Sunteți pe pagina 1din 3

serie nouã • anul III • nr. 45 • 16-31 iulie 2004 • 10.

000 lei

revistã de culturã

Apare sub egida CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ

COMUNISM ªI COMUNISME:
MODELUL ROMÂNESC

Antonello Biagini
Gheorghe Mândrescu
Simona Nicoarã
Ilustraþia numãrului:
Cristina Oprea
SUPLIMENT TRIBUNA
Documenta

ªTEFAN CEL MARE


ªI TRANSILVANIA

Marius Porumb

interviu
Irina Petraº
comentarii
Arhitecturã ºi arheologie:
colaborãri ºi rezultate
n Florin Fodorean
C ORNELIA B ÃRBULESCU precum ºi din reconstituiri, ne putem în sfârºit face
Arhitectura militarã ºi tehnica de construcþie la romani. o imagine despre monumentalitatea clãdirii
Castrul de la Potaissa comandamentului. Ne grãbim sã adãugãm cã
Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2004 pentru prima datã au fost reconstituite pe baza
unor calcule trigonometrice basilica, sanctuarul ºi
aerarium . Doar acum ne dãm seama de aspectul

S
e împlinesc anul acesta 33 de ani de când grandios al acestor construcþii.
singurul castru legionar roman din Dacia, În partea finalã a lucrãrii, Tehnici ºi materiale,
liber de construcþii moderne, a beneficiat de autoarea se ocupã de fundaþii ºi ziduri, pardoseli,
sãpãturi sistematice, conduse de profesorul Mihai bolþi, bolþi cu cofraj pierdut, sistemul de încãlzire
Bãrbulescu. Publicarea rezultatelor cercetãrilor cu hipocaust. Remarcãm, în primul rând, rigoarea
subsolurilor încãlzite la clãdirea
arheologice nu s-a lãsat aºteptatã, în trei cãrþi ºi mai cu care ne este prezentatã semnificaþia unor
comandamentului.
multe studii. Iar foarte recent a apãrut lucrarea termeni care desemneazã tehnici de construcþie
Rigoarea ºi acribia de arhitect au produs o
arhitectei Cornelia Bãrbulescu, Arhitectura militarã ºi din antichitate, cu observaþiile concrete ale
carte utilã celor interesaþi de arheologia romanã,
tehnica de construcþie la romani. Castrul de la Potaissa. aplicãrii lor la Potaissa. Este discutat ºi un alt
dar nu numai acelora, fiindcã avem de-a face, în
Lucrarea debuteazã cu o Introducere, urmatã de o aspect interesant, legat de clãdirea
fond, cu o demonstraþie a potenþialului
prezentare clarã ºi concisã în legãturã cu fortificaþia comandamentului, ºi anume acela al existenþei
arhitecþilor ºi constructorilor romani în a realiza
romanã de pe Dealul Cetate: Castrul de la Potaissa. unor repere de aºezare a blocurilor de piatrã în
edificii uluitoare. Pe de altã parte, surprinderea în
Descrierea este însoþitã de planuri ale castrului, clã- vederea realizãrii elevaþiei zidurilor. Arhitectul
planul castrului de la Potaissa a “numãrului de
dirii comandamentului ºi termelor, toate aduse la zi. Cornelia Bãrbulescu observã foarte bine detaliile
aur”, a traseelor regulatoare ºi a dreptunghiurilor
Primul capitol al lucrãrii, Rigoarea arhitecþilor mili- constructive: existenþa rosturilor de tasare, pentru
dinamice, înseamnã o neaºteptatã reluare – în
tari romani dezvoltã patru aspecte esenþiale: planul evitarea fisurãrii fundaþiei prin forfecare, în cazul
plinã epocã romanã imperialã – a strãvechilor
regulator al castrului, planul regulator al clãdirii unor încãrcãri mult diferite pe traseul aceleiaºi
relaþii pitagoreice dintre misticã, geometrie ºi
comandamentului, unitatea de mãsurã utilizatã în fundaþii, ºi modalitatea în care inginerii
arhitecturã.
castru, punerea în operã a planului ºi corectarea constructori romani au realizat racordarea
Cu aceastã carte, publicaþiile Institutului de
erorilor. La Potaissa s-a transpus pe teren un plan fundaþiilor. O serie de descoperiri de tuburi
Studii Clasice de pe lângã Universitatea “Babeº-
de castru elaborat în „birourile centrale” ale armatei pentru bolþi i-au permis autoarei reconstituirea
Bolyai” au ajuns, într-un singur an, la patru
romane, observaþie argumentatã cu o demonstraþie unor bolþi cu cofraj pierdut, sistem care ajunge în
volume.
prin care autoarea evidenþiazã geniul ingineresc Dacia din nordul Africii în timpul împãratului
n
roman. Doar cu rigla ºi compasul, topografii Septimius Severus, prin intermediul militarilor
militari au realizat în teren un castru cu forma unui africani. Tot pe baza cercetãrilor din principia ºi
dreptunghi de temã √2 ºi o principia (clãdirea co- terme este analizat sistemul de încãlzire cu
mandamentului) cu forma unui dreptunghi de hipocaust ºi se realizeazã o statisticã privind
temã √3. (primele din seria dreptunghiurilor raportul dintre suprafaþa încãperilor ºi suprafaþa

