Sunteți pe pagina 1din 30

Aprobat în şedinţa Consiliului profesoral al Facultății Aprobat în şedinţa Catedrei Psihologie și Științe

Științe Sociale și ale Educației, proces-verbal nr. 4 din ale Educației, proces-verbal nr. 4 din 27
27 noiembrie 2019 noiembrie 2019
Președinte CP al FȘSE_________________ Șef CPȘE ________________

Universitatea Liberă Internațională din Moldova


Facultatea Științe Sociale și ale Educației
Catedra Psihologie și Științe ale Educației
Program de licență la specialitatea 0313.1 Psihologie

CAIET DE SARCINI PENTRU EXAMENUL INTEGRAT DE LICENŢĂ


sesiunea mai-iunie 2020

ANUL UNIVERSITAR 2019-2020

Probele examenului de licență:


1. Probă orală - Prezentarea și susţinerea tezei de licenta.
2. Probă scrisa „Cunoștinte fundamentale și de specialitate în psihologie”

1. Probă orală - Prezentarea și susţinerea tezei de licenta


Teza de licență constituie o lucrare cu caracter teoretico-empiric, întocmită în baza activităților realizate
în cadrul stagiilor de practică prevăzute în planul de studii la anul absolvent: III - pentru studenții care-și
fac studii cu frecvență, și IV - cu frecvență redusă.
Conținutul tezei de licență urmează să reflecte formarea finalităților de studii.
Finalități de cunoștințe:
- stabilirea cadrului teoretic al cercetării în domeniu;
- posedarea cunoştinţelor despre metodologia și metodele de cercetare ştiinţifică în domeniul
profesional;
- cunoașterea bazele intervenţiei practice în diverse domenii ale specialității – psihodiagnostic și
expertizare, anamneză și studiu de caz, consiliere psihologică și asistențială, psihoterapie, etc.,
adoptând o viziune critică şi nuanţată privind modelele asistenţiale ale persoanei, grupului și
fenomenului psihosocial în conformitate cu principiile etice şi deontologia profesională.
Finalități de abilități:
- elaborarea designului experimental al tezei de licență, utilizând metode și tehnologii moderne,
demonstrând competenţe de explorare a informaţiei ştiinţifice corespunzătoare, respectând principiile
etice, cu citarea surselor, evitarea plagiatului și denaturării rezultatelor;
- selectarea şi aplicarea perspectivlor demersului practic în raport cu persoana, grupul și situația,
respectând principiile etice şi deontologia profesională și în conformitate cu conţinutul problemei şi
comanda socială;
- generalizarea rezultatelor cercetării experimentale, elaborarea de concluzii și recomandări practice;
- posedarea capacităţii de muncă în echipă și de organizare a relaţiilor interpersonale.
Finalități de competențe:
- promovarea imaginii unui specialist în domeniul științelor socio-umane contemporan, caracterizat de
profesionalism în activitatea de cercetare și intervenţie, de autenticitate, toleranţă socială, spirit
creativ și inovativ, responsabilitate personală, deschidere spre schimbare, autonomie a deciziilor;
- împărtăşirea de atitudini empatice şi de asertivitate, de respect faţă de valorile general-umane,
multiculturale, etico-profesionale și aplicarea a acestora în relaţiile cu ambianţa socială și în cadrul
profesiei;
1
- operaţionalizare a cunoştinţelor teoretice din domeniu şi de metodologie a cercetării, făcând distincţie
dintre abordările teoretice ştiinţifice, ştiinţifico-populare sau cu caracter speculativ, utilizând tehnicile
