu de pătrttna, cinematografia nu mai poate ttnd de două ori o propoziţiune, departe de
Şi nici o altă artă n-a justificat mai pregnant clica pe teritoriul călcat o dată de literatură, „literatură", de replica construită, totul căpă­
tncutul ca parabolii a preuntului cum a făcut ci pur şi simplu fiindcă avem de-a face cu două tînd senzaţia de viaţă plină, captată direct,
fil mul ( Alexandr Nevak i, Jeanna d'Arc, Ivan arte independente, atructurate diferit. Ceea ce după care duce dorul filmul nostru de lung me-
al Groa:nic). Pe ecran - mai mult declt pe a modelat odată Tolstoi, Balzac, mai departe traj „jucat". Era un simplu documentar, de
pagină sau pe pînza tabloului - trecutul Shakespeare, mai aproape Caragiale, şi mai acord, exemplul e „minor" - mi se va apune - ,
iolit de dramat ismul zilei, de implica- aproape Şolohov sau Faulkner e hun modelat, dar cine are urechi trebuie să audă, căci, la
ţiile contemporane, plictisette, sforllie ş i cade definitiv ca o lege, cineaatul - orictt i-ar iubi urma urmei, centrul nervos al auzului e tot
npede în ridicol, exact ca în marile suprapro- yi ar învăţa d e la ei - nu mai are ce modifica, pe scoarţa cerebrală.
ducţ i i consacrate mongolilor, tlltarilor, carta- interpreta, echivala , declt cu preţul unui ilus- Ne trebuie filme bune deapre prezentul po-
ginezilor, pe drept ucigiitor ironizate de Eugen trativism mai mult sau mai puţin inspirat porului nostru! Vreau 111 subliniez nu numai
Barbu şi de către alţi tovariiyi. Niciiier i nu sau al unei imaginerii mai cursive sau nu (tot- grafic: filme! - pentru a-mi ariita dezacordul
întl lneyti ca acolo o demonstraţie ma i p l inii deauna a mendate de public, cu acelafÎ faimos: cu Eugen Barbu care cere cu impacienţii : Filmul!
a z ă dărniciei „general-umanului" necurent at de dragă, dar n u se compară cu cartea!). Şi pe „Unde-i filmul despre.„? Unde-i filmul asupra ... "
tensiunile omului de azi. Pot crede că despre urmă lit eratura e deja un extras est.etic al reali- Cerinţa - în contextul stilului siiu totdeauna
haiduci e posibil un film „frumos", inclusiv cu tăţ ii. Cinematograful - ca artă deplină - nu impu.tativ - sună frumos, dar, obiectiv, nu
un mesaj „omenos", dar ·oriclnd prefer , chiar poate fi un extraa al extraaului, căci aici, tn 'tiu cit e de cugetată; cu o maximă înţelegere,
dacă nu ajunge la o „filozofie a păci i", o come- artă, n u 1intem într-o rafinărie„. Doar dacă aocoteac apelul la „Filmul despre .. ." drept o
die contemporană ca Bomba lui Gopo. Totu i, acceptăm riscul 1ă rupem filmul de contactul dorinţă spre capodoperă; toţi dorim cinemato-
ch ia r clnd se admite , fără amendamente, ideea direct cu realitatea vie - hrana oricărei creaţi i rrafiei noastre capodopere, toţi cei care lucrăm
p r imei noastre fraze , apar - mai ales Îll ultima - oferindu-i o liranii art ificială, mai b in e zis: cu studioul „ Bucuretti" am vrea să creăm capo-
vreme - manifestări de neîncredere în capaci- enec&t.l deja ... Ace&te argumente ale meJe dopere de scenarii, dar mii. tndoieac cil drumul
tatea cinematografiei de a reflecta , cu f rţele tlrrin mai grele, cred, d iacutate atrict tn reali- pre atingerea acestui miraj al artei trece prin·
ei proprii, realitatea noaatrii 1ociali 1tă. A a ae tatea noutri. cinematogra fică . Fireşte, litera - ~ realizare (sau dorinţă expresă de realizare)
ex plică afirmaţiile făcute cu toată con · .._, tara noastră a înregistrat 1ucce1e mai suhatan- a unor ,,Filme-totale", a „Filmului - articulat
cu „o veche convingere", după care Jilme • e dectt fil mul în reflectarea luptei pentru - despre„ ." E o eroare în înţelegerea rapor-
cele mai bune se fac (din punct de ,.. a.I • · ; e aigur că ecranizarea unor aaemenea tului dintr e artă fi viaţă . Stendhal - acest
scenariului) după opere literare". Afirma · e literare izbutite poate ajuta - în clipa de matt cineast dinaintea inventării filmului
î mpărtăşită, probabil, de mulţi - dovad.l ~ laţi - rtud ioului „BucureJti04 ln lndeplini:rea ..-...i, ec:ranizlrile dupll. „M!nll.stirea din Parma"
h ra cu care ae fac acum ecranizil.ri la · ~ aarcinilor sale, dindu-i un material aolid finiut, i Rotu ti Negru"! - deti n-ar trebui sll apun
literatura bună ti foarte bună, dar cred d. ea 1-rcat la preaiunea exigenţelor; evidmt, Yom "vai", ci să mă bucur ca la argumente în plus
me r i tă diacutatl (fiiră harţag şi fără prea • · t ra experienţe fertile . Dar În perspectivi la cele afirmate mai aua despre relaţia film-
vervă polemică superficială) 1n contextul - cu mai imediată, nu a deceniilor - lite- roman), Stendhal a numit „Roşu şi Negru",
pentru o actualitate profundă în film ul raturizarea 1cenaristicii noastre (indifaem de „Cronica anului 1830". Am citit un studiu
Mitul „literaturii" în film merge pinii la ~echivalentul filmic" la care ar ajunrel pearU care demonstra cite „probleme" ale anului acela
unor scenarii acrise de Shakespeare, du hi ea echivalentul efectelor „teatra.I· - a u fost. lăsate „pe din afară" ln povestea lui
lntreh , pînă atunci, ce ne dă dreptul să-i pe p latou. (Cu ce insistenţă au cerut criticii Sorel-de RenU- de la Moile; totuşi-conchi­
ca • prijin cinematografiei - literatun.? Cd tri alungarea „teatrali1mu lui" din lilm, eit dea studiul - nimeni nu neagă că tn povestea
mai bun film rominesc din ultim ii ani - I..- de neplăcut frapaţi au fost de imixiimea acest.ei aceea „reatrlnsll" - ca orice poveste de amor
peni 29 - are la hază un scenariu origina.I - ..arte surori" pe teritoriul filmului! SJ. aihA - zvîcnea lntreaga problematică a timpului .
matografic . Lista celor mai bune r· ale "literatura" drepturi famili are mai mari decit Cum credeţi c-ar face Stendhal „cronica anului
lumii nu cuprinde nici o ecranizare d teatrul? Vezi 'i Robert Bruion: ~Ciad 1e va 1963"? Arta - spune desllvîr,it Ciilinescu - e
mare operl literară. Şi inven: - înţelege că teatrul şi filmul atnt incompatibile?•)
„particularul gravid de universal"; ln „Filmul
poate cita nici o operă literară de prim Ceea ce-i trebuie azi lilmului n tru - - articulat - despre ... " nu aint oare premi-
care 1A fi dat naştere la un film mare, de - du pă părerea mea - este un eoni.act iu, zumij- sele unui avort? ln schimb, realizarea a mul-
(Din nou, nu pierd spaţiul cu exemple. e locit, corp la corp, cu realitatea noastd aocia- tor filme - vii, acute, într-un cuvînt : bune-,
normal. E una din cele mai limpezi dO'l"a.i a.le liată; 1-0 modeleze el, cu miinile lui, aă-şi umfle
„restrîngerea" (fArii a ahaoluti:r.a, păstrlnd pro-
forţe i artistice independenl$ (nu zie •· , plămînii cu aerul ei foarte tare liertaţi-mi acea-
porţiile) la scurtul metraj artistic (echivalent
nomina odiosa) de care e capabil filmul. • p- te metafore animiste; sînt neceaan, fi tn fond al achiţei), la formula „filmului-scheci" (cum
t ea de la Borodino a lui Andrei Bolk totu-i ce se petrece intre metafore!I &ă fie atrii.- vrea să facă Mirel llieşu un film din 4-5 schiţe
p oate realiza nimeni pe pînzll ca în Toi oi - bătut din cap pînă în picioare direct de fi orul
concentrate în jurul zilei de salariu, colahorînd
ea poat e inspira încercliri - utile ln a ne ei voltaic. Să capteze - artistic - marea de- cu forţe scriitoricetti ca Velea, Fiinut Neagu,
ţine contactul cu opera literară, atoteop zinvoltură a vieţii. A pune intre el şi v iaţă,
toare. Mandric), concentrarea pe „filme-portret" (unde
acum, tocmai acum, literatura înseamnă
arta de sugestie a unui scriitor ca Eugen Barbu
D eopotrivă, trezirea lui Charlot dimineaţa, a-1 lntoarce spre livresc, în cel mai exact 1en1 al
şi-ar găsi un teren foarte propice) etc. etc. ne-ar
tn braţele statuii proaperitiiţii (Luminile e- cuvîntului, a-1 1upune la un efort ciudat de
1ului) nu-ti poate găsi echivalent literar. i a recrea eroi, viaţă, aensuri create o da tA, deja duce, cred, la o efervescenţii din care nu vor
lncerc aţi să transcrieţi literar scheciu l lui ~tan încărcate de acea artificialitat e inerentă în pro-
întîrzia să apară şi capodoperele, şi filmele de
mare valoare (fiindcil , se ştie, viaţa numai
t i Bran - Vtnzătorii de brad , de p e Vttmea cesul artistic, oprindu-l să mai investigheze,
printre capodopere are ti ea monotoniile ei) .
cînd comedia era rege! Ce ar putea aă ne dea iii descopere, 1ă creeze proaaplt, nou , personal.
Mă gîndesc deci la o tratare intemivă a prezen-
h irtia, ce a-ar putea închega în cuvinte din i - (Tolstoi spunea nemulţumit celor care scriau
ginile acelea nemaipomenite, pllpîind 10 mi- fără să ia un contact direct cu r ealitatea : „Asta
tului, la crearea a multor filme care să-şi pro-
pună sll spună mult despre azi, fără a se ambi-
nute pe plnzli? Cinematografia datorează foarte cred că ai citit-o pe undeva!")
ţiona sil spună totul„ .
mult tuturor artelor, dar ea îşi plăteşte aceasU Slnt filme de-ale noastre , !mi apunea un prie-
datorie devenind de sine stătătoare, spre bucu- ten cunoscut prin observaţiile sale exacte, în Cu siguranţă că aşa am avea o imagine glo-
ria celor 9 muze (şi spre oarecarea tristeţe a cltor- care nici măcar locomotivele nu tuieră natural, bală sau cel puţin plină a muncitorului, a
va literaţi); ea şi-a creat şi îşi creează artiştii ca să nu mai vorbim de felul cum eroina tra- colectivistului, a intelectualului, cu mult mai
reuşitil decît cea spre care ar tinde un aingu.r
ei , limbajul ei (Eugen Mandric, în discuţia versează strada ...
reviatei „Cinema" despre scenariu a fost nedrept Ştiu că regizorii studioului „Bucureşti" - „Film-total".
do neatent la demonstraţia lui Iulian Mihu, oameni ai ficţiunii - privesc cam de sus pe Radu COSAŞU

15
pe eeronele ilo
IERI, AZI $1 MÎINE,
• titlul unul film care se
toarnl pe strlzl le Romei,
Neapolelul fi Mllanu-
lui. Producltorul -Carlo
Pontl - a reufit sl !ntru-
neascl la acest film „ma-
rele terţet" Italian : Vit-
torlo de Slca în cali-
tate de realzor,Sophia Lo-
ren fi Mastrol.annl în ro- MERIDIANE
luri le principale. Filmul
lşl propune sl descrie
viaţa Italiei în trei pUl)C-
te 1eo1ra(lce şi în trei
epoci diferite. Ieri e
reprezentat de Neapole,
azi, de Roma, mline de
Milano. Sophia Loren ln-
terpreteul într-unul din
scheciuri rolul unei doam-
ne din epoca pretinsului
„ miracol economic". Sce-
nariul acestul film, aflat
Inel în lucru, e semnat
de Eduardo de Fllippo
şi Cesare Zavattlnl •


ALL'ARMI, SIAMI
FASCISTI (La ar11Ul,
slntem fasciştii), filmul ,
realizat de Lino Micci-
che, LI no def Fra fi Ceci-
lia Manglnl, face Istoria
fascismului în Italia.
„ Ne-am hotlrît sl rea-
llzlm acest fi Im-declarl
Lino Mlcciche - Inel VIRNA LISI, APRECIATA
din 1960, dupl evenimen- ACTRIŢA. ITALIANA.CARE
tele furtunoase din Ge- .JOACA. ALĂTURI DFl
ALA.IN
DELON IN LALEAUA NEA-
nua, unde oamenii mun- GRA., FIJ,MUL REALIZAT
cii s-au ridicat împotriva DE CHRISTIAN .JAQUE.
Iniţiativei neofasciştilor
de a organiza în acel
oraf congresul partidu-
lui lor ... " Realizat dupl
un lung şir de greutlţl
Impuse de oflclalitlţl,
cu docu mente autentice
luate din arhivele cine-
matografice ale multor
ţlrl, exceptlndu-se din
picate arhivele Institu-
tului Lu ce (posesoru I u-
nul bogat material (limat
din epoca Iul Mussolini)
care a Interzis celor trei
cineaşti accesul la arhfve,
filmul LAARME, SlN-
TEM FASCIŞTI I a fost
Interzis · de cenzuri timp
îndelungat. Premiera n-a
avut loc decît la 25 apri-
lie 1962, ziua ellberlrll
Italiei. .Evenimentul a
fost folosit de neofas-
cişti pentru numeroase
provoclrl la adresa pu-
blicului care um()lea pi-
ni la refuz slllle. ln sudul
Italiei, filmul nu a putut
fi prezentat nici pini azi.
„Slntem convlnfl, îşi în-
cheie Lino Micclche decla-
raţia flcutl în „ Les Let-
tres Fran~alses", el vom
CÎftlga lupta pe care o du-
cem de mal bine de doi
ani".