Cãutare de sine
dinamice ale lui Hambidge). De asemenea, blocul
de piatrã corespunzãtor poziþiei gromei în castru
marcheazã pe axul longitudinal “secþiunea de aur”.
O serie de exemple privind dimensiunile unor
elemente de construcþie, edificii ºi complexe sãpate n Ion Cristofor
în castrul de la Turda permit concluzia cã unitatea
FLORIN NICOLAE C ÎRSTEA În continuitatea unei lirici colocviale, în care
de mãsurã folositã la Potaissa a fost pes Monetalis
Cautã-mã acolo unde nimeni nu m-a gãsit printre posibilele modele autohtone figureazã
(29,57 cm).
Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2004 Marin Sorescu ºi Nichita Stãnescu, Florin Nico-
Partea a doua a lucrãrii, intitulatã Reconstituiri lae Cîrstea se distanþeazã de sine însuºi printr-o
evidenþiazã, pe de o parte, pregãtirea de arhitect a cufundare în apele amniotice ale unei identitãþi
autoarei, ºi pe de altã parte, rigurozitatea ºi

O
cãutare febrilã a sinelui, a propriei iden- precare ºi incerte. Poetul se identificã uneori cu
exactitatea cu care doamna Cornelia Bãrbulescu a
titãþi, fundamenteazã demersurile poetice ipostaza modestã a unui “stãpân pe nimic”, meta-
reuºit sã interpreteze datele arheologice în scopul
ale tânãrului Florin Nicolae Cîrstea, ale forã ce concentreazã un gest de refuz al oricãrei
reconstituirii unor edificii importante din castru. poze teribiliste: “Ce bine era când nu existam, /
compoziþiilor sale reflexive. Meditaþia sa face din
S-a realizat reconstituirea graficã (axonometria)
faptul poetic un complement direct al fiinþei, un nici noapte nu era / nici zi nu respiram. / Eram
clãdirii comandamentului, pornindu-se de la plan.
gest imperativ al identificãrii, al definirii undeva / aflat nicãieri / ºi nimeni n-avea despre
Precizãm cã principia castrului de la Potaissa, una diverselor aspecte ale alteritãþii. Volumul lui de mine / pãreri. / Eram ultimul dintre ai mei / ºi
din cele mai mari din Imperiul Roman (0,89 ha), a debut, Cautã-mã acolo unde nimeni nu m-a gãsit, întâiul cu pãcat / dintre cei ce nu se nãscuserã / ºi
fost cercetatã în întregime, anul acesta încheindu-se cei ce n-o vor cunoaºte / vreodat’. / Nu exista
inaugureazã un periplu ontologic în care aceste
ºi lucrãrile de conservare la acest obiectiv
prime exerciþii, cu un evantai de teme marcate de timp ce sã-mi aparþinã / alþii-l trãiau / asupriþi de
important. Doamna Cornelia Bãrbulescu a obsesii constante, sunt mereu subordonate nevoii luminã / strãinã. / Te naºti fãrã voie / trãieºti un
reconstituit intrarea în clãdirea comandamentului. de definire a unui eu dilematic. destin / nimeni nu te întreabã dacã vrei / mai
De asemenea, a calculat înãlþimile construcþiilor de Solitar, Florin Nicolae Cîrstea nu pare deloc mult / sau mai puþin.”
pe laturile de nord ºi sud, pornind de la capãtul sã fie preocupat de cãutãrile tovarãºilor sãi de ge- Eul poetic îºi aproximeazã alcãtuirea fiinþei
unui fus de coloanã lisã, descoperit în sãpãturile neraþie. Diversele “fracturisme”, “milenarisme”, prin apelul la aluzii biblice (”la început n-a fost
arheologice, ajungând la concluzia cã aceste “postavangardisme”, alte orientãri generaþioniste nimic”), la sugestia unei confundãri cu miezul
încãperi aveau înãlþimea de 9-10 m. Pe baza nu i-au atras în nici un fel atenþia. Lirismul pe “fierbinte”al unei magme verbale austere, cu o
descoperirii a trei bolþari (doi cu secþiune trapez care-l cultivã se fixeazã într-o formulã ce func- “flacãrã de cuvinte”(Geneza). Gestica sumarã a
isoscel ºi unul cu secþiune trapez drept), toþi þioneazã dupã mecanisme mai calme, ce nu þin sã poetului “colecþionar de cuvinte” se ascunde
decoraþi pe una din feþe, s-au putut calcula revoluþioneze lirica actualã sau sã bulverseze scara într-o “cuminþenie”ce îºi refuzã marile elanuri
deschiderile porþilor basilicii. Spre exemplu, poarta de valori, zgâlþâitã de tot soiul de troþkiºti pro- retorice sau imaginative. Temperamental, poetul
centralã de acces în basilica are o deschidere de 6,11 vinciali, sastisiþi de literatura românã încã înainte e un reflexiv ce-ºi refuzã un destin orgolios. Deºi
m. Din demonstraþia ºi concluziile autoarei, de a fi digerat buchea manualelor. originar din sud, poetul e o sensibilitate retractilã,

4 TRIBUNA • nr. 45 • 16-31 iulie 2004


SUMAR cartea de muzicã
opinii
Oana Pughineanu: Minima mortalia • 2 Întâia carte + întâiul premiu
editorial n Virgil Mihaiu
Marius Porumb: ªtefan cel Mare ºi Transilvania • 3

