Xntroducere sintetici

{{I. PRELUNGIRI ALE ITOMANTISMULUI $I r. ,,.rlitatile noastre socibl-istorice, fErd ecouri din literaturile
ale romantismului'
',r',1,(nc. in care p* n'J"*ift"te
CI-ASICISMULI]I prelungiri
t, .r, r',ntului 1i realislnului'
sub'
trntroducere sintetici Lr ' iieceinbrie 1901 uputt fu Bucureqti revista "sdmdndlorul"'
Dupd u-n an'
,,,' ' rri: iui George CoEUuc 9i Aiexandru^Vlahu[a'
Se poate aprecia cE romantismul este curenful iiterar ce a durrrur# ',',,1!r\'rrdA e preluath i* un'contitet in ftunre cu Ilarie Chendi'
al XIX-lea, pregdtit fiind de preromantism qi sffirgirrrl llt a fost
revistei
secolul t ,,i, ianuarie 1905 pana iir octomUrie 1906' animatorul
simbolisrn, in care gdsim nu pu{ine urre ale romantismului. Sliirlrlul ,,,r,,. iorgu, ,""ondut de $tefan 9^t^t1'':" losif Mihail Sadoveanu'
secoiului al XIX-lea qi inceputul secolului XX se caracterizeaz:i grrlrr Iorga paiaseEte revista' celor
i ,,r ':r'urtu. Dupd ce, in o"t"*Uti" 1906,
pentni
fenornenui artistic al prelungirii, nuan{drii, mixturii unor crrn.rtkr ,i | ,:dactori existenli ii se adauga Anghel-9i-Sandu-Aldea
anterioare- curent literar de o loilgevitate surprinzdtoare, romantislnrrl rrrr , ,', :i literar6 qi Murgoci pentru partea $tllnilllca' "
ia sffirqit odat6 cu poezia eminesciarii, nu-qi incheie ciclul evolutiv ln ile tJvlst"i .,,ia'n di dto':''1 rdmAne Nicolae iorga'
,,.:*"1t:1 ideatcg iy,
iiteratura romind. Toposuri romantice vor supravietui in liricir hrl
' ,, ;U;;;t1laiii , l.t' ti" tcuna durata' generata Revista
"sdmdndtorul"
de
Geoqge Coqbuc, mai ales in acea parte a ei, vizionard, intoarsE spre lrr.r'rrt, , , ;.;;;;;i6" r-;1 iunie 1910' Migcarea "sdmindtorul"
, ( itilrs qi asupra u"uu,iatii ultoi t"'iitt
in care sentirnentul grandorii qi ai eroismului este dominant, riupd curtr 1t din*primul deceniu al secolului
in creagia lui Octavian Goga se pot identifica elemente rontaltlt(F : nr-r"-* ,;i, *i*"* tiiiii,a;i1cernau1i, ianuarie 1904-1914; condusd
1904: condusS
indiscutabile. Mesianisrnul lui Goga, Iegat gi de,,cutrtul eroilor,', ancoriuc{ , ,,,lr"u l" NiL n),..paoii titn'ia" lianuarie-decernbrie
(1904-i906; condusf, de
ftr lumea traditiilor istorice gi a spaiiuiui satului, expresia solemni, gr:rvil i, i), Nairu, sa*aO)] -'iai-f'"iot"
gi tonalitatea liturgicA tin de mentalitatea gi estetica romantismului. i (;irlsanu, C. Tutoveanu,'b' Nu'o tto ');-'"iamwri"; "Revista noaslrd"
Un avatar al romantismului, sub aspectul temelor qi motivelor dirr 1l i t')()5-190?; conriusd de Constanla Llodoq)' .
din perspectiva stilului, esle sdmdnatorismul. Literatura de la sflir;itril i;;i;;;ilp;;t; d;;,i*;] numai ar revistei "sdmdndtorut"'
secolului al XIX-lea qi ?nceputul secolului XX ne apare ca un fenorrrt.rr .,.rrlutat -,primeleuorbr",itlii.a"ait".tieliterardpatrioticd'romanticaqila
de succesiune, de prelungire a liieraturii anterioare. Principiul estr.:trr ,r.rrirx-rili* p"li"i' lui Kogdlniceanu tiin Introcluclie de
p.".onir"-a.'1it40),
unilateral al artei gratuite, al autonomiei esteticului, promovat rk, "*
l vista ,,Dacia titerara; orientarea tematicd spre faptele.
revista ,,Convorbiri literare", fusese pus sub semnul intrebi'irrr , rrrism aie str6rno;ilor: ,,Si""gnti-'a lar-tlultd
cali sim{ili invoi dorul de
in acest conrext, pe urmele poiemicii Maiorescu - Gherea, vialn i;-;;;;;t' de cea mai addncd
,',;;;;;';;;i rii",a
',,1'i,',i,in"'in 'trecutul
.'"p!eti-va,sufletete
ace'stuia' pentru faptele
literard se divizeazd. capEti un aspect dihotomic, ambivalent, rrrrrr rr* i;';;; al' ne:a.mttlui..
scriitori fiinci in favoarea autonomiei esteticului, in timp ce altii, 1x. de cea mai entuziastd
, ipr* i* iirl" *tn rnaE"nitor nostri' incdl:i1i-vd
urmeie iui Gherea, se pronunlE pentru o literaturd militantd, angajltn. ,,i,itt pentrLt paaiavoast)i ipa':oia dc ata,tea iertf'' t'::..i:'i"ri-
,luiui pa*ait (...) si faceli ca fiecare gtincl si ,/iecore '"'':y
in sare specificul na{ional qi coloratura socialE au un rol preponderorl pqs at vostru sa tts
Se conf'runti acum rioud orientdri mai importante; astfel, tendintckrr )ttru binele Si indllurea neamttlttt romanesc'
de subordonare fa{i de alte culturi li se opune interesul pentru fondul rinb articalul-program apare poez;r? -Sdmitrttitorul 1 .l'i
nationai speci*ic. pentru valcrile estetice qi etice autohtone. Conflictclt 'lcramlru Vlahuqi, i;*; ideea insamdnlErii pdmintului de.vine
de idei din uttimele decenii ale secolului imbracd f,orme nni, crr Ideea culturalizdrii se
;il;f raspanitiiil cuiturii pentru -poPor'Ciir^1i pentru popot. din
cnnsecinfe notabile pe plan estetic. ,,Literatorul" lui Macedonski . 'iircrttizeaz| +i in urtooioi t'ul Vlot''6
acelaqi timp' ideea
opunea conservatorismului qi rigorii clasicizante a spirituiui junimisr tr ,rn6rul ai treiiea d t;;;;i ,'sdmdndtorul"' in nostru e
mare receptivitate pentru inova{ie, dupd cum, la poiul opus literatrrrir . ,,*U*i.*i inovafiilor literare ce nu corespund spiritului.
cu tendin!5 sociald qi politici, se situeazd Mihail Dragomirescu, crr ,l,::z-votrtat de Cogbuc in utti"oiul
(lni(i' in numdrul doi al revistei'
revisia sa, ,,Convorbiri critice", a cdrei orientare se defineqte prirr tutrai t6rziu. insd, de f"-iJ*"l"tta'a iegdturii cu poporul, ideologia
lorga' director
po^nderea aproape exclus iv6 acordatd autonom iei esteti cului. aluneci upr,.ruliooutism 9i xenoiob.ie' Nicolae
-,ii,.ii,aroruiai",
rr:vistei
Intre curentele literare din prirnele decenii ale secolului al XX-lca, ideile sale literare pe o
,,t iqi f*nCa*tnteazd al artei' Criteriui
concep{ie soc;otogizaJi'a ; p;i;lt; la rolul
s5mhndtorismul qi poporanismul pot fi considerate ca miqcdri generatc social