16
ROMA

NUMELE LUI PIER PAOLO


P ASOLINI DIN NOU IN
ACTUALITATE I TINĂRUL
ROMANCIER ITALIAN,
CARE A DEBUTAT CU
STRĂLUCIRE 1N FILM , A
AVUT DE INFRUNTAT,
INCĂ DE LA lNCEPUTUL
ACTIVITĂŢII SALE CA RE-
GIZOR, IMPOTRIVIREA
CENZURII ŞI A OFICIALI-
rĂŢILOR. RECENTA SA
CONDAMNARE LA ŞASE
I.UNI DETENŢIUNE PEN-
T UU CONTRIBUŢIA LA
ltEALIZAREA FILMULUI
ROGOPAG (SCHECIUL
O SPĂŢUL) A STIRNIT
PROTESTE IN LUMEA JN-
TREAGĂ. FILMUL MAMMA
ROMA, DIN ·CARE VĂ PRE-
ZENTĂM IMAGINILE ALĂ­
'l'URJ\TE, A FOST REALI-
ZAT CU CONTRIBUŢIA
.\CTORILOR ANNA MAQ-
XANI, ETTORE QAROFA-
LO ŞI FRANCO CITTI.

11 MAFIOSO

1N MAFIOSO, SPECTATORII
ITALIENI AU PRILEJUL SĂ
ADMIRE DIN NOU MARELE
TALENT COMIC AL LUI AL-
BERTO SORDI, CUNOSCUT ŞI
DIN CAPODOPERA LUI MONI-
CELLI MARELE RĂZBOI.
EROUL ACESTUI FILM E UN
SIMPLU FUNCŢIONAR VENIT
PENTRU CITEVA ZILE IN
SICILIA, CENTRUL ACTIVITĂ·
ŢU ORGANIZAŢIEI TERO·
RISTE .MAFFIA". PERIPE-
ŢIILE SALE PLINE DE UN
HAZ TRAGIC CONSTITUIE FI-
RUL EPIC AL FILMULUI
REGIZAT DE ALBERTO
LATTUADA.
Ale

CORESPONDENTĂ
SPECIALĂ PENTRU CINEMA

i• I. ARl'I• CAJULll Dili l11Jt.


BOLL"L CAPITALa POJ.Ollm „AU
TU&. AT 1l'LTDDDdl llH:VDT8 AU
ST&.UII BOTillJLlJI.

lui Ford tn
tografia polo-
• fost comparată
kin ln filmul
in cel american.
eronate, dacă nu
faptul ci istoria
pna puţin
- • sau S.U .A.
li schi ţat!\ dacii
istorie mai larg.
tablou sumbru,
tografia po-
de cantitate :
filme, nu cu mult
tabloul general al ci-
1-Îll e de 1939, Po-
. , iar în ţarii,
-· artistice, filmul
polon era sinonim p · gust, al micilor
ambiţii şi al diletan · ta domeniul formei.
_ Totuşi şi atunci, d de negustorii de
cultură cinematogralici., geiminau talente care
credeau cil filmu l poate 6 o artă fi un mijloc
de a transfigura co tiinţa .....Uni. ln special
puţin numeroasele - ciUodaU. emi-legale -
proiecţii ale filme ! l ţ:ionare sovietice
influenţau puternic ţiile tinentului. ln
anul 1930 s-a cnat iaţia amatorilor de
filme art istice ,,Start•. Deviza ei era ,.lupta pen-
acelei epoci. Cititorii sliptămtnalului de mase
„Kino" au distins filmul cu Medalia de aur.
ln timpul războiului, Ford se găsea în
U.R.S.S. Cînd au început să se formeze acolo
detaşamente militare de lupt! împotriva năvă­
litorilor germani, el a creat o avangardă mili-
tarii a filmului polonez care lntovărAşea cu
fidelitate detaşamentele, deschizîndu-şi cea
mai scurtii cale spre patrie. O operă _p ersonalii
a lui Ford - regizorul a fii.cut, în 1944, emoţio­
nantul Maidanek, reportaj autentic din la-
gărul hitlerist al morţii - a fost realizată la
numai clteva ore după eliberare.
Avangarda cinematografică a devenit baza
cinematografiei polone, iar şeful ei se afla
nu numai ln faţa unei industrii cinematografice
antebelice distruse, dar şi în faţa necesităţii de
a căuta noi modalităţi de exprimare artistic~.
!n anul1948, Ford realizează S1radalwtarulu1,
o epopee largi şi patetică a tragediei ghetto-
ului varşovian. Ca şi cum ar reveni la mediul e GEORGE GRIQORIU, fe-
c?piilor străzii înfăţişat în Legiunea străzii, re- eund eomposUor de muslo'
gizorul prezintă evenimentele istorice prin op- UfO&rl.• auiorul 1ucce1elor „Che-
maH& mirii• , „Mandolina mea•,
tica tinerilor şi a solidarităţii lor, care se opune „Te lube1e &f& cum eftl", „Valea
maşinii hitleriste. Un uşor sentimentalism, o Prahovei" (•I mal alei sl. nu
schiţare convenţionalii a unor ailuete, vor- ultim coloana sonori a fli-
beau de reminiscenţe ale simplismului antebe- mulul Vacanţi la mare) a tn-
rec11trat, pe un "mJc format•
lic, dar în acelaşi timp Strada hotarului purta de aa t.m. (EDC-899), la oua
anumite caracteristici ale stilului fordian, pe de dl1eurl .Eleotreoord", ulUma
care el însuşi l-a caracterizat: „o creaţie asprii, ::ni:t1°d1.!i1."v8:..': •;:re„~J::i
de un realism romantic". Deci: o importantă .Primului fe1tlval naţional de
tematică socialii, 1·eliefarea contrastelor sociale, muloi u•oari". Melodleltatea
etnteculul, oreb••traţla orlrl-
clutarea unei expresii puternice ln luminarea na1', ouoereoo de la primele
şi plastica tabloului, emoţie a mişcării. turaţii ale dllculul •••
Strada hotarului, precum şi alte doul filme • MARGARETA Pl8LARU,
ale foştilor membri ai „Start"-ului": Ultima aotrlţ& de film... eu vechime
(vezi •ourt-metraJele muzicale
etapă (Jakubowska) şi Oraşul nesubjugat (Zar- reallsate la televlslotie), elnt6
zycki) au impus pentru prima oară cinemato- t"lotul .cum e oare?". Mosloa
grafia polonă atenţiei mondiale. Opinia gene- • oerlli de Florin Bogardo, tar
tortul de Madeleine Fortuoe1ou.
rală consideră aceate trei realizlri ca pe o avan- Melodia: antrenanti '' orlgl-
gardă a filmului polonez.
!n anul 1952 apare Tinereţea lui Chopin, ::~~~n::X\!1: p~::1~1,111:01f!ta~ut~
indiscutabil o operă de mare culturii, deta,în- voce ,1 Ioano... dl1eorenloi.
(EDC-896) •••
du-se categoric de alte pelicule similare cu • CONSTANTIN DRlGmc1,
caracter biografic, poloneze sau atrăine, prin excelent tenor, dotat parei a-
fotografia lui stilizată ln mod romantic şi prin
„impregnarea" imaginilor cu muzică. '
!::".:m~'!!:l, i:;::::~„:l~~~
tr-o forml. mal buni. oa orlolnd
Doi ani mai tlrziu, Ford ataci!. o temă contem- . Ogllutle mioru•, un twtst lent
porană, ecranizînd o lucrare fără strAlucire a de Earea Teger (EDC-199) •••
lui K.Kozniewski, Cei 5 din strada Barska. Se Jfil;c:~AP:!:11~iL:.~.!'!i
tru un film de utilitate socială", fenomen pe întîmplă cîteodată că o poveste banală poate EDC-Ul numai prln melodia
care ecranele poloneze nu-l prea cunQfteau. prilejui un film remarcabil. Cei 5 ... premiat • Y --r •Ha", elntati de Ros.ani\
Ford era un activist convins al „Start~-Wui lla&itl•••
la Cannes cu Premiul internaţional se pare el
'i - de pe atunci - un regizor inde ent este cea mai bună realizare a lui Ford. Evocind • GEORGE BUNEA, a cirul
an.u „arlţie ln lllmul Omul
[realizînd, Intre altele, scurt metrajul despre problema delincvenţei tineretului de dupil răz­ d.e I~ tine a 1orprln1 plie11t.
Lo<h Pulaul Manchuterului polon , accm- boi - problemă ridicată cu un conştiincios ~
..IM
„, 1lDun „17medlum-fox
cm" melodia
do
tuînd asu pra contrastelor sociale a · mte pesimism de către Bunuel, de Sica, Cayatte - l..m K...,1y, eu vervi 11 •••
ale acestui oraş industrial). ln anul 1 a Ford a reuşit să imprime povestirii un dur op- .--. (l!Dc-198) •••
fost creat răsuniltorul film Legiu"" dră::ii, timism, credinţa ln sănătatea morali a omului. e LOEII IONESCU ŞI NICO-
cea mai remarcabilă realizare a cinemalognfiei Imediat după premiera filmului Cei 5 diA '.'OŢE CU, lmpreuni pe
polone dinainte de război, un succes al
ltrii sociale, realiste. Istoricii filmului
- strada Baraka au intervenit în viaţa filmului
.polonez schimbări importante. S-au format
-...I'*
-
„,.....,
(EDC-H8), lnterpre-
.etnii 11 dan-
tlaenle" de E. Teger fi,
despre acest film el este o operă a neorea.ti.- şapte grupe de creaţie realizatoare de filmf'. ~~·•• Te caut" de FlonnUn
mului „ante litteram". Emoţionant! , · - Cu Ford, devenit conducătorul uneia din gru-
solidarităţii vtnzătorilor de stradă era d pele de creaţie, nu se prea lmpăca genuaţia • AURELIAN ANDREESCU.
• ·„ ee aurprtsi, au nerv, ctntd
de melodramele aalonarde şi de farsel e piau o aparţinînd aşa-numitei „şcoli poloneze•: unck,
Kawalerowicz, Has, Kutz. Maturului rqU.or i r:„:S;r~••E~!'":!.,::u~,::;:;
hrl1tul • tn tot ee e lromo1 p1•
se reproşa (mai mult sau mai puţ in direct el
stilizează, că exagerează din punct de ~ue
bune" de Elly Roman .o
melodie dintr-o mie" un madl1on
11
al efectului, că adesea falsificl realitatu paiu. dt H. Millneann •..
a-l şoca pe spectator. Dar în acelap timp aau • • SOARELE E-NDRĂQOS­
cu toţii de acord el lucrlnd „cu" Ford sau ,.con- TJT" ••• de Mamaia. Un oha-
eb...,ha-tw\1t de Dinu ŞerbA ­
tra" lui Ford, ai mult de învăţa t de la vetera- ne1ea, ou hllll 1l melodie, dl"
nul filmului polonez. ean tl noi ne putem ••• lntlri) -
De altfel, Ford însuşi recunoafte el a- go1tl. (EDC-3116) •••
ţiile tinerilor aînt juste cînd vorbesc dup:re sti-
lul slu: „Mi se pare că tablourile din lilm,
aşezate în secvenţe tranalucide, newde fi le-
gate consecvent nu ar da o viziune poetici justă
a realitllţii. De aceea, în mod co~ient, intro-
duc contraste, sparg ordinea normală , m.i rup
de o anumită facilitate şi banalitate a nuaţiu­
nii. Ţin să menţin spectatorul încordat prin
efecte neaşteptate şi prin utili.7.area de schim-
bări bruşte."
ln ultimii ani Ford a realizat un film monu-
mental, Cavalerii teutoni dupl Sienltlewia. Re- • VACANŢĂ LA MARE -
gizorul, plstrînd adevărul ficţiun ii literare ctt oomedla musleali bine ouno1-
ti pe cel al ultimelor c_ercetări istorice, a reactua- :::t.1uţu:~\:!!! '!.':::iadbo'!!~:
lizat sensul operei, care a devenit un avertis- •• euprlnU eele mal bune melodii
tlln film. Din pt.eate nu 1-a
ment împotriva renaşterii fascismului german. reallsat qa eeva •••
Pare ciudat, dar Ford, maestrul cinematogra- e ROXANA MATEI, eu umor
fiei poloneze, n-a dat tn decuraul celor 20 de :~.i~l' a~"':u:!:„:::::· ~r~
ani decît 4 filme de lung metraj ! Filme re- bunul HDI al ou'flntalul), ne
trlmUe„. ,Ilustrate" (un lloogle
marcabile, deosebite, dar... numai 4. Totul
ne îndreptăţeşte să credem că ultimul său cu-
::i:iadE'u~ă::n>..!" ealea dia-
vînt n-a fost încă rostit şi că următorii ani' pot • COLECŢIA .MUZICA DIN
lllLME PE DISC" nu exlatl,
aă aduci din _partea lui Ford mari aurprize.
!!:!c !:!.:~:...:. •:J::.1~·&~e c~
•• neceaarl. ar fi 1•••
Jerzy PLAZEWSKI