O
comentarii leg Garaz e un muzicolog în plinã afir- elaboratele provocãri lansate de Garaz sã suscite
mare, care a luat în serios reintegrarea puncte de vedere diametral opuse din partea celor
Florin Fodorean: Arhitecturã ºi arheologie: colaborãri
culturalã româno-basarabeanã. Aceasta cu care dialogheazã. Însã nu i se pot contesta
ºi rezultate • 4
devenise posibilã dupã 1989, dar a fost sistematic sagacitatea, deschiderea spre multiple orizonturi
Ion Cristofor: Cãutare de sine • 4
torpilatã „prin noi înºine”, mai exact prin aºa-ziºii estetice, disponibilitatea de a comunica ºi de a
Tudor Sãlãgean: Turcologia contemporanã • 5
noºtri reprezentanþi: clasa politicã de pe ambele accepta diversitatea opiniilor etc. Tocmai aceastã
anul Ioan Slavici – Tribuna 120 maluri ale Prutului, incapabilã sã dea prioritate fertilã tensiune interioarã, între dirijorul suitei de
D. Vatamaniuc: Tribuna ºi ctitorii ei • 6 intereselor întregii naþiuni, iar nu celor individu- dialoguri (abil efasat în spatele întrebãrilor) ºi
alist-sectare. Optând, la începutul anilor 1990, solo-urile susþinute pe rând de invitaþii sãi, dã
COMUNISM ºI COMUNISME: pentru continuarea studiilor la Academia de naºtere unei lecturi delectabile. Reuºita
MODELUL ROMÂNESC Muzicã G. Dima din Cluj, Garaz se implicã trup demersului se întemeiazã – în primul rând –pe o
Gheorghe Mândrescu • 9 ºi suflet în viaþa muzicalã a urbei sale de adopþi- autenticã pasiune pentru muzicã, iar apoi pe o
Antonello Biagini: Socialismul real în secolul XX • 9 une. Colaboreazã frenetic la revistele culturale, laborioasã cunoaºtere a domeniului supus
Simona Nicoarã: O perspectivã asupra imaginarului realizeazã emisiuni pentru televiziune ºi radio, cercetãrii. Iatã doar un exemplu, selectat dintre
comunismului românesc (1947-1989) • 10 concepe studii de specialitate, participã la sim- chestiunile adresate de Oleg Garaz
pozioane, colocvii, festivaluri etc. În acelaºi timp compozitorului Vasile Herman: „Indiscutabil, e
îºi menþine legãturile cu publicaþia-pivot a cul- un act de curaj ºi putere creativã a scrie muzicã în
arhivã turii române din þinutul natal – Contrafort. Dacã pofida cenzurii ºi a interdicþiei. Însã, fapt
Alin Rus: O perspectivã asupra mineriadelor dupã în literaturã (re)integrarea talentelor basarabene paradoxal, se pare cã acel totalitarism blamat
paisprezece ani • 11 în „curentul principal” al românitãþii s’a produs astãzi cu atâta vervã a fost ºi cel mai puternic
meridian mai uºor, în schimb reduta muzicologiei, cu lim- stimulent creativ, din moment ce, fãcând
Marius Jucan: Paradigma intereselor • 15 bajul ei specific, încã insuficient sedimentat, abstracþie de «muzica de curte», anii 1960-70,
