Sunteți pe pagina 1din 36

nr

(U)
1
revista lu111r1
Art istul emerit Ion Popescu
Gopo, Iau reat al Premiului de
Stat, al Premiului pentru
regie la Festivalul de la Mama-
ia şi al unui numlr de pre-
mii la festivalurile cinemato-
grafice internaţionale acor-
date originalelor sale desene
animate şi unor filme artistice
de lung metraj (foto Hedy
L6fler).

Din sumar:
GHEORGHE TOMOZEI : Cu
Victor Eftimiu dupre cinema

EUGEN MAJVDRIC : La
patru paşi (cronică)

ENR ICO ROSSETTI : Lu-


chino Visconti
Rexultatele anchetei
revistei CINEMA: ,,FILMUL
ROMINESC IN 1964"
CUVINTUL
ION FRUNZETTI: Despre
im4f:ini uscate

FESTIV ALURI-FESTI-
VALU RI : Leipzig„ Toura, Deşi desch isi numai cîteva săptămîn i, ancheta noastră . Fii ul ro ; e:sc i 196•r a eficiat decon -
Vien a, Cork cu n uf unu i mare nu măr de cititori.
Dincolo de o piniile strict personale, un e le discutabile , e i s-au racu i scrîsor;fe Io , ex:pone ţi al inte·
~u l i constant şi al exige nţ e l or sporite cu car e mase le de spect atori ur :iresc uv tar<!a a e at:01rafie i noastre
SILVIAN IOSIFESC U : a ·o
Rent Clair astăzi

MARIA BELCIU: Charlie


Chaplin dupre sine t~i

Meridiane - SecvenJe -
Profil - Cronici - Cores-
pondenţe - Informaţii

speranţă

AO
**** STRĂINUL (REGIA- MIHAI IACOB) (4,37) I
Pascale Petit, cunoscuta ac-
triţl francezi pe care am ad-
*** (GEO SAIZESCU)
UN SURÎS ÎN PLINĂ VARĂ (3,74)
ecc
,
Buc
mirat-o în filmele „o viaţi"
,1 „ Banda de laşi" (foto Uni-
france) .
*** COMOARA DIN VADUL
VECHI (VICTOR ILIU) (3,33)
*** DRAGOSTE LUNGĂ DE-O
SEARĂ (HOREA POPESCU) (3,11)
*** PÂŞI SPRE LUNĂ (ION POPESCU GOPO) (3,07)
**ANOTIMPURI (SAVEL STIOPUL) (2,71)
** PISICA DE MARE (GHEORGHE TURCU) (2,52)
** (ANDREI
CASA NETERMINATĂ
BLAIER)
(2,42)

** (GEO
DRAGOSTE LA ZERO GRADE (2,34)
SAIZESCU, CEZAR 6Rl60RIU)
IL SPECTATORILOR
: decon-

al i nte-
1noastre
FILME MARI
IZ rite din actualitatea Imediată!
anchetă
ai ales
nllor. Scenariul are la bazl o ll . Al i·&pllcut re& lturea -
:a.re re- Idee valoroul, ln1plratl din oelor de mail •I auteutlclta-
realltlţlle 11tulul · romlneac ; tca aceatul !llm. J'lnalul fUfe·
fii nd cloon lrea d Intre doull menta·
~t1~ i~~~v~IÎ1ceT1a C:~or 1':
0 1
această
eallst- !~~lţ~ct~r1itof ~~:v11~~er~~~~!: tatea lllmelor romlnettl.
~~ic1~~~taF1fr!:~Yv~~ier~a':i~~ Comoara din
a sint
t al
in-
cauza unor acene teatrale, a
unor dlalo11ur1 neconcluden·
te . Scena demuclrll, dupl
Vadul Y11lll'
Un !llm
**
allbuţ , realllai
mine, eate alab reallzatl.
:~re~~ ~~~r~f1'Îfs>~r''~g~~
nţă
Ânetl•purl **
Pentru unele elemente de a·
1cenarlu bun . Cred el reslzo-
rul a muncit mult pentru a
naltzl rtnl a p1lholo11lel y,er· ,~f.1~.1ir:~l1~~~n~e!:rr;edn:·~~~:
A080A OfllREA, ft'~~,~g~tZ 1 r:~~~i:i ·i:i~~~:~~ venţe de un dramat11m auten-
tic care trezesc rezonanţe tn
atlt de Important cum eate
4,37) lnetltutul de •tllnţe
m:D1uf~fe~f1~1i:\~~ · 1111.aeac
Inimile celor care au trllt

3,74)
economice, l:; c~~= ~1! ~~~:lJo:'.'al puţin
1 1

Buoure,tl
Plalaa llt 111al'9 *
Ua aurta tl
vari*** Dra
la 11r1 1ralla
te la uro ora<U -
Caaa 111t1rml11atl * Irina Petrescu (I) fi Sebastian Papalanl (2) prota·
1on1,u a celor mal apreciate filme ale anului 196'4.
ConSlder acett film una din· p1IDCte (deal callrtcatlvul
1n ung:~~.r·W~t:~ud:rJir::
care, aaemenl celorlalte rea· I punct. S-a (urai o bomb4 a ~~l ci::~'ir~afs11 '?:n:i1~~\ţ;
Alemenl celorlalte !llme ro· .uro• •• lifunul!. printre lutlmldez ca ll· l acord doar 1
mln„tl care fac parte din 11e· tre cele mal reuşite comedii
ale clnematoeratlel noutre„. ce lndk:ate de redacţia re·
3, 33) llzlrl din aceat domeniu, nu !oit ceva mal buii. Paşi IJJT• ctmpulul. La !el şi celelalte
~:f.i,:~ţ•~t~e~lfA :;r;:~ţ:.~ Apreciez buna Interpretare a T el .C ~") .
ml ut11face „ . Caaa mltrml• 1..,.4 e un !llm pltct11ltor, cu personaje fem inine . Florina
publtouluf 1pectator. Tratarea
clnematOllfallcl rlmlne une·
d:.
~~~l~A P;::'Pcir.i::. ~~':u~~i
Florinei Lulcan. Ml·au plll·
Plretta mea este ca acest
film co1111ltule un qec. Se
caracterlnUl printr-o tota·
n atcf, un !llm „ . neterminat. foarte multe lun11lml, cu ac· Lulcan , ca debutantl, prea
tor! t alentaţi, dar care 1tnt cochetă, prea poza de1eorl.
:3,11) ori datoare lo11lcll. Urmllrlrea
1ubleotulul nqte pe alocuri Y~:1t'~m.re~p~i:a~~~~~.:~ cg;
ll llp1ll de aote licitate •I de o. o. -
E. etudent fn srotqtl ln rolurile pe oare Papalanl, foarte bun. Foarte
~,07)
1emne de lntrebare, la care re· 1.Y~ lr:u a~lt~.u~u~I~~~ anul IV, Faoultat- le•&U avut. · reufltl acena cu balul, clnd
1l1orul nu a reutlt 1l rlapundl
clar, 1lmplu.
:l~~ ~~mdel~~:J~~t~I ~c1î1~~l~~ 'Ml lntreb: de ce no ar to· de fUologle,
Un 1Urt1 tn fllnl
vine lmbrlicat Papalanl cu
coatumul acela tnchlrlat .
Filmul pliclltulette prin unele prltl la timp realizarea acea· Bucur••tl Filmul abundă tn .poante",
2,71)
!,52) Patl a"' 11111 **
E1te o lncercare lndrAznea·
~:me c~~~~ fl~~ ~o~:~~o·~:
fdent tn realitatea satului
nostru.
tel „. .v acan ţe la monte"?
Strllnul **** Plaloa dt 111a111 ** vari**** multe de bun guat, dar totul
E filmul care a pllcut cel din !llm pare totutl neflreac .
Film ul ca acţiune e foarte mal mult publlculul, cu toate Slnt prea !rumo•I Imbricaţi
!,42) lt·t:rm~t~e:u ':!1~~~t: ~i
1 1 Gl!.8esc cil aceat lllm repre· proat, episoade lntrodu1e flrl el are tl 1llblclunlle sale. ţlranll ln costume tradiţio­
zlntl una d Intre cele mal ren· 1en1. 1lab Jucat.
De exemplu, Orara Olteanu nale, costumele alnt prea noi,

,34)
1
redea ln lntreglme !dela pro·
pull. Unele epi.oade 1lnt
1chematlce , !apt ce a fAcut ca dt·O llltl **
Dragoatt lungi şlte reallzllrl ale clnemato·
grafiei ro mtn eş t l. Are la ba· Piti •Jrt luni
zl un scenariu valoroa . Se ca· * 1e cunottea el nu era o lemele se cunoqte el alnt lucrate
de la ţari , vlguroaal, care al ln ateliere speciale.
~ b::~nf:fi:Sf 1I'n •tor.\ti~[~ Remarc la acest !llm reall·
zarea ex cep ţl onall a lm&11l ·
racterlzeazll printr-o lnterpre· Cblar dacă a !oit realizat
tare actorlceucl remarcabl· de Ion Pope1eu Gopo , nu ml !~,~~~ ~~:m.pu"mt\~~ ~.:~ (Continuare la paf. 22)
1
Scriitorii fÎ ecranul

Cu Victor
EFTIMIU
d~s~re
CIME MA
A :Zc::Z':iti
u;':.:u d~~:~ tat condiţ i a estetică a
lume, abordlnd toate genu- teatrului. D impotrivă .
rile literare, academicianul Filmul a impus publicu-
Victor Eftimiu e şi un a- lui O anume obipauinţ4
de1Jiirat 1Jeteran al scena- a spectacolului. L-a tn-
riştilor de film. vă ţat pe om să unnă­
re ască fenomenele de arU
V.E .: Mă socotesc prin- ritmic, metodic. Filmul
tre pionierii cinemato- a adus spectatori ln d-
grafiei noastre. 1n 1911, · lile de proiecţie , dar ş i
ln pauzele dintre acte ln sălile de teatru. E l
la spectacolul cu „tn- l-a scos din casă pe om .
şir'te mărgărit e " se pro- Televiziunea, fn schimb.
iectau momente filmate li lntoarce ln clmin, IJ
după un scenariu care-mi deprinde cu spectacol~
aparţinea . Am tnd ră­ facile . Jn pios, filmul
g1 t de la tnceput fil mul. a servi t imens operei de
Clnd eram copil mii du- cui tura! iz.are a tu taror
ria':are~~~hr~~d~;:;
ceam pe un maidan care
era locul unde avea sll. se
lnalţ e mai ttrziu Casa ale literaturii universale,
Armatei, ş i urmăream pe a stlrnit ln noile gene-
o plnz ă clteva film uleţe raţii gustul pentru texte
de clteva minute inter- de mult uitate . De la ci-
calate printre reclame pu- nema la bibliotPcă dis-
blicitare, fermecat de fee- tanţa a fos t, de totd eaun a ,
ria care ni se oferea . Prin foar te m i că .
1921 am lntemeiat „Aso- - Ce cre deţi că tnttr-
ciaţia romtn ă de cinema- zie apari ţia marilor fil-
tografie .artistică" (A .R. me romtneşti?
C.A.) şi intenţionam să V .E .: Preluarea fAră
realizăm filme de răsu­ o prealabilă asimilare,
net, dar. „ arca noastră fără procese de decant a-
s-a dovedit a fi amenin- re, a unor procedee apar-
1~~~!~~~ ~~ei:e~~ ~~~: fli.1~~eb~l: s~i~~~ăt~~:ă
diţii să traducem ln via- vorbim despre noi, s ă
ţii, adică pe pe liculă, 'redăm spiritul poporu-
proiecte pentru care am lui nostru, frumuseţe a sa.
cheltuit mult entuziasm . lncă exaltăm, pe mi i de
1n general, cu filmul
n-am avut noroc... Bu- ~~~~\i d:urls~\~~ul:i ~~~j
năoară , acum ctţiva ani aducem ln cadru pe om .
am scris un scenariu „Pă­ Orictte miracole t ehnice
cală şi Tlndală. " Un re- ar lnnoi filmul, specta-
~i~~~u' t~ă;~ce~~~or:ti ~?~~i v~:1rr:i~~i~ :~tr~l~~~
realizeze, dar ideia a fost lui dramatic, dinamis-
abandonată. mul dialogului (pe care
- Şi nu vreţi s ă mai tn cinematolr!'afie li vrem
scrieţi pentru film? mult simplificat, redus

LA PATRU PAŞI„.
V.E .: Ba da. Deşi aş­ la esenţe), modernitatea
tept lncă nişte cuvinte interpretării. Aseme11ea
lncurajatoare. Am scris filme mi-ar place să văd .
pentru filmul animat sce- Cred că nu reflectăm e-
nariul „Păunaşul codri- xact viaţa citadină, rit-
lor". Prietenul Mihnea mul trepidant al noilor
Gheorghiu mi-a mărturi­ oraşe. Mi-ar place să aud ~- ~= u · ă această treprind e un act de sabotaj lrtipotriva
sit intenţia studioului de că filme romtneşti „ţin
afişul" tn capitalele lu-
E ci . ~ coro · - maş inii de rlzbol hitleriste şi, rănit
a turna un film fantastic c:ec. ce~ as: j a ce dorinţa de u rmări tori , se refugiază tn casa
t~~ăMă 1~~~·tt:sc n::~:::~
mii, că actori romlni l e a ex ca e\'01 ·a autoru- unui medic. Doctorului I se pot bănu i
slot lncadrati tn galeria . .e- ~
i' I ce o i»tru film e ale sentimente antifasciste , pe care, de a
s ă realizez acea proză ci- marilor glorii ale ecranu- sz.:e - R . Pa J>aîÎ lnainte", ceea altfel, ş i le ascunde foarte grijuliu ,
ne matografică plină de lui. Condiţii slot. Stu- ce fon , cu referire la aceast ă soţia e o „stăpfnă a casei" fn sensul
fantezie pe care o aş ­ diourile de la Buftea e, exact. Am renunţat , ln cel mai mic-burghez ş i , ln fine, mai
te aptă regizorii. am auzit cil. stlrnesc in- ·.I , la ad erbele propuse pentru a lntîlnim fiica, apariţie g i ngaşă şi inte-
- Me rgeţi la cinema? vidia multor cineaşti stră­ rezem un mai amplu drept la cri- ligentă , copil care presimte femeia
V.E.: Destul de des . ini. ·că. ceea ce nu lnseamnă că nu sîn- şi adolescentă care ar putea ajunge
După asemenea vizionll.- - Nădăjduim, maestre, tem hotărtţi să dăm cezarului ce-i la ctteva lntrebări mature despre
ri mi-am întărit convin- că „Incurajarea" pe care al cezarului ş i lui Francisc Munteanu viaţa din jurul ei.
gerea că filmul romtnesc o aşteptaţi cam de multă re<:unoaşt erea meritelor sale. Francisc Munteanu putea alege linia
are toate şansele să se vreme, e drept, va veni I Pent ru că, indiferent de rezervele oventurd a une i asemenea situaţi i.
aşeze printre marile crea- Ea, de fapt, existll.: dra- critice pe care ţi le pot impune fil- Din fer icire, cu excepţi a unei perche-
ţii ale cinematografiilor gostea publicului care vă mele lu i Francisc Munteanu, trebuie ziţii la care - fireşte eroul nostru
mondiale. citeşte literatura cuprin- să subliniem (ceea ce ne face o reală nu este găsit , ş i a fi nalului tn care·
- Aţi fost martor al să ln zecile de tomuri plăcere) că, de la un film la altul , doamna doctor li denunţă {din mo-
romanticelor începuturi pe care le-aţi lncredin- acest regizor picat pe platouri direct tive cam incerte), filmul nu tinde
ale celei de-a şaptea arte . pt tiparului de aproape o d in literatură, a făcut progrese sen- către efect e tari. Comunistul, Mihai ,
ln acest timp aţi urmă­ Jumătate de secol. Ado- sibile mai ales fntr-o direcţie pe care este ascuns tn podul casei de fata
lescent, aţi fost contem-

=
rit falsul sunet de alar- I.a noi, s-au înscris evoluţii inegale : doctorulu i, Ana, ş i prin ci pala parte
mă anunţtnd falsul răz ­ poran cu tilmul mut. A- profesionalismul. La patru poş/ de a filmulu i, cea pentru care autorul
~d~ă;:f~ţ~:Ji~~:ii
boi dintre teatru şi film. infinit este filmul unui regizor care-ş i 1-a scris ş i regizat , se desfăşoară aici .
Care e părerea dumnea- cunoaşte meseria, şi chiar dacă nu-l Foarte sincer vorbind, ml intere-
voastrll.? sporesc farmecul filmu - putem ovaţiona fn totalitatea lui, el sează foarte puţ i n că situaţia am in-
V.E .: Cei care au pro- lui. Vii aşteptll.m ou poe- meritl de numeroase ori aplauze . teşte un film de Jiri Weiss: nu deran-
orocit declinul · teatrului, me, romane, eseuri, amin- Povestea se desfăşoară sobru (pre- jează prea mult inconsistenţa carac-
atunci clnd filmul cuce- tiri dar şi cu scenarii ferăm sobru fn loc de simplu) şi tero l og ică a doamnei doctor (tra-
8
~~fcu}~f i!u !~ft~;f op~:
de film. tocmai lipsa de fnclrcltură cu senza- tată sumar ln limitele „otravă") ;
ţional şi suspensurl a dramatureiei o nu era de cerut, neapărat , o mai
roare I Filmul n-a pericli- Gheorghe TOMOZEI face convingltoare: un comunist tn- n u anţat ă justificare a atitudinii doc-

2
profunde. Caracterul cam sumar al Fapt este că găsim multă poezie
tuturor personajelor din La patru paşi în fiecare cadru , dar toate la un loc
de Infinit nu le e nici lor s t răin. nu compun poemul sperat. Cei doi
luptătorul nu ne este relevat tn se iubesc frumos , dar toate celelalte
esenţa lui , şi fata lnţelege despre sentimente angajate în film, sensul
lupt ă, despre devotament şi dăruire , luptei şi al cauzei lui Mihai, întrebările
despre viitorul căruia i se sacrifică şi răspunsurile la care a ajuns Ana ,
iubitul, numai lucruri foarte aproxi- motivele doctorului, sînt revelate cu
mative. Celor doi le lipsesc dimen- o zgîrcenie vecină cu sărăcia. Pentru
siunile lntregl ale eroilor pentru care a spune ceea ce credem a fi adevărul ,
erau desenaţi. Aşteptam un Mihai - la cel de-al patrulea 1pas regizorul
poet al ideilor, o Ana tn a cărei Francisc Munteanu a fost servit foar-
puritate adolescentină ideile acestea te puţin peste mediocru de scena-
să aibă ecouri adlnci, dar Francisc rist . Cum să explic, totul merge bine
Munteanu rămlne la suprafaţa unor în dramaturgie, dar parcă 'mai tre-
atitudini şi dezbateri cam nebuloase. buia ceva. Iar cîteodată, altceva. Pen-
(Şi nu numai dintr-un plus de dis- tru a folosi un exemplu : în timpul
creţiei Salutăm discreţia revelatoare, unui bombardament, Mihai îi impune
sugestia subtilă) .

Una din scenele de început ale


„ la patru paf I de Infinit" afirmi o filmului: lntr-o casă conspirativi
tlnlrl actrlţl de film care, Inteligent Mihai aşteaptă ordinul de aeţlune .

~
dlrljatl de regizor, aupllnefte lipsa lncă din primele secvenţe, Silviu
de experlenţl cu multi naturaleţe Stănculescu se Impune spectatorului
fi o reali graţie . Pentru dezvoltarea prin siguranţa cu care-şi conduce
ulterloarl a Irinei Glrdeacu, primii rolul fi prin clldura pe care l-o
patru paşi a-au dovedit hotlrltorl. dăruie .

Principalele secvenţe ale filmului


se desUşoară în podul casei Anei.
lnconjuraţi de pericole, Mihai 'i Ana
!••• găsesc î n ei destulă tinereţe pentru
a tră i , în acest decor deprimant ,
marea lor dragoste.

potri va torului ; ge..-


i, răni t tntl pi! I tre Anei să nu mere pînă la 11 pentru
n casa alt rost dec să ~ '"' eze · - ~ a- şi stăpîni s paima. ln final, în faţa
t băn u i tu l istoric şi să creez:e en ·- trupu lui iu bitului asasinat (şi, în con -
are, de care va evolua reia ·a • ce pţia autorului, cu evidente intenţi i
r ij uli u, mo me ntulu i istoric, se - 1 _:; d- simbolice) , Ana repetă, ca un jură ­
sensul re la i s-a dăruit pi l SKJ'1 " mînt t rag ic dardefinitiv, aceeaşi num ă­
te, ma i Mihai, ş i la care va pa - ·pa.= răt oare . Să ni se ceară să înţelegem
ii inte- puţi n , pe care o va ln elege că, de pildă, fata va rămîne credin-
femeia rămln în sarcina acestei e vo l ·;. Ce ci oas ă convingerilor lui Mihai pe baza
a junge se tn tlmplă, sau ce l puţ i n ce se d is- unei situaţii şi a unui text care
des pre cută Intre cei doi trebuie să fi e reve- am i nteşte probarea megafoanelor :
lator, la o !naltă tens iune a ideilo r. unu , doi , tre i. .. pînă la unsprezece ,
re li nia Din nerespectarea aceste i ceri nţe (pe este nepotrivit, oricît de mari ar
itu aţii . care n-am inventat-o noi, pe care o fi ochii Irinei Gărdescu.
erche- impune construcţia filmulu i) rezu l t ă ... Şi totuşi filmul ne place.Depă­
nostru pri ncipala scădere a ultimei producţii ş i nd lacunele propriului său scena-
1 care· a lui Francisc Munteanu. Intre Mihai şi riu, Francisc Munteanu a folosit mij -
n mo- Ana se ln cheagă o idilă căreia- I dato- loacele cinematografice cu in s piraţie,
ti nde ră m aproape toate frumuseţile fil - filmul respiră adevăr.
Mihai, mulu i, şi anu me pe cele mai durabile . Dintre elementele care compun
! fata Mihai, bărbatul aspru, luptătorul reuşita, vom începe cu interpretarea.
parte care lşi g ăs eşte clipa lui de fericire
rtorul tlnără, ş i Ana, codană care- şi desco-
l aici . peră feminit atea - ln vreme ce jur-
1tere- Mihai fi legătura sa de partid
lmprejurul cuibului lor există bom- studiază Jocul în care se va petrece
amin- bardamente ş i ură , meschinărie ş i sabotajul :, sediul unui comandament
eran- po li ţi e - fac un cu plu remarcabil ,
hitlerist. Amîndoi 'tlu că, la ora H,
:arac- !ş i tră i esc iubirea cu sinceritate ş i
Mihai va înfrunta moartea. Amîndoi
(tra- em oţie, calităţi pe care le-am dori
îşi stăpînesc cu bărbăţie sentimentele.
vă") ; contagioase pe t oat e platourile de
mai la Buftea. Pa_rtenerul lui Mihai, Victor Moldo-
van.
doc- E, totuş i , o iubire fă ră rezonanţe

3
Dad n-ar fi să-i remarcăm declt
naturaleţea, sinceritateâ cuceritoare
a i nterpretării din acest prim rol,
şi lncă - i putem prevedea o carieră
interesantl.
Unde se mai afirm! din plin paşi i
înainte făcuţi de Francisc Munteanu,
slnt compartimentele imagine şi mon-
taj . Vasile Oglindă, şi el un debutant
(plnă acum n-a făcut dectt asistenţă
de operatorie), a compus împreună
cu regizorul, o imagine dinamică .
cu foarte interesante efecte de lu-
mini ş i umbre integrate organic dra-
maturgiei, realizlnd atmosfera ade-
cuată ş i accentutnd cu simţul măsurii
caracterul dramatic al povestirii. Cit
priveşte montajul, formula moderni
pe care a adoptat-o Francisc Mun-
teanu, a imprimat filmului un ritm
trepidant . Se pot cita secvenţe care
au clştigat mai multă viaţă de ctt le
rezervase povestirea, din montajul
nervos şi calificat.
Despre muzica filmului, semnată
de George Grigoriu, se cuvine de
asemenea o menţiune pozitivă . Slnt
Mihai fi Ana în unele din puţinel• lor clipe de f1rlclre. Viaţa va Ins! de reproşat regizorului subli•
trece, necruţltoare, peste dragostea lor, dar clipei• acestea n/erl/e prea insistente obţinute la
vor rlmîne, vor tril ln amlntlrlfe cel• mal scumpe Anei. mixaj/ o anumită suprasolicitare a
partiturii muzicale.
ln încheiere, ne rămîne să repe-
Francisc Munteanu şi-a reconfirmat culescu, ale clrui apariţii de pini tăm că, regrettnd o anumită incon-
ageri mea cu care - şi rezolvă distri - acum pe ecrane ne lăsaseră doar sistenţă a scenariului, avem totuş i
buţiile : Cella Di ma şi Mircea Şep ­ amintiri vagi, se impune ln La patru de vizionat un film romînesc cu evi-
tilici sînt în rol, cu autoritate. Poate paşi„. ca un excelent actor de film . dente calităţi. Cu certitudinea că
cel mai as iduu descoperitor de ta- Irina Gărdescu, pe care regizoru l a regizorul va fi mai exigent faţă de
lente, Francisc reuşeşte, de rînd ul ridicat-o peste dificultăţile debutulu i, scenarist, li dorim lui Francisc Mu n-
acesta, două revelaţii: Silviu Stăn- este mai mult dectt o tlnără speranţă. teanu încă patru paşi înainte.

COLOCVIU eliberate de inerţii. Ce-i


drept, aceasta .breşl" nu e
prea amplă ei r.glrcenia ciocu·
tulu l laţii de eroii aa.1 eate -
dia caractere, de a lumina
dlnlduntru dialectica iubirii
celor dol eroi - aituaţi tn-
tr·un cadru social-istoric
La patru paşi de infinit ~~~~f"g~ ~~ic~a~a~:Jc ~
z11udu it de evenimente deci-
sive - nu m I oe pare a li
dusă ptna. la capăt .
:~:a~:tr1~·~ ~ ·~-1i ".~: Să mii. explic . Pentru Ana,

&~".~n~:g~faf/;. d ~~~:~drY~~
1 adolescentă graţioasă şi dell-
eatil, aflată la virata cla.ili-
matlcă ce nu·I aparţine otruc- ct\rllor fundamentale , aoaTlţla
aesc •ll.·şi gradeze Ieşirile .
Lungimea de tural , numai fiindcă pare Intempestivă a lui Mihai are
~~~·~ a~! c~c:,a~t~eă~l~fJ 1 ~~
1
ol-si lncblpuie el dacă ero ii ceva laselnimt . O datA ce Mr-
undă f ilm, le face psihologia cam contemporani nu practica.
efuziunile, el trebuie impll-
batul acesta tlnll.r , tll.cut şl
sumară şi construcţi a lor ou- cam dur , aduce tn casii. tu-
Vaferlen SAVA tleteascA pare red uoll la crte- cll ol fie nu al arate invul- multul lumii exterioare, ca·
va grinzi tmpreunate ln graba. . nerablll la orice lnrlurlre oen- re-I apărea fetei contuzii,
c eea ce li d l•tlnge lnalnte Spre deosebire de Eugen timentall I, Io con eclnţll, !Aril contururi nete , o lume a·
de toate pe Francisc Mun- Mandrlc, mie ml·a plăcut femeilor caJ'e le cer cuvinte proape tlltal necunoscutll , de
teanu ca ci neast nu ml se scena bombardamentulul ,clnd de dr.a1101te nu la vorbele care p~rlntll o fereau cu l(ril ă.
pare a fi proleslonallsmul oău Mihai .o lnva\ă" pe Ana al declt despn rătbolJi deop re Nenumăr ate tntrebilrl nefllr·
regizoral. Dimpotrivă, din
acest punct de vedere, cu ex·
numere pini la t I . In ace1t
moment, ca şi to altele care
l:ia,~·~~tl~ar:',;~~rin t~~~~~:I mulate şi nedumeriri rămase
!ăr ll răspuno lsl a.teaptă acum
ceptla cltorva scene, el nu urmeua, FrancilC Munteanu aau priviri, vreo altll preocu- dezlel{area. Datele Iniţiale 1t-
tace dllvada unei abllltlţl bi depl.şeşte par\ial sllngl- pare atectlvl . De unde, arti- te naraţiunii ~I factura pentru
deoseb ite. Prima treime este cla, allt pe cea proteolonal- ficializarea ambelor planuri care a optat Francloc Muntea-
cblar loarte slabă, ca decupaj, regizorala cit i pe aceea con- - filoiofic I lntlm. Cu toatll nu pretindeau filmului o
oltuare a oamenilor ln cadru,
mişcare a aparatului, tării a
ceptuala şi deşi avem perma·
nent o senzaţie de imperlec·
~~~\·~ ~~~t:~~ ~c;~a.af~ accentu a t~ reflexfoito.te. Toc-
mai pentru a Iace oii. ţlşneasc ă
~a\e~i~?I d~:lo~u\C:f'~t:::-~
\lune , Iar scena are o tenii
dem nnslrativt, el face 1t
;~cv,e.:'r\~tu\ 0 .~~t!..!i~u'l,"a~ glndurl ş i sentimente inedite
din lnveotlgarea unei situaţii
anumită atrldenţll ae re1imte abtlrdale (ln variante mal
ap arţine. Toate scenele cu cei
doi ~vle ux gamlns", fiindcă 1~i~~fo·~i1f~';i'res~e c\uo~u~ de aceea '' ln cadrul ulti m,
ctnd eroina Iace parcă efor -
mult sau mal puţin similare)
altceva nu par cele două "111d ep~nde nt• de ele, o •I· ,1 ln alte producţii , evoclnd
~r c:f eco3: ~1:~~t:'.""
1 acee aşi ep o că . Dar autorul se
personaje Interpretate de Sil- bra\ ie omeneucl lotemi, acu·
viu Stă ncules cu şi Victor tă ,1 de o rara. 1tJ'lluclre. iu- mulţume~te oii. de•crie .
Mold ovan, slnt false. Cllutlnd gizorul nu a obţinut prin de· Evoluţ. ia re laţiil o r dintre
• li-şi raporteze mai firesc per- cupaJ, pri n imagine st pr cel dol eroi are momente de
sonajele unele la altele, vrlnd Jocul actri ţei expresii trapau· autentică emoţie, apropierea
oă le facă să se poarte mai Descriere şi lor ne e sugerată cu d loeret ie
degajat, tntr-o man leră ma i
p erso n a lă, Francisc Munteanu
~~g~~e ro" d~~.'.'t.~ 1e;tv 1ll: reflecţie
şi simt al măourll. Francisc
Munteanu stie oii. compuna.
lunec ă ln cealalU. extremă, ?11a~ri'J~ll~~d~~e.1,i" l~l ~·u~irt!: atmoorera, all. valorifice băr­
tn aşa le i Incit oamen li sili mişcare elementele , acestea blltla sl simplitatea concen-
ajung să se rep eadă toţi unii capllta. . un ritm dictat din Mlh•I LUPU trată a lui Silviu Stll.nculeo-
la altii, cu formul ele stereo- Interior", oe reallieua UA cu (pe care, tn parantezll. !ie
tipe a le unu i neoschematism:
Mlbai li spune din senin tova-
aincroni1m.perlect" Intre mi.-
carea to cadru a eroinei - a r li root. poate, mal •pecta• m~:;i/;a::i„ a~~~~i'ri~~c~ad~
rllşu l ui sllu că-i antipatic, care "se lansează" tn aceutl ftculo1 - sigur mal Iacii - natural e ţe a ingenui a debu-
bătrlna gar.dă !I cali f ică d in ine dită aventurii - el cuvlo- ca P'ranCLllC Munteanu oă diri- tantei Irina Gărdeacu . Tot~l
filmu I provoacă un senti-
pr ima clipii, la rtndul el, pe
Mihai ca antipatic, acesta li ~t11ene')u~i11!1~~~~me~e1::,1~~ jeze subiectu! ultimului ai!.u
!llm peorbltaaenza\ionalulul, ment de insatio!acţie din
lntoarce cu acreală compli- z ica - exact aceea care tre- a nenturll paJpltante (cu tot pricina lnouliclentel adlncl:
mentele, numai aşa de dragul bu la , deoenlnd lnviilb ll dar ~Jul de lovituri de teatru . ml de glndin . Dia I all -
unei situaţii sau a l unor replici cu o precizie şi o graţi e Inii· rblurnlrl de situaţii, oua- dl ln replici l!elltea\ •
ciudate ; .Aţi tnnebunit?" este oltezlmală dimensiunea Ireal·
oubllmă a ceea ce se Intim· :~~ \!. ln~.~~adr~~:f. roatlte ca aerul 1l.llOr
rirl esntlale. dar la ood tn-
pe-
îli11':1at ct';ft~~;lufd~:~:~t B~le_ pl ă to oullelele eroilor ; pentru Ca i Eugen l\lo.ndric, cred el d c d d I bu.a.le, artl-
vase de la moarte - asta ca , dupli. culminaţie, oa ur· e mal b Ine el La palTU paf! l ielal .uteratvtz:ate-_ cum
ltlnd că,trezindu-se din leşin, meze destinderea : vocea eroi · .u m/'17tlt a ocolit aceasu iu- I .,,_Ir:& a.lu.nu. ,
constatll că are piciorul to nei capătă oiguran\l , apara- I Fn.llcl.oc: llllllleanU
t.a~tertnd o tratare aaaH-
ghips , or doctorul trebuia
chipurile să-şi li dat seama ~~le~ ~\~t~f "ca~ ~a~~f~ tlci . to gra..P'raac l'raDC
senit e 1tt.na.riatul
llunteanu tntr-un
~!r:I~~· sr ,•t:: 1~~~'~1~ ~;~
0

menii moderni, vrea aă Insi-


0 refractar orlcArei comuniclrl
ae Iace semnalat pe lungimea
de undă a unor frecvenţe
llUAteua a
fertil (clar I ma.I
a.rtt.at n mte
..., -
) I a
care a.I-I permitl oă ri-
lce lllmul la treapta unei
!unde ,1 tulburătoare me-
!nalte şi oenaibilttatea oa le· . eToloţla aa ca cLDeut tn zona
nueze autoru I, i gnoră repli-
cile şi gesturile Intermediare, lectivă apare deachioa. ml•· qa·numltl a .tllmalni de au· Jt•~l r:tr~u~ll~~~ir~ă~~~~l:
explicative şi nu se mai obo- cărllor outleteşti generoue, tor" . Dar Intenţia de a atu- toare ale verii anului 1944 .

4
reta Oarbo e "divin ă", Michele
G Morgan - 1,inteligenţil dis-
ln comedia lncalificabilulMr. John,
ln care are rolul unei frumuseţi
tinsă",Bette DavJS - „lucidă, arţă­ de harem. Figura spirituală, puţin
goasil pentru a-şi masca sensibili- obraznică, strălucitoare de umor,
tatea", Sophia Loren e „vitalii.". i-a adus roluri de franţuzoaice to
ri ~in-; ~~ir:::it:;·-,~~i:ea~r~iri
~e imaginea Shirleyei MacLaine?
filmele americane: Can-Can, Irma
cea dulce, Doi tntr-un balansoar.
Acestea Io afară de rolurile susţi-
Sau, dacii. e prematur sil vorbim
d~~~t!~ !~{~~~ ~ltch~~~~j ::: ~
0
de tril.sătura distinctivă a perso ·
nalitllţii sale, care e genul to care cele dramatice. Dar indiferent de
exceleazil ttnilra actriţă americanii.? meridianele sau epocile istorice
Dupil vizionarea Apar~ntului,
Shirley apare ln mod incontes- !~ea~r~e s~~\1~{8f:~~i J:1!~~~f~:
tabil ca o actriţll dramatică prin ca cel din Apartamentul. Moderne
excelentă . Drama fetei lndrăgostite prin complexitatea şi realismul lor.
şi tnşefate a Cost atlt de sobru Indrăgostită dar lucidă, sentimen-
exprimată, trecerea de la fericire tală dar complet neromanţioasă,
la brusca ei destrămare attt de Sbirley aduce, dincolo de aparenţa
discret nuanţată, tocit Festivalul insolită sau trăznită, un aer foarte
veneţian a aplaudat o mare trage- realist, de femeie cu picioarele pe
dianil: i-a conferit Marele premiu pămlnt.
de interpretare. Shirley ar fi fost o bună actriţă
Pentru cine a văzut-o doar to a filmului mut . Pe chipul ei dis-
Can-Can, Shirley MacLaine pare o tingi cea mai uşoară mişcare a
actriţă de comedie plnă ln vlrful glndurilor, a stărilor sufleteşti.
unghiilor, sctnteietoare, acidulată, Totul e transparent şi, cu toate
plină de vivacitate. acestea, nimic ou e mai misteriQs,
Aceastil trecere de la un registru mai neprevăzut : pentru că totul e
la altul reprezintă o metamorfoză,
o evoluţie Io timp a actriţei? O ~:~~!iv~;m8/;re~ te~: ~li~:
nouă surpriză: ambele filme au fost actrita e alta, lmpletind tntr-o
produse ln acelaşi an. succesiune care Iţi taie răsuflarea
Cine e de fapt Shirley MacLaine? cele mai neaşteptate reacţii.
Intrigaţi şi grăbiţi, gazetarii şi Ace leaşi reflexe-fulger se pre-
exegeţiI i-au aplicat o etichetă lungesc ln mişcările ei. 1n dansuri
pe care la filmul următor o acope-
reau cu a doua, apoi cu a treia.
„Nu slot nici o ingenuă, nici o
hs~~ri~~t~~cefe~~~ru r~ar~:r: ~=
caracter, foarte dinamice. Dar şi ln
mare cochetă, nici o actriţă de gesturile obişnuite ea îmbină con-
compoziţie - a ripostat amuzată trariile, ceea ce la alţii ar fi
actriţa. SP.er că nu mă supun nici vulgar devine la ea: ~aţios.
unei clas1licil.ri. Si stnt lnctotată Actriţa nu dispreţuieşte lnsă de
de acest lucru". Nu e numai una loc efectele pe care 1 le oferă sono-
sau alta, pentru că vrea să fie toate rul, pe care le poate obţine prin
la un loc. De altfel Io interpretarea
ei personajele slot complexe, con- ~~d~lal~:i1:teg~!8:!:fa ~i~ ~rs~îtt
tradictorii. Chiar dansatoarea de lntr-o frlntură de timp trece de la
french-cancan, Simone Pistache, rlsul gllglit la rlsul sonor, apoi la
e un cocteil de femeie cu experienţll cel ironic-ascuţit, la rlsul care
şi naivii., de inocenţă şi insinuare , ascunde hohotul de pllns. Şi la
de vulgaritate şi distincţie sufle- tăcere .
teascil. Amintiţi-vă to Âfartamen- 'Acest clocot, această avalanşă
tul de tandreţea Io acelaşi timJ? ră­ de spontaneitate, de intuiţie acto-
nită şi surlzătoare a tinerei lifhere . ricească este dublată, încontinuu
Pinii. şi chipul actriţei e deru- dublată de un ochi atent, treaz,
tant, neobişnuit, nesupunlndu-se lucid, care drămuieşte nuanţele,
nici unui canon, de o lipsă de pregăteşte şi calculează efectele.
frumuseţe fermecătoare sau de o Shirley mizează mult pe factorul
frumuseţe ciudată - cum vreţi s-o surpriză - şi tinde ca ea şi jocul
luaţi. Ochii mici, tăiaţi oblic, ei să fie neaşteptate - ca viaţa,
deşi de un neaşteptat albastru ca femeia.
concentrat, ex.Plică distribuirea ei
ln filme exotice: prinţesa indianll
din Ocolul pdmtntului tn 80 de
adf~ct\~1 ~r~o~:!itfi -a1ft~~~!
deocamdată - numelui ei: „sur-
.aik (tn care are o 8._Pariţie agreabilă prinziltoarea" Sbirley MacLaine .
dar ştearsl), Glta'fa nua (alllturi
de Yves Montand) şi foarte recent M•rl• ALDEA

5
Andersonl: Prioql4 tnapoi cu minie sau
Cabolinul . Richardson-0_bome), Tom Jone1 ,
S.i~urcltatea alerr4toru_w1 ~ cvnd l~ng4 (Allan
81lbtoe-Richardson) fi V1a14 1porl1"4 (Ander-
son-Storey) etc. Cele mai bune filme ale lui
Peter Sellers (nu este vorba de ecrani zări medio-
cre ln genul Toprue sau u te lua niciodat4)
se datoresc romanelor satirice ale lui Kingsle;v
Amis, unul dintre cei mai repreientativi scrii-
tori din Anglia de după cel de-al doilea riizboi
mondial.
Ce este mai specific „cinematografic" , mai
~?:c::~d~.~~~l~ ~!f.?r~ra~~e;:ti::;~:::e ~~!~
dincolo de excesele ei, constituie Jării lndoială
o dată importantă ln dezvoltarea cinematol{ra·
fulul european? Şi totuşi aici legătura Intre
cinematografie şi literatură este lncă şi mai
profundă declt la „Free cinema". Căci nu e
vorba numai de scenarii, de „ideologia literarii",
de starea de spirit, ci de estetica filmului
propriu-zis I Opera lui Alain Resnais, Hiro1ima,
mon amour, Anul trecut la Marienbad şi Muriel
e vorbette mult tn ultimul timp, la noi, capodoperele filmului mut sovietic, nici clnd nu poate fi concepută fără colaborarea lui Alain
S despre tnsemnltatea apeclficulul cinema·
tografic, despre rolul primordial al regi10M.Jlui ,
tn America „comedia era rege", nici clnd valul
espreslonlat tncepe al-fi apună un cuvlnt greu
Robe-Grillet şi Marguerite Duru . Semnifica-
tiv este totuşi faptul el ceea ce izbeşte la Fellini
ca autor al filmului. De obicei, asemenea ten, ln ansamblul cinematografiei mondiale (de la este „atmosfera literarii." a filmelor sale, influ·
Incontestabil juste, 1tnt lntovlrifite de cerlnţ.a Doclorul, Cali1ari" fi pin~ la.M ( MIJrdfr}, litera· enţa lui Dostoievski şi recent a lui Boccaccio;
tura ca a\are nu a const1tu1t un factor funda· interferenţa dintre opera lui Antonioni şi a
desprinderii cinematografiei de litentun mental tn dezvoltarea cinematografiei. Dacii lui Casare Pavese este un loc comun ln critica
r:!:!~~l0~11.m~:tu:~ţfz~cl~~:e~r cie!i1n~ :~~
1
!nai urmlrim etapele ulteriolJ'.e ale cinemat~­ cinematograficii.. Dar chiar cel mai puţin
grafiel tl considerăm el astlz1 cinematografia „intelectualist" din „cvartetul" marii regii cine-
cinematografice. Literatura care, sub forma mondialii. trliette un fenomen de revenire, de matografice italiene: Luchino Visconti? U.slnd
scenariului literar, apărea aeum iece-elneisJ)n- tnvlorare, vedem el, cu elUleppa aproapeexclu· la o parte ecranizări de mare răsunet (Outui-
zece ani ca marele stimulent al dnvoltlrii 1ivl a cinematografului american, situaţia s-a one, GMpardul şi Nopţi albe), trebuie amintit
cinematografiei noastre, este priYitl uthi 1chlmbat. „Ecranizarea" ca atare sau o „bazii el Rocco 'i fraţii acli nu reprezintă numai o
ea un factor de semn contrar care mtrtnp literari" 1olidi - ln diferitele ei forme - transpunere cinematograficii. modernii a intrigii
libertatea regizorului li conferi un rol de
simplu „traducător" {tn imagini einemalOf"l· ;:,:iev:U.~: e~41:e:!t~nd~~~s~r~p~~iîi~gr:; :~~to'i:::Jl~,l~~~~a~o:~ ui c~o~Jrri!W::ed:
flce) . ln ape~l ae apune ol ,,momentului literar" piref. paradoxalii., dacii. ţfnem seama de opiniile mare răsunet, scris de cunoscutul scriitor
ln dezvoltarea cinematografiei romln~tl ar narilor reviate de specialitate franceze, sau Giovanni Testori. Ceea ce vrem sii subliniem
trebui al·i urmeze „momentul regizoral , dea· de fapt11l evident ol ecranizarea marilor opere este el nu ne găsim ln faţa unor adaptări meca-
voltarea neln_grlditl a unei „scriituri" apecltice llterart nu au produs declt rareori opere cine· nice, ci ln prezenţa unei icki cinematografice
cinematografice, tn care rolul 1cenarl1tului· matorrafice de primul ordin. Dacă am trece fertile, a unei creaţii cinematografice care fră·
scriitor ti al operei literare al fie - pe cit tn reviată .cele mai interesante producţii euro· ieşte ln toate cazurile citate, independent de
opera literarA. . Este vorba de o in.1tra.cţiune
f~r~,~e~~\i~i~P~~~·. !;~ac;:~~ia e~~e~aţi~~!:
posibil - redus la minimum . ln rlndurile
care urmează, ne vom tnacrie lmpotriva aceatei organ.ied, pe care o reghim şi ln influenţa
opinii, nu relulnd din nou o dezbatere teoretică glle1e lÎlcrclri liurare. puternicii a cinematografului, asupra roma·
care ameninţă să devină odio.ul prin echivo· Clteva exemple: · unul din fenomenele cele nulul contemporan (Faulkner, Heminirway,
cui argumenielor, ci e.naliztnd o sta.re de fapt. mai interesante ale cinematografiei mondiale Saroyan , Angus Wilson, John Passos1 1 dar
ln epoca de aur a oinematorafulul 1ovletic uthl, mifcarea „Free cinema" din Anglia, chiar şi lnainte de aceştia la lnceputul perioadei
ti american, rolul ecenariulu literar a fost reprnintl lntr-un anumit aspect al ei „o alm· dintre cele douA. războaie mondiale (expresio·
tntr-adevll.r foarte redua 1 aproape nul. Nici blo1t dintre literaturii. fi cinematografie" (ex- nismul german, suprarealismul ln opera lui
atunci clnd Eionatein fi Pudovkin au creat p ia aparţine regizorului englez Lindsay Rene Clair şi Jean Vigo etc.) .
sau Ch iar Orson Welles sublinia inllu ~ nţa puter- resc fn sens pozitiv caracterul de frescă, ele·
rones, ' covtrşiloare pe care ,._Tlly~·~: · al lui Joy.ce mentul de spectaculozitate. Din punct de
~Ban a exercitl\t-o l\supra mo11laJulu1 cmemalograr1c. vedere cinematografic, cele două episoad re.pre·
nder- ~ i " X~mpl u le desigur pot fi . tnmulţile: zintă piesele de reiistenţA ale filmului, tngA·
a lui Pri n urmare tncercarea de a explica unele du ie desfAşurarea unei largi virt.uozitAţf, dez-
edio- !icienţe ale concepţiei. regizora.Ie, prin lip~.a văluie abilitatea extraordinarA a lui Vlsconti
iatd) de autonomie raţă de intervenţia hteraturu, de a mişca masele, de a crea o dinamică colec·
~I~y
rf mlne valabilă numai tn cazul ln care ne livA. Şi astfel aceste piese, independent de
ICrll· im în raţa acelor ecranizări „fidele", ln raportul cu restul filmului, devin piese de
lzboi rea litate mecanice, care scontează reuşita rilmu- antologie . Pinii la urmă deci, valabilitatea
lui pe efectele cărţii. Faptul că tn ultimii a~i, unei „extinderi" este determinată de arta reglzo·
mai ln cinematografia noastră există o practicii. rală, de capacitatea de a transforma asemenea
iectt foarte extinsă a ecranizărilor, trebuie deci con- episoade, tn momente culminante . tn S1rtJi11ul,
si derat ca un fenomen pozitiv şi nu ca o „boali\
~~~!~:~. :1e c~~:f:n1~llt~~:1uf~n!ln!st!ff:it:
care , 01
>ială de copilărie". Rezervele trebuie să meargă ln
ll{ra- di re cţia facturii adaptării. Aici este vorba „ totalitAţii", adicA izvorăsc din pretinsa necesl·
lntre numai de conceptul eronat al „fidelităţii" şi d e tate de a explica genetic deznodllmlntul acţiu·
mai adaptarea mecanică, de o greşită estetică nii. Ele suplinesc lipsa unui sondaj ln protun·
IU e c inematografică . Regizorii . n?.ştri ~1;11tivă u~e­ zime, lipsa unor soluţii regizorale, care 8A
ori !n abordarea probl.emat1c11 cărţ11 o estetică
~~:i
reflecte ln sfera personajului principal ecoul
a „ totalităţii". Zugrăvind un proces de .coi:iştiin : acestor evenimente capitale. ·
ima, ţă, el nu se concentrează asupra. anaţ1ze1 unu! ln Comoara din Vadul Vechi, Victor lliu
•riel raport fundamental, Intre om ş1 societate , c1 pare a fi lnţeles pericolele „extinderii", alune-
laio urmăreşte totalitatea !actorilor ca~.e determin~ carea spre frescă . Regizorul evltA programatic
1
ica· şi influenţează procesul de conş~u~ţă l racto~1 panoramicul, confecţionarea ad-hoc a unui
llini care - Ia prima vedere - contribuie a spori- tablou de „secetă", specularea spectaculozitAţli
illu- rea dinamismului şi spectaculozităţii cinema- potenţiale, pe care o oferA peisajul lunar al
cio· tograrice, dar duc plnă la urmă Ia o .t.nce ţinire pllmtntului crăpat , vastitatea orizontului deşert,
li ~ şi diluare a liniei principale. a. acţiunu . F1!mul mulţimile de oameni transformaţi tn spectre
tica Străinul este un exemplu t1p1c al avantaielor mişcătoare etc. Pe regizor tl lntereseazll, tn
iţin ş i dezavantajelor pe care le implică formula primul rlnd , raportul fundamental din nuvela
ine- ecranizării !n stadiul actual al cinematogra- lu i Galan, parabola ascunsă tn atitudinea funda-
1tnd fi ei noastr~. Avantaje: o bază solid ă a acţiunii , m e ntală pe care Prisac o are faţă de lumea
IUη o problematică comr lexă , un nivel al dialogu- lnconjurătoare, modul tn care „aviditatea" se
qtit lui, imediat vizibi de Ia primele secvenţe . proiectea?.ă fantaqfic la dimensiunea paroxis-
i o Dar regizorul nu dezvoltă consecvent raportul ticii. Filmul „ascultă" , ll$adar, de o estetică
igii fundamental dintre erou şi epocă, nu urmă­ mai noul!, şi aşa se explică de ce ln ciuda
ere reşte construcţia verticală a filmului. El unor d e ficienţe, pe cl\re le vom ana-
de recurge din ce tn ce mai mult la o esteţică liza imedi11t, a produs o imoresie mal favora-
tor „ radială" şi se lasă plnă la urmă contamrnaţ bilii oaqpeţilor de la Mamai11. rlPclt alte filme
em de tentativa filmului frescd . Lucrul n-ar r1 romlneşti mai re uşite. SoPctatorul romln nu
ca- ră u dacă aceste elemente d~ trese~. ( ca~e c"!pri.nd ,qeJ e ctează" tn acAeasi mA•nr!I. Com011.M din
fice Io special se~veoţele el.1berăr11 ş1 d1rer1te 'vadul Vechi. De c11? Fiindcă tn tendinta de a
ră­ „ecouri") ar h tratate fiecare . ca .adevărl!-te evita o e~tetlcă a totalităţii, selectlnd un ta.Port
de piese de virtuozitate, dacă ar 1mphca, chiar fundamental, Victor Illu a mers prPB. depArte
luate separat, o viziune nouă, originală, asu.pra pe linia „11bstractizArii" mediului lnconturll.-
~""
qţa mişcărilor de masă, asupra scenelor colective. tor . Ţăranii apar pasivi, nu tndrliznPM să
na- Ne gtndim tn deosebi la modul tn care problema reacţioneze tmootriv11 ace~tui om c11re li obl·
ly, es te rezolvată tn Ghepardul, la „completările''. de~te, aroglndu-şi dreptul de stil.pin. Pe ACPeAşi
iar pe care Luchino Visconti le face romanului lui linie, concentrtnd întreaga atentie a~upra lui
dei Lampedusa, adău~tnd sc~nele de luptă .garibal- Prisac, Victor Iliu estompeazll. rolul comunişti·
io- diene şi P.relungmd episodul balului de . I~ lor care tn logica acţiunii nu pot ocupa un pl11n
lui Palermo . fn Ghepardul, .aceste ~ouă ~dăugm secundar, reprezenttnd un pol al conrlictnlul.
sporesc dimensiunea socială a f1lmulu1, tntă- Desigur, regizorul nu trebuia să recur1ră aici la
· „ explicaţii", să analizeze toate ace~te raporturi
prin dezvoltarea unor person11le etc . E vo•ba
de faptul că soluţia regizorală a di>snodAmln·
tului nu este proiectată pe fundalul lncercArli
disperate, dar zadamice a lui Prisl\C de a
smulge viaţă pămtntului secAtult. Moll"entul
tnfrîngerii lui Prisac nu dohtndeşte funcţie
dramatică, nu apare ca o destrămare R pi>rsona·
lităţii. Victor Iliu posedll o adevArnlA plastici
a imaginii, capacitatea de a c11racteriza laP.i·
dar, de a reconstitui momentul evocat. fn
ciuda unor secvenţe care dezvăluie capac!·
tatea de a conferi şi peisajului funcţie drPma-
tică, ni se pare că fundalul imaculat al cerului,
silueta unui copac desfrunzit care revine de
mai multe ori pe ecran , transformă detaliile
secetei tn simple indicii de decor, creeazA o
senzaţie de nedeterminare, de irealitate de
artificialitate, cu personaje aduse ln ultimul
moment (Zamfir). ln Ioc să concentreze atenţia
asupra raportului fundamental, se creeazll ,
dimpotrivă, tn secvenţele finale, o senzaţie de
schematism, de alegorie stearpll, de desnodA-
mtnt facil, tntr-un clasic conflict cu chiaburi.
La un moment dat, conflictul se destAşoatll
lntr-un spaţiu vid şi, deşi desnodămtntul are
o semnificaţie „ parabolică" el nu mal este
perceput ca atare, tn semnilicaţiile dobtndite,
F ~\~~~.~1. • ::,z::ntt!
ul Umul reatt•al Internaţional de
Ia pro porţiil e destr11.mării unui mit, ci pate la Canoea M lnaplrl dintr-un
proi ectarea unui clişeu des tntllnit tn tematica cuno1CUt bum auon, .pon1te&
li te rară respe ctivă. Există o individualizare lu t Peter, mlncltorul de dovleac
ci n e ma tograf ică a cadrului acţiunii care nu care. tem ln du·„ 11 nu-•I ptardA
poat e lips i, nici Io genul cel mai „psihologic". nevul& , „ lncbl1-o lntr-o coaJ ~
de do•let.e tl ll pAltrat·o bl11~ ".
Cinematograful nu poate adopta convenţiile PoTeate cate, demon1tretd regi ·
teatrului modern, care schematizează progra- &<ltlll I t.ek Clayton, ae parc cA
matic decorul şi concretul lnconJurAtor, nu
poate recurge la artificiu şi sugestii abia schi- ro:1~ t11n:P~/Cf~';.1~~n d~Ag:f:e
ţate Io determinarea concretă a tabloului. El ni te oameni care au trecut de
rămtne legat de reprezentarea sensibilă a reali· mult de • Irata natvl a coplllrtel.
tăţii obiective, care , chiar ln raporturile selec- Bucurlndu-ee
lile o dl1trtbuţled
mart, lbdefrunte cu Annee MÎNCĂTQRUL
tate, trebuie să pulseze d~ concreteţll vizuală, Bancrort, deţlnUoarea .01ea•
chit că aceasta nu trebuie să se transforme ru tul" pe anul 1988 pentru cea
niciodată tn rrescă. Eliminarea tocmai a acestei
fn' r11::~~ ~:;~:r-~ l'i:~~~~
1 0
laturi concrete din nuvela lui Galan nu a dus
cu Peter J'tnch •t Iame1 Jluon ,
DE
la creşterea „speciric~lui" cinematografic ci ,
dimpotrivii, a schemat1~~t d~sfăşu.~area acţiunii! JllllC4torul ci• dovleac a 1u1cttat DOVLEAC
~M~WW erl!!t1v~~~î~
1
sporindu-i caracterul ~1 „literar ln tnţeleau
peiorativ al cuvtntulu1. Oouta de Alut.
8! t;!
10