19
ACTRIŢA HELAN l NTR·O
CD ECENĂ DIN FILMUL I NI MA
TE UN TEMPLU.

UNUL DINTRE . CEI MAI


POPULA.BI ACTORI INDI-
ENI, PRBMNATB, IN FIL·
MUL PATHAN (REGIA :
KlliN ATTAULLAB KllAN).
I

..,
• •
ni se n1 se
n studioul din Praga pentru fi l-
I mele de desen animat fi de p ă ­
puşi s-a născut primul film ce-
Un colaborator aprop iat al tt-
gizorului a fost tall!lltat I fi ri-
ginalul artist Zdenek ~· l,dnlia
hoslovac de desen animat pe ecran prelucrarea decorati vă a te~i i
lat, Ratiune 1i Sentiment . După suc- s-a potri v it ca o mănufă . • •
scrie
ajori-
cesele anterioare ale lui Ji ri Brde-
cka, de pildă. Atenţi u ne ! . .. , De-
fecţiunea nu ule din vina difuzo-
rului dumitale, Omul aub apă ~ i
tatea filmelor de desen an imat e
realizează pe un decor de fund al
care rămtne neschim bat pînă la
sflrşit. Aici însă , de multe or i,
scrie
altele, acesta din urmă r eprezintf1
un fapt deoseb it , poves t it într-o
formă neobişnui tă . J iri Brdecka îşi
dă osteneala s ă im b ine un subiect
fundalul se schimbă şi se animează
o dată cu personajul. Aceast a a
cerut o muncă anevoio asă fi pre-
cisă din partea animatorilor, care
au reuşit ptnii la sflrşit sii înv i ngă
din din
rag a
din secolul XVIII cu problemele
speciale ale actualităţii şi într-o
oarecare mă sură ş i cu discuţiile
recente asupra sentimentului în
acest secol al mec an i z ă rii,
„Este o poveste ap arte" , isto-
însă toate greutăţile . Domnul R a -
ţiune ,care cîntă la fagot ,ar vrea
ca totul în jurul lui să se presch im-
be conform unor forme geometrice
precise, după principiul „ORDI-
NE"; ln schimh,sentimentul trans-
Delhi
riseşte Jiri Brdecka , d es pre în ce- formă lumea Domnului Raţiune cu
puturile filmului, „M a i întîi a ajutorul flautului la care cîntă. Pei-
fost numai un gînd vag, p ar că sajul lui este plin de tonalităţ i ,
o grădină pariziană s-ar p limba s iluete colorate 'i se preface în-
condusă de mina unui vrăjit or . t r-un adevărat labirint de arbuşti ,
Din păcate, n-am avut n ic i o d a tă flori şi nori care se ameltecă şi se
nici cea mai mică idee la ce ar pu- contopesc. Dar aceastl abunden tă
tea folosi această inspiraţi e. Abia bogăţie de ientimente tulbură ech i-
mai tlrziu a venit ideea conţ i nu­ librul indispensabil 'i desigur că RADENDBA. KUMAR (lN
tului, cearta dintre două principii
fundamentale ale caracterului o-
a r duce la o catastrofă dacii nu ar
fi opritii de intervenţia categori-
0 STINGA) lN FILMUL INI·
MA ESTE UN TEMPLU.
că a Domnului Raţiune ... Abia due-
I menesc, Raţiunea şi Sentimentul.
tul de împăcare al ambelor princi·
Aceste două principii trebuiau
pi i restabilefte forma exactă a n a·
să fie personificate de doi gră~
t uri i ş i totul se sflrteşte cu un
dinari . Dar cînd mi-am dat b a l et- apoteoză, cu un desăvîrşit
seama c ă şi muzica va avea un rol a cord tn„pas-des-deux" al Domnilor
excepţional, am înlocuit persona- Raţ iune şi Sentiment.
jele cu o partitură muzical ă: dom- D acă vorbetti cu Jiri Brdecka ,
nul cu peruc ă şi ochelari - a ces- a t unci ajul\gi în mod obligatori u
ta era raţiunea, şi un arlechi n la întrebări privitoare la arta fil-
pastoral - acesta era sentimentul". mului ln lume 'i lndeosebi la
Acest film de desen animat în ce le de desen animat, iar lării
culori, pentru ecran lat, reprezintă s ă vrei te trezefti discutlnd pro-
un moment deosebit ln producţia bleme de filozofie . !n acela'i timp
cehoslovacă a genului. El este întrebările se leagă ti de lntreaga
un balet-pantomimă care se spri- creaţie artistică a lui Jiri Brdecka.
jină, în egală măsură, pe dans şi Regizorul-animator nu cautii
pe muzică. Muzica lui Jan Bedrich forme învechite pentru filmele sa -
se 'bazează pe prima parte a menu- le . El este o peraonalitate art is -
tică cu o gîndire profundă ti cu
etului lui J.L. Dusiks, un compo-
zitor din secolul XVIII. Bedrich multi experienţă. Raţiune 'i Sen-
tim1ml aparţine acelor opere care
tălmăceşte spiritul acelei vremi
descoperă genului noi posibil i-
fără a o imita însă .
tăţi.

Alene TIUOVA

20
nul 1962 a 'insemnat în general (După două::.ui de ani) o melodra- 16 limbi . Filmul povesteşte viaţa
A o depresiune în indus tria ci-
nematografică indiană. Au fost
mă captivantă şi Dharamputra care
vorbeşte despre unitatea dintre
simplă a unui ţăran indian.
Regizorii Chopra şi Guru Datt
începute puţine filme noi, faţă de adepţii religiilor hindi şi musul-
şi- au exprimat dorinţa arzătoare
produc ţia trecută (aproape cu o sută mane,o problemă naţională impor-
mai puţin decît în alţi ani) au fost de a colabora cu cineaştii europeni,
tantă în India . (În timpul domina-
terminate însă multe altele, începute ţiei engleze, conflictele dintre aces-
în special cu aceia din ţările de
mai demult. După majorarea im- te două grupări aţîţat e de colonia- democraţie populară , deoarece a ici
pozitelor în cinematografie, pro- lişti au tulburat pacea şi au oprit găsesc ecou majoritatea P.r obleme-
du cătorii cu capitaluri mici au mersul înain te al poporului indian lor noastre sociale.
dispăru t aproape cu totul, aşa că timp de peste o sută de ani). Dharam. In afara acestor filme cu puter-
în anul 1962 producătorii indieni putra, film realizat de B. R. Cho- nic conţinut soc ia I, în India s-au
puteau fi număraţi pe degete. pra , a primit din partea criticilor mai realizat în acest an 'i povestiri
S-a c~eat astfel un gol în industria indieni Diploma de merit . Sujala
cinematografică. „Stele" cunos- inspirate din mitologia hindusă,
oglindeşte un episod din lupta
cute pentru onorariile fabuloase foarte apreciate de publicul nostru.
pentru independenţa Indiei, An-
pe care le primeau de-abia gă­ Filmul cel mai bine realizat dintre
padh (Analfabeta) se ocupă de pla-
seau de lucru. Apărea perspectiva ga analfabetismului în rîndul ele mi se pare Shiv-Parvati, care
ca actorii să-şi piardă experienţa, femeilor . Maa Beta e o poveste descrie dragostea dintre zeul Shiva
iar cei care găseau de lucru erau înduioşătoare despre dragostea şi ~i iubita sa, Parvati .
siliţi să interpreteze -::_ în majori- sacrificiile unei mame pentru fiul Una din cele mai emoţionante
tatea cazurilor - roluri facile în ei, iar Sahib Bibi Aur Ghulam produ cţii cinematografice realizate
pelicule cu caracter comercial. ( Stăpînul, stăpîna şi sclava) descrie în India în ultimii ani, Taj Mahal,
A rezistat totuşi preocuparea cî- dragostea unei femei faţă de soţul transpune pe peliculă clasica poves-
torva creatori indieni de a se apro- ei, pentru care sacrifică totul ; în te a iubirii nemuritoâre a unui
pia cu interes şi căldură de pro- Stree, film-color, este reluată cla- maharadjah pentru soţia sa.
bleme care. să oglindească viaţa sica poveste a Sacontalei. La începutul anului 1963 a apă­
ţării. Aceste producţii realiste s-au S-a realizat, de asemenea, ecra-
bucurat de un succes de public deo- nizarea nemuritoarei opere cla- rut pe ecran Gehra Daag (Blestem
sebit. Cele mai remarcabile dintre ele sice a lui Prem Chand - Do cumplit) care tratează problema
sînt: Rakhi, care descrie viaţa unei Daan. Această operă clasică a fo~tilor deţinuţi . Un fost deţinut
surori de caritate, Be'eS Saal Baad fost tradusă pînă în prezent în poate fi uare 1!onsicl1•ra l dr1 •p t un

membru al societăţii sau trebuie


să mai sufere anatema şi după ce
şi-a ispăşit pedeapsa ? Tînărul re-
gizor 0.P.Ralhahn a încercat să
dea un răspuns acestei întrebări .
Un alt film realiz at tot la începu-
tul acestui an este Dii Ek Ma.ndir
care vorbeşte despre devotamentul
femeii indiene .
Acestea sînt doar cîteva din
filmele realizate la noi care, dato-
rită calităţilor lor, pot reprezenta
cu cinste ţara. Regizorii indieni,
scenariştii, compozitorii de muzică
de film şi actorii sînt dornici să
colaboreze strîns cu cineaştii ţărilor
socialiste, ţăPi în care filmul este
considerat ca un mijloc menit să
contribuie la educarea morală si
estetică a poporului. '