rãmâne dificil de cucerit. Or, tocmai acesta e precum ºi începutul anilor 1980 au reprezentat,
addenda domeniul în care Oleg Garaz ºi-a afirmat vocaþia practic, cea mai densã perioadã a muzicii culte
Letiþia Ilea: „Sã zãreºti o pãdure înainte ca ea sã þi se de pionierat, surclasându-ºi colegii de generaþie. româneºti. Sã fie oare o explicaþie plauzibilã
înfãþiºeze”... • 15 Am urmãrit cu empatie evoluþia lui, întrucât sunt faptul cã încã era «prea aproape» prezenþa
poezia convins cã aportul martirizatei jumãtãþi estice a creatoare a lui Enescu ºi, pe de altã parte, era în
George V. Precup • 16 Moldovei la întregirea identitãþii noastre culturale plinã desfãºurare activitatea febrilã a avangardelor
ex abrupto nu poate fi eludat fãrã riscul automutilãrii.
Tenacitatea „rãzeºeascã” a acestui intelectual
muzicale? Astãzi nu mai vorbim despre curente,
ci mai degrabã despre o avansare individualã,
Radu Þuculescu: Donjuanismul misogin al lui
nãscut la Soroca – nu departe de Hotinul lui B.P. foarte lentã, marcatã de erupþii sporadice de
Eugen... • 16
Hasdeu – începe sã dea roade ºi în plan editorial: compoziþii valoroase, dar a cãror apariþie nu mai
interviu recent i-a apãrut la Casa Cãrþii de ºtiinþã din Cluj reprezintã un eveniment de interes public...”
Irina Petraº • 17 un tom intitulat Poeticã muzicalã în convorbiri. Rãspunsurile date de interlocutori nu se
teatru Cartea a fost deja distinsã cu un binemeritat cantoneazã în domeniul arid al (pseudo-)„ºtiinþei
Premiu pentru Debut din partea Filialei Cluj a pure”. De altfel, Ferenc László – muzicolog de
Miruna Runcan: Maºinãria de celuloid • 20
Uniunii Scriitorilor. Sunt reunite aici interviuri anvergurã, dar ºi fiu de teolog – afirmã la un
Claudiu Groza: O microstagiune studenþeascã • 20
realizate cu reprezentanþi de frunte ai „ºcolii moment dat: „...muzicologia seamãnã cu ºtiinþa
Maria Vodã Cãpuºan: ªi totuºi... • 21
muzicale/muzicologice clujene” actuale (Cornel despre Dumnezeu. [...] Teologia nu-L va explica
Adrian Þion: Personajul Cioran • 21
Þãranu, Dan Voiculescu, Vasile Herman, Ferenc niciodatã exhaustiv pe Dumnezeu. Dacã fiinþa
jurnal asiatic László, Eduard Terényi, Valentin Timaru, Grigore Lui ar putea fi explicatã exhaustiv de cãtre
Mircea Petean: Praful roºu (Al treilea episod) • 22 Pop, ªtefan Angi, Dora Cojocaru, Florentin teologie, El ar înceta sã fie Dumnezeu”. Întregul
salonul defavorizatului Mihãescu), dar ºi cu o serie de „transdisciplinari”, volum e un regal de spirit, demonstrând cã arta
Mihai Dragolea: Doamna notar, rromii, terasa cu cum îi numeºte ªtefan Borbély în postfaþã, sunetelor poate declanºa reflexii la fel de