t96 197
 Introducere sinteticd
Prelungiri ale romantismului gi clasicismului

,,,irnlndtorista a fost aclesea-uconrpromisS. de caracterul ei fals

idilic'
social e cel in numele cdruia Iorga a sacrificat adesea criteriul operele literare "i-!i-q:
programattc
t rrlitatea literard scizutd rntifto* dinffe
motiv pentru care a publicat in paginile revistei o serie de ii revine insd
astdzi uitali (Constanlh Hodog, V. Pop, Teodor Cercel), criticdnd rrrrrralizatoare aparute i" p;gi;il;;'istei'.'sdmdnatorului" talia lui
rrrirrele merit de a fi'stlmulat crealia
unor,scriitori de-
t6rziu valorile autentice ale literaturii romdne. Iosif' lon Agirbiceanu' [n
Iorga considera cu totul posibild infrdlirea dinfe {Srinime 9i boieri vilrail Sadove-u' O.aui'i 6o!" S"fq bcuvian
uidoma unui muzeu etnografic' o
romdneascd gi ii critic6 mai ales pe arendaqi, ?n care vede un factor viziunea sdrndnatorigtlor #ut eilai curunA
* ,un"tJ* adorali-a tnviluitoare qi constant6 a
progresului. Elementul catalizator care ar realiza infrStirea celor doud ;rririvd folclorira
"'pti-'4
tnrurusetilor patriurt',ut. ,tJlutulii' icriitorii
samdndtorigti.aderd la o,atirudine
il constituie - dupd Iorga - cultura rom6n6, care trebuie diftza;td, deopofrivl viziunile de tip romantic (un.romantism
mai ales pastv'
in r6ndurile mogierimii gi in popor: ,,Ne trebuie o culturd a tuturora, de st/| ;;,;;;;;#;hi
ginumeroase note de criticd sociald)'
pdnd ios, dintr-un hotar al romdnismului la altul, o culturd care sd fie f, ,i,,*; ffi;'".[a"ai"*si
il;:;i;p;;i nu se.subordoneaza' in mod
noastrd " (O noud epocd de culturd, ,,sdmqndtorul", 1903). Scriitorii importanlr -un'i
existdnd numeroase
in activitatea de indrumdtor literar a lui Nicolae Iorga eticul qi etnicul ,."--1"-l'-in i6tutitutt, -""tnt t3"=-1?1'
intre sdmdnitorism pop.oftism'.
capdtii o a5cendenld covdrqitoare asupra esteticului. Ostil curehtels irrterferenle qi corespondlnle !i ^,
ale configuratiei sale estetlce'
,,la modd", inovafilor estetice, modemismului in fond, Iorga milita pentru Sdmf,ndtorismul este, prin'multe aspecte
o prelungire' a
rrrr romantism,,inta,,iulil'*'''t'-[ tria
formulire'
o literatur6 ,,sdndtoasd", inspiratS in infiegime din viala satului, elogiind
factorii principali ai mediului rural: prinimea gi boierul pf,mdntean, acestl romantismului. Dominaniele tematice
sunt' in linii
generale'
("iioane din trecut") 9i
din urmS fiind considerat un sfrtuitor qi un sprijinitor al sdteanului. csentializatoa.., ao,a'"i't-"uttu--itio'i"a
-ta sunt
Ideologul sdmdndtorismului preconizeazA o literatur6 de idealizare t ::::T## ;iliri- f,ii't' prin tard")' Adesea' motivele literare
unor opozilii relevante:
trecutului, cu boieri patriarhali ce sunt prieteni ai fSranilor, cu arendagi gi i',iriirJr*" qi piurtiti-te conturarea
citadin' opozilia boier de
c6rciumari ,,strdini de neam", cdci, in opinia lui Iorga, cauzele relelor' oDozitia sat/ora;, a"n'nt*J 'ediului
etc' De asemenea'
sociale stau in p6trunderea burgheziei orlqenegti la sate, mogierimea fiind ;;5;;i;;il;i, iezradacinarea ei -inadaptarea
idilic-romanticf, qi paseistd' elogiaz[
absolvitii de orice rdspundere. Elemente sdm6n6toriste se gisesc tt sirmdndtorismul aduce
ffiil;;rt.fr;,"roril" "-'tit'ai'"
r"rci"*rui qi cultiv5.titerarura originald in dauna
literatura romdnd in opera unor scriitori de valoare diferit?i, de la Octavian natiunii' militand pentil o
Goga,MihailSadoveanu9i$tefanoctavianIosiflaC.Sandu-Aldea. traducerilor, in spiritul;;il;i;l'dtqtepttuii
orientare didactic-moraii"'*t"' attfei'
interesul'oentiu lumea satu lui 9i
IJn ,,topos" privilegiat al literaturii sAmanatoriste e, astfel, acela al
ctnicul, amdndoua prt" ;#;;;;i ttliuu i' defi nlsc s dm d n dt o r i s m u I ca
,dezddicindril' (regretul intelectualului venit la orag dupi satul natal), la exagerare, a finalitdliisociale'
precum in poeziile Bdtrdni de Octavian Goga gi Adio, de $tefan Octavian orientare literard, ir"at J;i;i;;;u, pana
contopirea- esteticului cu culruralul'
Iosif Ostilitateafalide spa,tiul citadin, vEzut ca un spaliu degradat, haotic Ai in spiritul ideologiei sale, duce [a'
consffingltor rdzbate din numeroase versuri ale lui Octavian Goga din
li;,;J;;''.^igErt.r.'-'ri*uiiu., predilecliile . canonice .-ale
unii minore' actzatd cu
volumul-Drn umbra zidurilor. in acest volum, Parisul ii apare poetului ca sdmdndtorismului au facif itai aparilia ]1tera1ur.i.
;;ril. ori cu ironie in epocd Ei in istoriile lite-raturrt'
un Babilon tumultuos de care e coplegi! care ii incltugeazd coqgtiinla gi li ca reverberalie a
declangeaz5, in acelaSi timp, in suflet dorinla de a se intoarce acastr. Sdmdndtorismul .u'"utituaine literara- Teodoreanu sau
la Ionel
Descompunerea moralS a celui care a pdrdsit satul pentru a cduta un mijloc ' romantismului se va ptopugu qi mai tdrziu'
gdndtrtst'
de existenlE mai lesnicioasl la orag constituie tema uneia din primele nuvele Cezar Petrescu, dar Ei in curentul
ale lui Mihail Sadoveartt, Ion Unu. Adrnkalia nelimitatS, atitudinea
adoratoare, chiar, fa{E de trecut, idealizarea viefii patriarhale apar in poeziile
Cronicarii Si Boierii de $tefan Octavian losif,in Bdtrfrn ri lui Emil Gdrleanu
poetic' ci unul social 9i ideologic 9i
sau in romanul Doud neamuri de C. Sandu-Aldea, in elogiul rizegimii ,,sdmdnItorismul nu era un curent poeziei (deti cu
pdsfidtoare a tradifiilor strdbune din nuvela lui Gdrleanu Nwcul lai Odobac. .l'r;';p";;;-simuoris'nutui dintr-un punct exteriorsimdnhtorismului:
nu convertirea
irnplicalii in poezie). f*aitionuti'mul
e
In conceplia lui Nicolae Iorg4 sdmdnf,torismul trebuie sd indrume de po-et1 modemi' ieiili
Iiteratura spre ceea ce e mai caracteristic naqiunii, mai ales spre sat $i trecutul traditionalismul e un ;;il'-;^l;;;ia in"ntu'a
ffi;#'til";.;"r"'rirrt"iir-ului. Et reprezints, inl.untrul
poezler
istoric, ca spre nigte, ,izvoare de regenerare a spiritului. Literatura