Devendra KUMAR

21
un cineast/
in retragere
a
fntilnire cu JOHN GRIERSOH
Dezminţind legenda „insularului - N e-aţi putea cita cîteva ti.
britanic, flegmatic şi rezervat" pa- tluri ?
triarhul şi veşnic tînărul jlnimator W AH REN: Ne-am oprit la zece
al Şcolii documentariste engleze - filme, acoperind o iramă largă de
în scurtă trecere prin Bucureşti - genuri : Allo-Hallo, PrimăYara obiş­
se manifestă impetuos. Mai mult nuită. , Letopiseţul c:le piatră al
întreabă decît se lasă întrebat, dis- Dobrogei, Geme şi camee, Ursul
cută şi polemizează cu o ardoare Carpatin, Voroneţul, Ceramica -
juvenilă iar, uneori, executA „retra- artă milenară, ln iureş de joc, Năică
geri strategice" în spatele unei şi Trandafirul cu petale de aur.
rep )ici ironice. Pe scurt, tempera- GRIERSON : Dintre filmele men-
mentul unui veritabil scoţian. (Pen- ţionate, des coperiri interesante ca-
tru amatorii de date biografice, ract erizeaz ă scurt metrajele cu
menţionăm că s-a născut la Dean- personaj e sculptate în lemn. In
stown - Scoţia în anul 1898; ceea ce-l priveş te pe Gopo, aştept
licenţiat în ştiinţe sociale se ocupă o împr osp ă tar e a inspiraţiei sale,
în Statele Unite cu studii de este- capabilă s ă-l ducă pe un drum (!) DOUĂ „STELE" DE
tică cinematografică, cercetînd, cu nou, neumbla t . ULTIMĂ ORĂ: AGRADY
precădere, rolul educativ al filmu- - Din ceea ce a ţi văz ut pînă ILONA !}I KONCZ
lui. Lui i se datorează, în 1927, acum, a ţi observat neo tră s ă tură RABOB.
traducerea \'Î prezentarea în Ameri- distincti vă a filmului document ar
ca a capodoperei lui Eisenstein romînesc? (ID EVA B.UTl'KAI CU-
Crucişătorul Potemkin. ln 1929, - Nă s c u t pe un pi.mint cu stră ­ NOSCUli DIN FILMELE
reîntors în Anglia, debutează cu vechi trad iţi i de cuJtură, eineastu l UN PAH AR DE BERE
filmul documentar Driftera). romîn are interes să eultive aces e I FLOAREA DE FIER .
- Am colaborat apoi cu Robert tradiţii , să le reînvie în eHa tt
Flaherty la Industrial Britain şi are sp ir itu l latin mai tt - : e - HA.BI TOBOOSIK IN
cu Egdar Anstey la Granton Trawler. ritatea şi echilibrul, t emeinici.a !Î IDOLUL .
In prezent însă, vă rog s ă mă con- ideea perenităţii real iz ărilorumaJ>e.
sideraţi un cineast „în retragere". Filmul Histria sau Letopiaeţul par
Un zîmbet complice al lui Jim concepute în spiritul locuţiunii la-
Wahren, asistentul lui John Grier- tine „sub speciae aeternitatis• . @EROII FILMULUI
son în activitatea sa „necinemato- Dar . .. mi se pare că încep să vor- IDOLUL: MA.DA.RAS
grafică" actuală, ne confirmă impre- besc ca un bătrîn. Şi mie , d e fapt, .J08ZEF ŞI KI88 OA.BOB.
sia că replica nu trebuie luată mai presus de toate, mi-e dr11.g
„ad literam" . tineretul.
- Am venit în Romînia ca să-mi - Se ştie că „aveţi pe conşt iinţă~ @ lN LEGARE ŞI DEZ-
aleg un număr de scurt metraje LE GAR.E, LATINOVIT8
promovarea unor serii întreg i de ZOLTAN REALIZEAZĂ
pentru emisiunea „Tbis Wondertul realizatori de documentar sau desen O ADEVĂRATĂ CREA.-
World" („Această lume minunată") animat pe care i-aţi forma t în ŢIE.
pe care o realizez la Televiziunea Anglia, Canada, Africa, Austral ia,
din Glasgow. De două ori pe săptă­ Noua Zeelandă etc.
mînă, prin intermediul unui grupaj - Nimic . nu-i mai plăcut decit @EDIT DOM.JAN IN
de filme achiziţionate din cele LEGARE ŞI DEZLE-
să-i ajuţi, să-i îndrumi, să-i laruezi
mai îndepărtate colţuri ale lumii, GARE, UN FILM DE
pe cineaştii începători. Luna vi it oa- KIKLOS .JANOS.
căutăm să deschidem în faţa spec- re plec în Statele Unite să ţin un
tatorilor o fereastră către frumu- ciclu de prelegeri şi să-mi revăd
seţile şi tainele lumii în care trăim. cea mai plăcută pepinieră . E o
- Dar munca aceasta de însuma- şcoală de cineaşti care, deşi se
re a scurt metrajelor e de fapt află în statul California, nu are
nimic comun cu Hollywood-ul şi
care promite multe surprize .
- In momentul de faţă se mani-
festă şi în Anglia o mişcare cine-
matografică originală?
- Gruparea „Free Cinema" a
valorificat unele din principii le
puse la punct de generaţia preceden-
tă, cea a aşa-numitei Şcoli docu-
mentariste engleze. Experienţa ei s-a
„montaj", adică ceva foarte înrudit desfăşurat însă pe alte căi şi insp i-
cu cinematograful. . . raţia e diferită, cu o tematică oare-
- Numai că montajule semnat cum · limitată. Dintre promotori i ei
de colegul meu care mă însoţeşte s-au afirmat apoi în filmul cu
şi aici, Wahren. Eu mă ocup de actori o seamă de cineaşti talen- (7) SZEGEDI ERIKA lN
comentariu şi de selectarea filmelor. taţi ca Jack Clayton, Karel Rei sz , PENULTuruL OM.
Despre filmele vizionate în zilele Tony Richardson, Lindsay And er-
petrecute la Bucureşti e mai bine son. Realizările recente ale ultim i-
să dau cuvîntul entuziasmului lui lor doi, Singurătatea alergătom lui
Wahren, pentru a le sublinia cali- de cursă lungă şi O Yiaţă sporti11ă,
tăţile. · onorează cinematografia britan ică.
W AHREN: M-a uimit nivelul - Ce aţi dori să transmiteţi citi-
profesional al scurt metrajelor ro- torilor revistei „Cinema" fÎ cine-
mîneşti. Am văzut filme de genuri aştilor romîni?
foarte variate şi am avut o surpriză - Fiindcă sînt tineri, le-aş putea
plăcută să constat că în acest
spune cineaştilor romîni că-mi sînt
domeniu, prea adesea bîntuit de
dragi cu toţii. Şi-un cuvînt d e
diletantism şi fanfaronadă, inspi-
raţia poetică nu exclude stăpînirea încheiere: Esenţialul e să fa cem
meşteşugului şi probitatea artistică .
filme bunel
ANA ROMAN
..
e lîngă o oarecare dezordine în compor- rităţile şi preocupările
tarea exterioară sau părul tuns într-un
anumit fel şi pantalonul strlmt , tînă­ acelaşi efort educativ îndru

rul a ctor Alexandr Zbruev a adus în Salut , uia/4 I i- de faptul că în societatea


maginea interesantă a unui tip de „nouă generaţie",
o aparenţă de superficialitate, dar în fond oglinda u-
nui caracter complex şi nu lipsit de romantism .
Se poate totuşi încerca o polemică , un schimb de
idei şi de experienţă cu generaţia celor douăzeci de
ani de după ultimul război? In 400de louituri al lui Truf-
faut, indolenţa pă.rinţilor şi nepăsarea societăţii îl
duc la disperare pe micul erou , ln Riizboiul nasturi lor,
al lui Yves Robert , obtuzitatea unei generaţii vitre-

• geşte copilăria alteia, dar mult mai înainte chiar


(în 1932) , Jean Vigo punea la stllpul infamiei, în

1m
Nota zero la purtare, un întreg sistem de educaţie
burghez şi acorda copiilor săi drepturile cele mai legi-
time , ba chiar le supralicita în forma unei anarhii
naive şi poetice. Operele de mai sus vin să sprijine ado-
lescenţa contra anchilozării celui matur sau a negli-
jenţei acestuia din urmă, dar slnt şi foarte multe el<em-
trăsăturilor groase

• ple tn care arta ia poziţie împotriva celor mai tineri,


de la tribuna educatorului cu părul alb. Se produce
lă şi Omul de H
- ca şi a ocontrazicerea exte-

SI-
nic, ea superfic
lnsă , în unele lucrări, o subtilă denaturare a imaginii ti-
rioară prin însuşin leteş ascunse (pantalon cu
neretului, căruia i se atribuie iremediabile vicii. Aceas- ţinte, dar inimă bună) · schimb eludarea unor
ta a dat naştere în Occident unui aşa-zis nou „mal du fapte necaracteristice desigur întregului tiperet, dar
si~cle" . S-au creat astfel opere care includ o exprimar ei mici minorităţi regretabile (cllsătorii pentru

• malformată ori incompletă asupra realităţii, ca în 1

1nere e
a îne în Capitală, jocul „de-a boemia" şi paharele
mentabilul Voi scuipa pe mormintele uoastre, und de vin imbold al talentului) au dus, în dramatur-
tînăr mulatru se răzbună pe inegalitatea rasial se- gia noastr ·nematografică la un anumit schematism
ducînd femei albe, sau ca în filmul american Le tura, în reprezentat tinerilor şi aşa prezenţi destul de rar .
unde se consumă un real talent cinematografi entru Fără o dezbatere cinematografică despre noua gene-
descrierea unui mediu de tineri declasaţi , doar de raţie, filmul va uferi. Se cere deci degajarea de empi-
dragul unui rafinament formal , fără a ni se de lui, rism a temati 1i de acest gen , aprofundarea cunoaş­
aşa cum era necesar, implicaţ iile social- politice terii directe oamenilor de cele mai diferite vîrste,
temei. însuşirea ilor descoperiri ale ştiinţei despre ere-
O fi asta dragostea? al lui I uri Raizma.n . cu un în- ditate, f marea personalitll.ţii şi dezvoltarea carac-
ceput şi un final fo arte bun, care arată cit de d ifi cil ă lui eea ce ne-ar permite înţelegerea şi oglindirea
e educarea tineretului Ji ctt d e senslDili. d ar atenti, ma ridică în artă a tineretului nostru în lupta
trebuie sl tie prezenţa omului une în discu- s a pentru realizarea fericirii depline, elCprimată atlt
ţie tocmai dreptul_şi_ . ul de din afar ă de armonios în codul etic al comunismului.
• ·u există temă de neabordat sau di.ficilă. În mica
sa po...-estire „!n treacăt". Nicolae Velea arată la ce
scară de dramatism se poate ridica neglijenţa sau un
act oarecare , necugetat . Transfigurate poetic, plasa-
e tn contertul realităţii noastre socialiste, fapte
peste care po ate trecem zilnic cu vederea pot lăsa
tn sufletul cititorului sau al spectatorului impresii
puternice şi noi, dacă sint tratate de pe o poziţie
constructivă. Regizorii şi scenariştii fructifică aces-
te teme în- mult p r ea mică măsură .
OU.ii <kullişi spre tematica cerută de cea mai nou4
gncnaJje I
D acă este nevoie, să dezvoltăm cu atenţie o pole-
mică despre tineret. Nu e uşor: noua generaţie s-a
nilscut în libertate deplină. e lipsită de multe pre-
judecăţi şi suspicioasă tonului de catedră, dar, tot-
odată - însetată de cunoaşterea adevărurilor auten-
tice, receptivă la ideile limpezi, dornică de realizări
trainice, calm-încrezătoare în viitorul său_.

Iulian MIHU

ANUL 1888 l·A


ADUS IRINEI PE•
TRESCU DOUA.
MARI BUCURII:
A TERMINAT JN.
STITUTUL DE
TEATRUŞU.FJL.
MAT IN STRA.-
INUL (REGIA
MULU IACOB}.
ALAIN DELON ŞI Un figurant care nu cautl el
CLAUDIA CAR- atragă cu orice preţ atenţia regizo-
DINALE lN LEO-
PARDUL (RE- rului, să „fure" un colţ de plan tn
GIA LUCBINO preajma „stelei" filmului, ca să-şi
VISCONTI), procure - cine ştie - mult visata
trambulină spre un angajament
oare să-l scoată din anonimat,
găseşti mai rar in lumea precari şi
efemeră a ecranului.
Dar cînd figurantul acesta de-
monstrează şi o deosebită expresivi-
tate, desigur că un „veteran" cu
ochi exersat cum este Yvea
Allegret are de ce să-fi opreascl
atenţia asupra lui.
Alain Delon, ttnărul cu priv.ire
intensă, cu obraz foarte mobil,
care cîştigase multe simpatii dupil.
primii aăi pafi ln roluri de lntinde-
re (Ctnd se amutecă femeia, Fii
frumoasă '' taci), se dovedea pose-

Delon
sorul unui nesecat filon de.minereu•
din care, la capătul unei munci
răbdătoare şi exigente, se puteau
obţine metale preţioase.
ln persoana lui Alain Delon
marii creatori ai cinematografiei
moderne găsiseră un Stradivarius
cu rezonanţe pentru cele mai pate-
tice şi subtile interpretil.ri.
Cu o dezinvoltură, o siguranţii.
în selecţionarea detaliilor celor mai
directe, care presupunea ani înde-
lungaţi de carieră şi o formaţie
. SPĂLĂT ORIA"
profes ională şi culturală (lipsa lor
- O SEIJVENŢĂ
REMARCABILĂ handicapa talentul tînil.rului actor),
DIN RO()()Q ... Alain Delon evolua de la o extremă
la alta a unei comedii umane
uneori ciudate, dar totdeauna ne-
spus de adevil.rate.
Trecînd peste obstacolul fizicu-
lui său atrăgător, pil.rînd să-l limi-
teze la personaje deschise - sau
cel puţin cu o poartă permanent
lil.aată spre recuperarea morală - ,
actorul contura cu trăsil.turi violen-
te, incisive , în filmul lui Rene
Clement, l n plin aoare, portretul
unui abject parazit, care-fi ucide
cu sînge rece protectorul, un mili-
ardar la fel de inutil ~i respingi.tor
moraliceşte.
ln interpretarea lui Delon, per-
sonajul deplşea cinismul şi revolta
anarhică, devenind un produs ine-
vitabil al unui mediu iremediabil
corupt de propria sa inutilitate,
produs al egoismului exacerbat
care conaumil. brutal întregul uni-
..
vers înconjurător. Nepăsarea, ges- s ă s e d ă ruiască - uneori prea fără împietrită a 1Ultuilor ce împodo- o atitudine vehement critică faţă
t urile stereotipe cu care îşi mane- rezerve critice - rolului Rocco, besc a cop erişul Domu lui, urm ă­ de personaj - redarea îns tră inării
vrează, ca pe nişte obiecte, căută­ rol care ar fi putut deveni cople- rind-o n eputincios şi rănit pe de lume, a incapacităţii de comu-
rile - fără a uita să însoţească ş i t or prin e chivalenţ e dostoievski- Nadia cu m se depărt ea ză , întru- nicare a eroului Eclipsei.
crima cu un prînz copios - aveau ene transpuse în termenii unor ţă­ chiparea pregna nt ă a v ersurilor Recenta izhîndă artistică repur-
ceva din rutina şi totodată satis- rani italieni contemporani. lu i E. Housman : tată de Delon în Leopardul : rolul
fa cţia funcţionarului conştiincios, Lirismul discret al personajului „ I , single and alraid dificil al lui Tancredo, tînărul
înrudind puţin personajul său cu -poat e ca m unilateral construit-, in a world I never mad e" . nobil viteaz, dar oportunist, nu
neuitatul Verdoux chaplinian, vic- puritatea mer eu călcat ă în picioare (Eu, singur şi îngrozit este oare rodul excelentei colabo-
tima silită de criza economicii a într- o lume brutală, agres ivă, şi-au ln lumea ce n -am fă uri t ) rări cu Visconti, regizorul care-i
unei societilţi aflate în plin haos, gă sit la Delon o înţelegere deplină. str ivit de m ol ohul metropolei. cunoaşte cel mai bine resursele?
să devină călău premeditat. ln R occo şi fraţii săi, mai mult Exist ă însă şi partizani ai altor Alain Delon deţine calităţile pe
Umorul acesta macabru, negru, ca or icînd , actorul verifica marile cre aţ i i ale tînărului interpret (care care se străduia sil le obţină fai-
avînd un conţinut dens, serios , s a le cal ită ţi de introspecţie, în prim n u s-a lă sa t îm b ătat de r apida sa mosul Actor's Studio condus de
....aJizat cu o admirabilă economie p lanur i. Chipul său devine o carte ascen siune ş i n u a devenit prizonie- Elia Kazan: o mare decontractare,
e m ijloace, cu o totală detaşare, în care putem citi - într- o lapi- rul unui mit ). De pildă, numeroşi o situare imediată în miezul unei
ar fi putut să-l îndrepte pe tînărul d ară sin teză - datele esenţiale din cr itici îl c onsideră, după ce au realităţi materializată în obiecte,