de informare şi de activitate independentă în procesul de dezvoltare continuă profesională,
autodezvoltare prin autocunoaștere, autoevaluare şi gândire critică, cunoscând o limbă de circulaţie
internaţională și tehnologiile informaţionale moderne.
Teza de licenta va cuprinde o componenta de fundamentare teoretica și o componenta aplicativa care
poate consta intr-una din următoarele variante:
- microcercetare (colectarea, analiza și interpretarea de date obținute prin aplicarea unor metode
precum: observarea, chestionarul, interviul, studiul de caz, analiza documentelor etc.);
- componentă de cercetare-dezvoltare (instrumente, mijloace, proiecte/programe de intervenție etc.
elaborate și testate în practică);
- un experiment psihologic (testarea impactului unor teorii, practici, strategii, metode, procedee,
tehnici, strategii, instrumente etc. asupra unor elemente/ domenii/ componente/ laturi ale persoanei
sau fenomenului psihosocial).
Criterii de evaluare a tezei de licență
Evaluarea tezei de licență se realizează în cadrul Comisiei de Licență. La evaluare se ține cont de:
1) prezentarea designului cercetării în introducere (consecutivitatea și corectitudinea planificării
activității de cercetare, stabilirea problemei, obiectului, scopului, obiectivelor investigației empirice,
formularea ipotezelor, constituirea eșantionului și selectarea metodelor de cercetare, planificarea
activităților investigative);
2) capacitatea de a realiza un studiu bibliografico-stiințific, selectând și prezentând cele mai relevante
investigații din domeniu care argumentează ipotezele experimentale);
3) prezentarea rezultatelor cercetării experimentale: capacitatea de a generaliza informația, a o analiza,
clasifica și a sintetiza datele relevante, a le explica și a elabora concluzii);
4) capacitatea studentului de a prezenta lucrarea, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice), de a
argumenta și ilustra rezultatele cercetării întreprinse.
2. Probă scrisa „Cunoștinte fundamentale și de specialitate în psihologie”
Proba scrisa va contine subiecte de natura teoretica și aplicativa, pe baza unei programe centrata pe:
- Psihologia generală
- Psihologia vârstelor
- Psihologia socială
- Teorii şi metode psihoterapeutice
- Introducere în patopsihologie
- Psihodiagnoză
Subiectele sunt prezentate în formă de test multiple choice.
1. În cadrul examenului de licență vor fi aplicate teste, care vor conține itemi doar din prezentul caiet
de sarcini.
2. În caietul de sarcini vă sunt prezemtați toși itemii, pentru a vă asigura condiții de pregătire pentru
examenul de licență.
3. Testele la examenul de licență vor conține câte 40 de itemi: 20 pentru disciplinele fundamentale și
20 pentru disciplinele de specialitate.
4. Toate informaţiile necesare răspunsurilor corecte sunt conţinute în text.
5. Fiecare item din test are un singur răspuns corect.
6. La fiecare item, se va marca prin încercuire răspunsul considerat corect. Vor fi lăsate nemarcate
răspunsurile consideraţte greşite. La verificare vor fi calculate doar răspunsurile corecte.
7. Itemii pot fi rezolvați în orice ordine. Itemul în care nu va fi marcată nici o variantă de răspuns sau
vor fi oferite 2 și mai multe variante de răspuns va fi apreciat cu ”greșit”.