199
198

!r-e autoconsefl/afe ce se
€ziei modeme: i:itcemai
-.ln anumil fel <ie ceiuie.
r un program Cecit o
-. poezia insdgi nu este
i:nti. se opun schirnbirii
s;operin<i tradi.tia. ilaci
:..i i e aproape in intregirne
r-n5:rdtorism.l'
morfaTele poeziei, p. 25
tira dificuitate (...), iri
3..1iismui nu in ipostaza sa
:eoe prin a rearninfi cI o
:-.,icul este mai peste tot
atiile din constelaria
cul. cu decorati*ui gi raai
o;a sSmdndtorismului ci
-ti. lEcea o judecat6 de
arurii simdndtoriste erau
'nantice: xnpulsivitatea-
std- bravada vitenTi.
:itenita lupti pentru mai
:l acut al istoricitdtii gi al
elanul liric qi dramatic.
:ea neadaptarea. Cum se
sdndtoaset, pe care
1s1,sazE? Prin literatura
iuri lor specifi ce atitudinii
c i t-icitatea nationali."
imdndtarismal, p.297
la Nicolae Lab$, Ed.
la mo rfoze le p o cziei, F.d.
acia Cluj:Napa'c4 I 972:
iini pAnd in prezmt,Ed-
L ilerstura rorafrnd tntre
t. Poeti conlernporani, I.
fiten$urii rcmise, E;j.
E.D.P., Bucuregi, i 995:
ri.. 1970.
Cleorge Cogbuc
GEGR.GE CO$BUC
Ceorge Cogtruc
Ia "rt.:
sfirgitui secorului I-91]", cum s-a spus, unul dirrtre pulinii poefi de
al xtx-iea .ur. r-."r*,irs rascinaliei
a versuiui emiaescian.. Oarecum coprc5itoarc
irolut, in ,irgrt*ritur"u ,u,";;;;,
are, s-a cbserv.at, ?naintagi-direcii,
dar ni"i*O.r..na*ii'i",*, ia
modeiele sale sunt preruaie ne
arn'iiteraru.u-rn,ue.suta. fie din forcror.
Octav gutufl,, upr"iiu,. de aitfei, ;
il;i l,a aparut ta timp, parcd
printr-{} potriveard a destinurui, puniru
creard' nu atdt de Eminesczt insuqi,
, inr"nina atrnosfera sunrbrd
ciiitt de ninorii srii imitatori,'.
Poezia lui Ceorge Cogbuc,,;tuuu'in
novatoare.
ii_;r.i" tradjriei. e originald 5i
reprezen t6nd.cea m a i im portan
de pdaE atunci. TrEs5turiie up"";f.u-uf-.
tE contri bu tie or* ir r*a#*
u""ri"i
iumea satuiui. sairitul popriui-qi-rrJn.r,po.r;; (orienrarea spre
national) pi"eiau si
decan reazE I iric ideologia'"o*
Uutivi u"i.oiii' n.a.i.n".
io"r:u ce-incepur a tui coqbuc;;J;;;,r_o vocalie nativd de a
extrem. vitaiitate expresivl, ce.igi
cautd ofUiu p.op.i. de atirmare. poel.
atttza{7' pe o latur. a creativitilii
sal*, .afiirut cautdtor de ;:itmuri-
Coqbuc reprezinti liric ia modul;;";I*,,
g."".;", J"rii ir;;r;fi_,;
particulare, spiritualitatea romdneascd. ptfiere
(t8e3) si Fire de turt (r8e6).;rd;;;;;i-.gin"u volume, Bakttte si irite
saturui ideal, cu
rihnul vietii cotidiene, un spa{iu pTto."u.
in".are munca, dragostea,
I1"jlt^tilldu $i.lu{r.3,* i*pt"t"r" u""onior. Sarul e vdzur de poet,
$! mar t'ate creatiiie iui, intr-oorganic,
gi etern, comuniun.
I:"*.:or:,fle; i1us1ea. "*uIu*.
satutul, ueu .u*-i.i"se ea din poeziire
iui
LoSDuc, nu se conftrndd deloc cu
peisajele decorative ,f" lri VuriL
Alecsandri, nici cu tabtourile i-pdi;;i'r;;,
Jugestive qi picturaie ale
j::_?rtir:r: Angher. Umanizatal
;;;;;;i;.;;r. natura se regase5re
tntr-o retafie armonici. lraterna'.,
indeletnicin omeneqti, socializatd,
o*ui.'ea fiind A;;;;-;;
p.*ria' &, perspectiva ritmuriior
calendaristice- Din aceste motive,
pi,"r", flrrii.le dintre pastei gi idild
se estsmpeazd, iar conventionalismul
cu_imaginea ideald a unui mod
^-' e" intocuii;;t ;;&il;;
genutui
Pe de altE parte, se poaie aprecia"*ir;;id.
cd iormula de ,,poet al ydrdnimii,,,
pusd ?n circula{ie de. Gherea, u." in.a'ufrra unei prejudecd{i
penh-u imaginea-polimorfbl iui
111smn_Satoarl Coqbuc. O astfet de
smtagma pune ?n umbrd cerelarte Iituri
ar. a"ert"i creaiii 1fiorur;";i";r
ex isren.tei, istoria, tematica
a.?n3ergat,gentru prima oarE sI
er.su tui etc.). viad;ir*;il;;;iil;i.#
reciim.rrion.r.ltica lui Coqbuc, tras,nd
9i alte iirdi ale posibilei interpretdri" Astfel,
St
Coqbuc ,esre c intreagd lviziune ir*ili," ",^";;;;;;il;r,?;"il1
ieulard ca dult. insd
201
 Prelungiri ale romantismului gi clasicismului . George Coqbuc

asiy.illy.du-Si nesimlit m.odul idilic de perceplie a

ordsanului falll (Al. Piru). Mitologia gi feericul sunt, in viziunea lui Petru Poant6;
realitdlile ldrdneSti, ca Si rndiestria unai poet' iarant
tn ritmuri, fuzit eggrdonatele care defrnesc in modul cel mai elocvent universul poeziei
de^elemente rurale Ei uibrnn. adica sintelii",p*i,
romdnesc,,. lo;buciene. Ideea rafinamentului acestei poezii e subliniatd, intre al1ii,
In-monografia sa consacratd lui Coqbuc, Octav
$ululiu pune qi dc Mircea Zacirt, care descoperd gi caracterul citadin al sensibilitSlii
asupra cd personalitatea creaioare a acestuia , fort, in
{lntitri
structurii sale, energeticd. conflorm unei astfel de viziuni lrrrctului: ,,$ucolicul, idila sunt fenomene de rafinare 4 sensibilitdlii,
critic{ rlt ,raturalie citadind, de refugiu (deci de blazare in fond), in orice caz
nu e o fiin!6.contemplativf,, ci una care in_faptit"raiiia.'iii,I;r.
rk stilizare a unei realitdyi rurale vdzute exterior, ex-centric". Coqbuc
gi simplu.. S-ar putea srabili, chiar, o
:_:_._.i:,pr. rrl fi, in viziunea lui Mircea Zaciu, ,,un rafinat, un alexandrin.
intre discrelia eului biogrific qi ,r".gltiso,ut, "",i,i,i*i"l'r".,"..#
spiritut;;,t;;,"; l)(tr rafinamenrul lui nu,g oboseald. ci energie a sinlezei, ciutare de
t-a vdtaclErtzar pe artlstul cuvantului. !
lt,rme stilizate, noi (...). Transfigurarea foilclorului se face in direclia
Doud aspecte fundamentale sus{in o astfel de tezd
a ,,energetismului
,l-l!u:.mai int6i, de,.ideea poe{icr a ,,vie1ii l,ralucrdrii motivului pdnd la forme pure. Poezia lui nu e decdt o
:::LT.,:::I tttcanta{ie perfect cizelatd metric,- iar motivul se subyiazd, se
desfbpurare de energii qi de dinamis * e;p;;;i"ti,'i;;;;;;;';;;,
"iirupia;-] Ittmineazd, cdpdtdnd reflexe de aur yechi".
dnpd cum aceeagi energie vitalisrd
-e'd" t;;i; tu il;;il:,
transfigureaz, tablouri din viata satului,,iUi"r.it-"Lq^';;-";
S-a observat cd uriversul poeziei lui George Cogbuc nu ni se infhligeaz6