UNA DIN lSl'ENELE DEZ! ' OD. l. "1' O LOGODNA :"iESPEKATĂ : U. VLĂSTA.R AL FA~llLIEl PRINTULUI
ALE ANTOLOGICULUI llB&lZAT DB IA.LINA (ALAL'I DBLO. I AJfQELIOA (CLAUDIA CA.RDINA.LE),
VISCONTI <LEOPARDLl. PllC.l UNIJl NBQt:STOll lllCILIA.N.

lKll.l l'A.MILIEI I'.\• aoceo-DELON A.LI.TUB! IKPILB A. CU A.! NIB &I· IN ROCCO, TINARUL AC·
ao Dl l i MILANO (llOC- BB PSB80l!U.IUL OBL MAI JUllDOT IN ROCCO ŞI TOB l'RANOEZ A. REALI·
CO ŞI FRAŢII SĂI). LauJll08 A.L l'ILMULUI: FRATII AL ZAT O IMPBE810NANTĂ
a•ao. CREAŢIE.

actor spre o suită de var i aţi un i . t:....cvtul personaj ului . Prin această v izionat &lipaa (unde Delon este un permanent contact cu partenerii.
Du, con ştient de limitele s a le virtuozitat e de a gă si „armonie" în un personaj plin de a devăr) „cel (Aţi remarcat în scheciul de mare
temperamentale şi dornic mereu s ă gesturi, d e a sugera printr-un deta- mai bun interpret a l filmelor lui virtuozitate din Dracul ,; cele
le depăşe ască, să lucreze în adînci- liu relaţiil e cu celelalte personaje Antonioni". Vita litatea ' desfăşu­ :ece porunci cît de bine ştie să
me, De l on nu s-a temut nici od ată - ti eu sine îns uş i , în etape ante- r ată în g ol, acţi une pentru acţiune, asculte , s ă fie prezent ~i activ în
d e „saTturi pe portativ". De altfel , r ioue - personaje le create de De- fac d in acest agent de bursă, scenă , făr ă replică?)

una din cheile succesului său este lon nu risc.i nici o dată să fie „călă­ scl av a l zeiţei Succesului, un auto- Acestor calităţi tînărul actor le
adaugă o mare luciditate şi dorinţa
îndeosebi această pasiune neQbo- t or i Uri ba gaje" - , ci oameni cu mat . In mijlocul inventarului de
sinceră de a ajuta spectatorilor
aită d e a explora „petele. albe". de biografii pr eci se , care se constru- ob iecte despre care poate spune
săi nu numai să se destindă două
pe harta continentului fără hotare iesc sub ochi i noştri, sînt în perpe- cu emlază, cu autoritate : „îmi
ore, să „evadeze", ci să pătrundă
a. sufletului omenesc . Această trăsă­ tuă devenire . Un epis od din fil- aparţin", tînărul apare el însuşi
cit mai adînc în universul liiuntric
tură p ersonală l-a îndemnat ca, mul lui Visconti, care ră mîne mult ca un obiect. Şi aceasta datorită al omului de pretutindeni.
bucuros de încrederea arătată de întipărit p e reti n ă, este momentul forţei analitice a interpretului ce
L uchino Visconti , să accepte şi cînd Rocco apare s triv it de pădurea împinge foarte departe - pînă la Eugen B. MARIAN
IAT.l CITEVA ~A­
OINI NOI DIN FU.-
MUL ANOTIMPU-
RILE DRA!TOST:El
( REGIA SAVEL ŞTI ­
OPUL). O SCENA. CU
DANA COMNEA ~I
CRISTEA AVRAM.

O CERT.l REVELA-
ŢIE: .JOCUL DEOSE·
BIT DE INSPIRAT
AL .llllCUŢBI LUMI-
NIŢA ZAHARIA.

CORESPONDENTĂ în caracterele vii 9i pline de profunzime create


de Tolatoi.
SPECIALĂ DIN MOSCOVA S-au transpus cele 1 500 de pagini ale romi!-·
nului în trei sute de pagini de scenariu. Au fost
păstrate toate scenele importante din roman.
Cu toate acestea s-a renunţat la o mie două
sute de pagini, n-au fost cuprinse multe medi-
taţii ale scriitorului care contopeau într-un
tot unitar numeroasele planuri de deafă1urare
a acţiunii. Lucrul cel mai greu pentru autori
a fost găsirea firului central care să uneas·că
diferitele episoade, descoperirea acelei unităţi
interioare a evenimentelor, care să fie prezen-
tate fără a cădea în ilustrativism. Toate tre-
buiau obţinute prin mijloace simple, păstrînd

autor de film simţul măsurii. Nu se putea apela la mijloace


de expresie cinematografici care nu corespund
stilului romanului şi care ar fi reliefat în prim-
plan mai alea pe realizatorii versiunii cinemato-
Capodopera literaturii ruse „Răz boi şi pace" riului. Unii susţineau el peea lui Tolstoi grafice . Autorii scenariului tindeau „să se dizol-
i-a atras de mult pe cineaşti . Sînt cunoscute trebuie prezentată în od cu totul ne- ve" în roman, să se subordoneze !'Li Tolstoi.
e·cranizările din perioada cinematografului mut. obişnuit, „uimitor", d opera literarii este Ei au reuşit să transpună în scenariu numeroase
Primul realizator al ecranizării romanului lui binecunoscută tuturor. ii, dimpotrivă, scene aproape aşa cum sint prezentate în roman.
Tolstoi a fost regizorul P . Ceardînin. Aceasta vedeau singura posibi.lilau e realizare a fil- S-au folos it aici, se pare, unele din cele mai noi
s-a întîmplat în anul 1915. A urmat apoi filmul mului în prezentarea e-v • telor din unghiul mijloace ale dramaturgiei cinematografice mo-
în două serii al regizorilor Vladimir Gardin şi de vedere al unui singur al romanu lui. Au derne .
Iakov Protazanov. Toate ziarele considerau fost voci care considera.a el singura posibilitate Personalitatea lui Serghei Bondarciuk, chi-
aceste filme drept culmi ale realizărilor cinema- de a păstra sensul p a; operei este reali- purile create de el ca actor 'i totodată măiestria
tografice de pînă atunc i. Romanul inspirase zarea a nu mai puţin de urii ... sa regizorală, unanim recunoscute pe plan mon-
pe talentaţii artişti şi posibilităţile reduse de Autorii filmului au o • - tru un principiu dial, se disting în primul rind prin profunzimea
care dispunea pe atunci cinematografia nu au de ecranizare care ni ~ firesc. Ei tind investigăr ii caracterului şi a realităţii pe care
întunecat bucuria spectatorilor de a se întîlni să realizeze nu un film ~ le înfăţişează. Profunzimea ideii şi simplitatea
cu eroii îndrăgiţi. Versiunea realizată de regi- motivele" romanului, ei d- • exprimării ei în filmul Soarta unui om sînt
zorul american King Vidor după „Război şi amplu şi mai profund, trăsăturile caracteristice ale talentului lui Bon-
pace" este îndeobşte cunoscută, fiind prezen- rlmînă singurul autor al darciuk. Primele filmări ale temerarei sale
tată pe toate ecranele lumii. Această ecrani- întreprinder i ne fac să vorbim despre o altl
acesta se păstrează spir-
zare conştiincioasii, făcută cu ~alen~, a prileju~t torul îi va putea vedu calitate a sa 'i anume capacitatea de a cuprinde
reuşita a numeroase scene ş1 realizări actori- şi a exprima , în toată amploarea şi măreţia lor,
·cum îi cunoaşte din p
ceşti remarcabile. Dar „ideea populară" nu marile mişcări populare.
dopera clasică fiind e
apărea aici pe primul plan. Or, aceasta este
însăşi esenţa operei lui Tolstoi. De aceea epo-
peea naţională a poporului rue nu a fost reflec-
tată profund şi veridic în filmul regizorului
american.
Oricit de puternic şi de· expresiv ar fi limba-
jul modern al cinematografiei, or!cît de p_rofund
ar fi fost înţeleasii capodopera )Ul Tolsto1, ecra-
nizarea acestui roman pune în faţa cineaştilor
greutăţi nebănuite. Autorii filmului în patru
serii pe care-l realizează acu~ cin~aştii s~vie­
tici: regizorul Serghei Bondarc1uk ŞI scenaristul
Vasili Soloviov ştiu prea bine că s-a dezvoltat
nu numai tehnica cinematografică, ci şi cultura
spectatorului contemporan, capacitatea lui de
percepere a operei de artl.
ln momentul de faţă filmiirile sint în toi.
E foarte greu să vorbeşti despre o operă de artă.
care se află în cura de realizare. Arta cinema-
tografică dispune de numeroase taine şi rezul-
tatul muncii cineaştilor poate fi din cele mai
neaşteptate ... Cu toate acestea, însăşi etapa ini-
ţială, hotărîtoare, a muncii pe care o depun
in vederea ecranizării talentaţii artişti, prezin-
tă interes.
S-au purtat numeroase discuţii în jurul scena-

26
CEL MAI VIRST-
NIC... DEBUTANT
AL FILMULfil AR-
TISTIC ROMINESC,
ARTISTUL POPORU·
LUI ŞTEPAN BRA-
BOBESCU •••

INTR-UN MO-
MENT DE BEALl
TENSIUNE.

Filmă rile romanului „Război 'i pace" au IA SA V Dl A • O STEA DE PRIMĂ MĂRIME A ECRANULfil SOVIETIC, CUNOSCUTĂ SPECTA-
truit un interes uriaf . De tndată ce a devenit TORJLO R NOŞTRI DIN DOAY "A CU CĂŢELUL, l'!li:UIŢATA ECl\AIHZARE DVl'Ă C~RO\' ,
oscut că studioul „Moafilm" a lnceput
c:ruJ asupra filmului , autorii au lnceput al
primeaacl peste o autl de scrisori pe zi. Viitorii
ctatori ti-au exprimat dorinţa lor sinceri
e a -i ajuta dezinteresat pe realizatorii filmu-
ki. ln aceste scrisori se propunea folos irea
or materiale istorice extrem de preţioase
ţinute de peraoane particulare, erau aduae
la cun ottinţl date utile cu privire la blti.l iile,
c s:tumele, modul de viaţă, etica acestei epoci
depărtate. Cineattii au primit un mare apri-
-u. din partea istoricilor, a colaboratorilor, a
eroaae muzee din Moscova fi Leningnd .
Pentru filmarea luptelor fi a scenelor de ri..z.boi
a fo at tnfiinţatl o unitate militari speciali.
care a efectuat o pregătire coretpunzltoare
-lor armatelor ruae 'i franceze din acea ,
aub supravegherea unor consultanţi calificaţi.
Pute treizeci de Intreprinderi din MoacoT"B a
ajutat studioul al realizeze materiale le
filmări i, aă confecţioneze cele peate 10 -
costume necesare interpreţilor . Maettr ii -
cehoslovaci. au dăruit echipei de film are
t.uii" ce nu pot fi deosebite de adevăr
doabe ale vremii.
llinuţiozitatea cu care s-au făcut p
filmare este demnă de stimă. Red area
n ·vei artistic a epocii a cerut d in
Ja.:tivului o munci migăloasă ti p ·
atenţi e faţă de fiecare detaliu . Cele mai
ortur i au fost lnsă depuse de realiza -
tnl alegerea actorilor . Acum, cînd act ·-
l alet i fi filmează, e greu să găaetti în C.R-5 - -
TI"eun amator de film care să nu ttie că
_-alatei Roatova va fi interpretat de
balerină a Teatrului Academic de Stat de
· Balet „S.M.Kirov", Ludmila Savelie
cel al lui Andrei Bolkonski de către
or de film Viacealav Tihonov, el ~,....
fi interpretat de Bondarciuk lnsu'i. 1n •
an grenaţi numeroti artitti cu · ai
tl"eJor academice, cit ti tineri deh
la.momentul de faţl ae filmeazl e:x:tAri..:rdc
ea-te 10 OOO de oameni vor participa la
:ana veatitei .lupte de la Borodino, l.n care s-a
d.rlt victoria armatelor rusetti ·
_ apoleon .
l..tr-o diacuţie avutl cu un corea
Saghei Bondarciuk a afirmat că operele
Tol.atoi nu trebuie „modernizate". Ideile mare-
lui scriitor, umanismul profund 'i can.
antirlzboinic al romanului slu aînt apropiata
omului contemporan. Tocmai de aceea cuvinte-
le lu i Tolstoi, care vor răsuna în prologul filmu-
lui, pe fondul împrejurimilor pafnice ale Borod i-
no-ului: „toate gîndurile care au urmlri uri"fe
sînt lntotdeauna simple" fi „daci aluj itorii
răului legaţi între ei reprezintl o forţl, oamenii
einatiţi nu au de flcut declt acelati lucru", vor
fi primite de spectator ca apropiate ti la un ison
cu epoca noastră.