7
Admiratorii li consideri
un Maestru,

ENRICO
ROSSETTI
despre:

LU CHINU
VISCONTI
.UN DECADENT•J .CEL MAI MARE
DINTRE OAMENII DIN LUMEA SPEC-
TACOLULUI•.

apun el nu m-au ralştrtcat


:;:l~~{:~fa.· ~~r::~f1J ~n~~
111
M~tufe~~natin ~~cm: mulţimile de uriciuni consu-
melor de mare .Mattcltate, mate ln bloc, drept artl !lrl ţlonal" şi . reuşit estetic".
al consider apectacolul ctne- al rl avut eu alegerea, totdea- Lăalnd la o parte acenarlul
matograltc nu numai din una. Dar asta e cu totul alll
~tr~f:1"o"J'J~~l ~~ ~! ~m~~
0 1
punctul de vedere al specta- poveste!
Vtztonlod cele doul serii
!~~o~:r:i&~~ ak 1::.Î 1titr:~ l~~m~~1~'!_f\1° .f~:~~.~t~r~!
torului de Jocuri dramatice
1 1
~':!~fo% ~f 'de 0;1J:U1~ :ttt~;:-J
1 1
DESPRE el o uemenea putune ctu- de ce I ae apune aşa I Doar
pentru el are ca punct de ple-
imaginii, cred el nu e vina
mea dacl, o datl mat mult,
datl poate satisface ,1 rtlmul. care romanul lut Titus Popo- recurg la o amintire de util.
Teoretic, ,uu el nici regtzo- dată abstractă : cea a Iul
vtct care !şi Juatltlol literar
IMAGINI ~~ ~&,f ~e:~r~ ~e:f~:~ i~l
1 1 0
foarte bine titlul?), m-am po- Eupallnos, care lmplr\ea ar·
hltectura ln trei categorii :
menit lmptna !lrl voie al n- arhitectura care clntă, arhi-
i~dc;,a;~rlaR~~~ Ec~~·t~f.; lozolez din nou asupra mlJ ·
Joacelor artei cloematogrartce. tectura care vorbeşte, arhi-
USCATE Luchlno Vt.contl reztati!. com-
paraţiei cu marii artişti plaa-
ŞI tot Io leglturl cu tmagt ·
nea. Nu ştiu daci nu ml-au Imaginea era ,1
tectura care tace. ln Strdinul,
ea de trei
ttct al lumii . O aecvenţl a adus odatl mat mult gln- categorii: clotltoare, dlaclll'Sl-
acestora, dupl ce cadrul a durt de acest !el 1ent1mente vl şi mută I lntr-adevlr e
loat fixat, conţine o aucceatu- 1lmt1are cu acel al obl!ga- mare lucru al vorbească o
~~nt~ ~~~~=~I r~c:sur:~:: tlvttăţll şcolare: dupl ple- Imagine. ŞI raptul el ajungi
carea din aall nu eram sigur aă-1 auil vorba e tme111: dar
Juatl singuri, aelecţlonatl şi dacă, la conatrlogerea de a ce obositor e al-ţi tot povea-
tzolatl de rest, eate un rezu- vedea rtlmul o dată mal mult, teucă, analitic, deacrlptlv,
mat 1ugeatlv al lntregulul n-aş reactlona ca ln coJ:_lllrle, rece şi Impersonal, clnd o vrei
episod . Ft101orarea asupra
mtJloacelor artei ae naşte de •mc~:i~~ ~1ui~1 ai!:'~1u';~i ~:.1JOIJ~:C":!~~: c:~::rr..~tlrn~~
obicei din entuzlum pentru
ele. Dar ae poate naşte ,1 C~1f:~t:p~~~~1r~1~~tr~: monosilabe pagini lntregf de
tiol sllbtclune, nepermlaă 1~~fn:! d~n"c'!~~:: ~·~:.'.:f?v
::1Fnt~e~~'f.!' eo:1\i~~.
1 0
;; unul estet, pentru tot ce e este echivalentu I cinemato-
de Ion FRUHZETTI oind aveam 8-9 ani şi producţie artlatlel naţională . graf le al prozei naturall•te şi

8
un exhibiţionist. Un tiran. Un om sterp.
E Un decadent. Un corupător. Un megalo·
man. Odios prinţ al unei curţi renasensiste,
care se amuză umilindu-i pe cei din jurul lui
'i folosindu-i pe toţi ca supuşi prea plecaţi.
Iar lmpotriva detractorilor care repetă de ani Un nou cap de expresie al
de zile aceste aprecieri, cu monotonia frazelor Claudiei Cardinale.
confecţionate, se ridică un stol de admiratori,
care-l consideră Maestru, care lnalţă imnuri
de slavă geniului său, care-l consideră cel mai
mare dintre oamenii din lumea spectacolului.
ln P.rivinţa lui, criticii, producătorii, colegii,
actorii, pe scurt toţi oamenii de cinema şi de
teatru, încearcă un fel de complex de ură-admi·
raţie, ură-iubire, iscat de poziţia de izolată
şi mlndră hegemonie pe care şi-a cucerit-o;
un complex care li împarte pe cei care-l cunosc
tn două tabere potrivnice ş i de nelmpăcat, dar
cu dese dezertări de la o partidă Ia alta, conse-
cinţe ale pasiunilor sau ale certurilor de mo·
ment.
Intreaga viaţă , atitudinile, operele lu i
Luchino Visconti par studiate anume pentru a
alimenta acest complex şi, o dată cu el, legenda,
lncă din ziua clnd la Teatrul „Eliseo" din
Roma s-a prezentat în faţa publicului cu prima
sa regie de teatru de mare răsunet la „Părinţii
teribili" de Jean Cocteau, impunlndu-şi numele
şi stilul unei situaţii teatrale italiene cenuşii
şi umilite. şi fixlndu-s e ca termen de comparaţie,
ca model, pentru toţi cei care aveau să-i urmeze .
Doi ani mai tlrziu, La terra trema (Pitmtntul
se cutremurd) avea să-l consacre ca o personali-
tate de vlrf şi ln domeniul cinematografului,
unde de fapt !şi dovedise dinainte talentul,
cu Qsşessione (Obsesie), dar, adevărat, lntr-o
altă epocă, lnainte de eliberare, şi numai
pentru clţiva iniţiaţi, deoarece filmul, combă­
tut de cenzură ln acele vremuri frămlntate,

li
nu-şi făcuse declt rare apariţii în public . Carac-
terul, tăioasele şfichiuiri ale ironiei sale, exi·
genţele, intransigenţa sa provoacă plăcerea şi
admiraţia prietenilor săi şi sarcasmul adversa-
rilor („rigoare morală", „seriozitate profesio-
::!~~u11ei:f~:~.~ ~~~~i~!n~1ţI)~P:i~i·;ă~~ ·'!~::
şi poate că, ln jocul simpatiilor şi antipatiilor,
o greutate determinantă o are condiţia sa de
aristocrat bogat şi ln acelaşi timp de om de
extremă stingă ; un fel de „t rădare", pe care
oamenii „cumsecade" din !nalta burghezie,
scandalizaţi, nu i-o iartă.
Se povesteşte că originea familiei Visconti
datează din vremea lui Gregoriu cel Mare,
papa care ln secolul al VI-lea a salvat Roma de
MARE longobarzi, sau din vremea lui Dezideriu ,
SPiC- regele longobard biruit de Carol cel Mare, două
secole mai tlrziu . Fapt e că cronicile lncep să
pomenească numele de Visconti Inel!. din secolul
al X-lea. Iar către jumătatea secolului al
XIV-iea, un Luchino Visconti , ghibelin, con-
dotier de mare faimă , a guvernat cu mină de
fier Milanul, unde strămoşul său Ottone, sta-
bilise domnia familiei sale, ln 1277. Ctnd
Napoleon a coborlt ln Italia, Visconţii s-au