tor cl o simpld' insumare de teme gi motive, el are, organicitate . gi

ideatizante,
::.-:.11"]:l prin puteLea .au o ;;;rirt.;J; ;;d;';;r.;i incontestabili coeren{i interioar[. Sintez6 completa a energiei vitaliste qi a
impun,ndu-se lor de sugestie ; "il;*,Lil;;'ii rlllnamenfirlui, lirismul cogbucian se distinge, intre altele, 9i prin umor,
lly*1i.:,,11,r,,,s1bst3f,
pastelurilor.lui Coqbuc e dinamismul; freneiia l"i"girti"i
.;;rfi
al itatea- lor. DJ arttbr,' insueii; d"' prin tendinp de obiectivare a perspecdvei lirice ;i printr-o anumit[
poetul o vtilizeazd in structurar@ peisajelor l" viziune, filtratd mitic, adupna realitSfli. in pli" epigo:rism eminescian,
unei solqri_tdli ce desemneazi optimismul funciar
*"*:;
relief6ndrise ;; dr; ( lo$buc are, astfel, meritul unei originalitifi fundamentate pe solul traditiei
al po;ili. ;xrpulare gi al sensibilitElii modeme. Chiar dacd vocalia epicului
Pe de alttr parte, majoritatea baladelor, cu specihcul ,l-a
tor eroic consacrat ca pe un'rapsod popular, totuqi, din versurile sale nu e absent nici
solemn
lpasy Hassani.lroartea rui Giil,- gielan4d-Uoid,-
N.ynta Zomfirei) valorificd acet energetism'o;ig;;; Jt" ;#
iii tllentul rafinirii expresiei, al cizeltrrii formei sub raport ritmic Ai imagistic.
alimenteazd sensibilitatea vitalistr a autJrurui.
ldilele lui Cogbui tfudeazA, a;adar, un spirit citadin refula!'ce ari
Lu 6t a. oarauri"a,
-il--;ffi':;H; nocontenit nostalgia satului $i a copildriei pierdute.
impulsurile sale retorice, e poezia Clasicismul poeziei coqbuciene a fs51 dedus de cdtre exegelii sai
Un ctniec br;;;;rr.;;;";
(Decebal cdtre popor, Noiy"rypqry*l!,
tlin redescoperirea gi cultivarea bucolicuJui, din aluziile mitolog'ice,
poelul, veritabil exponent al colectivitdfii,ii
exprima a."-J; #;til; dar gi din claritatea gi simplitatea stilului, toate acestea pliate pe
Energetismul se sublimeazd ?n mare masuri l,Iti.";;;ti";, fi';
sentimentul iubirii e asgciSt cu,o.viziune o.gani"ist;
cultura funciarmente.clasici a poetului. Se poate aftma, de
il;;;d;ii
,i vielii, iubirea ae viap"purr.-a, JJ-ur'di,*iri, asemenea, cd universul crealiei lui Co$buc are, ?n esenfd, structura
*lg::li ]o1i: lui,Coqbuc,
majoritatea poeziilor crealii in.*" fii"f" r.n*;l,.1;;;*?
lcericuluj, caracterizdndu-se prin fantezie, ceremonial general-uman,
dar gi prin ipostaza natural-spirituala, a qadrului liric. $i limbajul
l^..:.T:,"TT;f,-?::g-9,,1
.l cu, ritrnuriie
T"h,cogbuciene ;*rtt,- dil,il; poeziilor lui George Coqbuc e diversificat, expresiv, oglindind
robuste{ea viziunii gi energia versurilor
rafmamentul, de viziune gi expresie. Atunci ,erd
,r;;;; # d&; oarecum mimetic realitatea evocati, dupd cum, alteori, poetul
impulsurile sale l'unrrice sau cu manirestarile
;r{p;;; ;i,;; apeleazd la expresia aforistica, la forma concentrata ce sintetizeazd,
ideea, restrdngdndu-i,,corporalitatea".
".tJii"*",-t"iu;l
circumscrie, cu rafinament $i afiA a evocdiii, gesturi,
vvr qr'rrer ur
Oeremonialul Daci in lirica eminesciand din prima etapd creatoare natura e un
volbirii; spectacolul existenlei umane in geineraiii";;;;'' cadru paradisiac qe protejeazd cuplul qi polenleazi sentimentul de
,,-1,::j:::T.:: "n,'rt,:^":T'e r u"r"?-"-rn"i rilr, de lirism, tlragoste, Coqbuc plaseaz6 idila intr.un univers ,,1n acelasi' timp
un lirism singular,;,constdnd dtn reprezentdri Ai irii ".""u.ri, convenlional qi romdnesc'r.(Fetru PoantZ). Pe de altl parte, Al. Piru
,
canonizate, de ritual. Balada nu_i pwestire,
e un""r""Ji,ii;;;;u:;:#l
poem coregrafic,t noteazl cii talentul itii Cogbuc se teveleazd mai ales in