afirmaþi în literaturã, filosofie, jazzologie, teatru... pasionante precum trãirile din momentul de
lanþuri ºi melcul Gheorghiþã • 23
„Regisoarea” acestui proiect editorial, Irina Petraº, graþie al audiþiei. Formula aleasã de autor – cu
teledependenþa apreciazã rezultatul drept un „concert baroc pertinentele-i mini-eseuri ce preced fiecare dialog
Monica Gheþ: Turle, bolþi, lumina apusului spre pentru singurãtãþi expresive pe o idee de Oleg – se preteazã ºi unor eventuale reluãri. În acel
rãsãrit • 23 Garaz”, iar prefaþatorul Ovidiu Pecican considerã caz, s’ar impune aplicarea unor criterii unitare la
cartea de muzicã cã „interviurile lui nu sunt atât rezultatul dorinþei redactarea notelor biografice, precum ºi utilizarea
Virgil Mihaiu: Întâia carte + întâiul premiu • 24 de a afla ce crede celãlalt, cât expresia unei unui corp de literã la fel de frumos dar nu atât de
irepresibile dorinþe autoinchizitoriale”. În fapt, meschin.
intervievatorul se foloseºte de dialogurile pe care Apreciabila investigaþie lansatã de Oleg Garaz
ABONAMENTE le antameazã, spre a revela propriile inchietudini
sau convingeri, reticenþe sau exaltãri, într’o
aduce mãrturii concludente despre importanþa
factorului clujean în ecuaþia muzicii române
strategie menitã sã configureze – prin ricoºeu – o contemporane. O artã ce ºi-a menþinut, pânã ºi în
CU RIDICARE DE LA REDACÞIE: esteticã „la zi”. Astfel, întrebãrile sale sumbrele decenii ale totalitarismului, demnitatea
60.000 lei – trimestru arborescente ar fi bune pretexte pentru ºi sincronismul (în sens lovinescian) cu cele mai
120.000 lei – semestru
240.000 lei – un an conceperea unor eseuri sau studii de sine evoluate tendinþe estetice de pe Glob meritã
stãtãtoare (aptitudine ce-i va fi desigur utilã în mãcar sporadic asemenea omagii.
CU EXPEDIERE LA DOMICILIU: proaspãta lui ipostazã de cadru didactic la sus- n
90.000 lei – trimestru
180.000 lei – semestru amintita Academie de Muzicã).
360.000 lei – un an Dacã la începutul carierei publicistice
româneºti Oleg Garaz abuza de formulãri
Persoanele interesate sunt rugate sã achite
alambicate, chiar grandilocvente, cu o topicã
suma corespunzãtoare la sediul redacþiei
dificil de urmãrit (minatã de calchieri dupã rusã),
(Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1) sau sã
o expedieze prin mandat poºtal la adresa: în timp stilul sãu a câºtigat în supleþe, ideile au
Revista de Culturã Tribuna , cont nr. devenit mai percutante, stimulative pentru
5010.9575592 B.N. Trezoreria Cluj-Napoca. interlocutor ºi cititor. Se întâmplã adesea ca

24 TRIBUNA • nr. 45 • 16-31 iulie 2004