surteurulul. Per- clnd egalitatea cu sine a 1-ar fi rea.Unt un plus de Rar cite o Imagine, prea
~ls;.a =~~~:g:I ~~u~~t·~ ~~:
lingă cuşca 0 el
~~uaf/;t~~ll ctm~;,~nt;fzua~~: fleclrul erou este tn chip art istic. Pe urmă, ln· puţine crlmpele de secvenţe ,
Majoritatea Imaginilor aces- ~~~:{e1fn ~~~ ş~p .:':ât~U ;i
1 1 0 ctştlg
sonaJele, revoluţionari ro- mantreat rezultatul străda- care al scblleze un clntec pe
t ul rtlm, clrula tehnica ecra- vorbesc, acţtonea1A. ori tao, mantici, cele pozitive, şi ~~~~ ~lf.":.~t,de,i::/a~\': seama lor. Poate, a Mureşulu I
cinici groteşti ori canalll ~ll'.o:_ ~~~~~~~~\~~~~~?t~ tn scenele de masă, atlt tn unde pescuieşte proscrisul.
varietate de modalităţi , se ~~~:g~!~~i ~~ fn;~y:f~ ~ t~
nului lat li permitea o mare 1 1
lmobllltafe, ca lmpreale a realizate
!erete 1l ajungă la stad lut acelaşi unghi, considerat op- !~~~c~~· P~~~m~~e~i:~<:e~~~~ puţinele secvenţe Dar e un Eldorado bucolic,
de un Alain Fournier (solar
gr~~a"J"=f ~~e:i.~;rnJ!~tt
spectatorului - cadrul ac\lu· 1
metaforei: acestea slnt enun- tim, de la nivelul capului , plutarbtan, pe un afect do· nit exercltl un bruiaj optic şi nu lunar tnal) al dragoste-
ţlrl de date (ca şi o mare văzute frontal. Evoluţia lor, mlnant, pentru ca valoarea de prim ordin , datorltl pre· montanu, cit şi tn aspectele lor adoleacentlne, mal curtnd
parte din dialoguri, de altfel, de obicei tntr·un singur plan, lor exemplari sl nu scadl, din fabrică, din birouri şi de
dar asta nu e treaba mea!) . paralel cu .fundalul" şi cu sl fle certl şi de neconfundat, r:le~\::U:~r:~~te d!~cr~~m~~ ~ ~f 1~l~ul;tot:ro~!şt~1g: declt pelaajul catharsisului
Ca Imaginea sl facă corp "rampa „ unei scene fictive, pe
~Î~ r~:l~ten~e~t p~t 1~~:~:
0 Clteva prilejuri de metafo- 6 purglrll de sctrbl morală prin
bala de naturi, cum li vrea
comun cu conţinutul el, e care compozitorul .tabloului" masive de prozaism ln lma·
nevo ie al fle concepută meta- se pare că nu se poate d t?ensa ~ală mereu. Dacl lumina ar
rizare: roblnsonlanu l arbore
din .La Medelenii" reedltall ~lne .Narative atnt deseori r~r:tnur~riîlcl !elct~r~:ne~t~~
foric: centrul de Interes al
Imaginilor 11 atabUeşte cadra· g:r:
~.E!:'l~P1~n'!\~~t dge::'~~
joi, cum e ,1 firesc, ajutat de teatru filmat, care ar putea fi
{1nJ'e ~f~~:~or1z~~ 1~r1t! eptaodlc tn romanul Iul Titus
Popov Ici, Insula Mură.şuiul ,:g~l~~~eAf~t ~~a::~~~~ g~~i. pel1agl1tlc tn sine, tn chip
turlatic: ultlndu·I semnifi-
regimul lumtnlstlc la care lnsufleţlt de o mobilitate mar· ~~~d~a~~flri'~· şyep~~ 1 :tt:~~: clădirea siguranţei antonesct-
~Pird: ~a~~g1~area,,m~~i.!fl:
1 caţia, drama
desfăşura tn el.
umani ce se
:reitr\~We Af~~~1 ~lt!111~ '~ ~tl 10dC: 1 ~art;f~lu~ 1 ~~,;tl~Î~~~:
zltorll, filmul ar clplta, 1 1
1tnt supuse planurile. Filmul catl a obiectivului, se dlapen- Dar, tn felul acesta ae poate
nea un alibtect din anii sează de mişcarea lut, deci şi prin acest mijloc din arse- de dupl bombardament, alnt continua la Infinit . Un film
ll U-1945 . Pictograma lma- de a Imaginii, renunţtnd şi la nalul expresionist, o poezie ratate de fnverşu narea op- lui, sombteazl ln Inventa· aonor pe ecran lat, ln care
rtn llor marca tnsă cele mat .mişcarea" pe care o conferă oarecare; dar se vede el n-o rlere vrlnd sl fle preclsl tn imaginea e ori mută , ori
aes un st ad tu depăşit de obicei variaţiile de regim doreşte. Real!smul, aşa cum tic-analitică a obiectivului , llmbaJ, şi cade tn declamaţie
to plastica romtnească, de mal tumlnlstlc. Eclerajul este se d01ajă dfn concepţia r01tzo· care, asemenea cel u I de 1porovltelnlcl la modul acu·
bina de a.o secol şi tn cea 01al , ţinut ln trei registre : rală, lmplrtăşltl şi de opera· mtcrosop, pare a nu runc- ~:f1~~t~e~ld ~a,,,:r~d:J ru~:: mullrll obositoare de amil·
un lTtnall d e exact 500 de f,letn-alr, Interior de zi cu tor, pare sl ae complacl a fi ţlona dectt sub bombarda.- reze tipologii exemplare. nunte deacrlptlve, caracterl-
~ 11~=.r ar~1:;:~:1~l t~!::l~~ ~~tJf~~a1l~· d~ns~~;,1~
1 1 un fel de adormire a pădurii
Albei ca Zlpada: fiecare din
mente de foton I tn rasctcule
groaae. Ntcllerl n-am vl~ut
N-am reuşit al ml simt con·
vina o cllpl de adevărul, f:~:i~ear E~ 1 nşrdf:~~t~res~~
plane &i..lute, tn raport cu (mal rar .) eroi doarme statuar, tn atltu- .construcţii cu lumlnl", din arbeologtceşte bine reconsti- ge1tiv. Nici un tablou parcă
Predllec\ta pentru fronta- cele de care vorbea o datl tuit deatgur, dar poetic lndl· de aici n-a rezumat ceva.
~~~~ A b=-....1f~~~::!~
1
litate el simetrie, ca ,1 cea ?~n~~e°~-!ll~~:~r1~~ur!~~t1~~
portă ce l ma l adesea ca un pentru eclerajele convenţio­ mărmurltoare, aecltuttoare iit~~;e arD~c;I rf~gf/1b~I~
rerent, rece, obiectiv, al
cadrului social ,1 uman din ~~~~:: fne t~!::g, ~~e tn~~:~I
observator situat la nivelul nale, este o marcl de clasi- de vta\l, a obiectivului foto- uneori şi la economlalrea de epoca, pe care parei, trllnd-o, ce le poate fi tllcul: ce·a
actor ilor, ID m(JJoc:nl scenei , cism tn pictură . Dar filmul grafic, şi ce e curios, e că, pe energie electrlcl, am cred lnţa am simţit-o mal dramatică. rost tnalnte şi ce vine.

8
Şi în ace laş i timp , în loja pe care fami lia oLecţia sti l istică a lui Renoir, interes ul pe n-
avea la Scala , el se pasio na de o p e ră, una d in
Lru problemele sociale, pasiunea pentr u o pe ră,
temele preferat e în conversaţ iile d in saloanele
Visconti. „Prima mea emo ţ ie - avea să
un anumit gus t, în ge neral, pentru cultur ă ,
pentru formele de vi aţă, pentru senti mentele
c
mărturisească Luchin o mai tlrziu - şi proza secolului al XIX-iea , izvor!te fă ră
a fo st
descoperirea muzicii" - îndoială din obicei ur ile ş i imaginile as imilate
ln palatul din via Cerva exista şi un mic tntr-o cas ă s trăv e ch e, experienţele de scenograf
teatru unde contele Giuseppe organiza specta- slot elemente care, într-o măsură mai mare c
cale . Aşa s-a născut Io Luchino gustul pentru
sau mai mi că , apar în toa te film ele turn a te de
cole experimentale Coarte îngrij ite, finisa te în
amănunţime şi îmbogăţite cu comentarii mu zi- Visconti in cei dou ă z ec i ş id o i de ani scurşi de
Ia Ossess ione pîn ă azi. fn aceas t ă pe rioad ă,
punerea ln scenă şi dragostea pentru Go ldoni ,
ln afară de un episod din Siamo do nne ( Slntem
prin intermediul unei reprezentaţii a „Geloziei
femei , 1952) şi altul din Boccaccio '70 (1961 ),
'c
l~i Lindoro"_, Io ~e mama__sa a ju_ca t ali t de
Visconti regizeaz ă doar ş apte film e. u e mul t.
••·•·~--~~l'Ml!~~---~·---~~~~~·ată clnd s-a aşezat îndărătul b
· " apara tului de at , rezulta tul a avut o anu -
trele italiene lntr-o mulţime de scenuţe ca ia mită greutate istori a cinematografului ita- k
a
via Cerva" , vor spu ne ulterior detractorii să i). !ian, iscind 0 ri e întreagă de polemi.ci. Se
Mai tirziu , prin 1930, el şi-a îmbogăţit acest e pare că de-ac înainte e inevitabil ca în
experienţe de tin ereţe , tncercindu-şi puterile ca
scenograf al companiei permanente de la Teatrul Ws~I sl:~~!:i;~ cf~~~~~i~ăR~ecg~~~~~~s~= i~~ţr~'.
Eden, organizată de tatăl său- tor al neore mului (pentru Ossessione şi
Abia pe la vtrsta de treizeci de ani a ajuns
tlrziu să descopere cinematograful : a Cost ultim a apoi pentru L rra trema) , Visconti a devenit
din aventurile tinereţii ale neliniştite ş i tn 1n 1948 şeful ş Iii realismului criti c. Jn legă-
acelaşi timp prima acth-itate pro fesio n a l ă tură cu un fii 1 s ău, s-a deschi s a.cum c tţiv a
ani o lungă de atere e ste ti că despre dife re nţa
dintre film şi ctacolul cinematografic. lntr-
4 esti nd ere: Lu chino Visco ntl f ad e v ăr, critic prea de multe ori l egaţi de
nale într-o pauz_ă de filmare. scheme minta şi esteti ce rig id e tntî mpin ă
mari gre ută ţi definirea operelor sale ş i in
caracterizarea, a cum le place, a regizorului ,
printr-o etich El pare întotdeauna ga ta
să-i d es mintă .
Claudia Cardinale şi Jean-Paul Care stat i nţiil e ce l-au împins E ă scri e
din filmul La Vioccio. şi să regizeze el de-al optulea film al s ău ,
Vaghe stelle d Orsa (Tremurătoare l e stele ale o
turn ează !n mom entul de faţă
Ursei) , pe car k
la Volterra e greu de înţe l es. Subi ectul
filmului nu eigur s e nzaţi o n a l şi ni ci măcar
numărat printre aristocrapi mbarz i care, prea nou. E o
veste ce se d es făşo ară ln patru-
sensibili la momentul istoric, au manifesta i zeci şi opt de
. E vorba de o comemorare în
simpatia pentru ideile de în re pe care le famili e: timp c!teva zile, cin ci rud e apro-
simboliza Napoleon şi, în sch " ul aprovizio- piate se adu î mpreună , în jurul pi etrei
nării trupelor acestuia, au pri t în semn de fun erare a tal
i, un distins psihiatru evreu,
recunoştinţă titlul de duci d odrone. mort într-ungă r", acum douăz ec i de ani.
Contele Luchino Vis conti , d de Modron e, Soţia, o pianibo lnavă de nervi , cu o viaţă
a văzut lumina zilei la Mii , ln ziua de dezordonată în
mă ei, iar alături de ea, un vechi
7 noiembrie 1906 , în palatul rămoşesc dia amant, devencel de-al doilea s o ţ; un fiu ,
via Cerva , ca al patrulea din i şapte copii. un bă iat neli
t it, o fii că şi soţul fii cei , un
Mama sa, Carla, era din !amili rba, n epo at ă Unăr savant ri can, un kennedyan. O da tă
a întemeietorului uneia dintr ele mai mar i i co pil ări i dramati ce, se iv eş t e
cu amintirile
industrii farmaceutice italie fii că a lu i ţi un rapo~t ambiguu , înt ă rit
Intre cei doi
Luigi, muzicolog de vază, stil I case i muz i- poate - dinea ce se poate lnţe l Ege - de
cale Ricordi (editoarea lui di) ; o femeie ura faţă de m
ă şi de tată l vitng. Exi s tă în
foarte frumoasă, muzi c iană ş ea. Tată'! lui te de rom an poliţist ( căutarea
povestire ele
Luchino, contele Giuseppe, s cupa !n mod nunţat pe tat ă); exist ă şi ele-
celui care 1-a
activ de teatru, ca impresar. hino a crescut mente de traie c lasi că, o limpede referire
astfel într-un mediu plin de c zitate intelec- la mitul Eleei. Vi sconti nu re fuz ă ni ci
tuală . Educaţia sa, !ndrum de doamna prima interpr e şi nici pe cea laltă . „Sigur ,
Carla , s-a desfăşurat cu o ri e te utonică .
Ziua începea la ora şase dimi ta, se sfî rşe a un fil m po liţ i
dau un film p o liţist al senti -
ră el. „Dar mai b ine ar fi să
mentelor" , de
la zece seara şi cuprindea 1 ii de pian şi se spun ă: o tr
die c l asică cu perrnnaje moder-
violoncel, exerciţii fizice în p stră ,şi , bine-
înţeles , studiile obişnuite la şc
ne. Ex istă un
gamemnon d ispăr u t, o Clitem-
patrusprezece ani clnta la vio ~ef~~I ~~e~te~ nestră care şi-
ăsit un fel de Eg ist, dar care
tul famili ei, ln serile care ad au la palatul ş i -a pierdut
agostea copiilor , o El ec tr ă
din via Cerva pe prietenii pasi ţi de muzică. măr itată cu u
Pilade veni t din America, şi,
în sfîrşit, un
ste, care aici în să nu e de loc
ă, e un personaj h otă rîl anti -
eroic, dimpot
ero ic şi cini c.
-ar putea zice că e o poveste
fără nuanţe se
imentale. Drama e un pretext
i anumife s itu aţii um ane prin
pentru a pove
mijlocirea un caz limită".
Dar titlul I
umutat de la Leopardi , pr imul
vers din „R ·
rdanz e" („Aduceri aminte")?
serioasă, cel puţin ln domeniul S_l?ectacolului , Dar palatul e serveşte drept fundal , acel
prima ca.re i-a permis să-şi valorifice talentul palat Inghiraln care se desfăşura acţiun ea
~:~ut~!a~~is~~:!iJ~t 1 Î~ÎeTe~0~~~ \:,
::i 0 romanului ce I tulburat pe bun icile noastre,
(la UM pa.rtie tk campagne) prin 1936, clnd „Forse che siorse che no" („Poate că da ,
Franţa era plină de frăm!ntăr1 şi de clocotul poate că nu"
al lui Gabri ele D 'Annunzi o?
Frontului Popular. Pentru Visconti a fost o „Nu, nici un de D'Annunzio", ne lncredin-
experi enţă hotărttoare. Colaborarea cu Renoir ţează Viscont „Voi plasa mul te scene în
l-a introdus ln tainele meseriei şi ale stilului , palatul Inghi i pentru că sin t sigur că
li dezvolt.li gustul pentru precizia amănuntului filmul nu are
mic de-a face cu r omanul. Mi
:•••iliiiiiiliiiiiliiiiiiliiîiiiiiiiliîliiililiiji„iiiiiiijiiiil••••„-~~-ită o as emenea casă, cu mica
rul francez, amănun te le care au e-a face cu ei faţadă de-acum patru secole, cu aripa ei
b~~~~t~ ~~.:z'.:1Jă~eio~~:i!~u~,i ~~I~r\I~~?.~· ic;; ~~~~~~;:: ~~tu:r~~=~e:~ ~l°tie ~f~~ec3:s~ă ş~
1

climatul to ca.re tră ia, ambianţa cu care se vorba de un lucru mo dern , foarte modern .
afla to contact (Renoir era unul din artiş tii Pentru că ceea ce m ă i n te resea z ă înd eosebi e s ă
cei mai activi ai Partidului Comunist Francez) abordez o anumită cri z ă moral ă, tipic actuală :
li fac s ă cunoască ş i să îndrăgească ideile de fapt nu se schimb ă morala, ne schimbă m
marxiste , li deschi d ochii asupra problemelor noi, şi nu mai izbuti m să rămînem cre dincioşi
sociale. vechilor principii".
Corespondenţi
din Var,ovla
ÎNSEMNĂRI
ŞCOALA POLONEZA
de filme documentare f~~;_;z; d~~~~o~eda~yr~~~'.
dern , pe platoul de filmare ,
de dovedeşte multă naivitate .
Filmările de exterior presu-
1
Î ~la~it ~: v~~'ri °!e~~~1f1°g; JERZY pun efortur i complexe, Inves-
tigaţii minuţioase, răbdar e şi
binevoitoare de filmele po-
!a ţă
- am văzut - nesomn.
loneze documentare. O expresie
a acestul Interes slnt attt nume- PLAZEW- I-am luat un Interviu ce l
roasele Mart Prem tl cu care au puţin ciudat.. .
rost distinse asemenea filme la
resttvalurtle cit
Internaţionale SKI şi Vraca - - Cum vă simţiţi?
- Ml·e somn.
ecourile d ln presă.
- V-a rost greu !n ultim ele
Chiar dacă am considera unele
rormulărl ca fllnd lntr-o măsură magnificul zile?
exagerate, totuşi ele rămln o - ln ultimele zile am avut.
mărturie a faptului că !llmul numai„ . nopţi albe .
documentar po lonez este luat - Ce prole.cte aveţi?
ln consideraţie pe plan mondial, Să mori lnainte de a lmbă­
- Aş vrea să dorm „
!~f~::'te r"i ;~a::,i>i, a~1~ln ,~n;.~fo~ trlnl„. E rarul privilegiu
al marilor artişti. Mal fru- - Şi după !ilm?
nla nici pe p Jan Internaţional.
şl - Să dorm„
AI fl !oarte Interesant de stabilit mo şi azi, la vremea părului
prin ce anume se deosebesc aceste cărunt declt ln galbenele Cu z!mbetul cuvenit am
!llme de cele apart lnlnd unor alte renunţat amlndol Ia "In-
daghereotipii din care surld,
cinematografii şl ce trăsături ca- Iluminaţi de magneziu, ado-
terviu" .
racteristice le-au determinat ca- lescenţi pallzl, el poartă - Altceva? am lntrebat ,
riera. ca să mal schimb vorba.
C!nd vorbim despre „şcoala do- nimbul unei tinereţi fără
cumentară poloneză " şi despre s!lrşire.
- De-aş putea dormi „.
succesele lnreglstrate de anum lte Să mori !rumos, să te păs ­
M-am glodit, !lresc, Ia
filme , noţiunea de „film docu- trezi frumos lnalntea s!lr- personajul din Cehov şl re-
mentar" se lărgeşte . Deşi se di- plica .De-aş putea dormi "
rerenţlază de desenul animat, şitului ... E o cochetărie de
plină de resemnare mi s·a
geniu, p!Jnă de generozitate
~eeffeg~a~~~~~t~~ ~~ft~~1a'.1d:I ~ ;
1 1
părut că spune ceva despre
şi de nobleţe. (Intr-un film
cele cu caracter de instructaj, eforturile unor sluj itort ai
de Clouzot, un personaj care filmului pe care reportajele
ln Interiorul noţiunii generale de ştie că va muri se bărbiereşte,
ndocum entar" mal trebuie deose- cu poze colorate li arată dr
bite cel puţin lncă două tendinţe. pedant, pentru a fi „un cada- ohicel surlzlnd , sur!zlnd „.
ln ambele, creatorii po lonezi au vru .prezentabil• „ .)
obţinut realizări Importante, dar Vraca ştia că va muri.
!llmele respective ies din comun Strania zvlrcollre a maes-
şi trăsăturile lor nu coincid ln-
totdeauna cu cele aparţlnlnd trului din lnviforatul . Ri-
filmelor docum entare propriu- chard" !I consumase, !I ell-
zise. berase de coşmarul unul rol
ln primul rlnd ne vom reier t de răscru ce, visat de tot-
la !llmele lirice de ' atmosrcrf1.
pline de reverie şi de uugb Iur i deauna . Galti
pitoreşti de 111mare, ca de pildă Cel care-l vizitau la spital
cel care are ca temă o colecţie de erau uluiţi de acea linlşu cu
instrumente muzicale străvechi care se lnd epărta, aluneclnd Ex Istă Ia Buftea un perso-
~~~P;: u~ev~c::Je~f.::~1~ee;r:.,7~~~'.
1 din timpul real spre noapte. naj cu nume hilar - Galţt -
ln al doilea rlnd am num I rnm e- Un surls enigmatic li licăr ea unul dintre autorll anonimi
p'e cblp, o privire caldă li al mmelor noastre, a că rui
~e'iie1ee~i!?fn"1t1;;ft~~ă~ fgf~h11~ rezultate nu mal rele ci cblar mai
bune d ln punctul de ved<re al
mic Impresiilor spectatorului. E
lucru unan lm acceptat astăz I lnvălula pe cel din Jur . co laborare şi-o dispută toţi
o gamă Coarte largă de m lj Joace
de expresie (de la decupaj
spontaneitAţll şi al veroslmllulal d •n fi lm prost nu poate fi sal-
„at de on comentariu, orlctt de
Mi-a povestit Cristea A- regizorii , un tndrăgostit de
reactlflor umane. vram că tntr-o aaemenea vizi- cinema. E un băiat cu lnfll.-
şl animaţie ptnă la trucaj foto- Atlt se poale spun e de5J1tt u - INm ar fi el.
gra!lc), cu ltlvate pe scară largă tă, ultima , maestrul , după ţişare mucalită, cu un etern
matlcă . Dar despre modul caJll _.\ tttla trăsăt ură este gluma.
de creatorii polon ezi. ( Dci oa- este ea tratată? Blllelnţel es , glumele cuprinse Io numai clteva clipe, a spus : basc negru , cu mtnecile su-
meni şi un dulap de Polanskl Cea mal importantă trtsa.ta:rl CIRDentarlu, de p lldă cele d ln - Acum trebuie să ple- fl ecate, gata orlcind să dea
sau Şcoala de Borowczyk .) a acestor !ilme este o anumitl 1 alele de actua Jităţl (care caţi, dragii mei „ . o replică pllnă de haz, des-
ln s!lrşlt s-ar mal cuven l po- doză de improviza ţie cano ln«pe cu !llmul documentar re la ţii pre atribuţiile cărufa n-am
menită !ncă o categorie de Ctlme. - De ce maestre, vrem să
~~~~r m ~tai~~'i,. ~ţ1~r:0a~11 ':fe ~ A pat~ ~~~~i:;;i· constă din-
1 Izbutit multă vreme să-mi
Mă gin desc Ia cele numite !n mod mal stăm cu dumneav oastră.
eronat .montaje" (orice mm să prevadă ce va găs i cinu. al -o a.bordare nouă a sunetului. lac o idee exactă. Gaiţă e
este un montaj) şi care ar trebu 1 - Lasă.. . duceţi-vă„. Stnt peste tot. Şi e strigat de
ln realitate. Scenariu l unul fila Kulca te considerată drept prea urlt .„
mal curlnd să !le numite .com- despre o cel e bră a lenrătoan rlement primejdios, căci este toţi. Absenţa tul, fle şi pen-
Tinerii s-au lndreptat spre
g~!!" ' d~id~~~~t~l~~ "J'~paur'::'iv~~ demonstra chiar de Ia lnceput
că ea va clştlga concursul catt
aereal tă, adăugată tn mod ar-
t kb.I de creatorul !ilmului. De uşă, cu mers trudnic, îndu-
tru clteva minute, e privit ă
ca o catastrofă. Regizorii
Principalele filme de acest Cel ca: lncă nu avusese loc . Ast.bl cine- a.ceea ea este dozată cu mare eco- rerat .
Requiem pentru cei 500.000 de - 1 c 1 ln orice caz se evită aran- li cer părerea. Operatorii vor
aştii Iau to dertdere u n a.se.menea
Bossak sau A Ibumul lui Fleischer .caracter documentar•. E l i 1-trle simfoniei pompoase, Intlnzlnd braţul ln gol , să se asigure, Iscodindu-l, că
de Majcwskl au luat naşt ere din aleg temele bizuindu -se pe faptr cu de-a sila spectatorilor. după el, Vraca a rostit, cu totul e tn ordine. Meşterii cu
aceeaşi concepţie ca şi filmele a- rea le ~1 nu pe Idei ntscoelk t preferate partiturile cu o voce stinsă: Jum ln lle li roagă să corecteze
parţln tnd curentului principal. din birou , la care trebu ie s.l ri- enlaţie sirop iă, ansam- un unghi, să verl!lce un
După această clasiCicare ce ne seşti Ilustrarea faptică mal mult larilr red use , care ro Iosesc mu- - Celui care mă va urma
rămlne? Din ce se alcătuieşte sau mal puţin conv ingătoatt . zica electron ică , şl atunci clnd tn Richard are să-l fie greu . efect„. Actorii li so Ileită aten-
ţia . Actriţele li surld galeş
~~!~~~~~·~ E"ţ:t : g~~~'!'r~~~!
6 1 Acelaşi grăunte de improTII.a- tema o lnddu fe, sunetele mun- El va avea de luptat nu numai
şi li supun spre cercetare toa-
se bizuie pe puterea de expresie
ţle ex lstă şi ln regie. Reglwr li
d ispreţu lese lnacenarea, se r~ ~I ir-o ~~,g~mf~n!~hr;:,i~t~~~ cu greutatea rolul ui, ci ş i
cu amintirea mea .. letele complicate.
a realităţii lnsăşi, care arată via- resc de situaţii de erect dar~ de
f~rr1.:1m~~iez~erw~~cJ~os~t'1~ s~ surprins cu aparatu I de filmat. :-'tutta ~~~~atÎ~~~\ ~~~~t~~ Şi Gaiţă se execută.
Am auzit deseori, spunln-
De aceea şi lucrează . cu un aµn.l fi . ttea ce sporeşte au-
oricare dintre tllmele cu carac- secret• , fără şt i rea celor fi lmaţi. tes ta ea i veracitatea mate- du-se:
ter "poetic„ sau „experimental", ln asemenea Cilme fotograf ia este rtalalal. - Eu fărăGalţănu lucrez „ .
acestea d ln urmă nu acordă tn- aspri i d inad ins nefin at.l. a - lA , ll, a
cincea caracteris- Acest !ac-totum, „chele" u-
credere realităţ ii anume pre- deseor i o slluel.1 strilnt omb e tlcl I •hlma este laconismul. niversală, enciclopedie prac-
gătite, nu recurg la !mag in I
din viaţă stilizate sau prelucrate
ecranul - ca ln viatl - mi$Cl-
r ile aparatu lu I de ff!mat s t
P
deno.
e cur!nd , orice temă era
U ln filme lungi şi plic-
„ba-a, tică a stud ioulul, e de o rară
tn aşa mod Incit expresivitatea lor modestie, un lucrător sincer
să !ic mai mare declt e ln reali-
nervoase, lntlmplltoatt, ceea tt
sporeş te caractau I de aatentl-
lleoue • pestr 40 de minute.
.\ lllcnJ crea d ilicu ltăţl tn putea ş l devotat .
tate. In aceste !ilme apar ln- exploatarea lor (d in pricina lun-
tr-o !ormă cit mai expllcită tma- clt~t~ ~~u:.."'~~ caracteri.- gmU na putea rula ln cinema- dormi" ... Are, ctnd rlde, ceva d ln
Char lot.
glnl privind transformarea socia- tlcă o const itu ie commtarlal. • o uite lmpre ună cu
listă a ţării, frumuseţea realiză­ Mal bine zis lipsa lu i. De molu le an.lstlce programate) dar Dar cine e Gaiţă?
rilor tn industrie şl, ln srtrşlt, ori un conţinut destul de com- Uctl>n pe spectatori şi Atribuţia lui e de !apt ln-
plex- este lnfăţişat fără nici WI ~ ln general de filmele
~~~I cioT~~etelce~o~;lar~~ 1;1~ţă ll
de scut mrtraJ.
lntr-una d ln nopţile verii grlj !rea camerei de luat ve.
nu de rnu lt era unanim acceptată irt~~nattă da"r rr~~~f~t;~~J:u 8'. l-am lntllnit pe o stradă
veche a Bucureştiul ui pe
derl. Locuieşte lingă stu-
diou, tn bloc. Dimineaţa e
Ideea că !ilmul documentar se ori slnt consemnate spusele per-
reteaiă foarte bine la descrierea soanelor !ilmate, !ie că aceste pe platou. ŞI după-amiaza e
r.aptelor , la fotogra!lerea exte- t. Kmleanlll (1960) - K. Ka-
un mare meşter al imaginii:
declaraţii au rost provocate de operatorul Ovidiu Gologan. acolo. Vara, tnsoţeşte echipele
rioa.ri a vleţtl, dar că domeniul ~lneaştl, fle că au rost spontane. raba.u care pleacă ln ţară.„
pslhol lei umane li rămlne Inac- In cazu I ln care comentariul este 2 . Oamml pe drum (1960) - Lucra la o secvenţă nocturnă
Stă Ia o Jumătate de ceas,
cesibil. Karabasz, S Ieslck l, K 1- 1 d ln Pddurea spinzurali lor. Era
t~~i~t""~R:i1iul~~ung~ c~~~teco~î
K. Kara.ban cu autobuzul, de Buţureşti. ..
dawa au dovedit cu !llmele lor 3 . Naşt~ unul vas (1961) - după o jumătate' de an de
că omul privit tn lndlvldualltatea lransmis oumal cu ajutorul Ima- Lomn ickl muncă intensă ia fllm, timp
Dar viaţa lui, totală , e a-
Iu l poau dennl tema lor prlncl- ginii) regizorii au grijă ca textul 4. Izvorul (1963) - T. Jawor- colo, la Buftea.
pall . B lneln ţe l es , !llmul bazat pe să fle cit se poate de concentrat skl ln care trebuie să uiţi de tot - . De clnd n-ai mal rost
fabu ll le-o n lua lnalnte cu un (cel mult 2-3 propoziţiuni) şi ş _ Plutrle (1963) - W. Sleslcki şi ln care eotl legat clipă de la Bucureşti, Gaiţă?
numlr r it de anallze psiho- cit mal lipsit de patet lsm, se e- 6 . Aiabll (19 64) - z. Raplew- clipă de m lgratoarea echipă - De vreo trei luni , „
logice sau cu o mal largă dezvol- llm lnă toate interjecţiile, vor- ski de fllmare .
tare a proceselor p !bice. Filmul bele mari, observaţiile care ln 7. Prima schimbare (1963) - Gaiţă, Gaiţă, de ce nu eşti
docu men tar Inu. poate obţine mod Inutil ar tinde sil se substl- Y. Kldawa Gologan era după zeci de. tu regizor de film?
nopţi de nesomn, cu ochtl
tncercănaţi şi cine !şi ima- Ştefan VALERIU

11
unui cadavru şi se rememorează, se
CRONICA reconstituie faptele. Există deci
preocuparea de a tkmonstra un ade-
văr . ln Cu mtinile pe ora,, singurul
FILMULUI element dramatic este prii.buşirea

STRĂIN
unei clădiri. Restul filmului este
demonstraţia pe care o prilejuieşte
analizarea atitudinilor ce se mani-
festă tn faţa acestei catastrofe.
Rosi desdramatizează scenariul,
pentru că nu vrea nici să anticipeze
soluţii, nici să obţină efecte ime-
diate. El li invită pe spectator la o
dezbatere pe care o porneşte el, lă ­
slndu-1 apoi să mediteze asupra pro-
blemelor şi argumentelor invocate
tn \liscuţie. Aş lndrăzni să asemu-
ies.e (fără a pune, evident, semnul
egalităţii nici ca lntindere şi nici

Cu mllnlle ca valoare, fiind cel puţin pentru


mine încă prea timpuriu să sta-
pe oraf bilesc un asemenea paralelism) ex-
perimentul lui Rosi fii.cut ln cine-
matograf cu cel al lui Brecht din
teatru, comună fiindu-le amln-
dorura dorinţa de a-l scoate pe
spectator din pasivitate şi a-l de-
termina nu numai să se lncadreze
tn dezbaterea artistică, ci să-l
oblige la o continuare, la o medita-
Cin tind re asupra a ceea ce s-a supus ju-
decăţii sale tn răstimpul celor 90
ln ploale de minute de proiecţie sau trei or~
de teatru.
Aceasta nu este singura particu-

I CU MÎINILE laritate a peliculei lui Rosi. Per-


sonajele sale par a fi unidimensio-
nate, oricum lipsite de savante
PE ORA sondaje psihologice, fiind doar ex-
presia poziţiei pe care acestea o
ocupă tn conflictul angajat, ţn fil-
mul de faţă Intre cele trei forţe
politice aflate ln luptă: aripa stin-
gă, centrul şi aripa dreaptă. Rela-
Arta de a u cred că spectatorul care vi- ţin de preferinţe, de gust şi poate tiva lipsă de psihologie a persona-
li lubltl N zionează filmul Cu mtinile pe chiar de dispoziţia pe care o avem jelor este şi ea dorită pentru ci!.
oraş s-ar putea exprima la ieşire - ln faţa unui experiment) . Rosi refuză speculaţiile psihana-
fără şovăială şi cu o fermitate spon- Cu Rosi, Ermanno Olmi , Zur- litice menite să particularizeze şi
tană - că filmul i-a plăcut sau că lini şi tncă alţii s-ar putea spune că se aprop ie numai de planul de in-
nu i-a plăcut . Ceva li obligă la es- cinematograful italian ş i neorealis- teres general, care este de ordin so-
pectativă . Este de altfel unul din mul său intră tntr-o a treia faz ă asu- ciologic. • u int e resează,din punc-
lucrurile scontate de realizatorul pra căreia ar merita s ă ne oprim o tul de vedere al regizorului, sub-
său. Mai degrabă aş crede că văzln­ clipă fără a insista peste lim itele stratul psihologic, ci manifestarea ,
du-1 oricine se simte obligat să-ş i permise de o cronică, ci doar alll expri marea unei poziţii cu toate
lnfrlneze comentariul , s ă se opreas- cit să localiz ăm fenomenul. efectele pe care aceasta le poate
că a-şi da verdictul (oriclt de t en- e ali ăm deci tn faţa unei ln- produce asupra colectivităţii so-
taţi am fi cu toţii s ă ne facem cu- cercări - pe care Rosi cu această ciale. II interesează pe Rosi pro-
noscute chiar pe parcursul vi zio- nouă realizare a sa o confirmă - blemele generale, condiţiilesocie­
nării unui spectacol păre r ile, apre- de a aduce camera de luat vederi tn tăţii, raportul de forţe la un mo-

Soţie pentru cierile şi, eventual , argumentele mediul ca.re generează problemele ment dat. Personajele sale exprimă
una sau alta din tendinţe, din po-
un australian noastre). De astă dată spectatorul seenariuJui, şi de a asigura astrei
un coeficient de veridic pe care nu- ziţii, şi acesta este singurul lor des-
tace, dar tace activ, gtnd indu-se
mult timp după vizionare la pro- mai jurnalul de actualităţi îl poate tin dramatic. Primează preocupa-
blemele ridicate de film , lndemnat da. O d eclaraţie a lui Rosi preci- rea pentru raportul dintre aceste
parcă să mediteze ş i chiar să-şi zează chiar pasiunea lui pentru a- forţe, cauza care le ţine angajate

reconsidere unele criterii, trebuind cest mod de a implanta desfăşura­ ln luptă. Trebuie deci luminate mo-
s!I. facă efortul de a l n ţelege şi ac- rea unui film: „Vreau să redau, bil urile, ceea ce filmul izbuteşte
cepta filmul propus de Francisco !Ară ambiţii excesive, nu numai să doblndească .cu prisosinţă.
Rosi. Pentru că Rosi , lntr- adev ăr , amănunte ale vieţii, ci viaţa tnsA- Pe de altă parte, Francisco Rosi
propune un mod de t ra tare cine- şi, nu numai cancanurile şi culisele izbuteşte să impună, mai degrabă
matografică ce-şi are particu lari- istoriei, ci lnsăşi lnfruntarea eve- să reţină, ln proporţii impunătoare,
tăţi şi inerente defici e n ţe, pentru că nimentelor." două aspecte ce reprezintă de fapt
Rosi se face expor:en tul unei in- Dorinţa lui , care devine princi- polii problemei : pe de o parte, ob-
terpre tări noi a rolu lu i şi rostulu i piu estetic, este lămuritoare ln ce sedanta revenire a oraşului ln largi
cinematografului în v i aţa s oc ială . priveşte metoda cu ajutorul căreia panoramice (dar nu de propagandă
Asupra acestei probleme se pare de !şi realizează filmul. In precedenta turistică, deşi acţiunea se petrece
Moscova altfel că e xistă o unanimitate (di- sa peliculă , Sal~atore Giuliano, to- lntr-un loc - la Napoli - care ar
-Genova vergenţele încep mai departe şi ele tul porneşte de Ia contemplarea favoriza acest aspect), şi care ex-
mul mare moment de criză al celei Douglas Fowley şi Rita Moreno.
de a şaptea arte. (Ce a însemnat (Gene Kelly semnează şi regia,
această criză pentru Hollywood alături de cunoscutul cineast Stan-
o spune faptul că armata de comici ley Donen.).
de la Keystone şi Hali Roach , Fast şi montare clasică de gen,
pe care îi cunoaştem graţie filme- ln stilul Broadway-ului dansatori
lor de montaj ale lui · Robert şi dansatoare executlnd străluci­
Youngson, - dintre care unii toare numere de step (aproape ui-
atingeau geniul - au pierit de tat acum, ln moda twist şie păcat!),
parcă n-ar fi existat niciodată sub charleston muzical şi charleston
sullarea neiertătoare a · hautpar- vestimentar, iată ctteva puncte de
leurului.). atracţie realizate cu bun gust şi
Dar de trecut să ne .despărţim fantezie . Bine făcută, secvenţa
rîzînd, cu atlt mai mult cu cit de început ln care vedeta îşi impro-
vizează . în faţa suporterilor auto-
este vorba de o co.medie (şi încă
de una muzicală I). Deşi la o v,trstă biografia ln versiune „tipic ame-
ricană" Ca pentru pagina lntîi a
fragedă, cinematograful are totuşi
cîteva genuri care nu mai suportă cotidianelor, în ·timp ce imaginea
trădează adevărata, aproape dra-
luarea ln serios dacă vrei să treci matica ascensiune a „gloriosului"
totuşi drept cineast ... serios. In
primă stringent şi acut problema
star. Comicul contrapunctic rea-
Există obiceiul ca într-o cronică această categorie intră pe Itngă
lizat prin imagine e irezistibil
„ filmului: nevoia de locuinţe, a- să nu te declari mulţumit p!nă nu filmele de capă şi spadă, wester- şi ne convinge lncă o dată de în ţe­
ceastă vitală problemă ai cărei soli spui cite ceva despre interpretare. nuri şi obiectul in cauză: comedia lepciunea dictonului bătrl.nesc care
se fac toate cele trei orientări poli- Nu voi putea rămlne ln limitele a- muzicală. Se pare că acestora le spune că verba volant.
tice, dar fiecare privind-o cu alţi cestei convenţii pentru bunul motiv convine mai mult parodia şi auto- Filmul valorifică inteligent ele-
ochi, cu altă etică şi conştiinţă că singurul personaj care există cu
parodia. Vedetele slnt despuiate mente de tehnică cinematografică
civică. Pe de altă parte, freamătul, o forţă şi o pondere demnă de con- de straiele miturilor iar platourile pentru a realiza gaguri de efect.
lşi etalează secretele. Cineaştii Sincronizarea sunetelor sau .ampla-
agitaţia, forfota mulţimii, dimen- siderat este cel al consilierului procedează întocmai acelor iluzio- sarea unui microfon pe platoul de
sionează de minune un personaj comunist, şi acesta nu face decit
Incadreze nişti inteligenţi care îşi trădează filmare devin tot atîtea prilejuri
copleşitor: masele populare. să-l exprime pe Rosi, şi ln m~u­
, ci să-l trucurile la sflrşitul experienţelor de a fabrica rlsul, procedee care
Singurul element care sublinia- ra în care n-ar fi făcut-o, filmul ar ştiind că numai aşa vor captiva ne amintesc de stilul epocii de aur
o medita· ză dramatismul unor situaţii este fi fost ratat (actorul a dat deci un spectator cu adevărat inteligent. a comediei americane:
supus ju- muzica, folosită de obicei atunci Spectatorului adult filmul îi pri-
glas-şi numai glas - unei poziţii Puţinele momente trenante din
celor 90 clnd ea ar exprima cel mai bine angajate şi angajante) . Restul per- film slnt pricinuite de secvenţele lejui eşte reîntîlniri cu o muzică
trei or~ ceea ce replica rostită n-ar putea-o sonajelor slnt simple scheme re- în care cineaştii n-au rămas fideli şi · un gen care au făcut clndva
face decît sub intenţiile realizato- principiilor amintite . Filmul este epocă, iar celui t!năr ii va aminti
zultate din contopirea unei ample
rului. De aceea tumultul, freamă­ însă o comedie muzicală clasică că jazul nu e ceva nou sub soare
observaţii şi reduceri la o singură
în bunele tradipi ale Hollywood- şi că ritmurile muzicale se nasc şi
tul mulţimii este preluat de orches- funcţiune: aceea imprimată de o-
mor ca fot ce este modă. ' In plus,
ului, comedie care are drept cap
tră, catastrofa însăşi se produqe pe rientarea lor politico-soc ială. Pen- şi pentru unii şi pentru ceilalţi
de aliş vedete a,le genului. Un
un fundal sonor de mare expresivi- tru că filmul Cu mlinile pe oraş - trio alcătuit din Gene Kelly, rămlne un vesel capitol din vasta
tate. Unele momente ale şedinţei lăslnd orice căutare estetică pe plan istorie a cinematografului, modern
Debbie Reynolds, şi Donald O'Con-
Consiliului municipal n-au alt co- secund şi făclnd să primeze preocu- no.r ocupă prima parte a genericu- prin inteligenţa comică şi nervul
mentariu declt tot unul muzical - parea pentru probleme sociale - lui, fiind urmaţi de Jean Hagen, cu care e evocat. ·
şi de minune folosit . este tn esenţă un film politic, Cyd Charisse, Miliard Mitchell, Atanasie TOMA
Mircea ALEXANDRESCU