2
SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL SCRIS DE LICENŢĂ LA SPECIALITATEA 0313.1
PSIHOLOGIE
Disciplinele fundamentale.
Psihologie generală
1. Psihicul uman este:
a. integral înnãscut, predeterminat
b. preponderent dobândit
c. integral dobândit
2. Potrivit înțelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei îl constituie:
a. comportamentul
b. conduita
c. organizarea psihocomportamentală
d. universul psihic intern
3. Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:
a. liniar
b. ierarhic bidimensional
c. ierarhic tridimensional
4. Inconstientul colectiv:
a. derivã din cel individual
b. include pe cel individual
c. precede și subordoneazã pe cel individual
5. În plan filogenetic, aparitia psihicului se leagã de:
a. aparitia excitabilitãtii
b. aparitia sistemului muscular
c. apariția funcției de explorare – semnalizare
6. Determinismul psihicului uman este:
a. preponderent biologic
b. preponderent mixt, interacționist
c. preponderent social cultural
7. Constiința este o structură:
a. eminamente cognitivă
b. eminamente afectivă
c. eminamente instrumental – acțională
8. Activitatea onirică aparține:
a. stării de veghe relaxate
b. inconștientului
c. stării crepusculare/difuze a constiinței
9. Senzatia este:
a. o stare subiectivã purã a constiinței
b. expresia energiilor specifice ale organelor de simț
c. un cod-imagine al unei proprietãți a stimulului special
10. O senzație ne permite să:
a. identificãm obiecte
b. să deosebim un obiect de altul
c. să reunim două obiecte
11. Perceptia furnizeazã informatii despre:
a. proprietățile esentiale și generale ale obiectelor
b. proprietățile situațional – accidentale ale obiectelor
3
c. proprietățile esențiale amalgamate cu proprietăți accidentale
12. Perceptia este:
a. produsul memoriei
b. produsul imaginației
c. rezultatul acțiunii obiectului
13. Imaginea reprezentării este secundară percepţiei pentru că:
a. este ulterioară percepţiei
b. este inferioară percepţiei
c. este anterioară percepţiei
14. Din tipurile de mai jos care sunt reprezentările cele mai frecvente în experienţa unei persoane
normale?
a. vizuale
b. gustative
c. auditive
d. olfactive
15. Care enunţ este fals?
a. memoria este o capacitate psihică indispensabilă
b. memoria asigură continuitate vieţii psihice
c. memoria este cel mai important mecanism senzorial
d. memoria interacţionează cu toate celelalte mecanisme psihice
16. Ce fel de ambianţă facilitează memorarea?
a. indiferentă
b. inhibitoare
c. stimulatoare
17. Care sunt formele fundamentale în care se prezintă gândirea?
a. abstractizări şi comparaţii
b. noțiuni, judecăţi, raţionamente
c. analize, concretizări, particularizări
18. Găndirea euristică este solicitata:
a. în orice situație slab definită
b. doar în creația artistică
c. doar în jocul de sah
19. Funcția reglatorie a limbajului constă în:
a. reflectarea legăturii dintre cuvănt și obiect
b. influența asupra atitudinii și comportamentului celor din jur
c. alternarea rolurilor între emitent și receptor
20. Limbajul intern este:
a. vocabularul latent al unui subiect
b. premisa dezvoltării limbajului extern
c. limbajul extern selectiv comprimat
21. Visul de perspectivă este o formă a imaginației involuntare:
a. Adevarat
b. Fals
22. Imaginaţia reproductivă se deosebeşte de reprezentări prin faptul că:
a. corespunde datelor din experienţa anterioară
b. redă date ale realităţii cunoscute de subiect
c. rezultă dintr-o combinare nouă a datelor
23. Alegeţi caracteristica nepotrivită atenţiei:
4
a. orientare precisă
b. selectivitate
c. receptare optimă a stimulilor colaterali
d. concentrare optimă spre obiectul ei
24. Un rol important în declanşarea atenţiei voluntare revine:
a. dispoziţiei
b. reflexului de orientare
c. deprinderii de a fi atent
d. mecanismelor verbale
25. Emoția poate fi provocată de:
a. acțiunea oricărui stimul
b. acțiunea stimulilor nocivi
c. acțiunea stimulilor semnificativi