202 20tr
 Prelungiri ale romantismului gi clasicismului
George Cogbuc
,:perceyl!:t sufletului pu,: naiu in notarea capriciilor
feminine sut ,rttlttutea, ci mtmai ii dd contwuri ideale-(O. $ululiu). Alte fidsdturi ale
tte nicite rdutdti ate iidrdgostiiitar twoiirit
:::::::!?, sif::rc.ate
regrete. prezentale de obicei in ,ir;;;;;; vrrirrnii poetului asupra naturii ar fi contactul direcq nemediat dintre om qi
:",f!$:dli
ro,tsmut, ca drmensiune a liricii cogbuciene,
i'"lri"iti rrrlurzi, elogiul mtrncii, al aaivitEtii creatoare de bunwi materiale qi
Vladimir Strei,u in termenii unei ,d"foirndri a naturii
e caracteri:zat t r;rrrituale. Cilinescu observS, de altfel, cd dac6 ,Jlecsandri era pictoric,
amulul
sensul inoceritei". 1',trtrusian, pastelul coEbucian e monografic", subliniind cd,,natura aici e
lubkea.conturati in poeziilc lui Georye Cogbuc ,.r tt1rutd pe indelelniciri omeneqti, e sociald, e colendot"isticd". incE se mai
cste un ser
prorund' cre o gravitate existentiali certz, provocand
de fiecare dat5 lxrirtc observa cd existf, un siml rafinat al ,piviliza,tiei" peisajului, clci
spontane,.nuan,tate cu subtilitate psihologicd, ;rr rsta numai pare ratrxa\ fiind de fapt elaborag cristalizat dintr-o celt6
de la slgdlnici"-,rf.;;f, 1x'rspectivi artisticd. S-ar p5rea cd poett-li cautii in sEuctura peisajului un
fg::,:Tlf::?-t1.,:t l',rtyi,
j_orytl1i. sau ioch"tari
" .*;ilF T
al.o.i, iururne confort, precum Alecsandri in pastelurile sale, spaiiul insr4i fiind
frenezia sentimenruluiiubirii ie i.nbind cu zbu;il;irrflil.]il;fifr ,$
din remuqcare, sentiment at vinov,liei ruu g"roii"" rrrrrrl inchis, protector gi familiar, in timp ce ahnosfera pastelurilor e mai
criza juveniri a iubirir
,l{ l, lrtotdeauna festivS, sdrbEtoreasc6, cu predorninan,ta sentimentului
:e tan{brmA, uneori. monolog inlonat ca o jela,rie ,mEi"ioud
.,olarit6fii gi cu oroarea de intuneric
Pe de altd parte, idilele lui George CofUuc
reprezintd, A"pa,*i.*riulil {F*gnf zilefi"
Pefru PoantS, ,,o sensibilitate naturald'dar priztdatd t Imanizat prin intennediul personific6rii sau al alegoriei, uuiversul
d"
trav. estind
-natrnalefea
";,"d-,;;;l i
in ceremonial, trurnind sensibilitatea r.*"1,"r nirtural deschide perspectiva unui rafinarnent al vie{ii civiiizate,
feciorului in tiparul unui ritual in care u"""rrtuliud* O rnodificare i:n regisUul liric al peisajului co;bucian o
:.yriritualizate.
aspectul solemn, sErb6toresc.
p" **Jr}"aiipl ,rrluce volumul Ziurul uilai pierde-vtrrt, unde peisajul se spirif,mlizeazS,
Pe de altd parte, timpul mitic in care kiies"; protagciiigtii rlcvine nici mai mult nici mai pu{in decit o srare sufleteascd, fiind mult
idilelor a rrrai mult emofional dec6t pur qi simplu pictural, cu detalii rnanieriste pi
prezent, poveste.a de dragoste nedepaqind pJ.i*"orf
Tgm.e1tul ,oarniai r:u spalii parcl fluide, revSrsate din conturul schemei prozodice. Daci, de
clipei, cum spariul.idilei e ace*la at naturii; it ,,i"i
outu.i-i,*o"rlati
inscrisi in datele unui decor, pentru cd nu naivitatea
-dupd cxemplu, in Chindia se produce un triumf al vegetalului, intr-o viziune
irlilicd, in Nuntd in codru e imaginati, alegoric Ai convenlional, o
pjirneaza aici,^ in universul idilei cogbuci"n..
lnt -un-f"l "b;;;;
.i*;]'ril
rarma*a esretrzant, a emofiei. G. cdrinescu e cei ";. care descoper' J)ctrecere transpusE feeric. Imaginea definitorie a poetului e alcituitii din
]r idii; codul ritualic al erosului, din simtul rafinat al peisajului nafural gi din
,,un mecanism etern ingenuitdlii c(t an hieratism
-al
i*stinctelor"' subliniind,cd, "i""n,structura acestei po"rii,al structura originalS a feericului-
in ceea ce priveqte
avem_de a face cu un ;,lirism ,"pr"r"niobil,-o poezie Poezia lui George Coqbuc, ca gi aceea a lui Octavian Goga, de altfel,
teatrald, ,i"
e!s1d..u1 t_eatru de poezie. 'MiScarea nu'este "*i cuprinde, dupd expresia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea,
exterioard, epicl!,
simbolizdnd acte de violenyd, ci interioard:,. De ,,o monografie liricd o sdului". in sanrt conturat de poemele lui Coqbuc
altfef ;; ;;[ viap se deruleazi, dupE legile nescrise ale tradiflei, iar existenga Franului
fh".*Tgr.g1re excep{ii, iaifel! sunt iiufogur",*"oorrruite pe o gradare a decurge in mod firesc, natuml, sub semnul nafurii care dicteazd, riftnurile
tensiunii lirice. Nu e mai.putin adevdra-t d" ,, aeoieuiierea se
dovedegte constniclia textufui in planuri ,uprupur", "i
cu scurte naratiuni
,
vietii gi ale rnor{ii. Via{a omului se ordoneazd aici dupiritmurile universale,
d ial ogu ri I i con fes i un i, uti I i z6n d u_se
uinulii;ir_;; tril",'rt; dupl evenimentele calendaristice qi cele care marcheazl treptele
Ii ;
foarte inventive, relulri.de versuri, "o- cxistenliale: na;tere4 nunt4 moadea. Se $ie, de altfel, cE George Cogbuc
iroceaee, ,+ua*,
aspect de rafinament stilistic versurilor. "* ird.i;; inten$ona sd realizpzp o epopee de suflu nalional in care sE surprindl
spiritualitatea rom6neasci prin reflectarea hrtd a datinilor. Din aceasti
. !" no{"-rgr"cia ci erosul coqbucian e intemeiat pe aSezarea in elementar proiectat5 epopee, poetul n-a reugit si realizeze decdt dou6 fragmente:
(moar4 r,azorut,pridvorut, uur-ul, Oupu
tll:p,:flll",restic
remlnln, prectomrnd obsesia "u*,
* ia"ut Mourtea lui Fulger, ce transfigureazl momentul inmormdntnrii gi
_sugestiei vegetale, cu tipuri f"_i"ine
mlddioase, cu aluzii florale, ca in Nunta Zamftrei, in care este surprins ceremonialul feeric al nunf;i.
privege natura coqbuci*r,
plrtretul
"iJ; "f
Z*"f"*. il;;; Nunta apare, in crea{ia lui Coqbuc, dar qi in literatura popularS, ca un
spune c6, degiautorul u iO*U_t rlap
:.1ry1t"
rustici, el.nu egueazd in altifiiialitate, spectacol regizat qi organizat cu minu{ie, din perspectiva impoftan{ei
pentnu cd,,stoetul rw desfig;A
hotEr6toare pe care o de{ine in destinul cuplului. DacI o poezie precum

204
205
 Prelungiri ale romaltismului gi clasicismului George Coqbuc

Nuntd in codru configureazd un scenariu parodic al unei t;l D€ o..luptd'., o,,datorie grea... av6nd in vedere 9i multiplele
lSrdnegti, din perspectiva unei alegorii mai mult sau mai incercat de
,,,',,.,li..iii"r"ii"f. ii istorice a'ie vielii individului greujustiliar'
transparente, Nuntq Ztm/irei reflectd de revoltb sau cintectll oda
dimensiunea fripe.UofiJfi ,t.rtinui sdu istorii. C6ntecul
fabuloasd a nunlii ldrdneqti, o nuntf, desfrguratf, intr_un ,-,r.*"a ori etegia sociald apar ca modalitdti specifice ale neamului
deior de bar
Poetul reliefeazd aici ideea cd nunta.rom6neasci reproduce,
de fi rorn6nesc de a se manifesta in confruntdrile sale
cu istoria 9i cu
datd, nunta din poveste. Balada iri4i$;i
virisitudinile existenlei. Exemplare in acest sens sunt poezii
precum
i;ir-o proieclie fabuJ
o nuntd l5rdneascd din zona Ndsludului, Mirii, protago*gtil l)oinu Si Hora, in care, prin iart.", revolta dob8ndeqte alte valenle'
ucrJ
sunt personaje de exceplie, de niam iles,- Zamfii ,lcvine mai intens6, mai puternicd'
|!!ct19t^galant
fiica lui Sdgeatd-impdiat, iar mirele, Vi"i.i,
,,un priny frumos gl n.euJa formd eiteticd a cdntecului nu este, de fapt' o llmlntafie- 1
"rr" Uifuai,'fuptui
tinerel". Este mai mult dec6t evident, qi in aceastd in fala nedrept6lii' Reali6li
Ji; t.,l*,riui, ci o atitudine activ6, combativ[
nunta e asemeni unui spectacol, marcat de fast gi voie
Urna, iu cari ,,rrciale disperate sunt surprinse in poezia vrem piimfrnt!' -unde
-Noi
rcvolta atinge cote paroxistice, convertindu-se in gesturi
nuntagii participd cu deosebit6 insuflefire. ample- de
capdt[ proportii hiperbolice, atrnosfera de peffecere e apare in Ex osiibus ultor'
.OqnStyt unl ,rfrrnut.. iceeagi dbrinli de rdzbunare 9i
rabelaisiand, cu atat mai mult cu c6t ihiar soarele a lui Goga dn OkuL De altd parte' un
,,mirat sta_n tic) cirre amintege de for{a vi'zionard
ld l;a aiuns Si-ace.st noroc/ Sd vodd el atdta ioc/ pe_acest pi*ai;;,, ;rrlevdrat iod etic al neamul,i romdnesc putern afla cu
in
Decebal cdtr(r popor, poezie sfiucturatd in forma unei
Pe de altd parte, se poate€onstata c6 poetul nu
a reflectatr"iri"Ju-rl
expuneri
toate datinile gi obiceiurile legate de nuntd, ci doar p"
;";1";;;;;; r irracter mobitizator, in iare este fonnulatd
calitatea morala esenfiald. in
le-a considerat reprezentative pentru acest evenim".ri
n raur.itut-ai ;i;il";" poporului romdn, demnitatea' Decebal devine aici un simbol al
viala satului. Cu alte cuvinte, intenlia lui Cogbuc u fort ;.;*;it $i ai aemnitagi nalionale, dup6 cum.patriotismul sub latura sa
realiza o imagine panoramicd.a nunlii, insist6nau_r"
u""* a.'a Valea observd' in acest
rrrp* uL*f.i.i i,.iiua . definitoriu in'Mou'rteu lui Gelu' Lucian
de^voie bund gi dragoste de viatd. -.nr,-"a ,,ideea sacrificiului in istorie se incarcd de fior metafizic in
In crealiile lui George- Coqbuc faptul folcloric se converte$te ln Moartea iui Gelu. Tragicul aici nu e numai de naturd istoricd' ci line de
valoare. estetici,.ajung6ndu-se astfel la opere ce reflectd
cu o irairi ,,,riiyn umand. Moarlea eroului, inilocmai ca in eposul popular' tulburd
prorunda gr o vrlrrafie cu
autenticd specificul romanesc. G. calinescu ,,rdinea lumii. Disparilia lui in plan existenlial se compenseazd
observa,-de_ altfel, prin comparalie cu poezia lui in nuturd"'
Eminescu, f.il;-;; tntegrareq lui, in pianul eternitdlii,
,,celebrele balade Nuntq Zam/iiei Si i{oortea tui Fulger iunt'nimi p;.riif" lui Coqbuc de inspiralie istorica fie alcdtuiesc scene de gen
superficial epice. Ele corespund, cu o tehnicd noud, pozmeu, d d,' O lten i i lu i' Tu do r), fie exprimd o anumitd
atmosferd
Strigoii ale lui Eminescu, fiind adicd ,eprerenidri ate nunyii
citii-i'i " (
$ t efiin i{d-Vo
'(Fragmenr ev-ocd eroi
li,o.i.a epic, Pe deslu-l Plevnei)-sau 1alionali
.Se
Si
inmormdntdrii, a doud in societatea ,ioni.
ceremonii capitaie (Decebai cdlre popor,'Moarteu lui Gelu, PaSa Hassan): poate
are /ilosofia lui, care este renun;area la orice constituie in
C_oSbuc
fttirii" rp-r. .a majoriiatea poemelor de inspiralie istoricd se
dialecticd, supunerea impreund cu poporur ra datinere
ce simborire-azi cvocdricereflectdunanumitidealpatrioticSauauovaloareeducativa.
imp enetr abilitatea m is terului,,. i;;;"b Cantece de vaiiie (1904) au, astfel, aspectul unor
Latura sociald qi istoricd a tablouri ""i".rr"i
impresionante, ce redau dramatismul unor scene de lupt['
liricii lui cogbuc il dezvrluie ca un dar
poet-ceti{ean, c-are lupt5, prin intermediui poeziei, pentru ale ostaqilor cdzuli pe.cdmpul de bdtdlie ' Cdntecul'
unitatea neamului sdu. Crezul arlistic al lui George
areptatea-fi ti!"tlrtii"'nreqti mai importante de expresie
Cogbuc upur", * p ov estea, s cr isoareasunt modalit[1iie iele
suficientd blaritate, in poezia poetul din 1911, ?n .ir" Li" Rizboiului de independenfd {CLntucul redutei'
uuio*i ," ';;r;;;;;ip)arului,
inchipuie pe sine ca pe un purtator de cuvdnt ut n.u*rtri'ai;;;;.
ir;; "ro".a.itor o scrisoare de la Musetim-Selo etc')'
parte: ,,Sunt yflet din sufletul neamului meu/ $i_i cant buciii Prin intreaga sa crea[ie liric6, George Coqbuc a contribuit in mod
si-amarul - / in rqnele talc durutur sunt eu/ ji-otrava odatd cu tine o clecisiv la diiersificarea formelor poetice ale literaturii romdne de la
beui Cdnd soaria-mi intinde paharur". se poate afirma sfdrgitul secolului al XIX-lea 9i inceputul secolului XX'
cd autorur
Nunlii zamfirei e qi:un poet cu o fire meditativd, care vede
existenta