I DOUĂ COLOCVII
DESPRE IUBIRE

ÂPJf~t~nţfe D~~~~~ ~î~~li~i~~ să-i dea o noul( perspectivă. Dec

~~~~~:z:Sa:cJ~~g~~~!i~~:na :ţ~~~
0
(atit de banal şi impropriu tradus
titlul polonez Arta de a fi iubită)
şi ultima realizare a regizorului f:ţ1 f!t:~i:;t\e o~%~~Îaa~~u~ef~h~~
Heifiţ, Ziua feric irii, prilejuiesc riţi. ttnd, tn realitate, tragicul nu e
cltevaJ1ote legate de modalitatea - izvorît din întimplare ci din greşi­
diferită de a dezbate cinemato- ta alegere, investiţie sentimentală.
grafic t ema - mereu nouă - a Aici ni se pare că rezidă confuzia
dragostei . filozofică a strălucitului studiu
Subtilul film al lui Wojciech psihologic despre iubire . Iubire
!asac~Utiid~/?\u~. :1:t~10fe ~ considerată ca factor imuabil, etern

însăşi
atemporal cu toate încercările -
iubi" . devine tema operei stlngace - de a-i justifica alterarea
ce analizează tnsuşirea individuală prin datele războiului. O tlnără
şinu duelul liric, armonie fericită, actriţă îndrăgostită de partenerul
schimbul reciproc de sentimente ei fi ascunde ani de zile, după ce
capabil să vitali zeze existenţa, acesta făcuse un act de bravură

I sloria
filmului
Istorie

scrisă
(Clntlnd ln ploaie)
sau nescrisă a
a constituit pentru
cineaşti nu numai obiect de studiu
ortativ
I
studiou italian. Era evocată cu
acidă nostalgi.e meridională preis-
toria filmului, anii de defrişare
ci şi de inspira~e. Cu cîţiva ani tragi-comică, anii pionieratului.
în urmă am văzut cu plăcere Cintind !n ploaie aduce ln prim
Cinematografu l de altădată, savu- plan epoca de sflrşit a marelui
roasă comedie realizată · de un mut şi naşterea vorbitorului, pri-
rămln din nou acasă, doar pentru elibereze de fatalitatea oarbă ce t1
tine , împăcată cu acest univers părea să- i arunce pe lndrăgostiţi,
n
strîmt?" „Atunci înseamnă că n-ai fără putere de scăpare, unul ln n
înţeles nimic şi te voi părăsi", li braţele celuilalt, şi pe amlndoi ln ţi
spune cu sinceritate absolută acest braţel e disperării. Dar există ~i n
om al !ntregului, nedeprins cu ju- filme de azi ce tratează anacromc c.
mătăţile de măsură . Dar transfor- iubirea. De fapt nici nu e vorba t•
marea femeii e totală, ireversibilă . de ace laşi sentiment ce înalţă omul SI
Optica ei asupra vieţii tn general, ci de o manifestare instinctualii.,
nu numai asupra iubirii, s-a modi- inconştientă, dizgraţioasă, impul-
sie erotică, şi nu acea sublimare
~~t :u~o~~~~~~nţ:e~~kf~'. iTo!~~!~ ce poate crea un alt om, cu •alt
clştig moral va fi fructificat în univers spiritual. Distanţa se mă­
orice lmprejurări, indiferent dacă soară cu o unitate valorică absolut
va răm lne alături de el, la Lenin- nouă: socialismul. Etica lui gene-
rează estetica dragostei. Berezkin,
fnd~p~~t :~-i p~~~ţ~nţ~-u~tnJ~ţ eroul contemporan căruia Aleksei
său pe copii cum să trăiască, cum Batalov li insuflă din mii de amă­
să iubească, cum să fie fericiţi. nunte de joc, viaţă - !ntocmai ca
Colocviul despre dragoste Intre- pictorul ce dă culoare şi lumină
prins de regizorul sovietic evolu- liniilor abia schiţate, nu poartă
ează dintr-un fin stadiu psihologic cu sine , ln sensul tradiţional o dra-
spre un profund eseu filozofic de- mă, o falsă dramă psihologică sau
SP.re omul şi sentimentul specific măcar o cumpănă de conştiinţă, ci
zilelor noastre. Şi ln aceasta constă trece senin, nonşalant, aproape ln
superioritatea, util itatea lui. lţi glumă prin faţa noastră. Nu ros-
demonstreazll nu numai cum se teşte mei o vorbă de dragosledar

:~c!i~;; d~ ~~~;~:n!1>~at~!~:~~!'.
îndrăgos tesc oamenii, ci l}i de ce şi 0
mai ales pe ce baze noi morale
intervine al~rea. Inttmplarea nu dar ce rezonanţii. profundă, de om
gratuită pentru care era urmărit vi aţă şi dragoste . Dar ce a tnţeles mai joacă a.ici un rol decisiv pentru sigur pe tot ce simte, ce glndeşte,
de Gestapo . Bărbatul - un cabot in ea din această experienţă sentimen- că fi ecare din ei era p regătit, apt ce face, capii.tă fiecare cuv!nt. Si
plin de el şi de dorinţa de a se t al ă ca să-i poată sfătui pe alţii, pentru o asemenea iubi re frumoasă, aceasta mi se pare una din cele
afirma - n-are nimic eroic, nimic ori ce tnţelegem noi , spectatorii, generoas ă; aceşti oameni trebuiau mai frumoase declaraţii de dragoste
adevărat . Nu ştie nici să- i urască filmul nu ne răspunde . Poate că să se în tllnească . din numeroasele care se rostesc pe
pe ocupanţi (deşi, ostentativ, uci- există totuşi , nemărturisită, o con- Povestea cont.emporană de dra- ecran.
sese unul). nici să-i iubească pe ai cluzie amară , ce dă lntregului film goste lncepe treptat, ca odinioară
lui. ln acelaşi timp impulsul patri- o tentă deprimantă : nu avem capa- tragedia an tică, să se laicizeze să se Alice MĂHOIU
otic al femeii apare complet estom- citatea să fim fericiţi. Şi totuşi ,
pat de lnclinarea ei pentru acest un alt creator, Heifiţ , dovedeşte
pseudoerou de a cărui slăbiciune, contrariul. Pe acest film eu I-a.ş
laşitate, !şi dă seama treptat.
numi simbolic ...
Rămîne lingă el, mai departe, din
teama de nu a fi singură, din ruşinea
că s-a înşelat, din milă omenească •.. ZIUA SI ZILELE FERICIRII*
Un om şl-a dorit să uite de toţi
~ ~~ -;or~~f!~: ':~~~!?ri!r:::i:
0
î!r
0

a ocrotirii unei slabe. Disecat


fiinţe
ceilalţi şi să fie o singură zi fericit,
ln afara şi ln ciuda oricăror lnda-
astfel pe ecran, sentimentul nobil toriri. „Există o zi a păsărilor, o
lncepe să se degradeze, dragostea alta a copiilor, de ce n-ar exista
se transformă ln supliciu, tăria ln şi o zi a fericirii personale? Ce, eu
slăbiciune şi virtutea ln viciu .
Paradoxul iubirii, dramatica întu-
necare pe care o poate provoca cel
valorez mai puţin declt un cocor?"
se lntreabă geologul venit la Lenin- c
mai luminos dintre sentimente, e grad să-şi viziteze soţia şi deci
să-şi lnttrzie cu o zi relntoarcerea
analizat minuţios, cu o iscusinţă
a detaliului psihologic, recunos- la colegii de expediţie. Dar inter-
vine un accident - scenaristul ne
cută la cineaştii polonezi. ln acest

tr~~~~;l l~!~Îez1°i~~u ceoi:f~{ (~~j


mai precis i-au inspirat). Monolo-
dă să tntelegem că e provocat de
această lntlrziere - şi iată- l pe
geolog responsabil de moartea prie-
tenilor săi. Din nou o fatalitate
"
d
n
11
gurile rostite sau nerostite (toarte
creează tragicul. Oare? Puteau să
netngrijit traduse) ale eroinei slnt
de o rarăsensibilitate şi inteligenţă. nu survină accidentul şi iubirea
bărbatului tot s-ar fi descompus cu
Se vede că filmul are ca postament
solid o literatură modernă de !nal- timpul lntr-un simţămlnt egoist, u
tă clasă. Barbara Krafftowna ştie
brutal şi meschin, de proprietate t.
să rostească aceste monologuri care asupra celuilalt, de lipsă de înţe­ p
susţin de>ele retrospective ce lmpln- legere . Nu atlt pentru că se simte !.:
vinovat de moartea celorlalţi, ci
zesc filmul şi mai ales şti e să le
glodească, să le sugereze printr-un
pentru că !şi.- dă seama de sinuci- ~
gest direct, o privire absentă, ori, aerea sa spirituală, se apucă soţul d
Alexandrei de băutură; el decade a
dimpotrivă, concentrată spre ea t1
tnsăşi. Şi atunci are un fel de
treptat fiindcă !şi realizează golul
Soţie pentru Cl

I
pudoare a revelaţiei dezastruoase, creat în jur de acest egoism primi-
pe care o trăieşte tnsă cu eleganţă, tiv, anacronic. Bărbatul egoist va
lnţelege tlrziu că nu valorează mai
ca ln scena c!nd lnţelege că a fost ci
părăsită fără nici un cuvlnt.
Interpreta poloneză trece sensi-
s~~if :~c~~~nu~o~~· J!:n~i !~~~!: un australian c.
ci
bilitatea, aproape dure roasă, de al zilelor noastre . Iar soţia li va c
părăsi, nu pentru că a lntllnit un
floare rănită, mereu vuln era1>il ă ,
altul, ci pentru că doctorul Berez-
a.
a :Feliciei, lnaintea int eligenţe i, a
cerebralităţii pe care mize ază azi
mari actriţe ca Jeanne Moreau,
kin li deschide tinerei femei o pers-
pectivă generoasă asupra vieţii : o fa-
ce . să lnţeleagă că se sufocă ln acest
c df:ie~~~I =:~!t ~bllgal~~~
oricărei pro d ucţii de filme con-
într-un tempo alert, cu clteva situa-
ţii care chiar dacă amintesc modele
celebre storc un anume haz nece-
f'.
li
G
1 10
:~~:'1~; :j~~~~i ~i~~~~ di~ c~Î~ univers casnic, călduţ şi izolat de
clocotul vieţii celorlalţi, redus la
strlnsă să acopere imperativul „re-
ţetă" ; adică pelicule uşor de impro·
sar pe metrul pătrat de peliculă .
(Exagerarea mea e, evident, con- CI
d
mai fine seismografe ale interioru- vizat, cu minimum de eforturi ştientă. ca ln orice convenţie mai
dimensiunile găoacei domestice, şi
lui omenesc, pe care ni le-a dăruit intelectuale şi materiale dar cu mult ori mai puţin artistică -
ln ultima vreme ecranul. Dar ln individualiste. Berezkin o va ajuta t1
maximum de !nea.sări. Pare tri- deci şi ln comedia ctntată şi dan- 1
acelaşi timp ascuţitul bisturiu fără. mai lntli să devină un om conştient butul plăt it gustului mediocru sată. - dar , oricum, ai de ce rlde
miţează şi fibra energică, vitală, de valoarea lui, ·u til. Iar dragostea tn clteva momente importante ale SJ
tnclinat doar spre divertisment, V
ce ar fi dat tristei poveşti de dra- lui - delicată, tandră, stimula- dar şi reacţ i a - sănlltoasă - faţă îndrăzneţei antreprize matrimo-
toare, de loc egoistă - ti va oferi p
goste consistenţă, semnificaţie actu-
ală . Eroina şi-a irosit viaţa, dar nu o sinjţ1iră zi, ci zilele - toate -
de multe experiment.e arti ficioase
ce au tnceput să tndepărteze ,Publi- ~l~!i '. ~:rfvi~~:! 'i~11.~eaa·~~~tie: 11
CI
nu războiul, ci greşita ei alegere e de fericire. Netncrezătoare, femeia cul de glod irea prea conto rsionată lui plecat tn cursă lungă etc.) . k
de vină. Nici măcar profesiunea tJ va lntreba totuşi : „Şi dacă vom a anumitor cineaşti preti nşi mo- Că e vorba de un sentimental e1
nobilă - e actriţă - nu o mai lncepe şi noi să nu mai avem ce să derni. australian de origină polonă, reve- n
poate echilibra pentru că. şi-a con- ne spunem? Dacă eu voi vrea să Scheletul-muzical ş i coregrafic nit tn ţara de baştină să-şi caute d
venţionalizat talentul cu nişte - al „Soţiei" - e ln general bine o nevastă autohtonă ori de eternul li
*)Ziua f ericirii - produc\le a atudlo- Adam dispus să-şi complice exis-
anoste .emisiuni radiofonice despre urllor Moafllm . articulat, comed ia se desfăşoară

14
·bă ce
tenţa paradisiacă de holtei, nu pe viitoarea logodnică de comodi-
:ostiţi,
mat contează. Ex i stăo perma- tatea vieţii de dincolo de ocean,
tul ln
nenţă a erorilor umane, a tenta- ln timp ce tata caută cu strg să-l
doi ln
ţiilor şi a penitenţelor de oriirină altoiască pe pămlnt eolonez. Pro-
stă ~i
cronic mai mult ori mat puţin divină, blema repatrierii există, se pare, Vă
vorba care creează amuzante încurcături ca dovadă acel emoţionant reportaj
t omul terestre, întărind zicala „fiecare premiat la Cracovia, lntoarcerea prezentăm
.tuală,
mpul-
~:ai:~ef:i ~iff:n!~i~~ ~~~iăf;J:~:~ ~~c~~~~:~!~~ă ~!~1tt~~~~~~t~~n~~ filmul
viitoarea consoartă din cel mai peripeţii inofensive şi al unui
limare „autentic" mediu băştinaş - un
:u •alt comperaj de clteva numere -
ansamblu de dansuri şi clntece reuşite - din spectacolul ansam-
e mă­ populare - prilejuieşte o strălu­ blului Mazowsze. O actriţă bună
UN ENORlAŞ CIUDAT
~solut
citoare etalare de costume şi valori de comedie, Elzbieta Czyzewska,
gene- artistice folclorice, o suită armo- şi un cunoscut interpret de roluri
ezkin, nios colorată şi dirijată din culise diverse, Wieslaw Golas, !şi dau
lel[sei de regizorul-animator al ansam- osteneala de a înjgheba un cuplu
amă­ blului. Blonde varşoviene ori cra- amuzant şi dinamic. Grija cam
naica coviene vesele cu surlsuri îmbie- vizibilă pentru coafură şi toalete,
tmină toare se perindă prin faţa ochilor Adaptlnd pentru ecran sub fi devenit insuportabil. „Bour-
la prima vedetă, şi un exces de titlul Un enoriaş ciudat, roma-
1oartă australianului înduioşat de frumu- vil, scrie un alt cronicar francez,
mimică la cea de-a doua (cu un nul de succes al lui Michel
> dra- seţea fetelor din ţara-mumă, sen- optează pentru o fire visătoare,

ţă,
sau
ci
timentele patriotice par să se ~~~fa~~fi~~~~s~i)m~~lJfi~~Jte~:~ ~r~~~z "~::nţ~~~s·~~~{izo~ă~ nu lipsită de şiretenie însă: la
retrezească in acest „cetăţean al întrucltva un spectacol muzical şi început piosul enoriaş jefuieşte
pe ln lumii" dispus - ai crede - să mine credincios seriei sale de
coregrati.c dealtminteri plin de filme {din care pomenim doar urnele cu bani, cică nu at!t
1 ros- redevină polonez. Dar surpriza prospeţime.
ledar pe cel mai important, Snobii) pentru a avea cu ce trăi, cit
comediei nu ridică şi valoarea ei :
lnită; australianul încearcă s-o convingă denumite de critica franceză, pentru a avea mai mult timp
Al. C . „demistifica toare". să se roage . Actorul este surprin-
ioase,
.e om Inocenţa este destul de difi- zător ln pudoarea şi discreţia
leşte, dl de redat ln film, mai lntli cu care-şi interpretează rolul.
1t. Si pentru că e greu s-o crezi pe Cu cit creionează mai apăsat
cele cuvint, şi apoi pentru că ea personalitatea personajului, cu
~os te reclamă o nuanţă, măcar o
SC pe nuanţă de delicateţe pentru a atlt dă dovadă de mai multă
nu fi confundată cu prostia. uşurinţă Io redarea celor mai
Jean-Pierre Mocky şi actorul mici şi neînsemnate nuanţe.
ales de el, cunoscutul Bourvil, Bourvil in roluri comice nu ·
evită pe cit pot această confu- frizează niciodată ridicolul: el
zi e şi lasă eroului din Un enoriaş îşi respectă lntotdeauna per-
ciudat un grăunte de nebunie, sonajul".

I
attt ctt li trebuie pentru a nu Mocky e mai puţin discret.
deveni grotesc. Iar acest lucru
constituie o victorie de loc El conduce cu o mină de maes-
oarecare asupra facilităţii. tru şi cu multă personalitate
Iată tn puţi.ne vorbe subiec- baletul de siluete comice, extra-
tul filmului: Georges Laches- vagante, din jurul eroului prin-

I Moscova - Genova
naye (Andr~ Bourvil) a fost
crescut de tatăl său (Jean Yon-
nel) lnt r-o solidă tradiţie de
„muieţi-s posmagii?". Niciunul
cipal. Mocky e unul din puţinii
regizori care cunosc importanţa
rolurilor secundare, care ştiu
că un Iilm se face şi cu actori
dintre ei n-a avut ocazia să
muncească !n plăcuta lor viaţă,
complementari şi că o figuraţie
O ~:iA~~: rt~~~~!tifi~m~i ~~s~ Genova purt!nd asupra sa un
mesaj de la Lenin, soţia sa cade clnd, dintr-o dată, situaţia lor
financiară devenind cam şubre­
excelentă valorează cit o vedetă .
El a reuşit să compună cu artă
co11a-Geno11a, realizat la studioul victima unor atentatori albgar-
„Bielorusfilm" de către dramatur- dişti. dă, fiul este nevoit să abdice o distribuţie de zile mari, a
fo~~sn ~~g~~~ d~ibe~~~ş~:;~e!:i
1 In ciuda acestor înghesuiri de de la vechile principii comode creat cu fantezie o serie de
întlmplări, interesul principal re- şi să-şi caute de lucru. Pentru „capete care spun ceva" . De
de publicistic<J.. Filmul - jucat - zidă, cum am mai spus, ln episodul că e neinspirat, Georges se aceea spectacolul său e închegat,
ne face impresia că ne aflăm „bătăliei de la Genova". Construit duce la biserică să ceară un unitar, egal. O comedie cinema-
tn faţa embrionului unui gen nou sfat, ca un enoriaş pios ce se
cinematografic, care pe baza unor ~Ifeău;~J:eş~~g!~ rli:~~fa~~~e~~l~~~; află, Sflntului Gheorghe. Pe
tografică de prima mină pe care
o recomandăm cititorilor noştri.
reconstituiri ajunge la o imagine ca un film poliţist. E plin de clnd se ruga cu ardoare, ln
aproape documentaristică asupra surprize duelul diplomatic dintre urna de ltngă el o femeie aruncă
evenimentului. delegaţia sovietică, în care stră­ o mon edă. Considerind că aces- R. L.
E vorba, din păcate, doar de luceşte (tn interpretarea lui Grigori ta este semnul divin, Georges
un embrion, deoarece, neîncreză­ Belov) subtilitatea lui Cicerin şi se hotărăşte să-şi asculte sfîntul
tor în eficienţa propriei sale desco- se pot recunoaşte în treacăt silue- preferat şi se face„. spărgător
periri, autorul s-a oprit la jumă­ tele istorice ale lui Litvinov, de urne de biserică. De acum
tatea drumului. Ceea ce ar fi Vorovski, Krasin şi reerezentanţii
puţut fi un captivant reportaj ţărilor capitaliste occidentale tn ~~\~~ţii~: l°:imJ;~:ge~ f!m/u~~~i
~::r::ur~tt~~c~~i ~~~~ l~ipJ~~o~!~ frunte cu Lloyd George (V. Be-
lokrov), Louis Barthou (C . Mar-
său cu poliţia intrată la bănuieli.
Am spus mai sus cit de tare
tinson).
fe!~~.t c ~r~hr~~:~~~t~~ ~0e~ă r'ifr!~~i
1
tl păş tea
pe Jean-Pierre Mocky
In dorinţa de a întregi tabloul pericolul de a cădea într-o
caracterul - chipurile - atractiv istoric, autorul n-a rezistat ispitei !arsă grotescă, bazată pe ga-
al filmului „de acţiun e". de a introduce conferinţei pe Marcel guri răsu!late. Pornind de la

-
Drept erou a fost ales un tinăr Cachin şi Hemingway, care fntr-a- o intri~ă situată pe muchie de
comunist (interpret - S. Iakovlev) d evăr au participat ln calitate de cuţit, 1-ar fi fost deajuns un
n care tşi schimbă uniforma de
comisar pe fronturil e războiului
ziarişti. Reduse tn mod fatal la
o schiţă sumară, aceste personaje
bobtrnac pentru a aluneca ln
portretizarea ban~lă a naivului
civil, cu fracul diplomatului. Ca stnt palide şi distrag Io mod inutil
prostuţ . „Dar comicul său devi-
atenpa de la acţiunea cenlralli.
~~\~~ ~a~~r1fi1i~~!~!e,p°Ci~~~l~ '. In chimb epi oduJ, aparent lătu­ ne răutăcios - şi acest lucru ne
face parte din delegaţia sovietică
tua- place tuturor - iar partida este
dele ralnic, din atelierul croitorului
la Conferinţa economică de la care li coase lui Bedlkov primul astfel ciştigată, comentează în
ece- cronica sa criticul revistei «Arts-
ulă. Genova. Era prima manifestare ln frac , e de o expresivitate art· ică
care apare pe arena internaţională neaşteptată. Croitorul ne amin le et Spectaclest . Ca prin minune
con- pe simpaticul personaj al 1ălaru ui rămlnem ln plină fantezie mali-
mai diplo maţia tinărului stat socialist
şi, de.reuşita ei, depindea recunoaş­ din Aleksandr Ne111Jki, desigur nu ţioasă fără ca vul~aritatea de
lan- terea tk facto a puterii sovietice . prin asemănări exterioare, ci prin intenţie sau de mvenţie să
aceeaşi m!ndrie pentru importan ţa
rlde
ale
Io tentativa de a cuceri simpatia
spectatorului pentru Bezlîkov, po- „politică" a muncii lor. ~hfiih~:~s~~ce!a~arl~ tţ~!i~:~i
vestirea tl ia însă „dinainte de !n filmul debutantului ln r egie fantastic", continuă să-l laude
mo- potop", adică din perioada războ­ A. Speşnev am avut satisfacţia pe regizor criticul Marcabrul.
rod- mlui civil şi a id ilei sale cu apriga de a descoperi clteva momente
hiu- Să nu subestimăm Jnsă nici
:c.).
ntal
comandant ă de pluton, Glaşa Dia-
kova (L. Hileaeva). Iar după ~~~J~~ ~u~~n~~Îi~~~~e ş f~~~:a~~Î meritul lui Bourvil în reuşita
acestei comedii. O urmă de
episodul central al con ferinţei i se cărora nu trebuie scăpată trecerea cruzime ln rezolvarea persona-
~ve­
pe ecrane a filmulm Mosco11a -
tute
'llUl
:fr!~a~1~~~e~, t~~~e cr1:::m:1~~ Geno11a .
jului, o fărtmă de micime sufle-
tească, de acreală, şi totul ar
ln trenul cu care se întoarce la Ana ROMAN
xis-

15
circuitul artei. Aceas t ă s tare d e multe gă ini c urăţate prost care se
oe:~~~~~a ~: f~n~~~iiv~l:tl'nje si! spirit s e poate numi a nti-m o l eşea la. b ă l ă b ă n e în cîrli ge . Din spatele
Exis tă în aproape tot ceea ce se ecranului se aud vocil e dumneze-
L~~fi~teIJ~ft~~il~ ~r:teu~u p~~:~'. face az i în documentar un fel de i eş ti ale preo ţil o r .
bel de argint: P9rumbelul de argin t oroare în faţa fasoane lor şi fumu- IMAGINI ŞI OA MEN I
pentru cel mai bun scurt-metraj . rilor dispe raţ il o r , d es tră m a ţilo r ,
Distin cţia ·o dato răm unui film dizo lvaţilor . Exis t ă ln t ot ce se face R eportaj la un fot ograf din
care se num eşte sugestiv ş i ş ti i n ­ azi mai bun în documentar un fel Budap es ta . Camera es te ascun sii
ţificeşt e riguros exact : Marile emoţii d e pled oarie secre tă pentru a desco- în t r-un colţ a l studi oului şi ră mîn e
mici sau Micile emoţ ii mari. Anec- per i adev ărate l e z ăcăminte ale entu- acolo din prima pîn ă la ultim a
zias mulu i omenesc, ale en tuzias- secv e nţ ă. Interesul autorilor s t ă nu
doti.c vorbind, filmul semnat de
Doru Sega! şi comentat de Eva mului bărb ă tesc, pietros , noduros, în miş ca re,ci în co l ec ţi a de portrete.
Sirbu nu este alt ceva decit un decialeentuzias mului real care n-are Primul a lbum es te co l ec ţi a mirilor .
reportaj la o .~ră d iniţă de copii nimic de-a face cu ţ op ă ial a piţi- „El ş i ea" în momentul imortali -
z ăr i i clipe i supreme. Operatorul se
în ziua serbării. Mamele işi îm-
bracă fetiţe l e în furni ci şi greieri , ru~\~ior :t;~~~~ f:~jc::~~;f!~ ~~~; a muz ă înreg istrînd nu a tît ti curil e
e m o ţi e i , cit dezum a niz area pe care
refuz filozofia film e l o r„fărăs oluţii ".
~~f~~1fP:;alf~~~~{~! ~~~~~; ~\ce~
1 1
Profe ţ i i min t. Facerea lumii nu a o adu ce s tereotipia. O m i n ă care
iau de la cap . Sala i i priveş t e, rid e, fost „atunci" , cu atttea milioan e nu i a.rt ă (d in nou mina !) aş az ă
aplaudă . Dar cum îi pr i veşt e? Da r de an i în u rm ă. F acerea lumii es t e capetele într-un a nume fel. O min ă
cum rîde? Dar cum îi apl aud ă? acum, în seco lul 20. care nu iartă dirij ea z ă privirea.
Ade văraţii eroi ai acestui film cu Iată deci mai jos ş i cî t eva Mereu ln ace l aş i pun ct. O p o run că
noti ţe care se re fe ră la citeva din n eauzit ă .cere tuturor să- ş i ume-
copii sînt p ărinţii . De fapt copiii z ească buzele. Prin faţa spectat o-
în cetează la un moment dat să mai cP!e mai interesante film e pe care
aibă o pre zenţă obi ec tiv ă. Ei exi slă le -a m văz u t la Leipzig : rului trece o pereche, trec dou ă,
numai în măs ura in care repre zin tă trec nou ă , trec d o u ă z ec i . Fi ecare
imagini pe retina pat ern ă . Esle ca BAGNOLO perech e are hazul e i. Dar ajung lnd
şi cum ne-am apu ca să film ăm t; n o răşe l itali an . Operatori ita- la fotogra f, în s ură ţe ii nu se ma i
viaţa Veneţi e i, dar nu de la nivelul lieni. P ro du cţi e R.F .G. Un repor- pot deosebi. Toa te capetele sînl
m ă rii în sus, ci aşa cum se resîrin- taj-an ch etă în preajma alegeril or .
înclin a te la fe l. Toat e privirile
ge ea in Canale Grand e. Autor ii au Operato rii îşi plimb ă aparatul fi xeazii ace laşi pun ct. Toate buzele
izbutit s ă înregistreze pe celuloid în fiecare grup politi c ş i înregis- se um ezesc. Apara tul film e az ă lent ,
reacţiil e cele mai proaspete, mai t rează, obiectiv , ca ori ce aparat
cu vo lupta te. mecaniz area mi şcă­
intime , mai nesupravegheate, mo- de luat vederi, actele fi ecăre i p ărţi. rilor .
mentele unice cind la s impla apa- Montajul organiz e az ă mat eri alul VASK A
riţie a odraslei, fiinţa tatălu i ş1 a filmat pe prin cipiul unui meci. Tema : lupta tin eretului bulgar
mamei înfrîng puterea grav itaţiei pectatorul urm ăreşte cu sufletul împotr iva fascis mului . Subiectul:
şi în cep să plut ească, să e vola- la gu r ă cine va învinge . Vi ctoria un tîn ă r il egali s t este descoperit ,
tiliz eze. Chipurile p ăr inţil o r inl co mu n işt il o r apare nu ca un happy- h ăituit de age n ţ ii gestapoului , pe
d e obicei nefotogeni ce. Pe unele end , ci ca s flrş i tul une i b ă t ă lii stră zi , prin gangur i, prin curţi .
obrazuri se văd ri duri pe care ma- comp li<:ate şi subtile. Farmecul T i n ă rul - Vaska - în cearcă să
chiajul le-ar fi acoperi t. Dar nimic acestui documentar este autenti ci- scape, da r es te în cercuit ş i de s us, •
în acest film nu es te fard at. Prh·i- ta tea, dar o autenti citate stru ctu- de pe aco p e ri ş ul imobilului , face s ă

Leipzig
rile tatălui , pri vi rile mamei, pri- rată dup ă prin cipiil e suspens iei cad ă pes te capetele copoil or o ploaie
v irile înregistrate de operator to po liţisto-psih o l og i ce. de manuscri se. Filmul are tonul
pur şi simplu pri v irile fer icirii i unui poe m, dar un poe m sui gene-
ln fi ecare privire se citesc aceste SĂRBĂTORI F ERICITE ri s, un poem care fo l oseşt e metodele
g!nduri : nu exis tă in lu me nici Tot itali an. Un film f ără co men- filmului doc umenta r. Sentim entul
Brigitte Bardot , ni ci Alai n Delon. tariu sau ma i bin e zi s un film în fin al es te că ne găs im în faţa unu.i
Pen tru mine Bri ~ i tte Bardot e care comentariul es te rea.lizat prin film de o ori ginalitate vibrantă ,
fe tiţa asta durduli e cu rochie de montaj . Subi ectul: sărb ă tori l e de dar un film care i scă nu num a i
furni că. P entru min e cel mai hu- i ar n ă. Magazine ultramodern e , scă ri e mo ţii , c i ş i î n treb ă ri. ln trebarea
mos june prim este b ă i eţaşul ' la rulante, rafturi ad emenitoare, vîn- prin c ip a1ă se r e fe ră la altcrn an\.a
ş t irb şi sîsîit care a uitat poezia. z ă t oare cu chip de cover -·girls, de material autenti c (fot ografii.,
C o mpe tiţi a de la Leipz ig a repre- c ump ă ră t o are cu mantouri de bl ană documente) ş i de in ve n ţ i e lite rară
De la lrlml1ul na1tru special zentat un fel de secţ iu ne transYersală ş i case de bani, multe case de bani (Vaska nu a ex istat. El e un s imbol).
în docum entarul mondial. Produc- care î nregi s trea z ă. Mîinile cump ă ­ Art istic (ş i nu num a i artisti c) te
ţiil e prezentate ln cadrul şedinţelor ră t o ril o r se întind mereu spre ceva. înt rebi i eşind din sa la de spectaco l ,
Ecaterina OPROIU de pro i ecţi e erau uneori foarte dife- Apar pach eţe l e cu [undiţ e, pungi dacă este acceptali il acrst a mes tec?
rite nu numai ca sub iect, ci ,i ca din hîrti e cerat ă, p ăpuşi caro inch id
nivel artistic. Unele di n documen- ochii . Casele înr egi s trează şi o CORPUL PROFUN D
tarele de lung-metraj ne apăreau m in ă num ă ră febril bancnotele de Aces t filmul e ţ de un s rert de
ceas es te probabil cea ma i tulbură­
~~tr~r:i ~ne ~îflea~e fn~~e~~~
h!rti e. Apoi din nou cascada cu
lu c ru ş oare co lorat e, cu p ach eţe l e, toare ş i ma i strani e pe li culă din
că sintem in faţa unui orator care cu pungi şi cutii . Casele înregis- is toria filmului ş tiinţifi c; poate că
nu mai poate să -şi încheie di cursul. tr e az ă , apoi din nou mina care pentru prima d ată de la începutul
Festivalul de la Leipzig a re,1>rezen - num ă ră bancnote, apoi d in nou lumii ni se f o tografi az ă nu ceva
tat îns ă un prilej binevem ca să p ach e ţe le l e. Alt e rn an ţa rev inP, me- care se petrece în afara n oas tră , ci
ne întîlnim cu o ser ie de filme reu din ce în ce mai repede, mai ceva care exi s t ă în noi : cos mosul
documentare de scurt metraj de viol ent , ma i obsesiv, ma i halu ci- n ev ă zut, n eş tiut , neexplora t pe
mare valoare ş i sp e răm că, tn nant . Pe pîn ză apar anunţuri : o să care-l re prez int ă fi i n ţa o m e n ească .
sfirşit, condiţiil e s-au copt i -au fiţi fe ri c ită num ai d acă purta ţi Primii gagarini a i acestui cos mos
răs copt pentru ca t ovarăşii no tri aceş ti ciorapi . Casele înregistreaz ă. s int operatorii francezi care au
care se ocup ă cu achiziţionarea izbutit să telev izeze şi să imprim e
s ă- şi. propun ă să ţin ă la curent ~\~~t:u'f;ci~~a;:luN!riii;{~~~~ii pe band a de celuloid , pe isajele
publicul nostru ş i cu ceea ce se bradul. Se aud e o muzi că dul ce a anatomi ei noastre inter ioare, zvlc-
î ntimpl ă în acest sector cinemato- serii de ajun. Casele î nreg i st rea z ă , netul ce lul elor, spasmele ma teri ei
gra!ic . ln felul acesta, nu rareo ri mina num ără. Apoi din nou imag in i cenu ş ii . Au to rii ne arată cra terele
vom avea reve laţi a că. „ace t sector" suave cu că lugă ri î mbrăcaţ i în bronhiil or ş i galeriile esofa gului ,
es t e în mom entul de faţă pentru violet , cu cate.drale go tice d in care ne fa c să alun e căm prin filtrele
cinematografia m ondial ă ,o zon ă răs un ă cuv intele past orului care rini chilor, ne c ufun dă în pînlecul
cheie" ; că azi documentarul r epre- ch ea m ă oamenii la î nfră ţire. Vor- în care se pet rece cel mai mare
bele răsun ă cris talin sub cupola miraco l al lumii : germinaţia. Spec-
~~fălu~fa~ , ~~i ~;:~1~ ş\ur~:i f~~~ catedralei gotice şi cuvintele bla- tatorii stau în faţa· reli efului cree-
valoare nu numai pentru cinema- jine se am estecă cu zgomotul case i rului omenesc aşa cum stau astro-
tografie ci şi pentru art ă tn ~ene ral. care înreg i st reaz ă ş i pe ecran apare nomii tn faţa fotografiilor care
Dar contribuţi a cea mai pre ţi ­ min a care nu mă ră. De-a lungul ara tă faţa inv izibil ă a lunii. Dai·
oasă pe care docum entarul o adu ce pro i ec ţi ei nu se aude nici un comen- fiorul electric care le trece prin
in momentul de faţă omen ir ii lă - t ariu. P e ecran nu se ve de ni ci un şira spinării es te infinit mai in tens,
dup ă păre rea mea - nu al îl în tex t. Se văd numai mlini le înti nse pentru c ă luna es te departe, dar
aportul cutăru i sau cut ă r ui film , ale oameni lor, ş i tn fina l se arat ă galaxii le pe care ni le aduce la
ci în tr-o anum i tă stare d e spirit pe subsolul unei fabri ci de conserve cunoşt i nţ ă acest film tră i esc in noi
care d ocume n tar i ştii o introdu c în probabil, o în căpe r cu gă i ni, n e vă zut e , n eştiute , necun os cul E: ...

16
balul. R egizorul se referă Ia llzator pentru copil, lnspl·
unele ţinuturi din sudul Iu- rat din folclorul chinezesc,
goslavie!, unde femeia se mal şi N4ie4 al regizoarei Elisa-
• t care se De ct? atlă lntr-o subordonare pri-
De la trimisul nostru ' beta Bostan, pe bună drep -
n spatele mitivă faţă de bărbat . Ska- tate selecţionate ambe le pen·
specia I Nu e !nttmplător raptul că nata demarează bine , ner-
dumneze- ţ ara gazdă s-a prezentat atlt
tru Premiul tinereţii.
vos , convingător, dar lşl Prima re acţie conclud e ntă
de . eteroclit" la festival. Acest
Rod ica LI PATTI f1~~dTut~vad1f:ea~~u~: :i:'!i
~~/a~! :::Ii";e~it~~g~;J~~e1 1.f~ ales,
- şt nu de dispreţuit - dup ă
proiectarea filmului ro-
',VJ se lngustează . Aşa Incit, mlnesc, a rost cea a publicu -
către firmele Industriale sau pe ouoă dreptate, ne lntre-
raf di n comerciale, tllmelor de scurt lui . Saturaţi de . filme negre",
băm la stlrşitul tllmulul : blazaţi şi uşor pllctlslţl,
e ascun să metraj. La t oate conferin- oare numai bărbatil di n reli-
i i ră mîn e ţele de presă care au avut
loc, autorii-regizori au des-
gia musulman ă fşl bat ne-
vestele?
~~e~!~~~~·~tt~ţfri~~~1m~:~î
~"a~~l1sr; ~~1~~e:i::~?:u~~~
la ultima 1
cris pe larg - răspunz!nd ln- Interesant ml s-a p\rut şi
ilors l ă nu treblrilor insistente ale gaze- Ludwig, semnat de regi- lor finale , bravourlle repe-
? portrete. tarilor, greută ţile lntlmplna- zorul vest-german Roland tate, au răsplătit pe autoarea
a mirilor. te ln realizarea peliculelor in- Klick , distins cu premiul Elisabeta Bostan poate mat
trate ln competiţie. Mai to ţi B .I.C.M. (Biroul de Informa· mult dec!t cblar locul cl ş tlgat
imo rtali-

TOURS, 1964
au rost nevoiţi sl ad une ban cu ţii al scurt metrajului), ln- ln palmares .
ratorul se ban, muncind ca asiste nţ i Ia tllntat Io 1964. Klick a Izbu-
it t icuril e alte filme şi completlnd cu tit un portret răscolitor, crud Happy -end
lmprumuturi de pe la prieteni, şi ciudat, dar şi destul de
•a pe care pentrn a putea da. ln s tlrş lt , Inegal al unul ţăran din Şi lnalnte de a lnchela, un
nînă care Wfirtenberg ,
a!) aşaz5
filmul Ia care unii visau de o
viaţi . Apl"!)ape toţi er au Din atmosfera cam locăr­ ~~;;~~!. d~ll~~~ă r:rri1e{~~
l. O mîn11 convin$! ca ar rt putut· tace cată de pesimism şi solitu- Etalx (Jucat de Pierre Etatx),
mal mult ,1 mal bine, dacă ... dine (ln care au excelat puţin o satiră savuroasă , spiritu-
pri vi rea. prea numeroasele tllme des- ală, Inteligentă, ţintind Io
) por un că
Cass lus Clay după victori e. AU.premii pre b ă tr!nl şi mal ales filmele şi romanele poliţist e
i-şi ume-
Tot llD p miu special al
Noapte neagr4 la Calcula al f~ d:r%aoacZ:m:e'iiîT~:.arfna ~~~
spectalo- francezului Mario Karmltz, tlmele minute ale resttvalu·
Jlll'bllul a obţinut ,1 rtlmul penibilă lncercare de a Jus-
rec d ou ă,
. F iecare
lntllnţat ln 1955 , Festiva-
lul filmului francez de scurt
tarii prezenţi - este pentru cu măiestrie metoda clni-vtri- ruJu I Krsto tan.ata,
Am/o 1Glde tw mai ail14
tUlca criza de cr e a ţ i e Io i~~oc~ttt~t d~ pv:fe:e~rg~:
că filmul lut Borowczyclt a tt-ului , beoetlelilld de IUi a- care se aril un scriitor al- nlzatorllor, care au simţit
ajung in d metraj de la Tours s-a t rans- clş tlgat simpatia tuturor , ma l parat cn slnern !zare s im•l- • · o ca.ldl pledoarie pen- coolizat) au reuşit să ne parcă nevoia să descreţească
form at ln 1958 lntr-un res-
~ se ma i
~~~~=~~:
ales după ce a rost ln lăturat tană perreeu) deelt c:lne1 scoa!A abia AP104P" de Hon frun ţ ilecelor de faţă, măcar
1tele sîn t ti vai cu participare Interna- de Ia marele premtfi at ribu it Halong Roua, un basm mora- , 1 Io ceasul al. 12-lea.
ţi o nală . Anul acesta , pen- filme art !ce de I -me-
priv irile tru a s ărbători a I O-a an 1- Iul Cassius ce l mare. traj !a un loc pe aceeaşi temi ,
.le buze le versare, organizatorii aces- Un american ş i un polonu
Cautu.< «I ~ r id ici nu Cum aratl u n .,înger" in concepţia lui William Klein
~ază len t, t ei competiţii s-au gtnd lt să apd.rd cu lorile Franţei • uo col , ci ua pan lntreg
lanseze Jnvitaţll de onoare din ~eaua care lncearcl
a mi şcă-
tuturor celor 9 clştlgătorl a l !n general, palmaresul a o- d. u cundi opin iei publice
reali!Aţile americane, Io de-
marelui premiu din anii pre- glindit Jud icios calitatea m-
ced enţi (printre care se numă ­ melor intrate ln competiţie. osebi rasismul şi necinstea d în
ră şi regizoru I rom tn Ion Evid ent, Casllim ctl mar• 1-a IDIDea managerilor de sport .
ti bulga r Popescu Gopo), dind astrei meritat succesul suprem . Pre- Jocuriu lngerilor, care pe
ubiectul : lllll'ă premiul special al Ju-
:sco peri t, t~~'ţi°1 m~tn~~i;'~a0 o:~f~J: zentat sub .pavilion• fran-
cez, realizat tn!=!l de america- r iului a obţinut şi aprecierea
aproape unanimă a critici-
>ului , pe Din păcate lnsă, filmele nul William Klein (deremar-
care au intrat tn concurs nu cat că cel de-al doilea film lor, este un fil m bazat pe
in c ur ţi. au re uşit să rid ice stacbeta premiat sub cnloriie Fran- simboluri , uşo r de detectat
earcă să la ln ă ll-fm ea scontată, nu s-au tnsă. Realizat ln desen ani-
ţei aparţine de asu. da!A unui
şi de s us, ridicat nlcl m ăc ar Ia nivelul polonez, Borowcryck) Ca• - mat, pe alocuri poate prea
ti. face să anilor trecuţ i ş i nu au ono- siuo relateau disputa (dar abstract, fil mul lui Borow-
ro ploa ie rat pe cit s-ar fi cuvenit ca- mal ales arbllnteresantele el czyck are un mesaj limpe-
re lonul racterul s ăr bă t o resc, de ani- cullse) dintre actualul cam- de : un mare NU aruncat !n
versare, al actualului resti- pion al lumii la box, negrul rata războ iului ş i a urmăril o r
mi gene- va i. Gră itoare ln acest sens Cas.•lus Clay şi recent detro- lu i. Din nou un cineast polo-
metodele a fost ş i propunerea unul cri - natul Sony Llston. Lucrat nez ne v o rb eş te despre Au -
ti mentul tic de a se re n unţa de astă tn maniera lui Leacock (cu scbwltz, despre trenurile de
aţa unu i dată la decernarea premiului mal puţin rtresc dar cu ma l d ep o rt a ţi şi despre camerel e
r ib ra nt ă' 1 criti cii lnterna ţ Ion ale, consi- Insistente că u tăr i), filmul lui de gazare. Un film Inteligent ,
1 numa. L der!nd că n ici unul din fil - K lein reu şeşte să lnfăţişe z e de o vi o l e nţ ă o s te ntativă dar
trebarea mele participante nu -l me- pe parcurs ul a 40 minute de b in e dir i j a t ă , admirabil con -
rită. Dacă s-a renunţat ln pro i ec ţi e, t oate dedesubtu. ceput artisticeş te, el a fost
tcrnan ţ a ultima c li pă Ia această pro- r ile capi ta liste a le sportului primit cu o vaţii de critica
lografii., pun ere - pentru care vota· american . Ma t elocvent ş t ş i publicul de la Tours (oare
li te rară s e ră o mare parte d ln gaze- ma I d !rect (K Jetn a ut ilizat nu se s rll eş t e s ă tlulere cu
simbo l).
is ti c) te
>cctacol,
unestec?
Vienezii De la trimisul
nostru special
i-a editat opera t e ore tică
în Stat ele Unite ale A-
tistic" , ci numai pentru
valoarea d ocum entară a
Activitatea acestui mu- al cineastului vienez care
zeu devine un eveniment poartă drept titlu nu-
~r~lu;ia~:~:i:~e~f:fţ;,i~ 1t:,~ eausct~~~c1;~1~lr ~~t
mericii , fiind socotit azi materialului . 1
sfe rt de cel mai de s eamă specia-
tu l b u ră­
;u lă clin
cinefili Ion BARNA list ln problemele crea'
ţiei eisens te in iene. De-
R etrospect iva a cu-
prins ş i un fragment ine-
dit din Jurnalul lui
ţării.
După proiecţiile des-
ner {1960) este o inte-
resantă încercare a unei
poate că altmint eri J ay Ley- Glumov, primul fi lm al chise, tn cite o sală par- noi expresii cinemato-
ncepu tul
nu ceva entuziaşti da es t e ş i autorul unui
film-studiu, prezentat în
lui Eisenstein , realizat
pentru a fi încadrat tn-
ticulară sau l ocuinţă, am
avut prilej ul să v ă d ,
grafice, iar Ct!lătoria
noastrt! africană , pe care
as tră, ci cîteva capitale ale Euro- tr-un spectacol de tea- de pildă, cut re mură torul J-am văzut doar ln lu-
:osmosul pei şi acum la Vi ena ln tru montat de el. Copiile scurt-metraj al america- cru Ia masa de montaj
ora t pe p re z enţa ş i î n so ţit de filmelor proiectate au fost nului KennethAnger , The într-o COJ?ie negativă , ni se
enească. „cJsterreichisches Film- re organ i zează un festi- co mentariile autorulu i. cele mai co mplet e adu- Scorpion rises. Altădată pare a fi încununarea a-
cos mos musem" s-a născu t din- val cu lilmele sale. Se Fil mul-s tudiu este o în- nate din cinemat ecile lu- scurt·m~traj ele realizate cestei etape a creaţi e i
care au tr-o pasiune pla ton i că. interesează de marea ple- cercare un ică de un de - mii, Vechiul şi Noul de_ Agnes Varda au tre- tînărului regizor. De alt-
~~:~u~~~{:C~~~;e~ri~ă~ vietici şi Viena asistă
imprime iadă a realizatorilor so- osebit interes . Mii le de fiind prezentat cu ambele buit ~ă.t~~acă fo cul ~pru minteri , filmele lui Ku -
oe isajele metri de peliculă pe care
re, zvic- tln ăr regizor, autor al la două festivaluri de Eisenstein le-a filmat în
variante ale finalu lui. Iz-
vor!tă din entuz ias m, re- :fo;:ţf1c~~n~~~f, d~10 !J;: ~belk~ •. carac~erizate de
maleri ei unor film e experimentale, succes. Un omagiu către Mexic pentru filmul său , t rospectiva, la care am a- chner şi Kubelka. Dintre un ~m~m reţmut, aproa-
;raterele Peter Kubelka, doreau să Melies se con cretizează niciodată terminat, Que vut bucuria de a fi in- cele mai cunoscute reali- pe mh1baţ , au fost pre-
+fagului , vadă film e de arhivă . S-au într-o re tros p ectivă Me- oioa Mexico!, au fost vitat , a dovedit r igurozi- zări ale lui Peter Kubelka zenţate ş_1 remarcate la
fil t rele tntUnit şi au găsit îm- lies. Admiraţi a faţă de ciopîrţite şi folos ite pen- tatea ştiinţifi că cu care semnalăm : Mozaik tn festivalurlle de la Mul-
pin tecul preună calea cea mai bu- Eisenstein se traduce prin- tru montajul diferitelor domnii Peter Kubelka confidenţd (1955) , o in- house (unde una din o-
ai mare nă : să fon deze ei înşişi un tr-un festival. Festivalul fil me ce nu aveau nimic şi Pet er Konlechner au or- soli t ă confesiune lirică , pe_rele s_ale_ a luat. pre-
a . Spec- muzeu de filme. Aceasta este organizat cu at!ta se- comun cu arta marelui ganizat-o. Adebar (1957) şi Schwe- m1ul pr1~c1pal al f1I~ e ­
lui cree- este pe scurt geneza in- riozitate Incit devine prac- realizator. Leyda, ln Festivalul a fost în- chater (1958), filme pu- lorexper1mentale),laB1 e-
u as tro- stituţiei care s-a impus tic cea mai complet ă re- încercarea de a re- tregit şi de o e xp oziţie a blicitare finanţate de nala de la Veneţia , la
or care cu seri zitate în opinia trospec tivă a filmelor lui face g!ndirea eisensteini- desenelor lui E isenstein d o u ă firme, dar pelicule a Expoziţia Universală de
iii. Dar pu blică austriacă şi cea Eisenstein din cite au ană , în forma ei cea mai deschis ă într-una din să­ căror valoare estetică la Bruxelles, la Knokke
ce prin m ondială. Manifestăril e fos t organizate vre odată. aut entică , a împreunat lile col e cţi e i de grafică certă nu are nimic de-a (Belgia). Stockholm, Mi-
i in tens, muzeulu i tn expresia pa- Opinia aceasta este con- materi alul film at pen- „Albertina", precum şi de face cu scopul iniţial Jano, Montevideo. .. In
J~be df~ siunilor celor doi direc· firmată şi de cunoscutul
tori ai săi. Ei ii iubesc cri t ic american J ay Ley-
tru c!teva secvenţe, în
ord inea fil mări l or, cu toa-
editarea un ei cărţi me-
nită să ofere materialul
(fapt constatat şi de fi -
nanţatorii decepţionaţi
Danemarca există chiar
un „Pet er Kubelka fan-
c in noi pe realizatorul japonez da, fostul asistent al lui te dublele, fără nic i o care nu le-au mai difu- club" .
+scule .. . 1asuj iro Ozsu , drept ca- Eisenstein şi apoi cel ce intenţie de montaj „ar- ~~c~:,Ud;~:::u fe~~~~~lufei zat apoi) . Un alt film

