Sunteți pe pagina 1din 3

Cauze ale tulburărilor alimentare la copii și adolescenți

Tratamentul eficient al oricărei tulburări este cel care se adresează cauzelor ce produc
tulburarea (tratamentul etiopatogenetic). Astfel, studiile se concentrează adesea pe găsirea
mecanismelor care produc tulburările, pentru a construi intervenții care să aibă efecte pe termen
lung.
Tulburările de comportament alimentar care apar în copilărie sunt patologii complexe în
cazul cărora modelele etiologice susțin implicațiile mai multor factori determinanți.
Așadar, și în cazul tulburărilor de comportament alimentar s-a încercat găsirea unor
mecanisme care reprezintă o vulnerabilitate, un factor declanșator sau de risc pentru dezvoltarea
acestora.

Factorii ereditari
Studiile care au urmărit prevalența tulburărilor în familii de-a lungul generațiilor au indicat,
de asemenea, o probabilitate mai mare de ocurență în familiile în care au existat aceste tulburări,
specialiții fiind de acord că există un continuum al riscului genetic de a dezvolta o tulburare de
comportament alimentar.
Un alt element important este că tulburările de comportament alimentar apar preponderent
în rândul personelor de sex feminin, unii autori afirmând că, a te naște femeie, este cel mai clar
factor de risc pentru a dezvolta o tulburare de risc alimentar.
Mai mult decât atât, se pare că și atitudinile și comportamentele care țin de tulburările de
comportament alimentar (dorința de a fi slab, preocupări cu privire la greutate și alimentație,
insatisfacție corporală etc.) au o puternică latură moștenită.
În concluzie, un număr mare de studii susține impactul componentei genetice asupra
apariției tulburării de comportament alimentar.

Factori personali de vulnerabilitate pentru tulburările de comportament alimentar


Anumite trăsături de personalitate pot constitui factori de risc pentru declanșarea anorexiei
nervoase: perfecționismul, trăsăturile de tip obsesiv-compulsiv, evaluarea negativă a propriei
persoane și o complianță extremă.
Perfecționismul se referă la tendința de a aștepta o performanță mai ridicată decât cea strict
necesară fie de la sine, fie de la alții(sau ambele). Persoanele perfecționiste, care nu găsesc nicicând
satisfacție în ceea ce fac, dorind mereu mai mult și mai mult, sunt, în general, supuse unui risc de
suferință emoțională. Aceste persoane au așteptări foarte înalte de la sine și cei din jur și e mult
mai probabil ca aceste așteptări să nu fie îndeplinite. Această discrepanță duce la suferință
emoțională, iar o suferință emoțională intensă poate face o persoană să considere că viața este un
haos și să găsească o oază de predictibilitate și ordine în încercarea de a-și controla aportul de
energie și greutate.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă are în centru o preocupare excesivă pentru
ordine, reguli și control. Caracteristica de perfecționism descrisă mai sus este subsumată acestui
tip de personalitate în DSM-5.
Unele studii au arătat niveluri mai ridicate ale narcisismului (definit ca o importanță
crescută acordată propriei persoane și o nevoie crescută de atenție și admirație) la persoanele
afectate de bulimie, inclusiv după tratamentul bulimiei.
Impulsivitatea este o altă trăsătură identificată în cazul persoanelor cu bulimie. Acesta pare
a reprezenta un continuum care influențează susceptibilitatea persoanelor cu bulimie pentru
episoade de mâncat compulsiv, atunci când au o dispoziție negativă. Concret, persoanel cu bulimie
care o și o impulsivitate ridicată tind să mănânce compulsiv după situații în care experimentează
emoții negative.

Factori sociali
Teama excesivă de a fi supraponderal este centrală atât pentru anorexia nervoasă, cât și
pentru bulimie. Aceste tulburări sunt semnul unei obsesii sociale problematice referitoare la a fi
slab, produsul unei noi culturi în ceea ce privește imaginea corporală.
Idealul de frumusețe s-a schimbat la finalul secolului al XIX-lea (după figura corpolentă și
figura clepsidră) aducându-se în prim-plan silueta atletică, aproape tubulară a femeii care nu are
pic de grăsime. Este un ideal extrem de greu de atins, ce reprezintă o povară pentru femeile care
văd acest tip de imagine promovat și apreciat în reviste, la televizor etc.
Acestă situație reprezintă un factor social încriminat pentru creșterea prevalenței tulburării
de comportament alimentar: presiunea socială și promovarea excesivă a unui ideal de imagine
corporală nerealist și aproape imposibil de atins. Acest ideal cultural este prezent în imaginile din
reviste, chir și în desenele animate adresate copiilor și, într--un mod subtil, ne influențează
dorințele și așteptările în ceea ce privește propria imagine corporală.
Abia recent, sub influența unor organizații neguvernamentale, industria modei și a reclamei
a început să promoveze și modele cu un fizic mai realist (de exemplu, reclame care folosesc femei
obișnuite, cu siluete variate). Însă predominante rămân imaginile corporale nerealiste ajutate în
ultimii ani și de avansul tehnologic din domeniul editării fotografice.
O concluzie interesantă pe care o putem extrage din unele studii de specialitate este că,
dincolo de impactul pe care factorii culturali, economici, istorici, familiali și psihologici îl au
asupra dezvoltării acestor patologii, contează felul în care aceste constructe sunt transmise mai
departe de către mame și felul în care comportamentele și atitudinile acestora reflectă valorile care
stau la baza factorilor menționați mai sus.
Mass-media
În ceea ce îi privește pe copii, s-au studiat extensiv factorii care țin de mediul familial când
vine vorba de impactul acestuia asupra deciziilor ce au legătură cu apariția unor tulburări
alimentare, dar s-au realizat destul de puține studii privitoare la impactul mediului sociocultural și
al mass-media pe această categorie de vârstă.
Studiile arată că mediul social, prietenii copilului sau valorile promovate în jurulacestuia
de către societate pot influența încă de la vârsta de 5 ani, deciziile alimenatre ale acestuia, dorința
de a ține o dietă și imaginea corporală pe care copilul o are. În cazul adolescentelor, mass-media
este considerată cel mai mare facilitator al valorilor socioculturale.
Mass-media nu oferă doar o imagine corporală ideală, ci și soluții pentru a ajunge acolo.
Astfel, impactul pe care mass-media îl are asupra deciziilor este unul semnificativ, existând chiar
studii care corelează vizionatul show,urilor TV și expunerea la reviste glossy cu îngrijorări legate
de greutate și cu simptome ce țin de tulburări de comportament alimentar în cazul adolescentelor
și al femeilor tinere. Cel puțin în cazul adolescentelor, impactul media și discuțiile pe care acestea
le au cu privire la imaginea filiformă a unor persoane publice pot influența deciziile referitoare la
popria imagine corporală, iar acestea sunt aspecte care pot fi considerate ca facând parte din
radacinile tulburării de comportament alimentar.