206 207
 Itleor,manti srn. Ir[e o clasici
sm
Imaginafi-va cd a]i aflatintAmpli{tor il
cd.o persoana apropiata
/ persoana iubr a
r' .," ,;oiih*uu. tr
i1[l,Tii':.}T:i:,.,.ffi*ug*'nii'il,,
Discutafi sensur
" "' !
urmdtoiurui proverb: Minciuna
are picioarescurfe. Re
lffifl: :,#:ffi
l;m: ,u t xi, ,uu i.,oi. .u.. atri iuzit,in .u* p,ou.,. g
il
T
tI
Scaya x
de George Cogbuc &
Am gdsit-o ieri in prun, D
N-am de lucru gi m_apuc
Dar
-sd nu-mi grlbifi ocara! _ Sd-ntorc scara,
OI
&
I-am luat in pripd scara.
Ea rnd-njurd; Egti nebun?
$i cdnd colo, stau nlucl r
,,
Pune scara!,,
- OT

Poet gi traducdtor. Se nagte

Dau sd numir la fuStei _ r!!
in sa_ ,,- Daci-njuri, eu n-o mai pun!,, Uitei, frate, doisprezecel e
tul Hordou (astizi Co.sbu.l,
io i, &t
delul Bistrifa-Ntrsdud, in famiiia Mai la urm5, pe-un cuvdnt: $i-un cufit prin piept imi trece
preotului Sebastian ImplAntat, de mAna ei! lqtl
Copnuc. ince- Si se lase sdrutatd GN
pe gcoala primarl Doisprezece,
in satul natal gi o
continui{ Ia Telciu, iar in
De atAtea ori deodatd
Iacd-mi moartea, dragii
%
1g75, este
lnscfls la gcoala din Ndsdud. CAfi fugtei,la scard sunt. meil fi
Sdrutatd A gresit, imi spune{i voi?
@(
_
jn^188p, elevul Cogbuc este pri.
mrt in rdndurile Socie[itii
-
[^dudat fii, Tatd sfAnt! h
de lec-
turd. a elevilor gcolii niisdudene,
Cum de n-a gregit sd spuie utr
Treisprezece? Sd mai suie, ,rlftr,
,,Virtus Romana Rediviva,,. Debu- ,- Unsprezece,,, spune ea;
Nu sd-mi facd mai weo doi! @
Eu zic: ,,
fuf.titgrar are loc in revista locali - Bine,,, pe credinfl:
Nu sd-mispuie :lei
intitulaH Musa somepana. DoarofiavAndgtiinfd
se inscrie Ia Facultatea
in tSS+,
Cd e miercuri, cAnd e joil ,cd
de Filosofie
gi Utere din cadrul universitdtii
Scara cdfi fuptei avea, :rd
clujene, unde descop*a
Pe credinfa _ Zici cdpoate n-a stiut :T@
iirlii.
onentale. In acelagi an, are
Asta e pierzarea mea! CAnd vorbea din prun cu
tux
loc ade- minei OGs
var3tul debut literar al poetului, Dar i-a numdrat ea bine
in $i.o sdrut mereu-mereu: i*lF
Trtbuna de Ia Sibiu, con_ Scobordndu-i, si-a tdcut!
i.r_.?
ousa Ia acea weme de Ioan Orice-afi spune, orice_afi face, osj&
Slavici,
ace;ta va avea un rol hotdrdtor Nu ptiu cum, dar mie_mi place
Nu de mine, Uc
in
Sd sdrut
Mi-e de ddnsa, ce-a fdcutl *fi
!vo]yti1 lui George Cogbuc, oferin_ a$a sunt eu!
- de ma
ol-r in 1882 funcfia de redactor-sef Orice-afi face, M-a scurtat aga, gtiind! C€oNgt
al revistei.
Doar e dat de Dumnezeu! Dacd-i fire mincinoasd, hL Pr
Ce folos e cd_i frumoasl? pbli:
1
fi.tscel_vezi fuptel,
Dar te uitdl Azimd duc
s.mJecare dintre Maica mea, auzilSo prind
Pe la ei, si iatd scara!
yerSele sau scAndurile orizontale care
formeuit treptele unei scdri. Mincinoasd!
VrAnd sd pui Ia cale
^' a implAnta,vb.: [ara, N-o mai cred, s-o vdd murind!
a infige.
(Poezii, Bucur esti, Editura
Minerva, 1985. Antologie realizatAde
Georgeta Dulgherur