1'1
" n toamno aceasta, fa 3 premii fa Buenos-Aires nemişcat of unei camere,
/ cel de al IX-iea Festival etc. Au mai fost insel şi orice om se transformiJ in
internaţional al filmulu i de unele festivaluri fa care mod outomot şi involuntar
fa Cork (Irlanda), vedeta Bert Haanstra nu a mai tntr-un actor şi deci natura-
nr. I a fost nu o „stea", aşa avut de primit ci„ . de dat leţea şi spontaneitatea mi-
cum se tnttmpl/J de obicei, premii, atunci cfnd a fllcut micii şi a actelor fui stnt
ci un regizor: documenta- porte din unele jurii la alterate. Am folosit pentru
ristul olandez de ren ume Cannes, Mar de/ Plata, prima oarll o comerll co-
mondial, Bert Haonstra, de- Oberhausen sau Cork. muf/otd fa Grădina zoolo-
ţin/Jtorul a nu mai puţin de Ulti mul sdu film. lung- gică unde, cu ajutorul ei.
55 de premii internaţiona le. metrajul Ca toată lumea, am surprins reacţiile dife -
Faima de care se bucur/J şi care o obţinut anul acesta rite ale oamenilor puşi foţll
farmecul s/Ju personal deo- .Ursul de argint" şi Premiul tn faţll cu ani malele. Succe-
sebit au fllcut din el favor i- FIPRESC/ la Festivalul de sul pe care l-o avut acest
tul publicului irlandez şi al la Berlin, cit şi Premiul scurt metraj m·a determi-
participanţilor la Festival. Criticii Io Edinburgh, este nat sll foc tn aceeaşi manierii
De a.ceea, tn ultima sear/J, mai mult declt un simplu un lung-metraj tn care sll
ovaţii prelungite au salutat documentDr, reprezenttnd arllt viaţa de fiecare zi .
la Cork decernarea celor un odev/Jrot imn lnch inat Dar nu eram sigur cil
dou/J distincţii principale : lumea va fi interesată sll
statueta Sf. Finborr şi Pre- vadel propria sa viaţii de zi
miul Societllţii irlandeze de cu zi. Şi totuşi, ln Olanda
filme, filmului s/Ju Ca toată fil mul a fost un record de
lumea. Acum, tn palmare- cosel.
sul lui Bert Haanstro figu- - Cum se face că în
reazll 57 de premii, cifrll crie viaţau ui p por .t r-o filmul dumneavoastră nu
impreslonantll, de care şcoa­ ţară cu moi p ori şi se prea văd oameni mun-
la documentarll ofandezll apel declt pd • pe care să cind, oameni angajaţ i într-o
poate fi mtndrll. stai". Trebu -e spus lnsă i ntensă activitate cotidi-
E interesant de remarcat cel, pentru o realiza acest ană 1 Şi apoi lupta olande-
cd, dupll momentul de crizel fi lm, Haa'lSUo o folosit zilor cu marea„.?
imediat urmeltor rllzboiufui, aproape l exclusivitate o - E adevelrat . Dar pinii
cinematografia ofandezll şi-a ca merel co 1 ă, ca re i-a acum am felcut mai multe
ridicat din nou prestigiu/ dat posibi itcteo să lnregis- filme despre munca oame-
graţie tot mişcllrii documen- treze pe peliculă situaţii nilor, iar tn Şi marea nu
tare. ŞI dacel marele joris neoştept~. alături de cefe mai era descriam chiar
lvens tncepuse sll şi reali- moi obiş u1te. Pentru aceas- construcţia unui mare dig.
zeze filmele tn afara hotare- ta , el şi operatorul van De ostil dotiJ tnsll am vrut
lor Olandei, doull noi per- Munster ou fost nevoiţi sd sll-i ordt pe oameni ln
sonafitllţi s-au impus: Bert caute locuri, nu lntotdeouno timpul lor liber, cu micile
Hoonstro şi Herman van foarte co ode, unde sel lor distracţii. Am vrut să - i
der Horst. Abandontnd pe- oscund/J camera: ln roaba fac chiar siJ ridll din cfnd
nelul de pictor pentru ca- cu u elte a unui greldinar, ln clnd, dar nu de oamenii
mera de luat vederi, Haans- lntr-un garaj vechi şi chiar pe care-i vedeau, ci împre-
tra a sftrşit prin a -şi atinge lntr o maşină de spălat rufe I ună cu ei. Pentru că tn
vechiu/ vis de a deven i Cu ocaz ia unei lnttlni ri mtinile unui operator inte-
regizor, iar primul sllu am icale, ca oaspeţi ai unei ligent, camera camuflată
film, Oglinzile Olandei, a- familii de cineaşti irlandezi, devine un obiect periculos
vea sll obţinll Marele Premiu Bert Haanstro şi a amintit pentru cel surprins de o-
fa Cannes tn 1951 . Merg lnd c u placere de participarea chiul necruţător al obiecti-
pe drumul deschis de }oris delegaţiei romine fa ultimul vului .
lvens, acest film mllrturiseo Festival de fa Karlovy Vary, - Se pare însă că ni-
deja o puternicii sensibili- unde fil mul sdu fusese pre- meni din cei filmaţi de
tate şi un excepţiona l simţ zentat ln afara concursului. dumneavoastră n-a avut să
al montajului. De atunci, I-om cerut fui Haanstra vă reproşeze ceva?
fiecare nouă realiza re o clteva lllmuriri cu privire lntr-adeviJr, n-am
tnsemnat un nou succes. Io ultimul său film şi fa mers niciodatll prea departe
Filme ca Panta Rhei, ln activitatea sa creatoare lnln intimitatea oamenilor fil-
căutarea ţiţeiulu i, Re m- general. Deşi li răpeam maţi. M-am ferit lntotdeau-
brandt pictor al om ului, felrll milel clipe de odihnll
na sll a rllt aspectele şocante
Sticla, Grădina zoo log ic ă binemeritată în stnuf unui ole vieţii şi de aceea mulţi ·
sau recentul Ca toată lu- peisaj calm, tndulcit de amatori de senzaţional slnt
mea, s-au bucurat de o verdele crud al gazonului împotriva filmelor mele.
apreciere unanimii, fiin d Irlandez, Bert Haanstra, cuDar nu vreau sll filmez
rllspllltite fa diferite com- amabilitatea ce-l caracteri-
imagini naturaliste sau lip-
petiţii internaţiona lede pres- zeazll, s-a supus cu un site de decenţll. Pot spune
tigl u cu premii dintre cele ztmbet larg. chiar cil om fllcut ultimul
mai Importante : Oscar-ul - Ce anume v-a deter- · meu film ca un protest
american, Prem iul Acade- minat să folosiţi pentru
miei Britanici! de film, Gol- filmul dumneavoastră Co fmpotriva unor pelicule ca
den Gate - fa San Fran - tootd lumea, un ap~rat de Mondo cane sau On the
cisco, Premiul FIPRESCI, luat vederi camuflat 1 Bowery care evidenţiazll
numeroase premii I fa Mos- - Este ştiut cel o dată tocmai latura morbidll a
cova, Veneţia, Oberhausen, tn faţa ochiului rece şi vieţii .
CORK
ne re,
16 ln - Nu credeţi că în mi-o declarat deschis cil un simplu documentar, dor
mtor ultima vreme unele cate- fusese decepţionat de film, tn acelaşi timp nu poate fi
tu ro- gorii de filme îi ajută prea pentru că se aşteptase să tncodrat printre filmele ar-
puţin pe oameni să devină vodă oamenii Olan dei şi tistice de lung-metraj, neo-
mi- mai buni l
stnt nu-i văzuse declt apele. vtnd intrigă . Cit despre
- Din p6cote e odeviJrot. Acest cineva ero Pudovkin. Fanfara ş i Cazul M. P„ este
'nrru Şi uneori nu toţi morii Şi avea dreptate. Dacă aş vorbo de două comedii cu
co- face acum Oglinzile Olan- numai clţivo adori profe-
artişti reuşesc să-şi trans-
1010- dei, stnt convins că /-aş
forme filmele Tn acte de sion işti, restul fi ind nepro-
I ei, educaţie o publicului lor. face cum spunea Pudovkin. fesion işti, recrutaţi Io dife-
dife- 11 admir de pildă pe Bunuel - Şi acum , înainte de a ritele locuri de filmare.
foţ6 vă lăsa să vă bucuraţi tn Ador comedia, şi Io tnceput
co pe un more regizor,
ICCe- dor găsesc că e un sadic. linişte de căldura soarelu i recunosc cil om fost Influen-
JCest Tn ceea ce mă priveşte, şi de priveliştea mării, o ţat de „şcoalo de Io Eoling" ,
rmi- n-am făcut şi nu voi face ultimă tntrebare. Ştiu că, tn special de Alexon de r
1ier6 niciodot6 vreun film tn care tn afara filmelor documen- Mockendrick. Acum lnsll
e s6 să-i privesc pe oamen i fără tare, aţi realizat şi două nu moi cred aşa de mult
zi. simpatie, (llr6 umanitate, filme cu actori profesio- ln acest gen de comedie,
pentru cd om convingerea nişti, Fanfaro şi Cozul M.P. ci moi deg robll tn cea co
c6
I s6 că omul e func iormente bun
Tn viitor, intenţionaţi să rezultat ol observllrii vieţii
rămîneţi fidel tn continuare şi o oamenilor, aşa cum
!e zi şi cd numai circumstanţele
impuse 11 foc să devină rău documentarului sau vă veţi slnt comediile lui Tot/, de
indo lăsa tentat din nou de fii. exemplu. Dacă om sll moi
I de şi violent. Războiul, de
pildă, este doar cea moi
mul cu actori l foc vreodată vreo comedie,
bună dovadă că circum-
- lmi cunosc perfect de ea se va bazo neopllrot pe
în bine posibilităţile co şi limi- observarea cotidianu/ul.
stanţele stnt acelea co re
nu tele şi existll două direcţii Dar n-aş vreo sll tnche-
1un- denotureaziJ fondul uman.
de activitate tn care slnt lem oceostll convorbire fărll
tr-o - Unii critici au fost absolut sigur pe ceea ce o trimite cuvenitele solutllri
tentaţi să claseze Co toată
:idi- foc. Binelnţe/es, documen- cineaştilor romtnl şi tootll
lu mea în categoria ci ne- tarul constituie direcţia mo- simpatia mea lui Ion Popes-
1de- verite-u lui. $înteţi de a- jorll. Trebuie să spun tnsll cu Gopo pe care 11 apreciez
cord cu această apreciere l că uneori termenul de film tn mod deosebit pentru
1tnă
Cred că nu este termenul documentar mi se pare umorul lui de bună calitate.
uite ce/ mai propriu, tn cozul puţin limitat. De pildă,
me- de faţă fiind vorbo de ceva Ca toată lumea nu este Manuela GHEORGHIU
moi mult dectt cine-verite-
1iar -ul, tntruclt cei surprinşi
1ig. pe peliculiJ nu se ştiau
·rut filmaţi .
rn
ci/e
- Totuşi ce părere aveţi
despre cine -verite 1
c r o n c a d o cu m e n t a r u u
;ă- i - Este o simplă metodă Pasta lui atrage magnetic aparatul de mmat şi realizatorii nu
lnd de filmare, Influenţată tn ezită să pătrundă ploă aici, ln magmă. Aparatul studiază
~nii mod evident de televiziune. paleta, caută alchimia culorilor acolo, ln creuzet, .discută"
re- Personal, nu-l acord prea cu pensula, din clnd to clnd se ridică pe chipul pictorului -
dar acesta nu dă răspuns . Clucurencu nu .pozează" (cu excepţia
Tn more tncredere, pentru că, finalului care ar fi trebuit, cred, să se rezume la semni\tura Iul
1te- aşa cum om moi spus, o pe tablou), e Impenetrabil tn concentrarea sa, nu .vede" apa-
ată dată ce oamenii ştiu că ratul - şi asta nu-l declt spre binele mmulul. Răcelii fizio-
nomice li răspund exuberanţa paletei, Incandescenţa Inspiraţiei.
/os vor fi fi/moţi, obiectivita- Nussbaum a Intuit foarte frumos acest .con!llct•.
tea lor faţă de aparat şi La sarcinile şi .riscurile" asumate ar fi rost o laşitate ca ,
~!~te~~~~~f;,.1cti;~~bg~t 1:;, sig:J:,~ffod ~e:S 1~':r~rt~
de sine nu moi este 1 1
:ti-
aceeaşi. Şi apoi, viaţo obiş­
~~-~~~t~t:~ ~~aat-~!~~n~~~ţl~dn:;aif~ ~~1:i,11::f':"1<>J::ii:
1
ni~
nuitd, „co toatd lumeo" ,
nu se compune din simple naţiei noastre artistice, şi nu o cultivare a .micii culturi", o
de Informare estetică, la nivelul diapozitivului). Reuşita maximă
aspecte surprinse tn voia a filmului Iul Nusabaum e secvenţa .abstractă" de loc ermetică,

hazardului, ci ea trebuie dar nici plat realiată - a transmiterii vieţii Interioare, a rlt-
recompusă de regizor tn mulul tn culoare. Pasta e analizată Infinitezimal Io respiraţia .
im el, ln !rămlntarea-1 lndelungă; nu mal avem ln raţă portrete ,
conformitate cu odeviJrul volume, simple reflexe, ci sin tem pe deplin lntr-o lume m lrl-
rte propus. flcl, a materiei diformate lnclntător, o lume cu geologia el ,
'il- - Ideea reflectării ade- pasta părtnd că modelează vulcani, clmpil stranii, violete
I U·
vărului prin viaţa oameni-
sub lună„. Imaginaţia ne e biciuită, simţim organic transfi-
1te gurarea artei, un alt univers, - secvenţa e memorabilă .
lor simpli, „ca toată lumea", Emoţiile devin mai puţin substanţiale ln clipele clnd f.Wi ·
1 /ţi· v-a călăuzit de la începutul
tnt carierei dumneavoastră l
fg~~r~~~!~ i;; ~~~~~r;.c~r~~e~ ~~st;~~!a s:,~ot!.l~~r~rb~:
le. mulul de artă", lncerclnd să fle .cuprinzător". Montajul sparge
- Mdrtu risesc cil s-o im- cadrul atelierului şi apelează la tablourile din muzee.
pus treptat. Pe mdsu ră ce Costea Ionescu foloseşte clteva transfocatoare pentru a da
p- om acumulat experienţă, nerv acestei mişcări conrorrillate - dar, orice ar face, peste
ne mi-om dat seama cit de ~'t~~~tl~l;~t ~~ r::1Pz~~~eo ~~it~n!~;e~Jţl~~t\~~ ~'f::b.~~~ut~
ul
.st
dificil dor necesar este să
[oei filme despre oameni. ~f:i.~.ş~;~~~i:'~ ~~g~e~~ă~~~e:f:Jl~r.1~tc1~1J~:~ ~:ei~~~~
lmi aduc aminte de primo Inutil. Dar fuziunea nu se realizează şi Interesul nostru rămlne
:o constant la ceea ce e viu sub ochi, tabloul Io tonuri palide, de
1e mea realizare, Oglinzile o melancolie vibrantă, a „cofăielelor ţărăneşti". Opera din
Olande i, care - ml-om muzeu ou se Integrează viziunii aceatui (>Im. Dar ln cazul unor
?ll dat seama moi tlrziu - oameni talentaţi ca Nuubaum şi looeacu-Tooclu aceasta nu-l
declt o lnsurlclenţl stimulatoare ln ridicarea nivelului Iote·
avea o latură puternic for- lectual şi estetic al rllmulul Impropriu numit .de artă".
malistă . La Connes, unde o
luat Morele Prem iu, cineva Radu COSAŞU

19
onrundat - de cele mal lmpărţiţi, ca lntr-uo Joc - Dacă vreţi, ne-a invitat
C multe ori cu Inocenţă , sobru cum e acesta, în două Calotescu, poftiţi Io sala de

VÎRSTA INGRATĂ e drept uneori şi din vina


proastei difuzări - cu . Jur-
nalul de actualităţi", filmul
documentar este Inel Insu-
echipe, două grupe de creaţie,
tinerii cineaşti !şi propun
lllme îndrăzneţe , eficiente
ca Idei, dinamice ca ritm
vizionare.
care ne
siderăm
filmului pe
După proiecţia
să-l con·
tngădulm
cu anticipaţie un
ficient cunoscut, şi el se an· şi potrivite celor mal noi !llm excelent, de o certă fan-
gaJează - lnaînte de a se cerinţe ale filmului modern tezie şi de un nivel lntelec·
lupta cu sine - lntr-o ade· d ln punct de vedere tehnic. tual demn de culorile nevero·
Am mal vorbit de noua companie cinematografică Intitulată suges- vărată .bătălie" cu filmu I I-am v lzitat ln cele clteva slmlle ale maestrului, am
tiv .Gater" (după primele silabe ale numelor Gabln şi Fernandel). artistic. Bătălia trebu le să odă I pe care le ocupă în tr·o lntrebat :
Iată că această nouă casă a produs şiun mm realizat sub bagheta afirme Independenţa mlJ· veche vilă, la şosea, pe do· - Ce alte filme mai sint
lui Gilles Gran~ler: Vlr•ta ingratd 8ovesteşte cum un normand, loacelor de exprimare ale cumentarlştll grupei I de pe şantier?

:la~o~~~o~~~ săa~!nlr:~v~~t~r~io~: ce~t~~~r~iF1~~~~~e~)l ~o"a~~ documentarului tn contextul


artei a şaptea, profunda sa
creaţie condusă de Vlrgll
Calotescu. E vreo deosebire
- ln genere, realizăm circa
24 de filme anual. Dintre
1 1
~fm~: ~t;n~rr~~a:f~ÎJ ~~ofs)~~~ 1~~Wn1~n;~W~~ft~tlo~~~~~~e~l originalitate, capacitatea de lotre aceste grupe? Există, cele mal Interesante pro-
au hotărlt să se cll.sătorească . Nu lnalnte lnsă ca Lartlgue să -şi bată a exprima cu efervescenţă programatic, nuanţe tn ac- ducţii ln lucru citez Mirceş­
bine Joc de Normandia şi ca Malhouln sA se răzbune lulndu-1 peste noul. tivitatea lor? Ne-a răspuns tii in pastel (regizor: Radu
picior pe marselllezl. Autorii acestor filme slnt Virgil Calotescu. Hangu), Macaragiul (regi·
nişte reporteri clasici. ln cele - Eforturile noastre slot zor: Gheorghe Horvatb) ..
mal fericite cazuri, subtili alături de ale lucră to rilor - O c!ipd: norbiţi ·ne des-
eseişti, lnzestraţi cu putinţa grupei a II-a conduse de Mirel pre acest ultim fitm . ldeia tui
de a .repovesti" episoade de Illeşlu, îndreptate spre reali- figura ln ptanut studioului?
viaţă traos!igurlnd Idei , u- zarea unor sarcini comune ale - Nu . ln preajma zilei
zlnd de o putere asociativă studioului. Ceea ce ne deose- de 23 August, ln .sctntela"
şi de un simţ al realu lu I beşte din capul loculul de a apărut un articol despre
cu totul remarcabile. grupa a II·a e orientarea tot dol fratl, gemeni, care au
Ani de zile documenta· mal pregnantă spre filmul· lmbrăţişat aceeaşi profesie
rişti! au muncit ln mica lor reportaj, spre exprimarea i· - s!nt macaragii - pe şan·
.citadelă" de la Herăstrău, mediată a unor Idei cotidiene. tlerele de construcţie ale Ia-
netulburaţi de amatorii de Facem rar filme cu tematică şulu I. Ne-a Interesat Ide ia şi
Interviuri, modeşti şi lntran· Istorică ori monografic-turis- Horvatb s-a suit !n trenul de
slgenţl, departe de publici· tice. Iaşi. Aşa vom tace totdea-
tatea şi gustul premierelor - Dar aţi fdcut de curînd una, atunci ctnd ne vom tn-
festive . un film despre Ciucure11cu.? tlln i cu Id ei de viaţă apro-
piate de film.
- Ce regizori lucreazd tn
grupa I?
- Mulţi: Al. Boiangiu, E-
rlch Nussbaum, Iancu Mos-
cu, Slavomlr Popovlcl, Gb.
Horvath, Eugen P o piţă , Tl·
tus Mezaroş , Paul Orza şi
- răsfăţatul din ultima vre·
me - Sergiu Nlcolaescu.
- Nicolaescu. e, ca specia-
litate , r egizor?

\~CULISELE
- Nu. E inginer şi lncă
un Inginer formidabil. Lucra
la noi la filmări combinate.
Auzisem Cil şi-ar dori să
facă •I altceva . O datll nf·a
chemat: „ Fraţilor nm nişte
flori. .. Le-am filmat ... Veniţi
sn le vedeil". ŞI le-am vă­
zut. Ce a urmat? O primd-
tiard neobişnuit4 distins cu
un premiu UNIATEr. şi apoi
Memoria trandafirului.
-La ce lucr„azd acum?
-Filmează Banca rezer-
ve lor (co aparat ascuo~),
urmărind reacţiile pslbolo-
gice ale sportivilor oare, ln
marile competiţii, stau ln
banca Jucătorilor de re zervă .
ln acelaşi timp visează un
Zbor în infinit. un adevărat

OCUMENTAR\ll\Î poem al graţiei, al m lşcărll.


Vor rt lncercate rtlmărl spe-
ciale din
zborului fiind
avion, metarora
sugerată
imagini de balet, planarea
pescăruşilor şi vuietul nave-
lor supei:sonlce. E greu de
prin