Kira PARAMOHOVA
- De-ar face film. . . spunea mult incit am dat ga ta do uă
altcin eva , ar spori numărul ac- gişte pînă seara ...
triţelor noastre de comedie, care - Apoi„.
nu sînt prea numeroase ... C.A.: „. a urmat Nu lJreau aă.
Şi într-o zi„. mă.-1180r . e zicea că rolul mi se
- Aţi fost chemată să daţi o potr iveşte perfect, că stnt făcutll
probă„ . să-l joc ideal. Mie mi s -a pă rut lnsll
C.A.: Nu , asta s-a lntimplat mai inconsistent, cu 1ituaţii, de un
demult, chiar la Baia Mare. Jucam um or cam îndoielnic . L ucru pe
într-un spectacol bun şi cind, la care pot să-l spun şi despre co labo-
sfîrşit, mi s-a spus că în sală a fost rarea mea la filmul Post-restant.
cineva de la cinematografie era Şi ca m asta e tot.
gata s ă„ . l eşin de emoţie. Acel - • ' u e un exces de modeatie?
cineva însă le comu nicase deja C.A .: 'u, nici modestia exage-
colegilor cli „am fost formidabilă" rată nu e bună, nu-l stimu lează
şi că m ă va solicita pentru un film. pe actor; totul e să ai o pllrere cît

ŞI ÎN VIZITA LA

Iubitori lor de teatru, amatorilor


de spectaco le te levizate şi ascultă ­
torilor em işiunilor de radio este
imposibil să nu le fie cunoscut
numele sau vocea actriţei Coca
Andronescu (nu-i puţin lucru!). In
teatru, tînăra actriţă dovedeşte un
caracter meridi onal , desenează
mişcă ri de o graţie copilărească,
dar de netăgăduit umor, "umple"
scena, e totdeauna autentici, vero-
După spectaco l a ven it în cabină, de cit exactădespre tine, să te
simil ă. După co a fost ciţiva ani
a felicitat, dar mi-a spus că sint urmăreşti, să-ţi stăpîneşti mijloa-
actriţă „de provincie" la Baia Yare,
...a.simetrici." ŞÎ Că nDU prezint cele de interpretare. Ce-am jucat
a debutat promiţător pe • iia
interes pentru ecran". Şi a plecat . pînă acum în film a fost fragmen-
scenă a ţării . Curind, cu „Minnnala
p antofăreasă" de Lorca izbutqte
.!ni de zile am stat cu spaima-n tat, n-am avut putinţa să rea lizez
o adevărată creaţie . suflet că nu-s bu nă de film. De evoluţii de caracter. Uite, o pie s ă

- Ei, de-ar face fata asta film !.„ aceea m-am bucurat cînd am fost despre care nu se poate spune că e o
spunea cineva, ar eclipsa multe chemată la Bă.dă.ranii . Fiind ecra- mare reuşită (e vorba de „Surorile"
frumuseţi înţepenite, domn işoare anarea unui spectacol de teatru de Sidonia Drăguşanu) mi-a oferit
trecute miraculos prin Conservator o-am avut revelaţii noi faţă de foarte mult, m-a atras, m-a obligat
şi reeditind seară de seară , o ceea ce făcusem înainte. Mai apă- să fiu fireas că, să fiu convingă­
carieră întreagă, maniera în care m eu în Telegrame , nu-i vorbă, toare. S cenari~tii noştri s-ar părea
a u recitat, într-a tre.ia primară , acesta era u n rol mai . . . mare. că ignoră filmele cu naraţiune pre-
„Clinele so ldatului" „. - Ce aţi jucat? cisă, c lasi că„.
Şi fata a jucat foarte cinemato- C.A.: O slujnică n ostim ă care„ . - „. De diagul unei construcţii
grafic, e adevărat, dar în„. teatru uleşte o gîscă. Fi indcă fi lmllrile care se vrea originală, se substituie
( „Hangiţa", „Parada", „Poveste eau greu în ziua ace ea eu, urmăririi unor destine umane, o
din l rkuţk") . iin cioasă, am repetat atît de înşiruire pretenţioasă de episoade

La prima vedere, a1ocla- lunqald. Clrcluma Angh~ llfera .ecvenţ e l mina unul

Poetic fi ţla pe care o stabileşte aceat


titlu ar putea plrea curioa-
să, chiar contradictorie. To-
tuşi acetta eate mmul Codin;
~~;~nţ:• ,r.;;ezl~nt!1etn rr.~~
Iu l, patru ep~soade deoaeblt
de Importante pentru acţi ­
virtuos.
Al doilea episod din ctr-
cluml surpr inde personajele
tn pragul exploziei. Tenalu- .
f1~r::: ::
une. Dupi o Introducere
~pe~r~~~~~ 3:limpezime Io care se ţine seama de
nea a atins punctul culmi-
nant. Privirile au devenit
de tl
~~!~:nr:re !.1i~df~r~r er~lfi~
acţiune, 1 losu!lclent e, se t rece la ac-
clar-obscur.
spectaculos De altfel, ultima lucrare
clnematograllcl. a lui Henri
Colpl ae preteasi foarte
puţin aau de loc la etic.bete.
Colpl se flxeazl la clrcluma
Anghelinei. Aici are loc
confru ntarea Intre Cod ln tl
Ştefan, şeful de ech i p ă.
ţiune. Sec venţa este o punte

~f~tred~:l~~ :re~~i~~oa:
avea al se petreacă pe uli-
ţele Comoro lcăi.
Daci mălurim filmul . cu Această primi dlsputl ae
duce din priviri, cu tlcerl Aceeaşi capacitate de a
A
~~·i~i"uz~~ cî°!~!reaj~~~.{1~ ap!l.litoare de o parte •I de concentra tntr-un apaţlu li ·
mltat ecourile unul eve11l-
1n •
unitar•. De fapt, atunci
clnd te tmblbl de atmosfera
din Codin, clnd ajungi
al urmăreşti gtndurlle per-
aonaJelor fi ei descifrez ln
alta . E mal mult o augerare
a ceea ce ae va lntlmpla, un
conlllct mocnit . Nimic spec-
taculos, senzaţional, Io aceat
lnceput al dramei. li si mţi
meot rA.scolltor este dovo-
ditl de realizatori tn cea de-
a treia apariţie a clrclumel.
Holera, a clrel prezenţA
ele sensurile pe care a vrut tnal pe regizor clutlnd al fusese marcatl de macabrul
reconstituie aici, tn pes-
~ 01~1~em~u"1' n~-ţr:::1ty:=:
1

:~t:e~~'.u'::~~lr~T!1nr.!: ~ff: 01;: ~~!~~~~~a~n .~~~f


lmpreala de hibrid. lo rond 1u!letele oamenilor din loca-
fi aceaată non-unicitate to cultorllor din Comororca . lul Anghelinei. Fără a fi

„C ID I N"
tratarea regizorali, alei nu Clntecul lui Alexe tnd.lule goall, clrcluma pare pustie.
vrem B1 racem doar un sim- ctrcluma tntr-o vrajl. Colpl cuvintele beţivului de la
plu Joc de cuvinte, este tot nu va film a nici o clipi tejghea 1unl straniu. Eroii
un stil. Dunărea , nu va ari.ta trea-
li reglalm tn Codln pe dis- mltul valurllor el, d.ar .flu- se preglleae al rugă d ln Co-
cretul t l subtil ul Col pi din viul firi habar" trileşte mororca, Iar ctrcluma parei
parei a.lena tn aeeutl ~ presimte restriştea ce o aş­
î1!::îl:o:~ ;:4"':fu&"re~
1
m anţl. Recunoşti tn atmo- teapU. .

28
lătu ralni•'P ~areînlocuiesc acţi unea inţific, cu date de sertar ~i nu de
propriu-zisâ. intervine Cozorici. viaţă . Să zicem că eu am jucat 14ro-
- Cuni aţ i debutat? luri de ... inginer. Am cîteva gesturi,
G.C.: Era ,·ara. Mă preg ă t eam o anume uscăciune „intelectuală",
de conced iu : valize , dr umuri, bi- o voce gravă cînd trebuie şi cînd
let e etc. M-am a uzit strigat. „Sînt nu trebuie, ml rog . .. „fac succes".
de la cinematografie. V eţ i juca Dar cu timpul interpretarea mea
într-un fi lm . S-a aproba t . După­ se devalorizează, eu ca actor mă
amia ză p l ecaţi cu av ionul la .•. automatizez, nu mai sînt receptiv
De va . Vă caut ca un disperat de la emoţii, de aceea ar trebui să nu
la ora 8 d imine aţa ... " mi se mai încredinţeze - cel puţin
- Şi cît era cînd a ven it ciudatul o vreme- asemenea roluri, să fiu
m us afir? încercat în altceva. Dacă îl voi
G.C.: Era la prînz, pe la 12 ... juca (pe tipul despre care am con-
- E cam puţin să c auţi un actor venit) şi a 15-a oară (şi încă în
de la 8 la 12 şi să m a i fi i şi în film) e clar că am mari „ ş anse" să
pragul d isperării Un eori , marii ratez materialul. Actorii nu se pot
regizori î ş i caută interp reţii luni feri numai ei înşişi de pla fonare.
de zi le şi îi u r mă r es c in viaţă, Regizorii au un rol mare a ici: de
ani d e zile §i tot se tem că nu-i
cunosc prea bine. I n ce aţi filmat?
G.C.: ln Ml11drie .
- ( ... )
G .C.: Am mai jucat în Cinci
oanum i la drum.
- ( ... )
G.C.: Ştiţi ce Ie-a lipsit, î n
primul rînd acestor fil me?
- Vreţi să spuneţi chiar tot ce
le-a lipsit?
G .C.: Ar fi prea mu lt de vor b it,
de aceea rezum: aceste fi lme n -au
entuiium I u se p oat e face artă
cu placiditate, fără fierbere lăw1-
trică, fără să da i cont inuu ceva.
Dar nici cu tipul d e regizor n evro-
pricep erea l or depinde poate profi-
pat nu mă împac. Mai cred , d6 lu l a rti st ic p e o anumită per io adă
asemenea, că d i str ibuţiile s e fac de
al unu i act or, al u nui om . Iar
cele mai mu lte or i d efectuos, neşti - a ct or i i mari, pe scen ă sa u pe
ecra n, ce fac oare? Gesturi, efecte
abil ch ibzuite, pr ofilur i de ero i?
Nu, ei fac oamen i, oameni pur şi
simplu, faţă de care a u griji , au
mari răspund er i. Efortu l scen ic al
marelui actor n u e pur sport iv , el
rezistă - fizice ş te - unei în co•dări
nervoase de 3 ore, în lumin ile
rampei , ţinut de idee, de ceea ce
simte cu tot sufletul.

*
Iară şi oaspeţii noştri sînt
precă d ere- actori de teatru .
- cu
Am în-
d oi au colaborat cu filmul d e
timpuriu . Şi totuşi .. .
Totuşi ei ;, ; aşteaptii. încă a cele
roluri scr ise pe măsura talentului
lor .
Gh. TOMOZEI

lme, la Anghelina, fO&ptl lm.braa grafică deoaebltl. Diurnul povmltt. laU, de pildă, de film .western"? Nu eate
dintre A.ot oo şi aceaatl alergare fantaatlcă
;~':;~rl~o~~ ~~1;1:1 rÎ~dai;:
acide pentru a doua net. Ea ~IGJ-o& 8 bltala
Ritmul acestei 1ec- alt moment, Codlo. llll:ttq& secvenţă tocmai .cursa nebunească
este accelerat. Apa-
tie m mat eate atlptnlt ~:lrl~uJi~u.·~•• !-ms:~~
cel al muncii. Autorii acena-
rlulul (D . Carablţ, Yvea ~~,p~:~=u1 m::: ~~:-\nfe',';J~l~! J;e ~o~~~
de nemvf. Contravine oare acrla Panait Istrati?
f:a':f::C<rUfntr~1unHeft~b~ îU~
01
ce 1e leagt .,r
11e :~~~mcl!'~lfn~ copil '' ton mic viu prezentarea litera-
aceUtl l«Tm~ stilului fil-
mului? E.su aceentoatl ea
Traospuntnd, totr-o vi-
ziune cinematograficii ro-
e celor trei ae tntre- ln Codin n ri a portului flcutl de numai de dragul 1pecta- mantici deattnul lui Codio,
demodlmlntul. Koar- ca moment Panait Istrati. Deacrlerea culoaulal cinematograf le? aceat Celltaş balcanic, Henri
Alexe se con1uml a forţelor truditorilor de pe chelurlle Firi todoiall, no. Dezvl- Colpl a realizat un mm
de la tereaatn
a:!r1°c~ir:r'J~~'::„i: tntruntarea Briile! este foloaltl de regi-
zor pentru a puncta Inel
lutrea cvaetuulul eroului
cerea o utfd de deatlşurare
fidel originalului literar cu
locurile line şi cu asperi-
ea şi ln finalu l fllmu- torenţla ll şi
unul din mobllurlle aoclale a acţlnnll. au secvenţa tăţile acestuia.
o aobrletate tn deacrle- de cearl al
~tfl~ ar~ie!°l\""~/ti fx'~:
1 Este meritul realizatoru-
eTellimeotulul tragic ale comportlrll oamenilor
o lup tl dlntn din Comorotca. Prin Inter- lui de a fi ştiut să aleagl
sporeşte Intensitatea ale tntnnerlenlal. mediul ace•tor hamali se tlel, natur&llltl cblar. Dar Intre adevărata culoare lo-
ce fnorlza ma l mult acel
-r:e~ul~~r~ nn~t~':a~l~.fi': Atraa de nrddc ii lntll oeşte Adrian cu ade-
moment solemn de conre- cali şi pitorescul le!tio , lo-