In 1888 9i 1889, publici in revis-
ta Tribuna o serie de poezii: Mani-
iub:- oasd, Radagi poemul Nunta Zamfi-
rei, cre ii va akage atenfia lui Titu
:tii-t
Maiorescu,
Aparilia lui George Cogbuc intr-o
.Re perioadd de crizit, cAnd poezia
lVe:-
romAneascl era dominati de epi-
gonism eminescian, a flcut sd fie
considerat un innoitor: Eminescu
a tras in poezia romAneascd o
brazdd atAt de adancd, incAt con-
temporanii ;i urmagii s-au impot-
molit intr-insa vreme indelung atd.
Eminescianismul ajunsese o boald
pe care lipsa de talent a epigonilor
o agrava din zi in zi, [...] Atunci a
venit Cogbuc. (Liviu Rebreanu)
In 1889, George Cogbuc, ajuns
in Bucurepti, continud sd colabo
reze cu revista Tribuna si publicd
versuri in Convorbiri literare.
Volumul de debut, Balade qi idile,
apdrut in 1893, este bine primit ln
epocd. In 1896, apare al doilea vo-
lum de poezii al lui, Ere de torl gi,
impreunl cu Alexandru Mahuti,
editeazd revista Sdmdndtontl, in
urmdtorii patru ani, ii apar alte
doui volume versuri: Zixul unui
pierde-vard si Cantece de vitejie.
Traduce opere dificile din literatu-
ra universald: din latind Eneida;i
Georgicele de Vergiliu, din greacd
une: Odiseea de Homer, din sanscritd
Sakuntala de Kalidasa, din italiani
Divina comedie de Dante.
Moartea lui Alexandru, unicul
siu fiu, ln 1915, intr-un accident
de magini, va reprezenta penku
George Co;buc lnceputul sfArgitu-
lui. Poetul se retrage din viafa
publicl gi moare ln 1918.
ndl
theru
Poezia scaraafost publicatr inifial in 1895, in revista vatra,;ia fost inclusi
in volumul Fire de forl din 1896.
.t
- Poezia adoptd un tipar narativ. Idenfficati in text persoana la care se na-
,
reazd;i trdsdturile unei narafiuni. Rezumafi ,,povestea" in cinci rAnduri.
Caracterul dramatic al textului permite reprezentarea lui ca o sce-
netd. Realizafi, in grupe de patru elevi, o transpunere in limbaj scenic a
poeziei,
, Dincolo de tiparul narativ si de cel dramatic, textul are un grad ridicat de
j lirism. Stiind cA poezia liricd este definitd ca opera literar[ in versuri cen-
I tr rau asupra eului, asupra viefii interioare, cu toatd gama trdirilor lduntrice,
de la sentimente, emofii, strri, dispozifii afective la atitudini, explicafi in ce
constd lirismul poeziei Scara,
Explicafi aceasti interferenfa a genurilor literare intAlnitd inpoezia Scara,
pornind de la urmbtorul citat:
Specificitatea lui Cogbuc se afld i4 Foeziile cu subiecte fdrdnepti, aproa-
pe toate erltice, precum s-a si observiit, Indeosebi invazia anxietdlii legate
de criza puberald, tratatd intaia oard de Heliade Rddulescuin Sburnorul, o
gdsim in felurite compuneri si pe deosebite ffepte, de la jalea inexplicabild
pAnd la toana malifioasd. caracteristic este cd mai toate aceste poezii sunt
ni,ste monoloage. Sunt ele epice, dramatice? Propriu-zis nu. Depi aspectul
de monolog a ajutat mult rdspandirii prin declamarea la serbdri, fapt ce a
dus la o oarecare banalizare (de unde un scepticism, neindreptdtit, la cei
cdrora li se vorbe;te de valoarea lui cogbuc), lirismul in forma aceasta
obiectivd existi ca un mecanism etern al ingenuitdtii umanel...]. E un tirism
reprezentabil, o poezie teatrald, ala cum existd un teatru de poezie. Misca-
rea nu este exterioard, epicd, simbolizAnd acte de voinfd, ci interioard.
(George Cilinescu, Istoia literatuii romAne
de la odgini pAnd in prezent)
Lirismul obiectiv are doul forme de
manifestare: ,,lirica mdgtilor" si ,,lirica rolu-
rilor". in articolul Atitudinea gi formele eu-
lui in lirica lui Eminescu, Tudor Vianu pre-
cizeazdcS, in ,,lirica mdqtilor", poetul expri.
md sentimentele sale sub o mascd strdind,
pe cAnd, in ,,lirica rolurilor", poetul, asimi-
lAndu-se cu un personaj felurit, a1a cum
face totdeauna creatorul de caractere dra-
matice pi epice, exprimd sentimente care
nu sunt propriu-zis ale sale, depi energia
generald a sufletului sdu le sus/ine si pe
acestea, Care dintre aceste forme se regl-
segte in poezia lui George Cosbuc? Argu-
mentafi-vd rdspunsul.
1{

Lirismul obiectiv este un
termen folosit de George Cdli-
nescu pentru a defini poezia lui
George Cogbuc. Lirismul obiec-
tiv (lirism transmis indirect)
implicd existenfa unor roluri, a
unor voci, a unor personaje liri.
ce care monologheazl gi/sau
folosesc un stil sentenfios. Liri-
ca rolurilor, ca ;i lirismul obiec-
tiv, se apropie de modalitatea
dramaticd, ele fiind reprezen-
tabile. Lirismul obiectiv se atld
in opozifie cu lirismul subiectiv.
Idila este o specie liricd pi
eroticd din sfera poeziei buco-
lice, ln care sunt prezentate, ln
form[ optimisti sau idealizatd,
f''i un posibil profil al ,,personajului" liric, Argumentali fiecare fr*
-{ - sfuealizali
valori-ficAnd, pe cAt posibil, textul.
'' sdturl
Pornind de la rdspunsurile date la exercifiile anterioare gi de la definifia
lirismului obiectiv, precizafi cui ii apa(ine vocea liricd din aceastd poezie.
-+1. Poezia poate fi sfructuratl pe frei secvenfe: prima evocl o intAmplare
I dintu-un trecut nu fgarte indeplrtat, a doua prezintd' o altd intAmplare
dinfr-un trecut foarte apropiat gi ultima corespunde prezentului enunfirii
cu valoare de comentariu. Identiflcafi aceste secvenfe 9i ardtafi ce ele
.^.mente din text v-au ajutat inrealizarea acestei sarcini de lucru.
,Foezia incepe prinff-un verb care implicd ideea de cdutare $i, implicit'
-t'.iv id..u de joc. Identifica.ti acest verb gi explicafi a1ezarea sa in aceasti
pozifie. Prezenlalui sugereazd, dar nu spune nimic concret. Explicali in ce
;:ponstl acel lucru nespus.
j TDatorita adverbelor de timp ,,ieri" qi ,,azi",poeziase ordoneazd
pe doul pla
L,/ nuri temporale: un frecut apropiat gi unul foarte recent, aproape suprapus
' mgmentului enun!5rii, F'ieclrui plan ii corespunde o alti stare de spirir
Identificali sintagmele care se referd la acestea si numifi, de fiecare data.
it7*areade spirit a flIcdului. Prezentafi motivele care il fac sd se simtd asffel
L--i.
lfi V)eriaare o construcfie monologatd;i creeazitimpresia unei comunicit'i
y' \ -*ilaterale, dinspre ernifitor spre receptor. Transcriefi secvenfele prin care -':_ a