povestit ...
- Nu ne plac filmele de a-
cest gen care pot fi prea lesne
povestite, tn care fabulaţia
e anlicipatd cu s tricteţe , ln
care surprizele sini planificate.
Poemul cinematografic-docu-
mentar e şi el un zbor tn in-
finit . Alt• noutdţi?
- O surpriză: regizorul de
!llm artistic Mihai Iacob de-
El .vedeau• pentru gene- - Adevărat . Erich Nus· butează ln documentar cu
raţia noastră şi pentru vil· sbaum, semnatar al scena- Primii paşi pe scend, o pe-
torlme evenimentele specta· riului şi al regie i a alcătuit, liculă despre tinerii care bat
culoase - ori, dimpotrivă , a· după expresia lui , lnscrlsă la porţile Institutelor de artă.
proape Insesizab ile - a două­ fn pregeneric, "filmul unui Boiangiu compune (după un
zeci de ani de efort colectiv . tablou". scenariu de Dumitru Radu
Hlrtla ziarului se tngălbe­ tn cauză , Nussbaum a re- Popescu Inspirat de... Plu-
neşte, tn memorie unele ima -
gini pălesc, numai alei, ln
plicat prompt:
- N-aş fi făcut filmul dacă
tarh) clteva Portrete paralele,
pentru care s-a mutat pentru
o vreme ln Oltenia. Slavo-
"
rolele de aluminium, timpul n-aveam ln !aţă un om. Am mir Popovlcl definitivează o
s-a concentrat tn adevăratele lncercat să pătrund , o dată toarte modernă Cronicd a creş·
Iul dimensiuni. A !ost captat cu spectatorul , ln ceva din terii.. .
şl acel „aer" specl!lc care mirajul artei marelui artist. al
- Şi Calotescu?
personalizează fiecare zi Io Clucureocu - omul, mereu - El debutează ln !llmul
raport cu vremea, cu procedee crispat, cu modestia meşte­ artistic reglzlnd un scenariu
- adesea naive - dar me- rului care s ocoteş te că e abia de Ion Băieşu.
reu entuziaste, s-a operat la tnceput-face tn film o bună - Ce credeţi cd va fi 1966
această cronicăa două de· "co ncurenţă" proprlllor sale pentru grupa I?
cenll. pe nea şteptate
ŞI lată că plnze . Prezenţa pictorului - Un an de dezbateri de d
parcă succesele o-au lnttrzlat printre tablouri ou e de clr- Idei cu ajutorul reportajului şl
să vină. Se poate vorbi despre c umstaută decorativă . Ar- cinematografic, un an de
o şcoalâ documentaristică ro- tistul se confundă cu lumea luptă lmpotrlva construcţii­
m înească. culorilor sale, se explică prin lor rudimentare - fabule, ls· Ci
Pereţii studioului au lnce· ele şi, la rlndu·I, le explică torloare uscate - pasiune
put să se umple cu zeci de dl· printr-o tncruntare a pleoape- pentru oglindirea cu exacti-
plome cucerite la marile lor, printr-un gest copilă­ tate a peisajului spiritual al
competiţii cinematografice resc, printr-o umbră de surls omului contemporan.
internaţionale. !luturlndu·I pe buze. G. T.
;,Amicii filmului" au rep unul dintre izvoarele lui de
luni unei retrospective
îngădui astfel, o „călători practică „cine-romanul" sau
lungul a patru decenii din a mule care nu trebuie bagate·
lntemeietorii cinematogratulu odem . - C1I: iale ar au devenit c!teo da tă marcă
numai un deceniu despar.te filmele mature ale zgomotos lansată pentru produse cu puţin ă
lui Clair de metrajele medii ale lui Chaplin
ori de Intoleranţa lui Griffith, iar cu Eisen-
stein, autorul „Milionului" a fost contemporan .
~~k~~~~~aÎ~1 u:::~~· a~~l~~yrf:f acla~~i
, lăstnd la o parte stîngăciile voluntare sau
Printre cei clţiva artişti care au dat cinemato- oluntare, limbajul modern nu e de conceput
gra'fului demnitate şi i-au oferit un limbaj , fără ceea ce au adus acum trei decenii Milionul
Chaplin şi Clair slnt singurii prezenţi. Clair e sa Sub aeopuişurik Parisului. Nu e vorba de
şi smgurul activ astăzi, căci Chaplin tace de anumită inovaţie tehnică, dintre acelea pe
aproape un deceniu . Poate şi de aceea e mai a t I
sau Libertatea e a noastrd s-ar put r e e care le-au imaginat ln domeniul montajului ,
disputat. Cineaştii şi criticii „noului val" Sub acoperişurile Parisului sau 14 lulie.Perioa la un sfert de secol distanţă, Griffith sau Welles .
(identităţile se confundă, mulţi critici de la E un aport estetic, intuirea mijloacelor proprii
„Cahiers du cinema" au trecut de la cronică la dele următoare - din Anglia , din Statele Unite,
de după reîntoarcerea ln Franţa - stnt toate filmului , tntr-o vreme clnd se ezita Intre nara·
re~ie) li tratează pe Clair cu duritate şi nu ţiune enzaţională şi piesA. lată un exemplu
ezită să-l clasifice dacă nu tn categoria „fabri- reprezentate. E de notat şi excelenta calitate a
copiilor oferite de cinemateca franceză. extras dintr-un Iilm mut al retrospectivei ,
cate", cel puţin printre „ desueţi". Cei doi timi•i (1926). Filmul debutează cu o
Astrei de negaţii slot fireşti şi uneori, poate, Este drumul de Ia primul la penultimul film scenă la tribunal, traduce tn imagini rechizi-
necesare ln dezvoltarea artei. „Noul val" nu şi e surprinzător să descoperi cit de mult din
toriul procu rorului şi pledoaria avocatului ,
şi-a justificat lncă !ntr-o măsură apreciabilă ceea ce va deveni Clair se află ln filmul debu- inculpatul apare ln culori contrastante, clnd
tantului de douăzeci şi cinci de ani care ezitase
~ t~f~~l d~i 1:;~:=~~~~ iJ:::ărt~~~~~~riţi~:,a~~
0 brută, clnd soţ duios, care vine acasă cu buche-
Intre literatură şi actorie. Clair a evoluat - ţelul la spate. Plnă aici, e ilustraţie amuzantA .
multe ori fără claritate ş i cu suficienţă, expo- ce-i drept - repede . A devenit el tnsuşi ln Dar avocatul timid se pierde, se tntrerupe şi
nenţii lui se arată opaci faţă de o prezenţă mai puţin de un deceniu. Parisul doarrm
~~~~ s~u r~t~~~:t~~ 'i~a~~~:t;P~~e~:ă. sl ':!i~!;ri
1
monumentală a căru i umbră pare să-i stinghe- nu are ritmul Milionului, nici graţia nostal-
rească. Dar excesul şi lipsa de gust slot orictnd gică din Td.cerea e de aur . Dar tndrăzneala
re~:~iro e~~4i·e E/eiscw~lbai ~i~~°!~\c;,r~J\~a
1
supărătoare . Supărătoare e şi confuzia Intre fanteziei, rigoarea glodirii care nu devine
modelul pe care nu vrei să-l urmezi şi negarea dectt excepţional uscăciune, observaţia ma- Dar prospeţimea, farmecul prezent există ln
nedreaptă. Nimic nu e mai şubred dectt micul liţioasă, baletul şi caricatura, toate coordo- aceeaş i măsură cu interesul istoric . Neliniştea
nihilism de „fils a papa" cu care ctţiva cineaşti natele· lumii lui Clair încep să se desprind ă din b!ntuie lntr-o mare parte a filmului occidental
acceptă doar sobrietatea lui Bresson şi tndeml- povestea oraşului !neremenit tn somn prin şi faptule simptomatic. La cei mari - Antonioni ,
narea lui Hitchcock. Pentru iubitorul de film e, mvenţia unui savant n ăs truşnic . Retrospectiva Fellmi, Bergman - e o frămîntare tragi c
retrospectiva Clair e, şi din acest punct de e ln stare să ilustreze modul cum tn operele si mptomatipă . Ar fi filistinism absurd să con-
vedere, binevenită. li dă sentimentul unor mature coordonatele persistă fără monotonie, damni aceste glasuri ale epocii noastre, pentru
valori permanente, ln stare să reziste eroziunii cu o retnnoită calitate a invenţiei. că slot prea triste . E la fel de absurd sA negi
anilor, eroziune care ln film e mai sensibilă Se poate discuta mult pe marginea acestor forţa şi inteli~enţa lui Clair. Viziunea lui nu e
dectt tn orice altă artă, datorită rolului cov!r-
:~:i~~r~~· n~ i~ităc.!i dcăs~n!î~f!a ~~-r c~~~r~
filme . S-a făcut aceasta copios şi e probabil că 0
şitor al tehnicii. - în ciuda verdictelor arogante şi grăb ite -
Au fost grupate un număr destul de mare de se va face tn continuare. Căci transparenţa şi sugertndu-i-o lui Chaplin, Clair a comparat
tilme - cam Jumătate din întreaga filmografi e filmelor lui nu e superficialitate şi ele pol uzina capitalistă cu !nchisoarea-model. Senină-
r~t:~s:isfn~t=~~~~ ~~:cţfl~b~ ~ai ~~~t~~l~ir!~~l
a lui Clair. Cite unul s-ar putea d iscuta, s -ar stimula comentarii şi unghiuri inedite .E privi-
putea propune altele tn loc. Dar selec~ia a legiul operelor de la o anumită !nălţime !n sus.
urmărit vizibil să concilieze criteriul unei pre- ln raport însă cu cele spuse Ia !nceputul acestor Retrospectiva ne reaminteşte că de patruzeci
zentăr i !n evoluţie cu acela al alegerii rilmelor rlnduri şi cu pomenitele verdicte, două obser- de ani Clair creea z ă voioşie şi graţie .
G. T. mai puţin cunoscute. Se justifică absenţa vaţii se impun. Una se referii Ia limbajul (i]. Sllvlan IOSIFESCU

21
cîteva caracterizări din scenariu pe care regizo·
CUVÎNTUL Pornită ca o poveste de dragoste, Casa netermi·
nată părea să promită o investigaţie în psiholo·
gia şi problematica tineretului nostru.
rul, realizlnd filmul, le-a considerat suficiente:
Unul mai fără speranţe, Un cetăţean disperat
SPECTATORI- Andrei şi Lia, cele două personaje centrale,
se întllnesc în faţa unui cămin de studenţi.
că nu găseşte bilet, O pereche în vîrstă extrem
de bine lmbrăcaţi, O altă doamnă, O fată t1nără
Ne-am fi aşteptat să descoperim aici ambianţa etc.
LOR exuberantă plină de tinereţe şi viaţă, marea
varietate de tipuri specifice lumii studenţeşti .
Toate aceste caracterizări, prin excelenţă
exterioare, de ordinul vîrstei, sexului şi ţinutei
Iată însă clteva indicaţii din scenariu: trei vestimentare, indică o lume convenţională,
eroi cu serviete şi flori în m1ini. Trei capete de artificioasă, fără nici o putere de comunicare.
(Urman d in pag . 1} în rest, în secvenţele de pe străzi sau din
tiă~~~s ~;~[~~~cl;~aspfro~~~1f :f~~e~~~~r~a~i!: parcuri, scenaristul lasă ambianţa pe seama
Drq11te lungi ţie, indicaţia: Cite o pereche se tnt1lneşte şi
~~~:~~~~~~:· s~~~s;~ ~~: s!a:'ch~~zinc~~e~~\~~
d1-1 - · **
Filmul e roarte slab. Ceea
ce m-a determinat al·I dau 2
pleacă sub privirile invidioa.se ale celor care mai
au de aşteptat. Cine se tnttlneşte cu cine? Ce
fel de oameni slnt cei care mai au de aşteptat?
unde trebuie şi unde nu trebuie, cite un trecă·
tor-doi, mai mult aşa, ca să fie . Străzile nu
Care din ei este iubitorul de glume şi care cel izbutesc să-şi închege o atmosferă a lor, nici
f~r':,~~el ~~st a~'~t~"!~ og::; obsedat de o ecuaţie încă nerezolvată, cine este parcurile şi nici oraşul. Totul este amorf, tncre·
foarte frumoase ,1 scena vese- intlrziatul sau, dimpo trivă , cel care a venit menit, de parcă ne-am afla tn faţa unui oraş
liei aceleia nocturne, clod · mai devreme şi are timp berechet? Nu-i prin· peste care a trecut un cataclism şi ai cărui
Octavian Cotesco cu llutarll
dupl el a lnflU••t bine tipul tre ei nici unul mai curajos, mai sigur de sine, locuitori, puţini la număr şi năuciţi, încearcă să
ia lntr·un fel viaţa de la capăt. Senzaţia de
~~~~!Y1a~ed':.Ju-r:.~ ~ şi ,
în sfîrşit , nici unul mai timid . Scenariul şi la
rindul său şi filmul omit să ne spună . Pe ecran pustiu se accentuează tn episodul şantierului.
cu toate cll tn rond nu e nimic
de el. Ca acţiune, filmul e se perindă tn consecinţă o figuraţie rară, inex· Prin reducere la funcţia de sim.plu decor, scările
llanal. Aef'leql obse"aţll presivă , obositoare prin uniformitate şi plati· ntterminate, pereţii netencuiţi, apartamentele
:~m u!~~~ :~·p?tl.'!i ~!::
1 goale şi cenuşii capătă un caracter dezolant.
tudine, tntr·o atmosferă asemănătoare celei din
preajma unui sanatoriu. Oraşul acesta ciudat face excepţie de la legile
· Anotlmp•rl *** Aceeaşi sărăcie şi imprecizie a tipologiei o
tntllnim şi tn secvenţa din faţa operei. Iată
sociale şi naturale. Aici căsătoriile au loc şi
după orele 8 seara, deşi pe tot teritoriul Repu·
Deşi eotat ca un mm 1lab
de către mulţi apectatorl ...
Secvenţele eu coplllrla fi
t:~rin~:.:i:tc:i:,~~i1:J.c:~
~igr~~~~r:o'f:. <m~,::.~:
savant) a rost eoloaaJ ...
Dr1a11te 11 nro grllle *
da~~~ r:r;apf:fu~· ~oa~~
i~r.:~: dr~a'i!l~an1t1~~l.'°~~ă
pllcut doar coregrafia, mal
alea secvenţa aceea ritmici
t~~~u~n e r~~~ut°~~ i;;c\~l!t)o
anumltl cate8'0rle de oameni
.::;, ~~m slnt denumiţi
10
ltrllnul ****
Ar fi multe de apus, dar nu
am apaţlu . Filmul e bine Ju·
cat, ln •e,ectal de actorii
~~: ~l~~~.~1:.bo!Je~;:e
Mlrutl, Corina ConstanU·
~r::'i' ~~ fo°:i!nii~~V~:!
~~b!~~ll:~r:o Peh'=~
~~~P.ln~:iaS~l"d~'::!' e:o~~
~~~~·i::~~'::e:~·~~ ~:f~:
:h,~~~:;,f~î~!n~~~î
:.:en:l'!~!n:.AJ>a8:t ~I~~~:
llel. •.
C•Dlrt din
Vidul YIOlll ***
R~sorul Vletor Illu e o
Lia: Acolo e case noastră . Piea
notorietate ln ceea ce prlvette
arta filmului. Filmul ml·• terminată. blicii ofiterii stării civile nu funcţionează declt
dimineţife, tntre orele 11 şi 12,30 (cu e:1cepţia
~~~f~~u ~1ln~~1v°!1 ~= r/;~ iilei de duminică). Deşi ne aflăm în plină
te hun. Foarte bunA seevent•
cu aratul, Jocul ln I Jflblllea· toamnă, la încep utul unui nou an universitar,
cu·BrAlla, al Corinei Constan· adică puţin după 1 octombrie, la orele 20 seara
tlneacu, al Iul N. Tomazo· peste oraş planează uluitor de multă lumină.
!::;1~n~ ·~~~!r''~l 1:~u~~~ Neposedtnd un material cules pe viu care,
mitro. Slot totu•I buni raţl ordonat şi prelucrat tn lumina unei viziuni clare
de co leali lnr care au Jucat să ,genereze opere de artă, autorii filmului
tn CaBtl 11tlenni11al4, de1pre Casa neterminată inventează totul. Ei ignoră
care voi aerle mal Jos. Deci:
G111 • termlnatl * însă faptul că, în procesul creaţiei artistice,
ficţiunea este o armă cu două tăişuri care, o dată
scoasă din sfera plauzibilului, transformă o
c
ptnlDaciacumn·am putut apune
ci vreun mm al a· idee in propria ei caricatură . Acest lucru se I
f~ul~e~~;~~n~j! ~;is~~~ceo~i ct1o~r~~nşAi~~:
nulul t tH a roit foarte bun,

CASA
deapre acell rum pot apune ci d
tmpreunl cu DraflOll• la
grade a roit cel mal prolt din
..,„„ dramatică este să introducă idei noi. Aceste
d
p
anul 196, . personaje sosesc din neant ii se înapoiază tot
Atunci clnd am vlzut rumul acolo, accentulnd ln scurta or trecere pe peli·
am lntttbat de eurlozltate ca· culă senzaţia vidului general. Astfel, în secvenţa
~6:.81.n.rec1l: b~l~:em:t~fnRJ:l cantinei, lingă Andrei şi Lia apare un viitor

NETERMINATĂ
pentru 1pectacolul ac~la : '' arhitect care, deşi se află lntr-o sală de mese ·1
ml-a 1'11pun1 el SO. aproape pustie, se aşază totuşi la masa eroilor c
noştri provocîndu·i lui Andrei o criză de gelozie
n
(judecată prin prisma relaţiilor sale de pină
~
acum cu Lia. criza lui Andrei" este Intru totul p1
nejustificată) . Avem vaga bănuială că acest D•
personat era menit să e2prime refuzul singură·
tătii. El a.pare însă ln film lntr·o postură de

DE LA SCENARIU sefenit semn, inconşti ent şi grotesc. O altă


apariţie de factură rntruc!tva similară este şi
e1
L
G
copilul de pe şantier . Bietul băieţel îşi caută
sclncind tatăl, apare şi dispare din faţa eroilor
LA FILM noştri asemenea unui personaj dotat cu puteri
oculte şi în toiul dramei sale de copil abando·

22
regizo- nat temporar, nu uită totuşi să-i spună lui el trebuie să-şi asume răspuu- trebuie să aducă„ . talentul.
derlle care li revin sau, dacă Cunoaşteţi desigur experien-
ciente: Andrei cu legitimă mindrie: „Toate casele astea nu se simte tn stare, să-şi \a de montaj a lui Kuleşov.
~isperal le-a făcut tata. Să ştii!" (este un gest frumos aleagă o altă meserie. 1. : Actorul de comedie
esl:e~J~~~~r. 'iMtels~~:li\'~ ~r,!~eş:e d~~~~~P~i :itg:'~1u şt
111 11
extrem din partea copilului, mai ales că nimeni nu-l
I linără întrebase nimic şi nimeni nu se glodise măcar am Interpretat roluri de re- regizorul !llmelor sale (de
să conteste asta). meie odioasă şi ani de-a r!n- exemplu Charlie Chaplin,
celenţă Cu desăvlrşire inedit este şi paznicul şantie­ dul spectatorii mă recunoş- Jerry Lewis, Jacques Tati
ţinutei
teau numai !n personaje le- etc.). De ce?
rului. Cităm din scenariu: „ . paznicul, un om mlnlne tataie, rele , care se- R.: Poate pentru că e roar-
. 1onală, 1
micare.
ln vlrstă, !nvaţăsă cîrite la chitară. Pe un pupitru
improvizat se află metode pentru chitară . (Ce ~păe~t~tor~făne ~~u ~~~g/"~~: ~erefue,~ :f af ~naâ~~r .g~~!t
au din tip complex I Nu numai că învaţă să etate, rn::,a,je~~ ~~cfa~~zl~ălnJ~~r.:-:: c;;~~:~,·~ă ~ă .ric;':Nu1tehri'~~
Slot actori care devin sta- ~Jn~e \~~\'!!z:;<>~1~~re~~~!
seama ceea ce evident li înnobilează pe om, dar face 1

~?.~~,~~
în acelaşi timp şi un studiu comparat după ruri numai pentru că au ln- pentru că au Impresia că n 1-
mai multe metode deodată I) - De acum înainte ~f;;,"e~it/e ecran astfel de spe- meni nu ar putea-o Iace ln
trecă­
aţi devenit actri- ~~~u cr~0;·ere~~~~u co~n~~a~ă:'J
aceasta va fi sursa muzicaltl a filmului - preci- 1
1. : Cum
:i le nu zează textul decupajului regizoral - . Se va
l~lv~ ~~~l:1C:' ~~~~~~1c~°?po- a-•1.~x8! 1 caăr~~! 1 ~~~tt
1 11
r, nici auzi din clnd ln cind melodia pe care o învaţă despre
tncre- paznicul, cind mai puternică, cînd mai slabtl.. R.: Eu nu m-am rormat tn cultul vefetet, despre „mon-
1i oraş Nedefinită, in căutare, cu note care se repetă, f~;ţ~cr~,~t~~aj~:ftai:~e~\e~t ~~~~te"aJ~ .or~::P'Jar'b.:'."r}!~
1

cărui
trcă să
fragmente de melodie care se frîng, ca stl insiste
pină să le înveţe bine (iată şi o melodie care
Corespondenta lor mel, adică am lnceput să
tac tlgura\le , apoi să spun
mes Dean, Brlgltte Bardot
etc .?
ţia de învaţă note, studiindu-şi totodată propriile sale din Franţa elte un cuvtnt, cite o !rază , o
replică, şi a.,a am lnvăţat.
R.: Nu mă deranjează de-
loc . N-am o părere specială.
erului.
scă rile
Crlnturi). Spre sfîrşitul filmului, melodia se va.
stiliza, se va cin ta bine (pe sine însăşi!) . Paznicul
ROBERT GRELIER I.: Ce părere aveţi despre Atlt doar că eu am !ost prea
lf~';{~i~ ~ir~~re;lmif~~~/~n/r~
~~odă pentru a deven i un
tentele ia într-adevăr proporţiile unui fenomen . Nu
Stanislavski prlv1tor Ia for- I. : Pentru motive, cel mai
:olant.
legile
numai că învaţă să cinte după diferite metode,
dar izbuteşte să devină un chitarist bun în
De vorbă marf!a şi dirijarea actorului? adesea economice,
R. : Nu am citit teoriile a- tlmplă ca actorii să participe
se tn-
numai cîteva ceasuri. (Dacă un simplu paznic cestor ce lebri pedagolj'i, dar ca producători la realizarea
loc şi
Repu- poate asta, vă închipuiţi ce trebuie să fie la cu Simone am lucrat cu Brecbt şi li unul film. cansldera\i că e
Conservator, la Filarmonică sau la Opera de
1
~~~ec,~;st~\t ~~unsri~ ~~pl~l u\ ~Ş~;~e~~ g~c~ ."~~ .'!~~ 11
Stat pe 11ngă care tocmai trecuseră eroii noştri I). ln Berllner-Ensemble există rău? Oricum avem mal multă
ln acest context lipsit de verosimil şi de
substanţă, Lia şi Andrei, doi tineri pînă atunci
SIG ORET„. actori lnzestrall şi actori libertate de acţiune:
nelnzestratl. Nimic nu est.: a) ln cazul ln care tema e
mal im1rnrtanL dectt expe- greu de Impus producătorilor
complet străini unul de celălalt, circulă într-o rienţa 1>ersonală. Degeaba din diferite motive (de exern-
însingurare totală. Lipsiţi de cunoştinţe comune
(cu excepţia lui Petre), de amintiri comune,
~~ u{e~d:,e :F~~1 c~r~~~ttatr,: p~u v~âfft~~~~):teJin P~~tt~~:
aceste două personaje încearcă totuşi să stabi - mai
I. : i,; ruarl<' greu . ~- Ct-1~
inu I Le ori, :;ă trJ. ieşti din
~~·~,uns~'iiţi ,1 ~<;:m c~\~.
1
~i~; _Y~~ ~1r0u~ta~ăd pş~ne';,':
-Jf11a
lească un numitor comun extrăgîndu-şi replici meseria de actor . Totu- i este cel mal bun Instrument problema 1ntoieran1e1 şi a
cu cleştele. - Vezi cum eşti? izbucneşte Lia atracţia pe care acea:ilă pro-
de lucru al actorului. Cu cit torturii tn momentul războ­
imbătrln esc, cu at!t !ml dau iu lui din Algeria).
de la bun început. Spun eu să stăm, stăm. fesiun e o exe rcilă asupra u-
nul mare uumăr de oamen i nu mai mult seama de acest a- b) DaC<1l ne cons id erăm cei
Spun să plecăm, plecăm . - Şi, mă rog, ce este prin aceasta, mal ml~
devăr. Azi trăiesc pe scenă mai indicaţi pentru a deţine
trebuie să fac? - se int e resează Andrei. Lia: Căro r ractur iatribuiţi du m -
mult mai autentic unele e- primul rol. Este un orgo liu
moţii pc care acum clţlva al actorului pe care, dacă
Nu ştiu„. tu trebuie să ştii„. (doar eşti bărbat) ncavoast ră această nf ascina-
Uite, Petre nu-i aşa (vezi, v-am aşezat pe [.ie"? ~r\;i:~~~~i. 1°~tr~ut 1i;;~u1 ~~~\~ 1!ie~~ate permite, de ce n-ar
1

R.: Puţini slnt cei care lnvăţat de la viaţă.


am îndoi pe acelaşi plan) „ . Te-ai supdrat că ar putea defini exact mese- c) lu cazul actorilor co-
le-am comparat cu Petre ? („ .) Nu trebuie să ria de actor. E greu de cate- t.: Actorul este un creator mici, dar am răspuns mai sus
gorisi t una din acele pro- al rolului sau doar un instru- la această Jntrebare.
te superi. Cu el e altceva (cu tine, prostule, e ment ln mllnile regizorului? !: Care slnt proiectele dum-
<'eva. nu pricepi?). resiun i care nu poate fi o-
Replicile sună urit, aluziv. Scenariul conţine
mologată, şi de aceea, o ana- 1/m:lin?1~P ~~~ei gl~m~~gti's~u neavoastră?
liză serioasă a ei de,· ine oa- Clouzot slntem nişte simple R.: Abia am terminat un
foarte multe pasaje de acest fe l. Regizorul le recum irealizabilă. Dacă ex instrumente. cu alţii ln !llm la Hollywood sub ba-
mai îndulceşte pe alocuri suprimînd replicile tă vreo fascinaţie , at unei ra schimb, putem fi conside- g-heta lui Stanley Kramer.
prea transparente. Pr in aceasta lucruril e nu este IJfO<lusul ceiebrilă\ li, dar ra\I cteatoril rolurilor noastre, ln primăvara 1965, voi juca
celebritatea nu este ln tol- pentru că stntem lăsa\I săra- tntr-o adaptare a romanului
se limpezesc (devin mai echivoce). Asistăm d eauna in mod exclus iv re- cern ce vrem„. Uneori po[i lui Colette, CMri, care va 11
astrei ln film la evoluţia unor simple siluete 'LUll.atul muncii . ln ceea ce li şi h1strumcnt şi creator. realizată de Ton:; Rlchard-
mă pri\'e~te, am simţit o do- ln general, rolurile mari nu son. După Drumul spre
într-o atmosferă falsă de poezie si mulată fără
să ne putem da seama cine slnt de fapt aceste
rln lă profundă de a ,Iace tea.- le creăm noi, ele există tn tnalta societate, englezil mă

}~~~~ad~~l'~â".~ :J~ n~l.t.~''. ~~rus~~i~r~ar~':t1~~rri:r••~Î~ngt_


lru'', am rost atrasă spre a-
două prezenţe, ce caractere au şi ce aşteaptă ceastă meserie, de put inţa
unul de la celălalt. Tîrziu de tot, pe şantier. clnd pe care ţi-o dă ea de a u- s d le interpretam . Noi venim rea cinematografiei lor naţio­
prima, de a da glas unor lu- cu fizicul , cu sensibilitatea oale. Nu mă refer numai
~;~tf~u~n~~~i t~~~u~a;~-~ă i~~e~~~ălep~d~!t~i)~ . rrurl deosebite. După
rea mea , dacă nu simU o ne-
plre- potrivită personajului, iar
regizorul le foloseşte după
la „tinerii rurioşl" ci şi la
spectatori. Cred că tinerii
~~Î! e!oer:fu~fi eJ/~~~~istif~:!~e c~r~~i ~~~;~~tă
1 1 voie Imp e rioasă să te urci bunul silu plac. De rapt , dacă realizatori trebuie lăsaţi s!l
ve scenă 1 este Inutil să U.- mă glodesc mal bine, nu slnt spună ce au de spus. Dumnea-
ru i. Un actor linăr trebuie st dc acord n Ici cu termenul de voastră nu slnteţl de aceeaşi
a celor două amoruri, dintre care nici unul nu
este verosimil, pune întregul film sub semnul !ie rn inat de aceas tă dorinţi ~"e'~~~l~~t ~\ci"ii:'Jci:'ru a:~~\~ . părere?
care să se manifeste ca o rune..
unei etici precare şi pasagere şi a unei frivo-
lităţi aproape obscene.
\.lune naturală şi nu ca 11J1 ~~ r~~şe~~ă ~~l~';ă ~\e~~~~l~~ P•':ttr9:"'~•v'1:~!1.1~ ~t.f1';:1';1t•J:
caprici u de adolescen ţă. a i Drept care, cred , că actorul cin•m•• 11 .CIHm•··
Judecată în lumea unei dramaturgii e lemen-
lecit tare, evoluţia Liei de la dragostea pentru Petre
la un sentiment similar faţă de Andrei, urma
fi~: să aibă semnificaţia unui sem i tur de orizont, a
unei răsuciri de 180 de grade în cîmpul eticii
tar,
eara socialiste. ln cazul unor eroi care nu au nimic
ină. comun şi care nici măcar nu intenţionează să O prind e de bărb ie, Andtti li iBlătură mina bloc oarecare. Este o id ee nobilă, specifică
are, aibă (conform ipote ze i), apariţia unor trăsături cu un gest hotărî t. Gelu rl e amuzat. / o- tel socielăţii noastre actuale. Scenariul însuşi era
co mune, a unor sentimente şi reacţii comune /ţi aperi proprieta tea! Eşti , tinerel însă incons ecve nt . ln secvenţa imediat urmă­
lare
ului ln cadrul unei etici majore nu poate fi impusă Pe urmă cei doi tineri coboan . o stradă avusese toare , eroii uitau totul şi evadlnd iarăşi în
1oră
decit de realitatea înconjurătoare, sub forma loc un accident . Se spune că o I a a Co t lovită convenţional, construiau, senini şi puri, o
unor situaţii in care aceştia să fie ob ligaţi să-şi de o maşină . Să fie oare rata care pe cările falsă poezie a naturii şi dragostei. Pentru a
ice,
dezvăluie caracterele , să se cunoască , să se înlătura toate aceste contradicţii, pentru a crea
~~~~~~~ea eat~aăg~ud6upăcr-ine
1
latll.
1 o „încarce" dramatic şi pe baza acestei experienţe o ah:t~re~~~~ caractere vii, puternice, apte să poarte pe umerii
comune să se apropi e pe planul afectului. a fost oare un accident?_ drei o e o m aşină, lor id e ile prezentului, în ultimă instanţă
se
Lia Dragostea celor doi tineri nu se putea defini Lia urcă , dar înain te de a - pe urmele fete i pentru a justifica realizarea acestui film,
une dectt in final. (Finalul scenariului era d eosebit accidentate, băiatul e e. l:rcă tn regizorul nu avea decit o singură cale. Să ceară
1ste de cel din film). Lia pornea împreună cu Petre fugă scările bloculu i. ~ună la. Anei. De eh ide scenaristu lui refacerea întregu lui scenariu' în
pe un drum opus celui pe care mergea Andrei conformitate cu dramaturgia din ·episodul citat.
tot Gelu şi, dup ă un chimb de replici, Andrei Blaier a ales însă, in mod cu totul
şi, pe măsură ce se îndepărtau, e i întorceau
eli- Andrei îl ia in pumni. Pe urmă, fUJ"i _revoltat,
mereu capelele, căutîndu-se. Saltul calitativ surprinzător, o altă soluţie. El elimină pur şi
nţa obsedat d e intîmpl.are, po e pe trotuar, simplu întoarcerea lui Andrei ln apartamentul
se realiza abia în acest moment, clnd tinerii
.tor nu mai erau împreună, dar începeau să-şi urmat încet d e maş ina in care se află Lia . La Anei, ciocnirea cu Gelu, precum şi secvenţele
iese simtă lipsa şi înţelegeau ab ia acum că, în cele
un colţ de strad ă ferul YÎrează . Opreşte Io din maşină şi de la spitalul de copii. El le
ilor clteva ore petrecute împreună, între ei s-a faţa lui. Dezmeticit. Andrei urcă. Eroii au lnlocuieşte pe toate cu una singură pe care o
1zie născut un sent iment nou, neştiut şi nebănuit. însă ghinion . Singuru l pita! din apropiere e te creează „ad-hoc". Andrei şi Lia ies in stradă.
lnă un spital d e copi i. Accidentaţii nu slnt aduşi
Nu vrem să ne hazardăm în a expl ica de ce a Mulţimea comentează accidentul. Pe nesim-
tul preferat Andrei Blaier altă soluţie, ev ident niciodată aici. Ero ii plătesc maşina şi contem- ţite un copil coboară din cărucior şi schiţează
est nefericit ă. plă vreme d e citen cli pe şirul de taţi care primii săi paşi pe planetă. Oamenii uită pur
ră­ aşteaptă cu emoţie să-şi vadă odraslele . ln şi simplu accidentul şi cad ln extaz in faţa
Există şi alte s e cvenţe ln care dramaturgia
de e ra intrucîtva mai clară. La un moment dat , acest episod există o suită de intimplări şi d e copilului care merge. Pătrundem astfel într-un
!tă Lia şi Andrei ajung în apartam entul Anei. reacţii normale. E roii încep să se definească, soi de dramaturgie absolut arbitrară, care
şi să capete un ens, o încărcătură dramatică. lasă impresia că regizorul a făcut tot ce era
Găsim aici un mediu lubric, repugnant . Lia
Ită aduce o scrisoare pentru Gelu, soţul An e i . Acesta Din lapte începea să răsară ideia unei strînse cu putinţă pentru ca filmul său să nu conţină
or se poartă faţă de Lia cu aroganţa parvenitului solidarităţi omeneşti între nişte oameni care nimic . Şi a izbutit pe deplin.
ri şi cu familiaritat ea seducătorului de profesie. abia da că s-au văzul în treacăt pe scările un.ui 1M. MOHOR
()-