E~•;toc~~~rc,, o
t?o1p1" de!~~f:"! ţi:~
1i:= lltate Tlrata .raţii a lumii". Cores- slune, de ln.!rlţl re sufle- tre lirism şi melodrama,
lotre spectaculoaul Int egrat
1ll ln filmul Codin. Noap-
momentul lttea1.I e ~~~~~\\~~f!1it~~ld~~~~ te ască, dec!t aceastl natură
ospitalieri şi ocrotitoare? acţiunii şi spectaculosul lip-
la noapte la sl. B la rexooaoţe umane mult mal lntr-adevlr, secvenţa se o- sit de valoare dramatică.
_.:Et"'ât tr::.~w::.~uo~~ :~:::~~i'~~ulb~:1 ~ largi.
Cum spuneam de la tn-
feri ochlulol ca un spec-
tacol , dar nu ca o carte pol)-
Pentru Imaginea pe care
o au contemporanii noştri
cu lotca stnt
i:i~ ~;p1r::r~':f"J~~
coot~te ceput, elementul spectaculos tall lluatratl, el ca o mărea­
tn tonuri optimiste. Ambian- este prezent 1n tllmul Codin. asupra Briile! de la tncepu-
ţi. lolloţulre dintre om ,1 tul veacul ul al X X-lea,
- oriqui cu ·inimi de copil ţa feerici a bllţ ll umbritl A ou se tnţelege prin aceu- naturi. Balta, aşa cum ne-o
- hotlrbc lll fle prieteni . de alicii ti semloatl eu ta el •cenarlol aau regla prezlotl Colpl, eate un ro- filmul Iul Henri Colpl rl-
.t.ttastl 1pontanl deatllnulre nuferi tnvllule Jurlmlntul rac concesie efectelor Ieftine. mantic peisaj-stare aufle- mtne, alltorl de paginile
prietenie stabllette In- de prietenie tn aureola noul teaacl. La fel poate fi com- lui Panait Istrati, o evo-
tui unei corespondenţe rit. Minuţios rezolvatl regi- fn~~1~~vlin 8J'oe.t'i1:cu~g~~~ parau goana d isperatl a care emoţionantă .
tqli Intre cel do I e-
. Convorbirea purtată to
zoral, tecveoţa bUţll are
,1 o plastiei clnemato-
unde o cer fle momentele
dinamice, fle cele lirice din ~~:e~~ulu~0~l~~~~e ~;r.id Al. RACOVICEANU
IATĂ-I .\D\;~ATI, LA O llA A AllICALĂ, PE
PE FRUMOASA ACTRI· PROTAGONIŞTII ZGUD UITORULUI FILM ITA·
ŢĂ NINEL MIŞKOVA, IUBI·
LI.AN MARELE RĂZBOI. DB LA STINQA LA
TORR FILMULUI DIN BO- DREAPTA : VITTORIO QAS MAN, SILVANA
MINIA O CUNOSC DIN MANGANO ŞI ALBERTO ORDI. CEL . CAB.E O
CASA lN CARE LOCUIESC. SĂRUTĂ PE FRUNTE PE M.l...'(QANO ARE DBEP·
TURI LEGITIME: ESTE PRODUCĂTORUL
DINO DE LAURENTllS, SOŢUL ARTISTEI •••

IATĂ·I IMPBEUNĂ PE CORINNE MABCHAND ŞI MAURICE RO.


NET (INTERPRET AL ROLURILOR PRINCIPALE DIN FILMELE
CARMEN DE LA RONDA, ULTIMUL MEU TANGO ŞI VRĂ-·
JITOAREA, CARE 8-AU BUCURAT DE UN DEOSEBIT SUCCES
DE PUBLIC IN ŢARA NOASTRĂ).

JlEYEISDRA Kl .\ L\ lt, SEt.:ÎtJ::'fAH GE!'it:BAL


AL FEDERAŢIEI INDI1':NE A GAZETARILOR
DE FILM, CORESPONDENT LA DELHI AL· RE-
VISTEI .CINEMA", DISCUTIND CU ALICIA
HELMAN, CRITIC DE FILM DIN POLONIA, CU
PRILE.JUL FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL
AL FILMULUI DE LA LOCARNO.

DtJPĂ TRAPEZ ŞI LEOPARDUL, BURT LAN·


CASTER TURNEAZĂ DIN NOU IN EUROPA.
EL URMEAZĂ SĂ APARĂ IN FILMUL FRANCEZ
LE TRAIN DIN DISTRIBUŢIA CĂRUIA <JITĂM
I NUMELE ALTOR .STELE": .JEANNE MORE·
AU, MICHEL SIMON ŞI CLAUDE DAUPHIN.

MARCELLO MASTROIANNI lNTR-0 SECVENŢĂ


DIN FILMUL LUI FEDERICO FELLINI OPT
ŞI JUMĂTATE (MARELE PREMIU - MOSOO·
V.\ 1963).

VITTORIO DE SIC~
DINDU-I INDICAŢll ACTO-
RULUI MAXIMILIAN
SCBJ;LL (FRATELE MARIEI
SCHELL) CU PRILEJUL
TURNĂRII FILMULl!J SE-
CHES TRAŢII DIN ' AL -
TONA.

CUNOSCUTUL ACTOR
ENGLEZ STEWART
GRANGER (VI-L REA-
MINTl..1\1 CA INTERPRE-
TUL LUI PAGANINI
DIN ARCUŞUL FER·
MECAT) lNTB-0 .POZĂ
DE FAMILIE" . .

l'OLA NEGRI, CELEBRA


l'JIUMUSEŢE A ANULUI 'MYLE~E DE.MO:SGEOT (VRĂ­
1930 REVINE lN <JINEMA. JITOARELE DIN SALElll) . I
EA V A INTERPRETA BO- .JACQUES CHABBIER I:s TILlITL
LUL PRIN<JIPAL lN FIL- A. CAUSE, A. CAGSE D'L~"E
MUL MOON SPINNERS , FEMJlîE. REGIA : ROBERT DE-
REGIZAT DE UN ALT VE- VILLE.
TERAN AL CINEMATO-
GRAFIEI MONDIALE :
WALT DISNEY.
ŞTIAŢI CĂ.„
tn U .R.S.S. activează
tn momentul de faţl 40
.de studiouri cinemato·
grafice?
In 1962 cinematografele
din Uniunea Sovietică au
fost frecventate de peste
4 miliarde de spectatori?
Numai tn anii de după
rlizboi cineaştii sovietici
au prezentat la diferite
feativaluri internaţionale
cinematografice peste 300
de filme, cucerind aproape
250 de premii ti diplome?
Editurile din U .R.S.S.
au dat pe piaţă peste
IMAGINE DIN FILMUL ENGLEZ INUNDAŢIA 1 ·500 de clirţi din dome-
(RE GIZOR: LIONEL B OARE), UN ADEVĂRAT niul cinematografiei?
POEM AL GENEROZITĂŢU UMANE. Filmul de amatori pe
bandă tnguatl cunoaşte o

SECHESTRAŢII DIN
ampll extindere? In 1963
BEGIZORULl'I VITTO- au activat tn U.R.S .S.
peste 2 500 de cinecluburi.
Numai în Moacova ac-
tivează peste 30 OOO de
cineaşti amatori.
ln fiecare an pe glob
12 OOO OOO OOO de specta-
tori vizioneazl filme în
175 OOO de cinematografe?
U .R.S.S. posedă 120 OOO
de posturi fixe şi mobile
de proiecţie ? 25 OOO în
oraşe ti orlişele, iar în
sală _aproape 1.00 OOO. O
treime din spectatorii de
cinema ai lumii se află
în U.R.S.S.
Acum 10 ani în Polo-
nia nu apăruse aproape
nici o carte deapre cine-
ma ? ln momentul de
faţă Polonia ocupi unul
IMAGINE DIN FILMU L BUL GAR CĂP ITA­ din primele locuri din
IU. BRIE L AL· NUL, UN POEM AL ADOLE SOENŢEJ .
UCOOOO IN lume în privinţa editării
TDaUL TURNĂ­ literaturii cinematogra-
-..U UNEI 8EO- fice.
i?E DIN Ş OA­
BBC EL E DIN
AlCERICA, DU-
Pl. R OMANUL
*
.„Cîteva dintre e·
LID JA OQUE8
AMEDEO NAZZA RI (ALE CĂRUI LTUIE
cranlzărlle în curs
LANZ MAN. lN
CUB8UL LUND APARIŢil PE EOR ANELE NOASTRE AU FO T de realizare în stu-
PT EMBRIE, N OPŢILE CABIRIEI ŞI CARMEN DB LA dlourlle · franceze :
.il.JIICOOOO A IN- RONDA) INTERPBETEAZ1. UN PER O:SA.J
BOMANTIO lN FILMUL DE Bl'OcJ. ODIO MOR- - Laleaua neagră,
CKPUT lN INDIA dupl popularul roman
~'iA REA FlL- TALE , DIN OARE PUBLlc.lll CELE DOUĂ.
](ULUl CĂLĂ­ IMAGINI ALĂ.TURATE. al lui Alexandre Dumas,
TO RIE LA TRA- în regia lui Christian
"11N GR AUM. Jaque. Protagonist: Alain
Delon.
- Dramaturgul Ro-
bert Thomas va debuta
tn regie cu adaptarea
cinematograficll. a piesei
lui Fillicien Marceau, „La
bonne soupe" (Supa cea
bună). ln distribuţie:
Annie Girardot, Marie
Bell, Bernard Blier.
- Celebra „Cii.lugări­
ţll." a lui Denia Diderot
va fi transpusă pe ecran
de cll.tre Jacques Rivette.
- „Spovedania de la
miezul nopţii" a repre-
zentat unul din cele mai
mari 1uccese ale roma-
nului francez de dupl
primul rll.zboi mondial.
De9i de1eori solicitat
SfCVE:HlE pentru a-l transpune pe
ecran, George• Duhamel
a ezitat sll. dea un rll.s-
puna afirmativ. Se pare
lnal el, ln 1ftrtit, reali-
O MARE E ~ A
zatorii Pierre Granie.-
E OB il'lJLUI ~ : l'l- Deferre ti R.M.Arlaud
NĂRUL BEQIZOB 1!1U!US- au reu9it al lnfrtngl
NO OLMI (AL el.BUI temerile autorului ti Sa-
FILM, lL POSTO , A FOSl' lavin va apare pe ecran
APRECIAT ŞI DE PUJILI- lmprumuttnd trii.all.turile
OUL NOSTRU) BSTB AUTO- actorului Maurice Biraud,
RUL ALTEI POVB8Tllll CI-
NEMATOGRAFICE CON- cuno1cut ptnll. ln prezent
TEMPORANE INTITULATE publicului francez mai
I FIDANZATI (LO GOD· mult datoritl radioului
NICII) . ti televiziunii.