viafa gi dragostea in cadrul indr{gostihrl se adreseazd dkect receptorului. Prec\z,alr cine este aces -.:,i
rustic, cultivate deAntichitatea i\ interlocutor.
in *41
greco-romani ;i valorificate
Credefi cI supf,rarea lndrdgostihrlui este justificat6? R5spuncleli pornind
clasicism; creafie conven{ionald de -la urmdtoaiele sugestii sau g5sind altele:
in care este exprimat un senti- ,.-1.,;^^rx c:-.r^x
,-- ^;"-:-^:;.,^..;..;:.. ^; justificat[, *:-^:.,-^, {^}^i nar,.
^-+a nevi
ment manieri.t ;i armcios",'i,
a supdrarea biiatului nu este fiindcd,,minciuna" fetei este
decor rustic.
novat[ 9i se circumscrie jocului iubirii;
'- -: b. suplrarea bdiatului este justificati.
Slmln6torismul este un t:,ri,tl,i* ;\-,
curent cultural romanesc, pro-
,.-l fiindcl fata a gre$it numdrul fugteilor
j.i;q$i.* , / i intenfionat, ceea ce dovedegte lipsa ei
movat,inprimu1deceniu.a1i"i}..fi$f,+.ffi,flia..,.,.t.i.
*::";'.:
secolului al ffi-lea, de revista I ;lr*ffi.
' i c':" orgoliul tipic masculin ilface pe briat
Sdmdndtorul, 1901, ' '*"'-
infiinpta in : r:' ffi$L, i
la Bucuregti, a. ef.*rnaru Vful , ii, 'Xjiiifffi,,:l lTr- :i s[ se simti jignit, dar suplrarea sa nu
,r
hu![ qi i.org. Cogbuc. Ideo- ,','r:l ' iffi,,&,1; i$,..ffi gstejustiflcaH,diruto$v-leste.exag-erata
logia iemrndtorisri a fost elabo- ;i* l*ffi#+Xit-$ffiffi d. minciuna spusX de fiinla iubiH este
penoa- ,, , ,
t
rau de Nicolae Iorga in r f,,ffiffii,t, intotdeauna dureroasd, aga c[ bdiatu]
daincareacondusrevista.]l"!1il.]]."*,l,ffiaretoatemotive1esdfiesupIrat.
Subliniind importanfa specificu- ir#g;mfl|;-,,,'];iffiffi 11, Preocuparea penfu iatura sonord a
lui simln[torismul
nafional,
literahrrii ,ffirfffiffi#, ffi
versurilor, in dorinfa de a mdri expresi
ci
consideri valoarea
Im vihtea poeziilor, a dus la folosirea de
const[inprimulrandinvaloa.t,ffi;-fffi,t.at,.ubio's.coqrucaaliterafiilor9ia
^..tr-:";
rtY

reaeticdqiapoiinceaestetic5.ffii;;;ili;;;;."[J;";,'t.l.i.u'.',,si
i,fg:fJ'H*,TT;":,1'#''ffii ar.[ffiffi ;;;ite; rru;iiuf il :':r":
*?:r:
sufleteEti,imagineaidi1iceasa-{,;Pr.ffifF.,,t,,Urietulsunasinistrucaun{l:t.d.
tului pakiarhal, considerAnd $jittr ffi ',;$ffi,,i mormAnf' (Regina ostrogofilor). Iden-
-r-Pl

firlnimea drept depozitari ex- $ "#-i fficati in poezia Scarao aliterafie.

clusivd a valorilor nafionale,
ili.i.t.. i, i'ii.ti.r-:ilt,
 <--"
:
'

eputL'
&".--r
'e tra- AspectulprozodicalversurilorluiGeorgeCogbucesteconsideratinec::'
versurilor r-
;;.tat prin ritmul gi rimele folosite, cat prin distribuirea
vedere al versiJicatiei, pre-
,finifia sfrofe. Analizati poezla scara din punctul de
rcz\e. cizAnd ritmul, rima, mdsura 9i consfrucfia stroficd'
nplare
nplare dupd ce George
rnfarii. Slm5n[torismul s-a manifestat in poezia romaneasc[
cAteva fils[turi care
:e eie- coqtu. public[ poez|aScara. Identificafi, in poez|e,
anunfd acest curent'
pagin6' caracterul neoromantic al
nplicit. Argumentafi, infr-o compunere de o
lceasta poeziet Scara.
rli in ce

rud p1a- Lucrafiingrupedepatruelevi'Citi|ialtepoeziicosbuciene:

Rea de platd, Sub;irica din
lprapus MAnioasd, Nu te-ai priciput, Nimai una, Spinul,
e spirit. observafie si valorificAnd
vecini.Realizali un poster, discutAnd urm[toarea
re datA,
Una dintre temele cenfale ale textele citite:
a asffel hibridd, infern para'
sdmdndtorismului este aceea a Dominantd insd este in ,,idilele" lui cogbuc condilia
nunicar: este chinul jucat, cochetaria.
dezrdd[cindrii. Sdm[nitorismul disiac si paradis infernal, a cdrei expresie
rrin care gdsim mai ales ir
dP cultivd in sPecial literatura de replicd la eminescianul ,,dureros de dulce""'Chin iucat"
te acest* dar nici ea, nici e1 nu
inspiralie istoricd gi rurald, pre- faza incipienta a erosulii. Ea ,si El sunt indrdgostifi,
lucrdrile din folclor, adoPtAnd iubesc incd. E o diferenfi aprotape insesizabildintre
afi indrdgostit si a iub::
porninc obiectivele curentului nafio- (Scara), cel care
indrdgostitul e tentat ie iune btul sub regimul iocului
nal-popular al Daciei literare, Pe
:ste nev-- care il
deformeazd in sPiritul iube{te vede in joc gtavitatea Oe pe deal) '
(Laurenfiu Ulici, Geolge Co1buc,in Convorbiri literart
romantismului Paseist (cult exa-
specificul poeziei 1ui George
gerat al trecutului) si al nafiona- Redactali un eseu de una-dou[ pagini despre
lstif,caia.
fusteilo: lismului xenofob (du;mdnos fatd Cogbuc,incares6valorificalidouSpoeziialesalegicitatulurmdtor:
'Indiferent este geneica' S:
de tot ce este strdin) ' Alte reviste deci de tema ei, poezia lui George cogbuc
e lipsa e:
slmdn[toriste'. Luceafdrul, Ra' dacd wem sd pdstrdm nofiunea de ]irism'
trebuie s'o definim cu aten:t
mui, F dt-Frumos. RePrezentanli nu s-a rupt c:
e pe biia: Epicd ori ,urul dru^uticd aceastd poezie nu este, deoarece
importanfi: George Cogbuc, Dui- rolul sdu; din s6nf:i'
rea sa n'.-
liu Zamfirescu, Mihail Sadovea- titul le*atura dintre autor ,si personai, dintre actor 9i
prrrrpirru lor impreund este esen,tiald, Dar nici liricd in sens curenr
r::j
exagerata nu, $tefan Octavian Iosif. 'este,LAtAweme nu ne spun nri;..c
ubitd estt interioritatea este absenta gi personajele
Neoromantismul este o ten- un ,,lirism,' al ro]u]ui (ca:
ca biiatu, despre poet, Este un fel de poezie a interpretdrii,
dinfd de a readuce ;i de a accen- izvorat din pldcer'z
rraf.
tua unele trisdturi caracteristice ou porri, reprezentabild, in sensul de la G. Cd'linescu),
simularea il ascu::
sonor[ a
romantismului intr-o Perioad[ acioriceascd a obiectivitdfii. Substitufia, travestirea 9i
poet intr-un personaiiipi', n slujrba cdrora se
pune' pe care-1 joa''-:a: :.':
Lri expres:- ulterioarl celei istoric consacra- pe
'se^dezvdluie
rlosirea de te sau in mi;cfi literare cu alte pe sine, ci- imitd pe aftii. Pldcerea lui este de a locui in su;le''
raliilor si a- caracteristici. Asemenea tendin- strdine, ca un actor, CAnd este mai mult
el insuqi' G' Co1buc esfe un a::i'
:elebre: ,,S. te s-au mani{estat la sfArgitul se- (Nicolae Manoiescu, Poezia ca teatru'invoi fe':.''
colului al XX-lea gi incePutul ffi-lea au fost ii::":-
Sfarqitul secolului al Xxlea 9i inceputul secolului
a1
a Hassanl
rn urlet dt secolului al Klea in Proza ;i sau Coqbuc? TI:::-
nate de polemici pornind de la intrebarea: Eminescu
poezia slmln[toristl, dar 9i in
ri1od. Ider-' adatrdspunsul.Realizaliodezbatereporninddelaaceastiintreba:...,
dramaturgia lui Barbu $tef[nes-
incercati sa t:'': "
eralie.
cu Delawancea. valorificand contextul in care publicd George cosbuc,
cati cauzanaqterii acestei polemici'