23
JERZY TOEPLITZ: Cele
mai bune douăsprezece
filme documentare din
lum·e
NAN UK
ESC IMOSUL

mai bune dou ăsprez ece m me docu- minte nu-mi trecea să fac un fil m ceea ce lnsemna şaptesprezece ore
FilmulNanuk Eschimosul (Nanook
of the North}, ln regia lui Ro- mentare din lume. pentru cinema . De altminteri , nu ş i jumătate de proiecţie. La Toron-
bert Flaherty, a urcat pe ecranul Premiera lu i Nanul a avut loc tn ştiam nimic despre cinematografie" . to, realizatorul s-a apucat să revadă
cinematografului de premieră new- anul 19 22, dar marea aventură , al Acest „nimic" constituia ln felul i să monteze materialul adus. Are
yorkez „Roxy" tn ziua de H iunie cărei rezultat final a fost apariţ ia
acestui film revelat.or fi deschi z ă­
său o rezervă tip ică pentru acel
„understatement" an~losaxon . Ro-
foe o catastrofă . Negativul ia foc
de la un muc de tigară şi rodul
a anului 1.922. to partea a doua şi
tor de drumuri, a tnceput cu doispre- acestei munci tndefungate şi difi-
1 1
lli~nc14i ~1~rg~~~~r uM~;!J:~°!~; zece ani mai devreme, to august ~;~~ălte~r~ic~r:g~!m:·:e1eent~~ cile este mistuit de flăcări. Fla-
~is\~!i Jio ~~~ft:~t~~~i~e~~~
1.91.0 . La data aceea, coproprietarul 1 herty a tncercat să stingă incendiul
Boy) cu Harold Lloyd . Pentru şi directorul firmei canadiene din cu mlinile şi a scăpat cu viaţă
spectatori, tocmai această come- Toronto „Mackenzie and Man" a deprinde mlnuirea aparatului de numai printr-o minune .
die constituia atracţia principală filmat.
a spectacolului , to vreme ce poves- ~~i:::~ J1~er~;i,m~tă vl:tă t~neăr~J Expe diţia proi ectată s-a t rans-
Negativul fusese lntr-adevăr dis-
trus, dar rămăsese copia de lucru .
tirea din viaţa eschimoşilor era de ani, cu misiunea s ă cerceteze format lntr-o serie l n tre agă de Creatorul ei o prezentase de mai
tratată ca un supliment, nici mai zăcămintele de fier , tn insulele expediţi i. Robert Flaherty , lndră­ multe ori la New-York - la Aso-
bun şi nici mai rău declt cele obiş­ arhipelagului astapok, situat gostit de peisajul arctic ş i de oame-
nuite, necesar pentru a completa nii Arcticei, a plecat de mai multe ~IiJ:a ~eogat~~o:~u~Î C~'!1'u~r~!i!~i:
durata spectacolului. Acesta tre- :~î~t ~~'::~~~1e!~~~~t:n~:1i. gc~ ori spre nordul lndepărtat . tn vre- Spectatorii se arătau cit se poate
buia să ţi nă trei ore şi filmul lui trei ani mai ttrziu , to an~ 191.3 , mea aceasta ln lume se purta un de binevoitori. Toti considerau fil-
Flaherty care dura 70 de minute acelaşi sir William i-a propus lui război slngeros . Dar numai ecouri mul o mărturie despre greutăţile
g~f~Î tt~ds~e~!>~{~~~!l:î: b~~i~~
tşi lndeplinea ln felul acesta meni- Flaherty, care pleca totr-una din 1 lntlmpinate şi munca lndrăzne­
~~f:t~~lîc!~1~~ăl!to~~i !Fnr: :~:~~~
rea. Iar faptul că era un fenomen ţului explorator . „Dar filmul nu
neobişnuit şi că aducea elemente Experţ ii firmei „Mackenzie and era de loc ceea ce dorisem - scrie
noi tn arta cinematogpafică , nu inventie nouă şi modern ă" - un Man" , recunosctnd meritele desco- autorul ln am intirile sale - nu
aparat de filmat . C ălătorul a accep- lleririlor făcute de trimisul lor
~~~~~s~?1 p~ l~~t\ti~e~ch\~!:~~ ~=
0
spunea nimănui nimic la acea dată , tat propunerea fără prea mare (minereul de fier se ~ăsea acolo ln
~~i~!f~Pt~ă~~~i d~~~~!~~~~~~ dş~ entuziasm, consemntnd Io urmă ­
toarele cuvinte un moment crucial
cantit ăţ i mari), au 8.Juns totuşi la
concluzia că exploatarea acelor ~l~g!ina~:~~uÎ~e v~~e~!-~f~b~:~
atlţia de ani, nimeni nu şi-ar per- - după cum se va vedea mai zăcăminte era ne rentabilă . Şi apoi vatorului, ci aşa cum se vedeau ei
mite să treacă B4iatul bunicii pe
lista celor mai bune comedii ale
tuturor timpurilor, tn schimb Na-
ttrziu - din viaţa sa : „Aşadar am
cumpărat un aparat de filmat, fără
altă intenţie declt aceea de a face
~!~io~: ,i::aL:~~~e~zb~i~Î~irm'.
oele existente sat i sfăceau necesită­
!(~~ ~:~~c~~ă dnJ:i:s d: l~~~uu~Î
lntr-un mod cu totul diferit" .
nuk Eschimoaul s-a clasat pe locul cu ajutorul lui unele n otări asupra ţile industriei de război. Ca unic Organizarea unei noi expediţii
tntti la plebiscitul organizat ln rezultat concret al anilor petrecuţi
~eţ~!ăr~l~~e~~~ă ~ă~;~~e~ t!f1!~
şi lnzestrarea ei ln vederea nevoilor
octombrie 1.964 de către Festivalul 1
de la Mannheim, cu privire Ia cele nim oameni interesanţi. Nici prin ~~r~~p~il: a~ ;lJ~~ed~ pl~lo:!:~ ~I~~'f::Wnt~cseă ;~e:~~ u~npr~t~c~
zăcămintelor de fier şi nici activi- tătorul dispune de capacitatea unei
tatea artistică, ci descoperirea oa- empatii, ceea ce lnseamnă că are
menilor care în tot timpul vieţii posibilitatea să fie intrcdus într-un
lor se învecinează atlt de aproape mediu cultural străin, lntr-o moda·
cu moartea , Incit ştiu să găsească litate străină de a privi lumea.
forme neobişnuit de nobile pentru Corespondentul acestei metode
prevenirea ei. O adtncă dragoste sociologice '\ observaţiei cu parti·
caracterizeazA atitudinea creatoru- cipare este în creaţia cinematogra-
lui faţă de eroii săi. Ar putea părea fică metoda camerei cu participare ,
un paradox, dar este un fapt bine aşa cum a descris-o Luc de Heutsch
cunoscut că Flaherty a învăţat de şi pe care fără îndoială a descope-
la eroii săi că artă înseamnă să rit-o Robert Flaherty. El i-a de-
relevi frumosul conţinut în reali- prins pe eschimoşi cu aparatul de
tate: ln oameni şi tn viaţă. S-ar filmat, a făcut din el un instrument
cuveni poate să adăugăm - în viaţa de utilitate zilnică şi a dobîndi ll
şi Io oamenii nealteraţi de civili- astrei rezultate neobişnuite pentru
f:~x~~n!~~bf::;iiţ!ri~itl~~i~: că slnt şi autentice şi precise .
Tn Nanuk - după cum scrie
tipul personajelor lui Jean-Jacques Lu1. de Heutsch - apar actori
Roussea.o . volum&:i care, fără art iCicii
Folosind tocmai aceste metode de ori înşelăciune, !şi prezintă de
~~~Jitj~~ h~~~:~e· ·~rFl:~!~iy"~~~~
dt"Scoperire a frumo ului existent 1
Io naturi, Robert Flaherty a fost
numit pe drept cuvlnt latăJ fil- loghează cu ei, colaborează cu ei
maJui documentar to forma lui lndeaproape şi . ln felul acesta,
pură , sublimată . Lucrul acesta a printr-un efort comun, apare pe
ta! :ric~!~i!!i rr:;:te~ l8.n~~
destia, poate chiar umilinţa . ici-
ecran portretul sociologic al eschi-
mosului. In tnsuşi procesul reali -
zării filmului apar în mod lim·
odată nu şi-a permis s ă-i lnveţe sau pede trei etape, aceleaşi ca în
să-i educe pe eroii săi. Intotdeauna cercetări le sociologului : observarea
el s-a pliat voinţei oamenilor pe _materialului, adoptarea cercetă­
ca.re i-a prezentat pe ecran . torului de către obiectele în obser-
Eschimoşii care apar ln Nanuk vaţie (Flaherty devine unul dintre
i spun tn propria lor limbă - locuitorii obişnuiţi ai nordului lnde-
innuit, ceea ce tnseamnă tn tradu- părtat şi lncetează să mai fie un
cere - noi, oamenii. ln afara lor, exotic venit din altă lume) şi. ln
ei nu cunosc alţi oameni. Albul stlrşiL , instituirea dialogulm Intre
este pentru ei o făptură tot aut cei care · ob3ervă şi cei care slnl
de exotică ca pentru un londonez observaţi. Filmul devine ln felul
sau paruian un locuitor din Marte . acesta nu numai o relatare , o
Pe indie"ii-piei ros ii, cu care se ln- de>criere, dar ln acelaşi timp o
tnnesc din clnd tn ctnd, nici nu-i punte de legătură Intre cei descrişi
consideră m ăcar drept reorezentanţi şi lumea exterioară. Asta şi inten-
llisOf'ciei umane. Innuiţii consideră ţionase Flaherty: să stlrnearnă
că lumea lncepe şi ~flrşeste cu ei. mteresul milioanelor de spectatori
Tot ceea C'! se petrece dhcolo de pentru lumea lndepărtată, necunos-
Cercul Polar, dincolo de lnti'su- cută şi totodată atît de umană şi de
rile albe de zăpadă - ţi'le de dome- nobilă a nordului îngheţat.
niul basmului, e un produs al Toate acestea le ştim astăzi, după
ima!{inaţiei. · patruzeci de ani din ·z iua premierei .
Robert Flaherty descrie tn m'ld C!nd , a apărut Na1!uk pe ecran,
impresio nant felul tn care şi-a tn Statele Unite nu exista o critică
luat rămas bun de la Nanuk. Eschi- mai serioasă . Recenzenţii expedia-
mosul nu putea fnţele~e cu ce scop s e ră filmul ln cîteva cuvinte, de
a fost turnat filmul şi ce ~e'ls avea cele mai multe ori laudative. Sin·
să fie arătate altor oameni colibele gura excepţie a constituit:o criticul
lor de zăpadă şi vhătoarea de şi dramaturgul Robert E . Sherwood
morse. Astea slnt doar lucruri
dintre cele mai obişnui•e, binecu- ~;.j f~fi}l~h~~;o~~el:rt~~~);.j :;.~
noscute tuturor, tn to<1.tă lumea! intitulat „Cele mai bune filme din
, 'anuk asculta cu evidentă neîncre- stagiunea 1922 - 1923" : „ ln sta-
dere explicatiile rc~izorului cum giu'!ea trecută au fost puţine sur-
că filmul va fi prezentat ln cinema- priz e, pJJţine stele revelatoare şi
tografe, mari, vizitate zi'n ' c de puţini regizori cu reputaţie bine
mii de spectatori. Se şt ' e doar că stabilită . Nanuk e singura excepţiP
ore tor care să-ţi pună la dispoziţie eschimosului Nanuk , a fam iliei sa.le nu exis tă case mai mari declt un d e mnă de a fi amintită. A luat
ron-
•adă
Are
~~?cÎ>~ sfl~;~~if:m c~=~k~~:~~ şi a tovarăşilor săi de vl~loan .
Lupta cu foamea şi cu frigul , iat.ă
~iglu" eschimos. Iar atunci clnd
Flaherty a plecat spre sud, eroul
na,tere din nişt e surse necunoscute
pln ă acum (căci cine a auzit în
nu-l interesau astfel de expediţii. principalele elemente dramatice al filmu lui era uimit că făptura aceea lumea filmului de>pre produc;i-
foc Aşa cum se lnttmplă adeseori tn acestei relatări autentice desp lorii Revillon-Freres? - , .n.) şi c
albă - Cablunac - părăseşte
1dul viaţă, rezolvarea favorabilă a tutu- munca, grijile şi bucuriile vieţii lumea . . cu totul originală ca formă de expre·
!ifi- ror dificultăţilor s-a datorat unei cotidiene tntr-o familie obişnait.ă sie. Au ex istat numeroarn film e de
Fla- Doi ani după terminarea filmu-
simple tnttmhlări. La un cocteil de eschimoşi. Filmul nu foi lui, Flaherty a aflat despre moartea călătorii, foart e bune, multe sce-
diul
iaţă ~:~l~~·l F4~i:::: ~~f!1t~lnj! ~= nici scene romantice care na lip-
seau niciodată din filmel e exotice
eroului său, curajosul Nanuk. Muri-
se de foame ln timpul unei vlnători
narii excelente, dar a apărut un
singur film care poate fi numit cu
firma de blănuri „Revillon-Freres", hollywoodiene, nici nu ridica im- de reni. La acea dată, filmul rula adevărat mare . Este vorba de
dis- iar acesta l-a prezentat coproprie- nuri de laudă omului alb (citeşte şi ln ţările în care trebuia să i se Nanuk Eschimosul. Nu poate Ci
cru. tarului imperiului de blănuri, lui negustor şi traper), care aduce w.ş. explice publicului că albul care lnchipuită o listă cuprinzlnd celo
mai „Big boss", Mr. John Revillon.
lso-
lto-
Fraţii Revillon au găsit interesante
proiectele călătorului-cineast. Un
f:~:~i~f.r l}!~!;t;i ~:::!s~:~:i~~:
tea reprezentanţilor firmei „ReviJ-
acoperea ecranul era \ln fenomen
natural ciudat, numit zăpadă .
mai bune filme ale anului în curs
sau ale anilor reprezenttnd scurta
eni. Ar fi greşit să reducem valoarea istorie a cinematografiei, din cu-
asemenea film ar fi putut constitui lon-Freres" c11 totul în treacăt , p filmului Nanuk numai la momente prinsul căreia să lipsească Nan1tk.
1ate o excelentă reclamă pentru activi- marcase numai prin ctteva scene de natură artistică, emoţională .
m- tatea lor şi totodată un argument ln scurte cumpărarea de bl ănari Ia Astăzi, ln perspectiva anilor, apare
O listă fără filmul lui Flaherty ar
fi incompletă . Aveam de-a face cu o
ţ ile concurenţa cu o altă forţă tn dome- agenţia lor. In schimb, !şi tndre limpede că Robert Flaherty a fost dramă care produci: o impresi e
me- niul blănurilor, cu asociaţia cana- tase întreaga atenţie SP.re condi- pionierul mmului ştiinţific-socio­
nu mult mai puternică decit toate
crie ~~an!u~~iso~9:0~Y e~~~St(ii" ~Î ţiile de viaţă ale oamemlor can s
străduiau să -tnfrunte forţele na-
logic, că a creat o şcoală care a
găsit adepţi şi discipoli ln toate
dramele născocite, pentru că este
o dramă adevărată. Nanuk nu a [ost
nu Robert Flaherty, utilată nu numai turii. Lupta grea, cotidiană pentru ţările lumii. Evident, fără să o
un actor care ioacă un rol şi
~=
cu un nou aparat de filmat dar şi doblndirea hranei necesare lam i- ştie, totuşi cu cele mai bune rezul-
cu aparate de laborator şi proiecţie, pe care-l uiţi tn chpa cînd interpre-
1int şi-a stabilit baza de operaţiuni ln !~ei~s~~~~ ififi::~/a f: c~~;is~ tate practice, a introdus ln munca
cinematografică binecunoscuta şi
tul lşi schimbă maşca. El insuşi a
ser- localitatea Port-Harrison, la cea credincioasă, realll, cit se poate de încercata metodă a cercetărilor fost un eschimos care lupta să-şi
m ei menţină viaţa . Nordul nu era pro-
~~~~~r:~~rm:f:n~~i~~~ţl::fnă:
autentică a imaginilor vieţ ii din sociologice numită şi metoda obser-
1uie nordul tndepârtat, trebuie căalat.ă vaţiei cu participare. Ea constă ln dusul mecanic al unor maşini care
a şi firmei „Revillon-Freres". Acesta a originalitatea şi totodată valoarea aceea că observarea fenomenului stlrnesc vlrtejuri de vlnt şi zăpezi
de htrtie . Era nordul adevărat, crud
ne~~~t:~F~a:e!~~m~l~.a cum scrie ~~: ~:;:~~~t ;ee căl~~o: s:r:~!li~
fost tnceputul filmului Nanuk E•-
! iţii chimosul . şi de o forţă uriaşă . " După patru·
ilor tate cu alţi „actoriP. la procesul de
~~~vr~~ :!~e~~~ d~a1:t:µ y:~
Robert Flaherty s-a întors ln 1 zeci de ani cuvintele lui Robert E.
Statele-Unite dup ă doi ani, adu- cercetare . Sistemul observaţiei cu Sherwood nu şi-au pierdut actuali·
tec- cînd cu sine o povestire din viaţa mai importantă a fost nu căutarea parti cipare duce la aceea că cerce- lalea .

25
e
e 1a
kazan
una din personalitAţile cele mai
marcante ale lumii teatrului
şi cinematografului american din
ultimii 20 de ani, rAmlne fArA
!ndoialli realizatorul-scenarist şi
producAtor Ella Kazan. DacA esen·
ţialul muncii sale s-a axat lntot-
deauna pe teatru, anul 19~~ l-a pus
pentru lntlia oarll ln contact direct
cu filmul.
Anii de ucenicie şi i-a fAcut ca
regizor al unui teatru avangardist
de comedie din New York. Şi-a
continuat aceastA activitate şi dupA
război clnd, lmpreunA cu Lee Stras-

28
berg, actor ti profesor de artl dra- interes, niciodatll dezminţit, asupra nunt, tmi acriu singur scenariile,
matici, a fondat fi condus secţia caracterelor umane tulburate de ml ocup de producţie, montaj ti
experimentali de la Actor'• Studio . vicisitudinile aocietllţii tn care erau de toate celelalte operaţii pe care
De curlnd l •·a lncredinţat un nevoite sl trlliaacl. Şi, ln stlrşit, le necesitll finisarea lui. Teatrul
teatru recent lnfiinţat numit Cen- lncununarea carierei sale o repre· este mai clement, mll obosette mal
trul cultural Rockefeller din New zintl ultimul allu film Ameriea, puţin.
York. America, lntr-o oarecare mllaurll pro· - Cti. filme aJi lurnal ptn4 ba
Se poate apune despre Kazan el fes iun ea sa de credinţii ln. viaţii. El pr•unt?
este un om de teatru care a desco· intenţioneazll sll lllrgeascll. cadrul - 15, dintre care Jumlltate le-am
perit fi format un mare numlr de acestui film, transpunlndu·I lntr-o semnat fi ca producllţor.
artifti de talent pe care a ttiut să-i trilogie, ln care cele doull pllrţi - Cu mulu aatisfacţiil
orienteze spre cariera clnematogra· care vor mai urma all povesteaacll - Depinde la ce soi de satisfac·
ficl. Printre acettia li amintim pe aventurile tlnlrului Stavros ajuns ţii vl referiţi. Plnll acum am obţi.
Marlon Brando, Paul Newman, ln America, şi etapele prin care va nut doul „Oscaruri" pentru On
Eli Wallach ti Carroll Baker, flrl trebui sll treacll lnainte de a ajunge .IM Wakr(rontşi pentru Gentleman'•
a mai vorbi de James Dean, idolul · Ia o situaţie mulţumitoare. Âfrwntnl. Mll interesează lnsll mal
tinerilor americani, a clrui moarte
* mull succesul de public.

I
premâturl a pus capllt unei cariere Elia Kazan a venit la Karlovy - Şi Ameriea , Ameriea l
cinematografice care se anunţa din Vary pentru a prezenta acest film - . „ ei te istol'ia unei familii,
cele mai strllucite. ln afara competiţiei (America, mai preci& cea a familiei unchiului
Elia Kazan aparţine acelui număr America este deţinlltorul unui Mare meu. Nu, nu este vorba de pro·
restrlns de regizori americani a Premiu la: Festivalul internaţional pria-mi biografie cum au fost mulţi
clror existenţi nu se leagl de de la San Sebastian). Dinpuţinele tentaţi st o creadll.. Este adevărat
Hollywood fi care ln conaecinţl !fi ore pe care Ie-a petrecut realiza. lnst ci filmul - la care am lnceput
torul la Karlovy Vary, i-am răpit

lD
pot alege cu griji subiectele filme· l mă gtndesc abia dupll moartea
lor. clteva clipe pentru a-i pune unele
taWu i meu - este inspirat din-
lntrebări.
ln primii ani de dupl război, tr-un volum autobiografic pe care
Kazan adat dovadl de mult curaj, - Ne pukţi 11orbi puţin dapre l-am publicat mai de mult.
abordlnd ln filmele Boomeran1 bio1rafia dumnea11oa11rct allt de
- ln comparaţie cu celelalte filme
(19'7), Gentleman'• aireement (1948), inkre1antlt l
ale dum.ntaP00111'4, aceaat4 cronic4
Pinky (1949), problemele toarte spi· - Slnt grec dar m-am născut la u familie aparţine unui atil cu
noase ale aplrll.rii drepturilor civile Istanbul. Familia mea a emigrat lotul tlifoit de lol ce aţi fifcut pini!
fundamentale fi mai ales ale discri· ln Statele Unite ctnd eu n-aveam ll<:Wn.
minllrii rasiale. Mai tlrziu,lmpreunl declt 4 ani. Mi-am tllcut studiile la
- Este adevărat. Mll simt lnsl
New York iar mai apoi le-am con-
cu prietenul alu, scriitorul fi scena·
tinuat la Universitatea din Harvard.
rome atras de astfel de cronici de
ristul american Budd Schulberg, famil ie pe care eu le găsesc de-a drep·
el a aruncat o privire criticii asupra - A11eţi o pref4tire 1pecial4 pen· tul pasionante. Povestea unchiului
mai ll'u lealru iau film l
iilui culiselor fericitei vieţi americane meu se bazează pe note, documen·
(On llM W akrfront tl A man in - Nu, adică n-am lnvăţa t cu te, anecdote, amintiri pe care eu
din nici un fel de profesor. Am venit
fărA the crowd). Dintre adaptllrile dupl le-am adunat şi care au constituit
opere literare tl dramatice, menţio­ spre teatru lmpins de un elan pe tn primul rlnd materialul care m-a
. şi care nu mă pricep all vi-l explic
sen- nllm romanul Iul Steinbeck TIM ajutat la elaborarea clrţii t.i abia
ştiinţificeşte. Probabil că am ti
1tot- Ea.1 of Eden (1955), ln care realiza. mai tlrziu, după cum v-am spus,
puţin din ceea ce ln mod obişnuit
pus torul a fost atras ln deosebi de numim talent„. m-am gtndit ti la film. Acum inten·
rect soluţionarea dramaticii a relaţiilor ţionez sll. merg mai departe, sll
- Preferaţi lealrul iau filmul
de familie fi a conflictelor genera· scot mai mult din această poveste.
- lmi lmpart viaţa Intre amtn-
l ca ţlilor dominate de prejudeclţl rell· două ti ln tot timpul carierei me e
- Care 11a fi 11ii10rul dumnea.
diat gloaae. ln transpunerea dramelor P001tr4 film?
11.m procedat la fel. Evident, filmul
Şi-a lui Tennessee Willlama Un ll'am11ai !mi rllpeşte mult mai molu. vrem - Din nou cronica unei familii
numii dorinţ4 (1951) tl Babv Doll pentru cil lmi place sll pregălae la care am ti lnceput sll lucre1.
upă
.ras- (1956), el a·a aplecat cu acelaoi multll minuţiozitate fiecare a.ml- Rodiu LIPATTI

Călătorie
in Ju„ul
I u m I I

27
Greta Oarbo revine pe ecrane ! anunţi revistele de
~~c~~~~:~ea gec~ r~t!'i!1tit~u.ii:,:_\~~1~f.~~~~i
3

mare star al tuturor timpurilor•, cum o numeşte


Orson Welles, .sfinxul" care a uluit milioanele de
spectatori prin hotlrlrea unici de a se retrage ln
plini frumuseţe el ilorte, prlzonlerl a prof'lulu l
~~ll ::~· ~~r!:f:' c~ne~:tJ:.~~~~,tou acf!~u:~fe
divin".

Daniela Rocca. Am văzut-o lntr-un singur rtlm ,


i1.,.;/ f1a~::.:~·OFti:i'.:'ri\"ufe r~t~.J~li Fc6~1~~~
0

Zlnnemann) care deecrle urmlrlrea unu l rev olu·


tlonar spaniol tntors pe ucuns ln ţară ( Gregory
l>ecl<) de către un pollţl•t (Anthony Qutnn) a pri·
leJult un mare acandal n Spania din cau:r.a ... Dani·
elel Rocca. Aceaata 1u1Une rolul lrumoaaet Intre·
g:~~~1Mil~:~~~~I. ~~ !!.:r;r: 1~~'1!~:~i:
1

Că e un Imoral - nu·I nimic . Dar 1l rte acuzat de


Richard Burtnn a Imbricat sutana preoţească . luare de mttl - ah, nu, aata·l prea de tot - pare
Pentru a treia oari, de attrel, anul acesta : a fost d 1pună cenzura 1pantolă . ŞI a Interzis rtlmul.
:r~~~f1~c3fn dJ.0°::1~erfu~.1f f:i'&:nd~~~P~.;~r~~
turneazl acum ln Franţa, Burton lnterpreteazi rolul
unul pastor cu principii foarte severe care se lndrl·
gosteşte &I este Iubit de o ciudat ă pictoriţă (Llz
Taylor). Regla o semneazl Vlncente Mlnnelil .

28
INFORMAJII
::::u: =·· :':~1
~u~t.~r 3=1nl:a':fo1r:r~::r~ ~~
0
cA
~~.!el::.~
~=:e.4rn! ~:''.:_t;~~-11 veollllor

ruM11~J:.amr.\': :~r~ll::f:i
film TIM-. INp (Cvna pettln& k>UJ.

• loan Cra..rord,Jl va "8111 pu1eaerul


1!no~of'Wf: ~tHUvl '!'!f>;:.~~ Ireland ,

dl: ~rea::1 1::!' ~!ovai:l!'!.:'Nm~~


Leonard Splepllral, cana lel'l9 acum pen-
tru ea Bt&prapopulajW.
• P,.rlvl .,_ lmn&I .,,,._, ..iem
Belmondo e alături de Geraldlne Chaplin cap
de afiş al lilmului lnlr-o bund diminea/d d• ~ard.
r:~= :..J.~~tl:u1'~:I:-~11°:i..!'
venlunl, Bll17 AlldmlOD, va Juca '' ta
Excelentă notă pentru • Bebe!" faptul el marele actuala producţie.
Chaplin a acceptat ca fiica lui all·şl Iacă debutul
cinematografic alături de el. • Dabr. ln\re 17 d-llrle 1985 tl
e Ianuarie ttel va avea Joe P•Uvalul artei
aecre. la oare vor panlclpa artltU d ln
~=·,,Iad:; =lre.,1:i.:::atn:!~i
~'r.' : 1ă.:r~ r:=atî~~·1n:!t:
1

=•=tlo~t~trl\~ ::1 Ali

• StanleY Jtramer a terminat nu de


mult tlbnuf Intitulat Vaci ne&unllor,
3:ftu1~it:~~~.le•tm'pe !1~ Porter:
r din Steve Mc Qucen revine la rolurlle ,tari" care l-au r~r· .-tul eludat tranlatWitlc: = e
adus celebritat ~a. după o l!Curtl lncunlune tn mica Sl111oret, Olklll' Werner, Blllal>eth Albley,
onov dan1atorul lOM GNoo.
dam- melodramă. (Ne referim la Dragoot.e cu un a&n4ral
slrdin .) Titlul noului său film : TM Cincinnati Kid
1tY~;
rpre· 1ti~m~: ~;~ ifi.~~~~~ iii{r~~\i:~l! ~ ~\~ff1:i 1~
1 0

moarte dintre regele trlpourllor şi un tlnlr care


•e:=tz=.kur:.~~ili!
r-. =::,:
o distribuţie loteniaţtoaali paie _ci
lncearcll să-i ia locu l. Partener : marele Spencer va adluga tl un n - cloematoanttc
Tracy. ri&Unitorulul -.a pe care l-a avut cartea
to 1lnul cltltGrllor dtn lumea tn\reall. Pe
tuodalul unei balade lnterpntate de clnti·
ruta tnnoeli lullette Or6oo, vor evolua
actori CUll09Cllit ca llyl6ne Demonpot
Biia Flt111V&ld, O.W. Fl4cher, Herbert
Lomm, Bleonora Roul·Draso.
3 I /2. Nu e vorba de un nou tltiu de !llm a la
Felini, ci de fişa lllmograficl a Gallnei Polsklh . Stu-
denta. la Institutul de Cinematografi e. 3 ani de ac·
torte - 3 lllme plus un l!CUrt metraj pentru TV .
• 1umătatea• de film, Scara, a obţin ut premiul
.Nimfa de Aur• la Festivalul Internaţional de la
Monte Carlo. Clinele ad!balic Dingo , şi el un Mare
Premiu - .Leul de Aur• la Veneţia ln 1962. Iar "10.
~!~·bsl'.ri1c~~·~~~; 1o .:':ie~\~u~1~~P~~ia11: ~~~a:.;
aşteaptă mult : A fost oda Id un moş şi o babd (regi-
zor: Cluhral). ·

~
rhor
lu·
l-

ltt·
lui.
!l"li.
<t de
are

A laio Delon a trecut oceanul pentru a IJI u


rolul principal din A fost un hoţ . Titlul şi partenen
(cunol!Cuta dansatoare Ann Margret) te pot Iace s1
crezi că e vorba de un auspense ln ritm de Jau . Dar
~uet~~~~:r~~~~ă ·~;/l,':,'1 ~i~d. a!f~e"i1~';;,~ sf!t •.:
1

rost ocnaş care vrea sll devină om cinstit I soţia sa


care şi-a pierdut lncrederea ln el.

29
lui Chaplin au stlr- „$~er el veţi avea curajul să spli·
printre sutele de mii ne i adevărul" .
m cele nouă ţări ln uraj nu este cuvtntul potrivit.
a apărut simultan. Char lot profesează o adevărată
-o avizi de amănun- voluptate a adevlrului, fie că
sen onal, alţii , dornici să este vorba de originile sale mo-
afle reţeta unei formidabile reu- deste, de pasiunile ori de opiniile
şite, alţii, pur şi simplu, să mai sale politice. Totul este tăiat cu
parcurgă o biografie celebră. Nu- o plnză subţire de diamant, plnă
mai că Autobiografia lui Chaplin la limită, dur, necruţător, chiar cu
nu este senzaţională, nu dă reţete o oarecare cruzime.
şi nici nu lnscrie o pagină unică „Bunica era pe jumătate ţi-
ln literatura biografică. De aproa-
pe patruzeci de ani, zeci de cer- ~:n~:~d~\oţ~i ~tr:~i[:1~f e~
cetători, cronicari, ziarişti, din plătit lntotdeauna locaţiunea ori-
toate colţurile lumii s-au lncu- unde poposeau şatrele . Se numea
metat să pună ordine şi să aducă Smith pe numele ei de fată.
tn lumină viaţa nemaipomenită de Păstrez despre ea amintirea unei
succese şi jigniri, de lndoialii şi micuţe blitrlne vioaie şi care mă
certitudine a acestui comic ine- primea întotdeauna cu efuziune şi
puizabil. tmi vorbea ca unui copilaş. A
Astfel Incit doar puţine amănun­ murit c!nd eu lncă nu tmplinisem
te inedite aduce cartea „My Au· 6 ani. Se despărţise de bunicul
tobiography". Ea nu este nici mă­ pentru motive care nici el nici ea nu
car revăzută de o pană măiastră voiau să le mlirturisească. Dar,
sau meşteră ln a da o întorsătură după spusele mătuşii Kate se pare
suplă unor !nttmplări arhicunos- că a existat o poveste cu un menaj
cute. Şi totuşi, cartea se citeşte ln trei şi bunicul a surprins-o cu
fără lntrerupere. Iar cititorul, fără
să-şi dea seama, o parcurge cu un ~~i a~o::\~eA j~::C~rf:~;~~~ f~hl!:

CHARLIE CHAPLIN
zîmbet în colţul gurii, puţin amar,
cu ochii umeziţi de o continuă şi :~:: 18; f!lsd::i:~a~ă c~:1~~ecfnf!i
tandră duioşie
~f~!~fi~:. Cu t~rC:~!:a ~r:di~
AMINTIRI SCUMPE tate cele două fete drăguţe ale clr-
paciului nu lntlrziară să plece de
Acum ctnd drumurile gloriei se acasă, atrase de scenă" . I A I
lnmănunchiazA apoteotic deasupra
vieţii lui Charlot - şi nu la ca-
pătul ei - !ntr-o punte de aur,
mai tnaltA declt podul Westmins-
Acest „curaj de a spune adevă­
rul" degenerează adesea lntr-o in-
discreţie de care Chaplin - scrii-
torul - l-ar fi putut scuti pe
despre sine 1nsuş1
ter - care străjuieşte cartea, me- Charlot. Dar bizară ln această
mento împietrit, în revenirile cuce- carte este tocmai detaşarea cu care rtnd dunele fnrourate , lăslndu-mă l n ceea ce priveşte personajul
ritorului în Londra copilăriei sale autorul vorbeşte despre eroul său, pradă sentimentului , sănătă ţ i i, ua- Charlot, acesta s-a născut abso-
lu t tn ttm plător , ctnd fiind la Stu-
ifn~;/~e;:i: lr~~~t~i t~~ ~~
-peste frămîntările, dramele şi suc-
cesele acestei vieţi zbuciumate se ~~::iăpfiril!re,e~:ec~~eudes~~tt·, ~~: diourile Keystone , Mack Senett
aşterne încet, încet liniştea. Nu vin lntlmpfările altcuiva, iar „cel totul altfeva. Ea !şi găseşte de o- avea nevoie de clteva gaguri pen-
liniştea obosită, llncedă a capi- care a fost ctndva de Caţă", mar- bicei un model bine precizat. tru unul din nenumăratele sale
tulării, ci liniştea unei mari îm- torul obiectiv, forează prin ani, Din cau za unei priviri fugare, a filme cu urmăriri. „Du-te ,i fă-ţi
pliniri. prevăzut cu un filtru ultraselec- cttorva vorbe la început (ln gene- un machiaj comic. Indiferent ce:•
„Londra în vremea aceea era tiv, ln contul memoriei sale afec- ral stupide) tn ctt.eva minute toa- Şi din acest „indiferent ce" s-a
un oraş liniştit. Ritmul său era tive. tă viaţa se s chin'IM, toa tă natura născut „un personaj cu mai multe
lent, chiar şi tramvaiele trase de simpat i z ează cu noi şi ne d e năluie faţete: este ln acelaşi timp un paga-
cai pe Westminster Bridge Road au~~u\0 td~t~lt:e d~ta;,tăcl~~ap~!f~ dintr-o d ată bucuriile sale ascunse. bond, un gentleman, un poet, un
mergeau calm şi, fără să se gră­ vorba de viaţa sa sentimentală . Ceea ce t rebuia să se lnttmple s-a Pisdtor, un tip lnsingurat, pe,nic
bească, făceau cale întoarsă pe o ln tlmplat: m-am tndrăgostit". lndrdgostit de închipuire ,i aPenturd.
placă turnantă la capăt, nu de- ~ăWui:~?t~ î~el:i~~~~~ri~3!~:r~t Aşa a cunoscut-o - fiind co- Ar dori sd Pd facd sd credeţi cd este
parte de pod. ln vremea clnd ma- Charlot nu lnţelege pentru ce, med ian ln Compania Karno, la un savant, un muzician, un duce,
mei li mergea bine locuiam şi noi „fără îndoială oamenii aşteaptă să 19 ani , pe frumoasa Hetty Kelly, un jucdtor de polo. Dar el nu se
pe Bridge Road. Atmosfera era găsească tntr-o autobiografie o di- care nu avea decll 15 an i. Se tn- simte jignit sd adune chi,tocuri ori
veselă şi îngăduitoare, cu magazine zertaţie a autorului despre libido ... tllneau dimin eaţa, ln zori, tn res- să şterpeleascd acadele de la un
atrăgătoare, cu restaurante şi mu- După părerea mea aceasta nu a- tul timpului fiind ocupaţi. puşti. Şi, desigur, daci! ocazia se
sic-halluri. Magazinul de fructe din duce elemente care să permită „Camberwell Road m1 se părea prezintă, el pa aplica bucuros un

!~~~ f~cu'::is~eti:.1y~~en;~tPli~~
colţ, din faţa podului, era o gala- înţelegerea ori lămurirea unui ca- picior tn dosul unei d-Oamne, dar
xie de culori, cu piramidele sale racter. Contrar lui Freud, eu nu numai dacă este furios".
de portocale, de mere, de pere şi cred că sexualitatea constituie e- bările matinale, mtnă ln mină, ln primul război mondial, ln
h~~~rff ~:t~'ca~':°cu1dno~?:iţf ~~~
de banane lngrijit expuse ln vi- Jemen tul cel mai important al timp ce era în turneu vlnzlnd bo-
trină, contrast!nd cu cenuşiul so- comportării omului. Frigul, foa- nuri pentru libertate, judecătorul
lemn al Parlamentului, drept pe mea şi ruşinea sărăciei slnt mai gi şi confuze. Camberwell Road, o din Augusta îi spune: „Ceea ce tmi
celălalt mal al Tamisei. susceptibile să afecteze psihologia stradă prăpăd ită ş i depr i mantă pe place la comediile dPs. este faptul
Acolo era Londra copilăriei me- cuiva". care ln general o evitam, tncepuse că lnţelegeţi un lucru fundam.ental -
le, Londra visurilor şi a dezi- ln afară de clteva lnt!mplări - să fie atrăgătoare clnd ajungeam ştiţi cd partea cea mai nedemnă din
luziilor mele : !mi amintesc de în care Charlot ti lmprumută biogra- acolo tn cea ţa d imineţii fremă­ anatomia unui om este d-Osul său
Lambeth primăvara, de mărunte fului său o anume notă de umor , fă· tlnd Ia glndul că voi vedea de de- ,i comediile dumneaPoastră o de-
incidente şi amănunte fără impor- ră a face uz de prea multă pican- parte silueta lui Hetty venind monstrează: clnd daţi un picior
tanţă, de plimbări cu mama pe terie - dintre multele amurete, le- spre mine. Nu-mi aduc aminte de tn fundul unui gentleman impo-
loc ce-mi spunea ln timpul aces- zant, li rdpiţi toată demnitatea.
~ă:ri~~ ~ifim~c:n ~~~~t~i le!!a~~:ă
imperiala omnibuzului cu cai, de
tor plimbări. Prea eram ln extaz, Plnă şi caracterul impresionant al
unde încercam să ating în trecere
tufele de liliac; de nenumărate ti- iubiri: aceea, ctiar dacă tlrzie, convins că o fo rţă mistică ne-a
apropiat şi că lnUlnirea noastră
ceremoniei ungerii unui Pre,edinte
chete de toate culorile, portoca- imensă, întreagă, definitivă pen- s-ar da peste cap dacă, strecurln-
lii, albastre, roz şi verzi care lm- tru soţia sa Oona, cealaltă, o su- era rezultatul unei afinităţi pre- du-Pă ln spatele lui, i-aţi da un
pestriţau trotuarul la staţiile de avă dragoste de tinereţe pentru destinate ." picior în dos ... Fdrd Indo ială, con-
tramvai şi de omnibuz, de floră­ Hetty Kelly. S-au tntlln it ... de 5 ori, pe urmă chise el, d-Osul este sediul demnităţii"
~:~ ~i~aă~l~;J;:i;:;t:ru~! ~~J~
resele rotofeie la colţul lui West- „AJunsesem la vlrsta dificilă şi Gestul tn sine poate fi vulgar
ingrată a adolescenţei şi lncer- şi reprobabil, dar „oficiat" de
minster Bridge, confecţionlnd bu- roşu din trupa lu i Karno ajunsese Charlot devine un act drept şi a-
cheţele vesele, cu degetele lor ln-
cam aceleaşi sentimente ca orice
băiat tntre 16 şi 18 ani. Aveam de mult o stea de prima mărime proape pontifical.
demînatice aranjlnd poleiala şi fe- un cult pentru tndrăzneală şi me- ln America, pr i meşte o scrisoare:
riga tremurătoare; !mi amintesc lodramă, eram un visător gata „Vă aminti ţi de o fetişcană stu- DESPRE ARTĂ ÎN GENERAL ŞI
parfumul umed al trandafirilor oriclnd să vlirs o lacrimă, spume-
f~~r ·şi.J ~:~i ~~!Jy vi:ft~z:1ă1: DESPRE FILM ÎN SPECIAL
f~f::~!ir-~t~°fg~\rf~~te,d~ J~~t gam lmpotriva vieţii, evident, a-
dorind-o . Pe scurt, spiritul meu junglnd ln Anglia, tn tren află Concepţia lui Charlot despre
nicile melancolice şi de părinţi era lncă tn crisalidă, de unde se că Hetty Kelly murise. artă tn general şi arta filmului ln
cu obrazul palid, cu copiii lor care ivea ln salturi subite de maturi- „Am fost tuUiurat, deşi pe moment special, să-l lăsăm pe el însuşi să
lnvlrteau morişti de vînt şi ba- tate . n-am realizat tntreaga tragedie, tr4- şi-o expună, deşi cartea nu are
loane colorate pe podul Westmins- ... La 16 ani imaginea mea des- iam tntr-un prea mare Plrtej de nici o clipă pretenţia să impună
ter şi de asemenea de micile vapo- pre idilă mi-a fost inspirată de lntlmplări , dar a11e111n impresia c4 nişte păreri definitive sau să emită
teorii savante de stil şi şcoală!
;:T1ec~:-~~ ~~~~~~~ ~~c~:~~~u~t
Cred că sufletul meu e făcut din
un afiş de teatru reprezent!nd o
tlnără fată tn picioare "fle o faleză
cu vlntul sufllndu-i prm păr . Mă
am fost jefuit de o experienJd . H et-
ty Kelly era singurul public al
trecutului pe care aş fi dorit să-l
„Deşi s-au scris nenumărate cdrţi
excelente pe această temă, nenoroci-
toate aceste amănunte" . închipuiam juctnd golf cu ea - regă8esc, mai ales ln acute tmpreju- rea este că majoritatea por să im-
O scriitoare i-a spus lui Charlot : - joc pe care-l detest - cutree- rdri extraordinare". pund gustul autorului ln materie