31
•·
DIALOG DIALOG DIALOG DIALOG DIALOG
Cineclubul
„Finanţe­
bănci" sprijinul Consiliului regional pen-
tru cultură şi artă , cineclubul ar
Acest cineclub cu 80 de putea organiza asemenea acţiuni
membri s-a inaugurat în
fol osind Cilmele existente în reţea,
martie 1963. F orma de orga-
fără a aştep ta pină la sosirea opere-
nizare nu diferă prea mult
lor clasice de la Arhivă şi a con-
d e a altor cinecluburi . Şi
ferenţ iarilor de la Bucureşti. În-
aici există tradiţionalul
drep tindu-şi atenţia în această
cerc de „prieteni .ai filmu- Marele numlr de scrisori care ne sosesc zilnic la redacţie de la cele mal diferite cate-
gorii de Iubitori al artei filmului 11 spaţiul de.tul de restrlns de care dispunem pentru direcţie, desigur că cineclubul ar
lui" şi „ cercul de creaţie"
a tnfAţl,a multiplele aspecte ale creaţiei ii oulturll olnematografloe, nu ne vor permite veni în întimpinarea dorinţelor
(sau al „cineaştilor amatori"). ei dAm rubricii pe care o deschidem alo! caracterul pe oare li are de obicei o poştA a re-
Există îns ă un domeniu dacţiei.
tuturor membrilor săi.
important în care cineclubul Va trebui deocamdată aA ne llmltAm a rispunde la un numir mlo de sorlaorl, al BRITKI MONA, din Bra1ov, ne
ciror conţinut prezintă Interes pentru cercuri largl de cititori. Va li mal degrabi un dialog trimite o lungă listă conţinînd
„Finanţe-bănci" din Bucu- al redacţiei cu eltltorll preocupaţi aA-şl lmbogiţeasei cultura lor elnematogra!lei, dornici
reşti iese din comun: cultura ln primul rlnd 1i-fl exprime cerinţele laţi de lllmul romlneao şi pirerlle laţi de produc- numele a zece actriţe şi actori
ţiile studiourilor noaetre. Vom Iace loc de asemenea eor~spondenţelor conţlnlnd propuneri romîni, şapte sovietici, doi ma-
cinematografică . Conducerea sau observaţll privind activitatea reţelei cinematografice şi a clneoluburllor, dupi
cineclubului a acordat cea mai eum vom lneerca 1i rltlpundom, ln limita spaţiului dlBponlbll, la dllerlte lntrebirl ghiari, nouă italieni, opt francezi,
ale eltitorllor, eorespunzil.toare eu pro!llul tl 1arelnlle revistei. cinci englezi , trei mexicani, doi
mare atenţie lărgirii orizon- Mulţumim pe aoeasti oale tuturor celor eare au salutat apariţia reviatei .Cinema"
tului cinematografic al iu- fi l-au apreciat evoluţia, dupi cum le rimlnem recuno•eitorl celor care au oferit aoluţll spanioli, un argentinian, şase nord-
pentru lmbunitiţlrea conţinutului tl formei publleaţlel noaatre. Chiar daci nu le vom americani, în total 53, solicitîn-
bitorilor de film (ceea ce putea da alei un riapuns, vom etudJa fi pe vlHor eu cea mal mare atenţie uemenea core1-
s-a întîmplat în mult mai pondenţe.
du-ne adresel e lor şi lămuriri în
privinţa situaţ iei lor familiare.
mică măsură - cum scriam
într-un articol trecut - la Pentru a ne linişti, adăugă: „bine-
cineclubul studenţilor timi- înţeles, numai pe cele pe care le
şoreni). ş tiţi". Este , trebuie să recunoaş­
Cei de la „Finanţe-bănci" tem, un record, deşi multe dintre
nu s-au avîntat spre a face scrisorile pe care le primim, tind
film fără o pregătire teore- să-l egaleze. Am citat această
tică temeinică. În acest scrisoare numai pentru a marca
scop, ei au vizionat pînă recordul. Ţinem să precizăm că
acum o se~ie de filme clasi- revista noastră nu va răspunde
ce (Mama, Cru- unor asemenea scrisori.
cişă,torul Potem- LIMAN SILVIU din Craiova, na scrie sebit Direcţia reţele i cinemato-
grafice şi difuzării filmelor (din dovedind
kin, Sciuscia.,
„Cu toate că vreau să mă ocup cadrul Consiliului Cinematogra-
Roma - oraş des-
de matematică şi de ştiinţele exac- fiei), căreia ii revin sarcini impor-
chis). Fiecare
proiecţie a fost te, tm i p l ace mult ns- , lite- tante în ceea ce priveşte - cităm
precedată de o ratura, t eatrul şi, b · ln ~. fil- din nou pe corespondentul nostru
expunere intro- mul". Apreciind că „publi ul spec- din Craiova - „cr area unei solide
ductivă la tema tator are acum un an compe- cnltu ri cinemat ografice în rîndu-
respectivă (pri- tent de critică", L.S . consi deră ca rile marelui publ ·o din ţara noas-
tră".
mele expuneri „deosebit de preţioase" a rticolele
au fost ţinute din revista noastră „care relevă
de Vasilica Is- personalitatea unor r egiz ri (Tar- ONECLUBUL .16RIRUARIE1933•
Timişoara (core pond enţă colec-
trate, redactoa- kovski, Fellini, Bunuel, Tati)"
1·e la Studioul „ Bucureşti", ttri) . Ca răspuns la articolul critic
şi socoteşte că prin acest cicl de
ult im e.le chi ar de cineclubiş­ licat în nr. 4 al revistei „Cine-
materiale „revista Cinema l-a
ti , pe baza unei documen- ma" sub titlul „Şi c !tura cine-
vat publicului pe cui;toseutul cri-
t t ri prealabile). Se citeşte tografică?" , cdnducerea cine„
tic literar Ov. • CrobmiUnic;eanu
presa de film şi slnt urmă­ ca pe un valoros critic e film". ului imiforean ne-a trimîl o
rite şi publicaţiile de spe- ln eare se declară ea
Formultn e ·e de c itici la
cialitate ale centrului de adresa re acţiei, cititorul nostru
producţie cinematografică scrie in continuare că revista Cin.1
„Bucureşti". Vizionările se
ma „ar trebui să determi e Direc-
îmbină astfel cu l ecturile,
ţia regională a difuzirii filmelor
într-un scop unic - îmbo-
să nu e orienteze numai dupl in-
găţirea cunoştinţelor asupra
artei filmului. teresele comerciale. La noi, la
Cercul de prieteni ai fil-
Craiova, a ·rab· ul ilm japone
mului şi-a încheiat prima Insula a rulat numai două zile,
- ta de fiecare zi, preocuparea
„stagiune" cu un program de fiind apoi înlocuit cu Vikingii . Ar e a surprinde aspecte semui-
filme Rene Clair (Marile ma- trebui înfiinţate şi în alte oraşe . e din diferite sectoare de
nevre, S-a întîmplat mîine) . cinematografe de tipul cinema- adi-riu.te ale regiunii.
O dată cu venirea toamnei, tografului «Vasile Alecsandri• din - Du- cultura cinematografică?
cineclubul şi-a reluat activi- Cap itală, în care prietenii filmu- ._ · · noi întrebarea din
tatea prin o „seară Chaplin" lui să poată vedea filme devenite
susţinută de criticul D.I. clasice , s ă asculte conferinţe inte- te contesta că cine- ENACHE FLORICA (Ploieffi)
Suchianu. în planul de acti- resante. O singură dată a avut loc esfl.şoa.răo activitate care GHEORGHE SCHIE8 (Fi9ira1), VIO-
o proiecţie în matineu cu filmele RICA REBIGEA (Bra1ov), COPOSES-
vitate figurează dezbat eri in- a li încurajată ş i spriji-
Al 41-lea şi Balada soldatului, în- CU CTOR (Maramure1), CODILA
teresante despre relaţia din- nitl pe te căil e . lnsă temele AURE (Cluj),, PRODAM ANATOLIE
tre cinematografie şi celelal- soţite de o conferinţă despre viaţa citau in corespondenţă. nu dove-
şi activitatea lui Ciuhrai şi, deşi
(Cirbune1ti), AMOYICI SVETY
te arte . desc ci - afara activităţii a rtis- (Tg.-Neamt) AIDEL NU VASILE
Cineamatorii de la „Fi- era foart e cald şi biletul cu preţ tiee propriu-%ise" cineclubul s-ar (Tlml1011ra), !"ACY GHEORGHE
nanţe-bănci" se pregătes c s ă dublu, sala era arhiplină" . p pa ficient de difuzarea (Rădă1enl), GIOAGA TITU (Tg.-
realizeze primul film. Pentru Nu putem să nu ne întrebăm de in mase a c:uJturii cinematogra- (Mure1), RĂCHITAN GRIG (Turnu-
aceasta ei intenţionează să ce această exp erienţă a rămas sin- fiee i de ridicarea nivelului este-- Severin), TITIRCA GHEORGHE
facă nu numai studii teo- gulară? (Pecica) şi alţii afirmă în scriso-
tic aJ tuturor membrilor săi. Din
retice, ci şi practice (pe lingă „ ln încheiere aş sugera revistei eo:respondenţă. nu rezultă că cine- r"ile lor că au rămas cu colecţia
o echipă de filmare aflată la o rubrică pentru răspunsuri adre- clubul popu larizează insistent în revistei Cinema descompletată da-
Buftea) . Ei işi propun o sate cititorilor, în care să se răs­ rîndurile spectatorilor filmele cele torită epuizării rapide a stocului
metodă interesantă de lucru : pundă de preferinţă unor proble-- mai valoroase, că se străduieşte de reviste sosit în localităţile res-
ilustrarea prealabilă a de- me majore Şi DU Cererilor de foto- si.-i ajute a înţelege în ce constă pective ş i în cele învecinate. Din
cupajului prin fotografii. grafii şi adrese de vedete sau la valoarea lor, că organizează discu- păcate nu avem posibilitatea să-i
Drumul acesta ni se pare întreb ări despre vîrsta şi situaţia ţii critice pe marginea filme lor de ajutăm la completarea colecţiilor,
bun. Aşteptăm primele roade . familiară a artiştilor". succes efemer, combătînd criteriile iar pentru a evita pe viitor aseme-
E tocmai ceea ce vrem să facem . superficiale de apreciere etc. 1n nea neplăceri îi sfătuim să se abo-
Al.R. Adăugăm doar că cele semnalate colaborare cu Intreprinderea cine-- neze spre a primi revista Cinema
mai sus int eresează în mod de o- matografică regională de stat, cu cu regularitate.

32
TRAGEDIA
OPTDllSTĂ
o producţie a studi-
oului .Mosfllm", dupl
piesa cu acelaşi nume a
iul Vsevoiod · Vişnevski.
Scenariul: Sofia Vlşnev­
skaia, Samaon Samaonov.
Regia: Samson Samso-
nov . Imaginea: Vladimir
MonahOv. Muzica: Vaslll
Debterev. cu: Margarlta
Volodina, Vlaceslav Ti·
bonov, Boris Andreev,
vsevolod Sanaev, O. Pler-
nlJC~~Îţl
cronica filmului
ln pagina Ş ,

PRINTRE OAMENI
BUNI
O producţie a studiou-
lui .A. P . Dovjenko" din
Kiev . Scenariul: Juri
Zbanaţkl. Regla : Ev-
ghenl Drlunclugbln şi
Anatoll Bukovski. Ima-
ginea: Valentina Tlşko­
veţ. Cu: Vera Mareţkala,

i-_ P;;;~!~i:o~ral.M~~
tenk.o, N. Antonova .
Citiţi
cronica filmului
ln pagina 6 .

DUl'Ă Cii A REALIZAT


SCEliABIUL VI·L PRE-
.... u;r.EA
ANTARCTIDEI
ZTh""T PB BALUEV, SCRII-
T ORUL VADlll KOIEV- O producţie ID culori
lil.KOV 8EMNEilĂ ACUM a studioului .A.P. Dov- ·
TEXTUL l'ILMULUI SĂ NE jenlrn" din Kiev. Sce-
nariul: Serghei Alekseev
~j~Llc?N1i ~~ şi Bogdan Clalli. Regla:
Tlmo!el Levcluk. Imagi-
GINB.
nea: S. Sahbazlan. Muzi-
ca: G . .Tukovskl. Cu: V.
Satooov, R. Muratov, A.
Movclan, P. :Morozenko,
VlACESLAV TlliONOV ŞI MA.BGABITA VOLODili.A. IN'l'JIBPB1llll Â_ V. Volclk, V. Kolokol-
PBINCl.PALI AI ECBANIZĂBII TRAGEDIA OPTIJOSTĂ (llB QIZOll; ţev .
SAMSON SAMSONOV), FILM INCmroNAT CU UN P Jll!llIU I.a. :rB1r
TIVALUL DE LA CANNES. CITIŢI IN PAIHNILB M CJW:Slc.A. P1I.Itr
Lm . TREI ZILE DUPĂ
NEMURIRE
O producţie a studio-
ului . A . P. Dovjenko"
din K iev. Scenariul:
Konstantin Kudle vskl.
Regla : Vladimir Dov-
gan . Imaginea : Vadim
V ereşclalt. Cu : Nikola!
Krlukov , Vladimir .Za-
manski, Gallna Leaplna,
~ Lllla Kalaceva, Gbiorghi
Iumatov , Gbennadl ·lub-
GRUPUL AN.llUII$1'IL-O R tln, Aleksandr Movcian.
DIN TRAGE DIA OP'l'llfiS-
TĂ.

SĂ NE TRĂIEŞTI,
CU BA.TB . TOBA, S'i'UDI- GNAT
0 UBILB ..li 08.PIUll• :&BA·
LIZXAZ..1 ml 1'IMl A vnn O producţie a stud i-
IN CKSTB B1l01-<'0PII . oulul .A.P Dovjenko"
~ din Kiev. Scenariul:
Vadim KoJevnlkov. Re-
gla: Viktor Ivcenko. Ima-
ginea"- Alel<sei Prol<o-
penlto. Muzica: I. Samo.
Cu: Anatoll Solovlev,
Ninel Mlşi<ova, V . Sa!o-
nov, V. Bessarab, G.
Drozd, I. .Turavel, A.
Musatova.

Ml-All CUMPĂRAT
UN TATĂ
u producţie a studiou-
lui .Maxim Gorki" din
Moscova. Scenariul V.
Dolghl. Regla: Ilia Frez .
Imaginea : M. Klrllov .
Muzica: N. lalcovtev. Cu :
Alloşa Zagorskl, V. Treş­
-clalov, O. Llsenko .
Citiţi cron ica !llmulul
lllAGTh"B DIN FILMUL tn pagina 7 .
TREI ZILE DUPĂ NEMU-
RIRE.
• CINEMA revistă lunara
de cultură clnemat09raflcă
editată de Comitetul de
Stat pentru Cultură fi Artă.
• Redactar-fef: Ioan Gri;
gor„cu. Macheta: Vlad Mu-
falescu • Coperta I : foto
I. Hananel, coperta a IV-a
foto P, lorclânescu fi N. Du·
mltrescu, • Redactla fi ad•
mlnls!ratla: Bucureftl, Bule-
vauluL 6- Mar.li• nr. 65 L
Abonamentele se fac la toate
oflcllle paftale din tară, la
factorii poftall tl difuzorii
voluntari din tntreprlnderl
tl .lnstlll1tll • Tiparul • ..,
cutat la Combinatu! poll•
grafic .;CaH Sctnl•ll" - Bu·
Cll"tU • u..piorul 5 lfl

I 41.017
TUDOR
preml.,.
primului film
Istoric
romtnesc
pe ecran lat