30
de cinema. Ctnd o asemenea carte unei trupe tn mijlocul turnării în sclavi atlt pe actori cit şi piesa . tomim şi pe acest tărim mă sim-
n-ar trebui sd fie nimic ln plus filmului. Chiar dacă e un excelent unic şi - fără falsă modestie
~e s~:rf ~cf:Jte;P:~mf~;inft~~~~
1 ţeam
decît un curs de tehnici! elementari!
care să lnveţe utilizarea uneltelor
meşteşugului. Deşi studentului do-
~~~~~i inne~t':i8st. nXictn!~f!j
binevenită modestia unui regizor,
fo:l: imixtiuni şi mai de temut . Ele
- un maestru."
Alteori se arată tncln tat de a fi
~irf:<l~~a c;:~!~~~ r:.1~~~~~~ţJ:
trăznesc a erudiţie şi par să urle:

!:~şfuf;~:t:~:Ji~;!;r~~in~ă~ar~i~ţ ~~fe~ ~~~t~~ d~ăf~~r~Ju::ri~te:l


„Noi lăsăm o l~ă libertate nobi-
lei voastre sensibilităţi şi imagina- de parcă n-ar realiza că Chaplin
artistic pentru a-şi găsi efectele însuşi este un rege. In afara unor
~~it~':.1uf6~~~t ~:niti!.1\ p:ii:. pi~
11 1 ţii" . L-am văzut lntr-o zi pe Lau-
dramatice. Dacă amatorul este rence Olivier ln ţinută de seară. episoade, fie amuzante, fie duioa-
creator, el nu are nevoie declt de mărturiseam că sînt obosit, neli- Ia un srectacol de gală, recitind se, fie chiar desuete, sau de o can-
principiile tehnice cele mai ele- niştit şi că nu prea ştiam ce să un pasa din „Richard al III-iea" . doare n everosimilă, relatate de el
mentare. Pentru un artist, com- fac cu această scenă. El se grăbea
~~ '!.'ît ~'h~;ft~: iu"ptăto~tstăe~'.
Cu toate că prin abilitatea sa acto- 0
pleta libertate de a face ceea ce să-şi uite propria nervozitate pen- ricească a reuşit să creeze ambianţă
tru democraţie, Chaplin indezi-
t~us:i~~~~·;ă~st~ 'rat\en;~~!~o~~ tru a tncerca să mă ajute şi !şi
juca de minune rolul".
medievală, nodul său alb de la
cravată şi ţinuta de seară erau des- rabilul din punctul de vedere al
primul film al unui regizor este La .tntrebarea pusă de Marc Con- tul de deplasate I". comisiei pentru cercetarea activi-
adesea plin de prospeţime şi ori- nely, autorul dramatic, dacă ati- .„ „Cineva a spus că arta de a tăţii antiamericane. Acela care nu
ginalitate. Intelectualizarea liniei tudinea unui autor clnd scrie o juca teatru este arta de a se des- mai vrea să se lntoarcă tn America,
şi spaţiului, compoziţia, ritmul! piesă trebuie să fie intelectuală ori tinde. Acest principiu fundamen- nu pentru că America l-a anunţat
etc„ toate acestea stnt bune ş1 afectivă, Chaplin răspunde : tal se poate aplica, desigur , tutu- prin reprezentanţii săi că nu mai
frumoase dar nu prea au de-a face „Cred că ea trebuie să fie îna- ror artelor, dar un actor trebuie are drept la viza de tntoai:cere, ci
cu ceea ce înseamnă a juca şi inte de toate afectivă , acesta fiind - ln mod deosebit - să se ştie pentru că lntr-o astfel de Ameri că
~~~c~~feJ! v~dered~~f1~~~"!i;;~ un punct de vedere mai intere-
sant ln teatru declt intelectul;
stăplni şi să-şi lnfrîngă sentimen-
tele. Oriclt ar fi de frenetică scena
nu mai are ce căuta . Jignit !n ini-
mă, jignit de moarte - amar şi
este şi cel mai bun. In ceea ce mă
priveşte, am oroare de efectele
teatrul este conceput pentru aceas-
ta, cu rtndurile sale de fotolii,
pe care o joacă , tehni.cianul din
fiecare actor trebuie să fie calm şi ~~ni~e~~:: ~~~p~~r~~if}~i!~~~tto~
bizare, ca de pildă să filmezi prin avanscena, cortina sa roşie: toată destins, controllndu-şi şi gradln- mai fost clndva - el vine !n An~lia
focul dintr-un cămin, din punctul concepţia sa arhitecturală se adre- du-şi intensitatea emoţiilor: omul pentru a se stabili apoi defimtiv
de vedere al unei bucăţi de căr­ sează emoţiei. Natural că participă exterior trebuie să fie pasionat,
bune, sau să urmăreşti un actor şi intelectul, dar rolul său este omul interior, stăpln pe sine. ~=m~~~t;~~r~i !o~r~~;ă ~°at:i~n:;

-
tn holul unui hotel ca şi clnd l-ai secundar. Cehov ştia asta, ca şi Numai prin relaxare un actor poate adoptivă, America drepturilor şi
escorta pe bicicletă; pentru mine Molnar şi numeroşi alţi dramaturgi.
acestea stnt efecte facile şi cusute Ei cunoşteau de asemenea impor-
să ajungă la aceasta. Cum să te
relaxezi? Este greu. Metoda mea ~:~t!ţif~r ta~ar:~tr~ed~~!;i.d e~:~
cu aţă albă. Din clipa în care tanţa dramaturgiei care este tn este destul de personală : lnainte celui de-al dolea front , cel care
publicul cunoaşte decorul, el vrea es enţă arta de a ştii sit scrii pentru a realizat fără teamă de urmări
să fie scutit de plictiseala unei
pete care se mişcă pe ecran ca să
,Uatru. ~:a!n!n~~~il~~T s;a~~~~o!~~ ~!~~~ filmul Dictatorul, iată-l „duşman
Pentru mine dramaturgia este al omenirii şi al progresului" .
vadă un actor deplaslndu-se de
la un loc la altui. Efecte atlt de
sinon i mă cu lnfrumuseţare dra- ~t1\ d~ ~u~~~~~tt s;~cl°:rn7Y~~~ Pentru a ilustra crezul politic al
matică; este arta reticenţei; arta slnt complet destins. Nu cred că lui Chaflin , merită să amintim
pompoase lncetinesc acţiunea, slnt de a şti să tnchizi brusc o carte ;
!Jz~~a o~!~r:i si~fe~f;:nW~ăl:~a~!'. fiî::~i~Y J!~a:r~~~nt din finalul
ul
f~!~t\~~~e d~~e~:l~~~~~· ac~! c~~ să aprinzi o ţigară, arta efectelor
de culise, un foc de pistol, un stri- bili şi imbecili juclnd foarte bine ... ', ,Regret, aar nu vreau să fiu
vlnt obositor: „artă" I găt , zgomotul unei căderi, un Intel igenţa pură şi absenţa sensi- împărat . Nu asta e meseria mea.
o- Dispunel'ea aparatului pe care-l oarecare vuif t ; arta de a şti să bilităţii pot frcar~cteristicile celui Nu vreau să guvernez, nici să cuce-
u- folosesc este menită să faciliteze
tt intri şi să iesi şi altele care pot mai mare criminal şi o personali- resc pe nimeni. Mi-ar plăcea să
coregrafia ln mişcările actorului . părea tot atltea procedee lipsite tate fără inteligenţă şi doar cu viu ln ajutor tuturor oamenilor
G-
Clnd un aparat este plasat pe sol de măretie, dar dacă le utilizezi
~~f~~~l~iit~~~f:~~~v .ti~ c\~~~~t!~
le - dacă s-ar putea - fie ei evrei,
sau clnd se !nvirte lmprejurul nă­ cu ştiinţă şi discreţie, ele constituie păglni, negri, albi.
,fi rilor unui actor, aparatul este cel poezia teatrului. O idee care nu Jigenţa şi sensibilitatea stnt lntr-un Vrem să ne ajutăm unii pe alţii.
care joacă şi nu actorul. Aparatul are sens teatral, n-are mare va- perfect echili bru , avem un minu- Aşa slnt oamenii. Vrem să trăim
·a nu trebuie să se impună. Să clş­ loare. Este mai important să aibă nat actor." din fericirea altora şi nu din neno-
te tigi timp ln cinema, aceasta este e f icienţă . Cu sens teatral poţi „ ... O dragoste pătimaşă pentru rocirea altora. Nu dorim să ne
virtutea esenţială. Eisenstein şi obtine din nimic efecte." teatru nu ajunge; trebuie să i urlm şi să ne dispreţuim. ln aceas-
Griffith ştiau bine asta. Un mon- Chaplin este lmpotriva discursu- se adauge o dragoste pătimaşă de tă lume e Joc pentru to~i şi darni-
ic taj rapid şi prin lnlănţuire (fondu- rilor erudite, mărturiseşte - lu- sine lnsuşi şi lncredere". _ efiind
L cul pămtnl este bogat ş1 poate 1m·
enchame) de la o scenă la alta con- cru surprinz!ltor - că nu-l iu- un adept al vreunei bmeLode spe-
le stituie dinamica tehnicii cinema-
tografice."
beşte pe Shakespeare tn teatru . ciale", Chaplin spune: .,Nu am stu- fi\1tbe~~v:i~~::=:~:~Jt ~e~~~
,.Mă simt prea legat de epoca mea . diat niciodată meseria de comedian, rătăcit. Cupiditatea a otrăvit in i-
Pentru a-l juca pe Shakespeare Iţi dar C<lnd eram tlnăr am avut ~a ma omenească, ea a !nălţat ln lu-
DESPRE SUPERPRODUCTllLE trebuie un joc lmpestriţat artifi- să trl!iesc tntr-o epocli de mari ac- me bariere de ură, ne-a făcut să
.BUNE SĂ ATRAGA NĂTĂRĂII" cial pe care nu-l iubesc şi nu mă tori şi âm doblndil un fel de pre- mergem tn pas de glscă înspre
interesează „. Am de altfel oroare lungire a experienţei i a cunoş­ mizeria masacrului. Am desco-
uş~;arul~~ s~y:e;u~~„ewi c~:Uf~ de toate temele shakespeariene, cu
tn t reg cortegiul lor de regi, regine,
tinţelor lor. Oriclt eram de dotat,
eram surprins la repetiţii să des-
perit secretul vitezei , dar ne-am
claustrat. Maşina care produce
f::: 1l~ţ~r:riei~:%~awde ~iz~: 0 de auguste personaje cu toată
pompa lor. Asta ţine de psihologia
copăr cit de mult mai aveam de
lnvăţat pe plan tehnic. Lucrurile ~=t~:nt:~-a nră~u:ă~r~:~i; şi~:~lt
scenă. lţi ajung zece milioane de mea proprie, de propria mea per- acestea trebuie preda.te chiar şi
dolari , mulţimi fără număr, cos- sonalitate. Pe vremea cînd lncer- tncepătorului talentat, căci ori- ~een~l~dl~f~cr~~ c:~;tş~[ă~~ ~:~:
tume, decoruri şi maşinării com- cam să-mi clştig existenţa, rareori ctt i-ar fi de mari calităţile, Lre- ţim de-ajuns. Avem mai mare ne-
plicate. Cu mare risipă de plnză era vorba de peripeţii tn care să voie de omenire declt de maşini .
i~e d~s~~~e~tt ecrnc!1tn::T0 ~
1
şi pap poţi să o faci pe languroasa
1
~ ~~Y:f~ă srp~fu~ 0~~~ ~ee ~f~~
0

ranţi să treacă prin valurile Mării


fie Joc şi pentru onoare. Slnt inca-
pabil să mii identific cu _Proble-
k~Jen-~~~~ PJ!~ft 1:ăa~! 1~~ 1 J!a~~
mijloc de a reuş i este sensul orien-
tării : adică să ştii tn orice moment
unde eşti şi ce faci tn scenă.
Fără aceste
1
!~oî!u~~ db~~~t:t~n;r ~~ei\tn~~ţ~
calităţi viaţa nu va fi
dectt violenţă şi totul va fi pierdut.
Ro~ii, ori să prăbuşeşti zidurile lntreaga·curte şi eu r!lmlneam indi- Clnd Iţi faci intrarea, tn cursul Avionul şi radioul ne-au apro-
Ier1chonului; toate acestea de- ferent la suferinţa pe care ar fi unei scene, trebuie să ai suficientă piat. Insăşinatura acestor inven-
pind doar de virtuozitatea antre- Indurat-o Hamlet. In ceea ce au toritate ca să ,tii unde să te ţii este un apel la bunătatea ome-
f~fns0t~1~~· f~~o J~uf i1:!u ~e °:~f:~;
1 priveşte preferinţa pentru prezen- opreşti, clnd trebuie să te tntorci, nească, un apel la fraternitatea
tarea unei piese, iubesc teatrul unde să te ridici ; clnd şi unde să universală, la unitatea tuturor.
1
:~nţf:i~:ie stşid~~a:j~~i!ă~~i!aj: co nvenţional, cu avanscena care
separă publicul de universul hi·
te aşezi, dacă trebuie să te adresezi
direct sau indirect unui personaj .
Chiar ln acest moment vocea mea
ajunge la milioane de oameni stră­
url!nd ordine diviziilor : un fluie - merelor . Imi flace ca scena să Acest simţ al ori entării dă sigu- bătlnd lumea - milioane de băr­
rat vrlnd să zică „zece mii de Ia apară pentru c o cortină se ridică
~:1!~o:'.. ~~~ciaaici~ej~~\~~
baţi, de femei şi de copii disperaţi,
stlnga", două fluierături, „zece sau se tndepărtează . Am oroare victime ale unui sistem care lm-
mii de la dreapta" şi trei, „şarj ă de piesele care se petrec ln faţa median este sensibilitatea şi re- pinge oamenii la torturarea şi în-
~enerală". Tema celor mai multe rampei şi cu comehcitatea publi- ţinerea ." temniţarea nevinovaţilor . Acelora

~~·~C:1~t~r~ici~~ :ă e:!;ă;,s~r:;
1 cului, de acele piese ln care un care pot să mă audă le spun: Nu
personaj sprijinit pe avanscenă ex- DESPRE OAMENI ŞI DESPRE LUME disperaţi , nenorocirea care ne co-
caţăre, să tragă, să se bată şi să plică intriga. In afară că este un pleşeşte nu se datorează declt cupi-
iubească mai bine declt toate cele- procedeu didactic, distruge far- Ceea ce este tnduioşălor tn cartea dităţii, răutăţii oamenilor care se
lalte personaje ale filmului. De mecul teatrului şi este un mod pro- lui Chaplin este un anume simţ al
fapt toate problemele umane s!nt
i;.et!d.lv~i:a~1!1a~~este metode, excep-
zaic de a se debarasa de expunere .
In materie de decoruri tl prefer pe
umorului, al auto-ironiei acide ală­
turi de o mare candoare . Pe alocuri
!r:d. Tir:~:e~iio~~!a:::Ce p~o~r~:
tatorii mor, puterea pe care au
şi
acela care contribuie pur şi sim- vorbeşte cu multă siguranţă despre smuls-o poporului, poporul şi-o
plu la realismul scemc şi nimic sine: de pildă , despre hotărlrea lui va reclştiga . Şi attt timp cit oa-
DESPRE ARTA ACTORULUI ŞI A mai mult . Dacă e vorba de o {>iesă de a face tn continuare filme mute menii vor muri, libertatea nu va
SCRllTORU~Ul modernă despre viaţa cotidiană, după ce toţi producătorii !şi reno- pieri niciclnd.
nu vrea~ planuri geometrice. Aceste vaseră aparatura cu ultimele in- Soldaţi I Nu vă predaţi acelor
,,Pentru a dirija actori ln tr-o efecte stranii mă lm1;>iedică să venţii i;>entru sonor: „Eram decis brute, acelor oameni care vă urăsc ,
scenă, psihologia este un element cred ceea ce văd. Clţ1va artişti să fac hlme mute, liind convins că care vă supun , care vă lnregimen-
h:~f:· ~eu!x:~f~: ·s:8 s~ :i:t~~
0 remarcabili şi-au imfus efuziu- era loc pentru toate genurile de dis-
nile scenice pinii la a- transforma tracţie. De ·altfel eu eram un pan- (Continuart în pag. 32)

31
(Urmart din pag. 31) vor ţine niciodată. Dictatorii se ponsabilitate moralii. ti o compe-
tenţii.. intelectuală ln privinţa cil.-
Mary GHADBAN
elibereazil. dar subjugi!. poporul.
Să luptăm pentru a elibera lumea, rora lucrul cel mai puţin grav ce
tează existenţa, care vă dictează pentru a distruge barierele dintre poate fi spus e cil. nu stnt tocmai
actele, glndurile şi sentimentele. popoare, pentru a sflrti cu lăcomia, mfailiblle ti ln multe cazuri slnt
Care vă fac să bateţi pasul, care
~: f:1a~e~~ăd~~ciE~i~~teca,Îo~~· f~~~
cu ura, cu intoleranţa. SA. Iuetll.m
pentru o lume clădită pe raţiune,
o lume ln care ştiinţa ti progresul
contestabile, ar putea sflrşi cu un
ril.zboi care sil. extermine viaţa de
pe pămlnt. Şi totuşi, mergem or-
Tiaru1u1 li 111ce c1rne1
sesc drept carne de tun. Nu alnteţi
matini I Stnteţi oameni, cu dra·
goste de umanitate tn inimi. Nu
vor duce la fericirea universală.
Soldaţi, 111 numele democraţiei, să
ne unimi"
beşte tnainte ... "
Chaplin este convins că „sll.ril.cia
n-a fost redusil. nici de altruismul,
DrDISDlll
urtţi I Doar cei pe care nimeni nu-i Chaplin este surprins de faptul nici de filantropia guvernelor, ci
iubeşte, urăsc, cei pe care nu-i că un număr de oameni inteligenţi de forţele materialismului dialec- CLAUDE CHABBOL a tumat la Cairo
iubeşte nimeni ti care slot monş· pledeazil. ln favoarea armelor ato- tic." elteva 1eene din ultimul liu film (a cirul
trii. ". mice. Departe de a capitula, la 75 de premieri parl1lani a avut loc ln luna de·
S~ldaţi I Nu : l~ptaţi pent~u a „Cred că a venit momentul sil. ani Charlie Chaplin are proiecte de cembrle} .
subJugal Luptaţi pentru hber- viitor. ln pagmile acestei Cil.rţi
tatel In capitolul al XVII-iea din ~~~ ue~ ~~i.t:!;le~Uăfi\: dl: c~ şerpuiesc meandrele unei vieţi bo- Ultima mea lntllnlre cu Claude Cbabrol, unul
Evanghelia dupil. Luca scrie că ln ce mai numeroase ale vieţii gate şi nestil.vilitate, cu o putere 11
e~~„ r~~~::~~~~~{ ro:~oreg~~~~ 1:!{:lufJ1 "~Ş~~~~
lmP,ărăţia lui dumnezeu este ln moderne, ritmul făril. frlu al seco- de muncă rar tntllnită, o bucurie
~~'u'id~;n~~~a!ă ~~a~~~~o~~iu\~ in~? t~a~!bie~l1~~
1
miJlocul vostru ... nu ln inima unui lului XX, fac ca individul să se ti o plenitudine pe care puţini au
singur om ori a unui grup. de oa- găsească tncins de instituţii gi- cunoscut-o. Iată de ce autobiogra- !urile Internaţionale de !llm, el fiind un obişnuit
meni, ci ln toţi oamenii. ln voii gantice care II ameninţă din toate fia lui Charlot, ln care se lntllnesc al acestora. Totuşi, nlclodatA ploă azi ou am avut
Voi, poporul, aveţi puterea ... pu- părţile, pe plan politic, ştiinţific oameni şi fapte, continente şi con-
'D i~~~=ll~:J1~ ~~Ka.t1~to~°a"zfi~~';ă~N~~ ~n~~~~~:
0 1
terea de a crea maşini. puterea de
a crea fericirea I Voi, poporul aveţi
şi economic."
„Ne-am pierdut simţul estetic. d~~t~~~ 1'!fa\~,'ic~ic!~h\\', s:u c~~r'~~ ~~~d mr:~e:.'~re~ - şi probabil ,, pentru el - ln
tul, cu o imensil. dorinţă de a re-
f~~~ă~ă s~ac;!~etliaă~n li~~~!slJ Sensul vieţii ni s·a tocit de cursa
clttigului, de putere şi monopol. ţine totul, de a iubi totul: pentru
Holul boteiului se trana!ormase lntr-uo platou
de !llmare cu aparate de luat vederi, cabluri, para·
viaţă o minunată aventură. Atunci, Am lăsat acfste forţe să ne tnfil.- că viaţa lui Charlot nu este o carte, vane, lămpi. "Ne atllm la lnceputul filmului, la
ln numele democraţiei să ne folo- şoare fil.ril. să ne preocupăm cit este o lume. Un sflrşit şi un tnce- primele secvenţe•, !ml explici directorul de pro-
sim de a,ceastă putere, să ne unim I de puţin ce consecinţe de temutar f.ut de secol, două războaie şi ducţie . .Ml se preiiotl protagoniştii: Roger Hanln ,
SA. luptăm pentru crearea unei Maria .Mauban, Daniela Blanch!, Roger Dumas .
lumi noi, unei lumi care va acorda
putea avea ele. Ştiinţa, l~sită de o
nÎ~ t~~ee~\~ H~i:l~esf: f~~~~ .Este un !llm de aventuri care se petrece lntr-o
tuturor oamenilor posibilitatea de ~!~~~~:bil~~J~{i~it! 3~t ·e e si:::l~~ bunicilor noştri, a părinţilor, a ţară exotică, nu neapărat Egiptul, din care pricină

politicienilor şi militariÎor ase·


ne !erlm al !llmăm piramidele sau alte monumente
a lucra, care va da un viitor tine- noastră şi aceea -pe care i-o dorim tip lce• , cootloull al ml ln!ormeze d Irectoru I de
reţei şi o siguranţă bll.trlneţii. menea arme de distrugere, Incit ei seninii. şi liniştită - a copiilor lui producţie . •Filmul eate de !apt gata - l·am turnat
l>romiţlndu-vă loate· acestea, ti- deţin destinul tuturor fiinţelor de şi ai noştri. tn lntreglme la Paris - ne llpseac doar aceste
ranii au luat puterea. Dar ei mint.
rnc~~~~~r:ru~~~ E:a_c:~~li ~~ ~u~:
clteva scene de la loceput, motiv pentru care am
Ei nu-şi ţin promisiunea. Ei n-o Meri• BELCIU ven lt aă lucrăm patru z lle la Cairo. Operator şei
este 1eao Rlbler, cel care a 1emoat Imaginea ln
toate !llmele lui Cbabrol, !ărl Bil. mai amintim de
Ultima realizare, DraflOll• tlcă şi a li tradusă ln vlaţl C !eo ds la ş !a 1 al lui Varda ,1 de Umbrelele din

LA ÎNCEPUT ~: ~::,m~ a'~ dş~ :~~~t;v3!


la zero grade, a bene!lclat de Cherbourg al lui Demy. Dupl cum vedeţi, o carte
o largă participare a critici·
lor de specle lltate . Personal , acesta . de vizită foarte grlltoare . Producătorul !llmulul
ml-au rost de un real folos In cazul !llmulul muilcal, eate o lemele , Chriatlne-Gouze Renal care„. dar
acele cronici care au rost fl· scenariatul şi regizorul tre- 1atl el apare Cbabrol. El vl va putea da mult
cule de pe o poziţie orlentatl buie aă colaboreze şi cu com- mal multe detalii Infinit mal Interesante" .
atlt ln domeniul clnemato- pozitorul Inel de Ia tnceputul - V -aţi apucat de acest !liro Imediat după reatl·

DE DRUM
11ra!lc, cit ,1 al genului ln elaborării scenariului. Regi-
apelă . zorul muzical trebuie Bil. fle valul de la Lucarno? Care eate subiectul?
- Da, am loceput !llmărlle Imediat după lest!·
da~ă!f"~ea1 :0ţ'1'nu~~:~!t~11~~
11 nu numai lndrăgostlt de gen,
ci şi un om care IA-şi cunoască valul elveţian tl acum slot la ultimele secvenţe,
prinde totdeauna ceva bun : bine munca, al raci dovada mal bine zis la cele care vor constitui, după moo·
o secvenţă, un rol bine ju- unul gust muzical deosebit, tare, lnceputul !llmulul. Povestea eate următoarea :
cat, o melodie !rumoaal , de cunoaşterea muzicii, de
un 1rucaJ Interesant . Aceste competenţă tn aprecierea ma.
o ţarl oarecare dorette să cumpere din Franţa avioane
lucruri ar trebu I să ou !le terlalulul muzical atunci clnd supenonlce . Dar anumite !orţe din ţara respectivă
trecute cu vederea (dacl lu· li Prezintl compozitorul. De ae opun (Interese !lnaoclare, evident) tl merg plnă
bim genul) , ci Bil. se culeap bunul lui gust depinde ce acolo Incit atentează la viaţa celor care slot desem-
cu atenţie grăuntele bunulu i. clntece vor asculta specia· naţi al semneze acordul. Un agent al aervlclulul
Din picate, genul comediei tor li Io v lltorul sllu !liro. Este secret francez va reu,1 ln11l, plnl la urmă, st Impie·
muzicale este genul cel mal foarte adevărat cil nu ne ducem
lipsit de apllrare . Oricine dlce crimele ,1 „ . totul ae allffeşte cu bine . Iată
poate spune: . Eu n·am r l1 ~! c~~~~1'.>~~~~~nÎ~~t ~~; lntrl11a ln puţine cuvinte.
stata cu u şurinţă că filmul de deloc. Ch1tecele d in !llm? lmpledlcă al ne ducem să o - Dupl cite Im! dau seama, acest !llm nu este
C ~r1.;8'ie d~tr'c':i'~eJ'1~ntr~comedie muzicalii. aproape el Vor rltm tnr Îri sa l ă!• .
Cred că n ici compotltoru l
auzim.
Cred cil o dlacu\ie asupra
de Joc pe Unia realizărilor dumneavoastră de ptnA
gen uşor a rost... spectato- nu exlstl •eu dacii exist! acum .
rul. Pentru artist, acest . geo eate la tnceputul dezvoltării clnteculul ~I n ici peclalf4· !llmulul muzical (or11anlzatl
tll" ln pronosticuri nu se ~­ eventual de cltre A.C.I.N .), - Nu prea, recunosc. Tigrul eate un !llm de
nu este de lor uşor. Drumul
spre el este greu . ~~~iit. ~~~~"rez~I~~~~~'. d~t~~ teptau ca melod la . Serenada
tinereţii" sau .Cred d m-am
cu participarea oamen llor de
specialitate şi care lubeac
acţiune, penonajele aproape că nu au timp st vor·
beaacil. De alt!el, Intenţionez al tac şi to continua·
O dată cu apariţia fllmu- rit! tn parte dl!lcultlţll ge-
lodrlgoetlt" , ambele din oo·
~~~o;it~·~. z'i:c~orls:'e:'n",[~t:1
nului, nu au rost dintre 1
re astrei de !llme.
~uo~ vo;~,1 tc~ifE''lN1ut MşM1~ cele mal bune . Cu toate a- media muzicală Vaamtd la - De ce? Vă atrag beneficiile, nu mai auportă
cestea, ce~a s-a lnvăţat ln mare, să !le atlt de lndrlglte 1 1
:~ ff~~~t~ ~~~~~iră~rş~ â~ :{
CALÎ. Primul film de aceit 1
de public, să se raci autlte Franţa !llme de altl natură, pentru cJl presupun,
gen a rost Clntarttul d• jaz urma ace•tor lncercărl. Chiar
şi peste hotare (revista . ldu· vl rog să mă Iertaţi, că acest sol de aventuri ou au
cu Al. Jobnson, realizat de
Alan cossland. Succesul a
dacă uneori critica la adresa
acestor !tlme a rost plină de zlca" nr.8 ne lnlormeul el ~=tl°:~i>r~uggn ,?1~fu,~e s/~t un conţinut prea profund şi deci nu vl pot da prea
!ost mare . Publicul se lmbul· n ervozltate . rnelod ia .serenad a tinereţii" ci uupra noilor tendlnte mari aatlstactll pro!ealonale.
a rost tipărltl de complexul
tate, uimit de coincidenţa
·Cred .cil, tn primul rlod , B·a
zea să asculte !llmele cin· · acumulat o exrerlenţl prac- editorial . Le cbant du mon - t~nce~:fre1e J~°:J%~~~i"e'.'e ~~ - Nu alnt de părerea dumneavoastră . Nu bene·
!lcille mll atrag, dupl cum nu toate subiectele de
tlcll, lnevltabl nellif:ltă de de" d Io Paris) . · duce la concentrare~ !orte·
dintre sunetul vorbelor şi Este foarte greu ca lntr·uo lor creatoare ale genului, la aventuri slnt lipsite de valoare artistici . Să luăm
tg~~~nt~10' ec!:!~~ ~hnăd~
1
mlşchlle buzelor ctntăreţl­ articol să cuprinzi toate pro-
Ior. Incurajat de acest suc- planificarea mal Judicioas ă doar doul exemp !a - Stevenaon ln clnematoirra!le
ces, Hollywoodul se orlen- lnvăţlrnlote fructuoase. S·a
verl!lrat Importanţa legt- ~~~!'!e11u::U~urr~:i~Fv~:: pentru anii viitori a produc-
ţie! !llmelor de comedie muzi.
şi Iack London tn literatură .
- N-aţi prefera totuşi să mal raceţl un !llm ca
~~~tă ui:~1 °Sî~~: ş~e1'!'u~~j !~~!~eoiy:r,,~ce a~i~~nt::bri\~~~
gur că marea probleml pe
care o reclamă fi lmu l muzl·
call fi, poate, mai ştii , ar
1u11era ln cadrul Studioului Frumosu! Serge* P
mari succese, tn ace1t nou lui pe de o parte $1 muzici cal (şi nu numai muzical) .Bucureşti", celor tn drept, - Evolull.m şi de aceea nu ne place sll. reluăm
gen a rost Broadwa11-Mdod11 pe de altl parte, aceasta d Io este scenariu l. Nu °"putea Bil. ldeia lnfllntlrll unei grupe drumuri deja bll.tătorite, chiar dacă au !ost bătlto·
a lui Hary Beaumont. Aceste urmll caracterldnd genul. Mal rormu lez oond lţllle care tre- de crea\ le pentru acest gen rlte de noi ln,lne.
succese, continuate de mulţi citez dln ceea ce consider el buie Bil. le sa t isfacă un sce. de !llm. - Preferaţi, tn general, actorii protealonlştl sau
!~\\~a~~aE~~~ufu~o~ec;r1~i 1-a clştigat : aelecţlonarea U·
nor clntece de mare accesibl·
nartu valoros pentru uo !llm
muzical. Dar 1ubllole% una ra! ~~~1~a!t i'::r.~fe~~ rii~~
0
vă lodreptaţl apre nepro!ealonl,tl?
muzicale.
a~~f':fe'nm:ld~~~~i~d~~~~~t&
lltate (ştiut !llnd el acopul
mmulul muzical nu este nu-
mai acela de a provoca rtsul;
~~.rJ:.:
tantl .
r...:ec:r: s: r~r~
Subiectul acenarlu·
mfţ~u p~~~e fÎ111~1~mc::ief~
totul. Este foarte posibil .
- Ceea ce caut tntotdeauna este un tip care sll.
semene cu eroul meu ti nu ml lntereaează dacă e
actor sau nu. Evident că e mal uljOr de lucrat cu
dorinţei spectatorilor de a scopul Iul este ,1 de a face lui Bil. fle exact pe 1pecl!lcul Dar daci păşim cu convingere, prorealon1,t11. Cu ceilalţi de multe ori al surprize .
uculta clntece şi aril, genul genului. Aceuta nu este o cu lncredere, rezultatele po·
Î:il 'J'~1 cre~~!a ~\>P~~~~t ::iof~:1~F~1~ ,1?~!\\~tW!~ condiţie !ormall . lnsăşl lo-
gica deivoltlrll subiectului
zltlve nu vor lottnla IA se
arate. Jdal alea că atunci clod
Slnt uoll care ou pot to nici un chip să se adapteze
aparatului de !llmat, de,1, din punct de vedere
muzicii moderne). Rl1rnul pe
tate de care se acest
bucură care trebuie sl-1 albă mon· e anihilată dacJl mutica, care Judeci o probleml, cu atlt mal rizic, au toate calităţile necesare. In Frumosul
gen de !llme, l-au !Aurit-o taJul unul aat!el de !llJQ (mal va lnsoţl filmul, nu este lodl· mult clnd adopţi o anumită Serge, de plldl, am avut noroc, am lucrat numai cu
tn decursul deceniilor oame-
nii cărora ctntecul le-a rost ~=~t~n !~~~E:/:1 .~~orc::'~: :~h~~~lu/~tl de coo!llctul orientare, trebuie să te ba·
zezl pe exemplele cele mal oepro!eslonlştl, prieteni din satul meu natal. ŞI
tntotdeauna un prieten bun, grafice). Descoperirea la un li Practica de ptnă acum dove- bune. Or, la noi ln cinemato- se pare el nu a roat rău de loc.
el constituind o necesitate actori a unor calităţi artis· deşte cJl pos!b!Ută\lle de rea- grafie, nu există o tradiţie a - Ce credeţi deapre critici? Vil ajută cu observa·
vitală . De aceea !llmul muzi- llzare a unu l scenariu de bună genului muzical.
cal lnsplrl oamenilor bucuria ;1;.:'sc~o~:1•1:'a\e b~9r{i r!.1f:!: calitate stnt mult sporite prin Pentru el visez Bil. devin ,
ţllle lor?
- Sl te !ereaacă dumnezeu de snobii care se
stabilirea unor legături per· dacă nu un !actor activ, unul
~Î1p~zff1~'.· ~~~\'J':"::ll. ~fn°:.
rea genului. S·a dovedit Im- pricep la toate şi ln primul rlnd la critici de !llm !
portanţa coreografiei, Cjll'e o- manente ,1 rructuoase Intre din cel multi care doreac şi - care este !llmul dumneavoastră preferat?
::':~fn~!~tc~~v~~ bf.!'u_:tP~~ ~i'":rlm~"-:1c1le~~~~~!}lcă ~~ :~:gru::e sce~~~1 a ' 're!m1~ aşteaptă cit mal multe !llme
muzicale romlneştl. Ele alnt - Aurora lui Murnau.
1lbllltatea de a tn~ţlşa via- creaţie artlstlcl. ŞI, tn line, !llmul de orice gen ar li el . od!bnltoare, creează specta- - Ce vil doriţi mal mult pe lume?
0
ţa ln toată amploarea tl tn
toatl complexitatea manl!ee-
11reutatea ln a se realiza un
comic de calitate, care sl nu i~~:i:'11~a~":f~~~1~~ torilor o bunt ş! viguroasă - SA !ac !llme„. bune.

r~{o~ :.er. 1 /~er:ra:: ~1:'eo:~:;


dispoziţie .
tlrllor el - trebuie al ril· !le nici gratuit, nici trivial, • Io echipa, to !lecare zi mal numerouă, a reali-
pundl de urgenţă aceator nici ne\•eroslmll, dar care Cea•r GRJGORIU zatorilor francezi, Claude Cbabrol poate li consi-
nevoi ale oamenilor . .alracu I" aă ne poatl Iace tndolall faptul cJl scenariul derat ca un pionier . Roger Vadim ,1 Louis Malle
Vorbind deapre multilate- al rldem . este creat Io primul rlnd l-au precedat, dar abia dupil apariţia Fn•moau!ui
ralitatea şi diversitatea genu· Iatl doar clteva puncte pentru a serv I ca bază a N .B. Nu eate aullcient sl
clştlgate ln urma realizărilor unu I !llrn , o bazl care ur· !Im de acord cu genul. Fli· Serg• a lnceput al ae vorbeaacl de curentul num lt
rllor tn producţia noastră CI· mul muzica! trebuie făcut I . noul val" . (N .R.)
nematograllcă , se poate con· de plnA acum . mează a primi forma artls-

32
I
ISDlll
ia Cairo
(a elru l
luna de-

rol, un u l
I .nou lui
11 .Şe h e·
ab rol am
'" restiva.
obişnuit
am avut
ln Eglpt.
un Jnter-
1 el - ln
lJl p latou
11'1, para·
nul ul, la
de pro·
Hanfn,
Dumas .
ce lntr-o
e prfclnll
n umente
toru l de SCENARIUL:
m turnat Arh. Marcel Bogos
r aceste
ra.re am
rator şef
sinea ln
In tim de
e~I• d in
, o carte
tllm ulu l
-e ... dar
da mult
e•.
1P ă restl·

pt rest!·
ecveo\e,
pl mon ·
ltoarea:
avioa ne
1pectlv!\
erg plnă
1 desem ·
-. lcfulul
I Impie·
1e. Iată

nu este
de plna

rum de
al vor·
mtloua-

suportA
eaupun,
rf ou au
da prea

u bene·
etele de
ll lullm
torrane
lllm ca

reluă m
bătltO·

tl sau o
iii'
care să :r
dacă e
crat cu
prize.
dlpteze O producţie a Studioului cinematografic nBucureftl"
vedere
l'IUnOIU I

SĂRUTUL
I cu
ilal . ŞI Grafiela Albi ni, Ema no il Petruf, Maria Cupcea,
cu Gheorghe Novac, Elisabeta Preda, Dinu Gherasim,
care se Constantin Gu rifă, Ste la Popescu, Emil Bozdogescu
lllm!
muat?
ER A.TA - IJi.ntr-o eroare pentru. cm·e redac lia cere scuze rttitorilor, /oto grafia clin cen trul paginii 10 reprezinta nu cele indicate in l egenda ei ci pe Claudia Cardina le şi Jean Sorel
in Tremurătoattle stele ale Urse i, film la care lu cr eazd fn prezent Luchino Visconti.

I rea li·
eonsl· • CINEMA, reviată lunară de cultură cinemat ografică ed i tată de Camltetul de Stat pentru Cultură tl Artă. • Redactar-tef: Eu9en Mandrlc
1 llalle • Redactor artl1tl c : Vlad Mutate1cu • Prezentarea te hni c ă: Ion fă9ărătanu • Redactla tl admlnl1tratla : lucu rettl, Bulevard11I 6 Martie nr. 65 • Abonamen·
lui tele H fac la taate oficiile poftale din tară, la fadar ll po flall ,1 difuzorii valuntarl din întreprinder i tl ln1Ututf( • Tiparul executat la Combinatu!
nu mit poll9raflc . Caia Sctntell" - lucurettl • Exemplarul S lei,
41.011 I
nr
(25)
1

. „„„.m
revista lunara

ma
cinematografici