26. Afectivitatea reflectă:


a. proprietățile fizice ale stimulilor
b. variațiile mediului intern al organismului
c. raportul dintre evenimentele din plan intern și evenimentele din plan extern
27. Starea afectivă de tristețe face parte din categoria proceselor afective de tipul:
a. ton emoțional
d. emoții-șoc
c. emoții de bază
d. pasiuni
28. Trăirile afective care însoţesc senzaţiile, percepţiile, reprezentările se numesc:
a. trăiri afective de provenienţă organică:
b. ton afectiv al proceselor cognitive
c. dispoziţii afective
29. Groaza, râsul în hohote, plînsul în hohote sunt:
a. emoţii curente
b. trăiri de natură organică
c. stări de afect
30. Una dintre caracteristicile dispoziţiilor afective este:
a. caracterul lor difuz
b. intensitatea foarte mare
c. gradul de intelectualizare
31. Teoria James-Lange susţine teza:
a. ”Fug pentru că mi-e frica”
b. ”Mi-e frica pentru că fug”
32. Trairea emoțională:
a. urmează producerii reacțiilor periferice
b. are loc concomitent cu reacțiile periferice
c. precede reacțiile periferice
33. Optimumul emoțional este determinat de:
a. intensitatea trăirii
b. semnul trăirii
c. imaginea obiectului
34. Caracterul polar al emoțiilor derivă din:
a. intensitatea stimulilor
b. starea de motivație a subiectului
5
c. semnul raportului dintre evenimentele externe și cele interne
35. Trăirile afective intense, specific umane, durabile care iau forma atitudinilor sunt:
a. dispoziţii afective
b. emoţii superioare
c. sentimente
36. Pasiunile sunt:
a. sentimente foarte durabile şi intense care antrenează întreaga personalitate într-o anumită direcţie
b. patimi care domină personalitatea și deviază comportamentul
37. Care este varianta falsă? Procesele afective îndeplinesc următoarele funcţii:
a. de adaptare a individului la situațiile de mediu
b. de reglare a conduitei
c. de susţinere energetică a acţiunii
d. de furnizare a informaţiilor din mediu
e. de facilitare a relaţiilor interpersonale
38. Care din proprietăţile trăirilor emoţional-afective contribuie cel mai mult la deschiderea sau
închiderea noastră faţă de lume?
a. intensitatea
b. polaritatea
c. ambivalența
39. Dispoziţiile integrate globale reprezintă:
a. o trăsătură înnăscută a personalităţii
b. o expresie a întâmplărilor din ziua curentă
c. o sinteză a experienţei de viaţă şi a trăirii de sine
40. Anxietatea este:
a. o stare de teamă cu referenţial identificat
b. o stare de incertitudine cognitivă
c. o stare de teamă cu referenţial nedefinit
41. Stresul este:
a. un fenomen excepţional şi negativ
b. un fenomen legic circumscris procesului de adaptare
42. Frustrarea este:
a. un fenomen stimulator
b. un fenomen perturbator
c. un fenomen ambivalent
43. Însuşirea voinţei opusă perseverenţei este:
a. tergiversarea
b. încăpăţânarea
c. sugestibilitatea
44. Realizarea efortului voluntar pe o perioadă îndelungată de timp, în ciuda dificultăţilor, se
numeşte:
a. puterea voinţei
b. independenţa
c. perseverenţa
45. Deprinderile sunt:
a. acte postvoluntare
b. componente înnăscute ale activității
c. inconștiente și autonome

6
46. Când formarea unei deprinderi noi este ușurată de o deprindere deja consolidată, se face
referință la:
a. transferul deprinderilor
b. automatizarea deprinderilor
b. interferența deprinderilor
47. La care din laturile personalităţii trimit termenii hiperactiv și hipoactiv?
a. caracter
b. inteligenţă
c. temperament
d. nici o variantă nu este corectă
48. Caracteristicile tipologice sunt:
a. proprii tuturor oamenilor
b. unice fiecarui tip de individ
c. proprii anumitor grupuri de indivizi
49. Cea mai stabilă componentă a personalității, în cadrul ontogenezei, este:
a. inteligența
b. voința
c. temperamentul
d. caracterul
50. Tipul de activitate nervoasă superioară constituie baza neurofuncțională a:
a. inteligenței
b. temperamentului
c. activității
51. Realizarea activității la un nivel calitativ superior este o condiție specifică formării:
a. caracterului
b. aptitudinii
c. atitudinii
d. deprinderii
52. Aptitudinile reprezintă:
a. valori psihosociale
b. valori morale
c. valori funcționale
d. valori socioculturale
53. Ansamblul format din stocul informaţiilor, structurile operaţionale, procedeele de lucru și
deprinderile de care dispune un subiect constituie:
a. memoria sa
b. latura instrumental-operaţională a personalităţii sale
c. potenţialul său creativ
54. Care din următoarele variante reprezintă o condiţie constantă în realizarea fazelor procesului
creator?
a. motivaţia puternică
b. atenţia de durată
c. claritatea gândirii
55. Temperamentul nu influenţează în nici un fel caracterul:
a. Adevărat.
b. Fals
56. Rezistența scazută la frustrare este specifică tipului caracterial:
a. hipertimic
b. obsesiv
7
c. agresiv
d. senzitiv-introvertit
57. Care din următoarele entitați motivaționale posedă stabilitatea cea mai mare în timp:
a. interesul
b. idealul
c. aspirația
d. trebuința
58. Optimumul motivațional exprimă:
a. intensitatea absoluta a motivului
b. caracterul homeostatic al motivului
c. raportul invers proporțional intre intensitatea motivului și dificultatea sarcinii
59. La baza ierarhizării motivelor A. Maslow a pus:
a. criteriul genetic
b. criteriul priorității satisfacerii
c. criteriul complexitatii
60. Idealul este un motiv:
a. homeostazic
b. de dezvoltare

Psihologia vârstelor
1. Obiectul de studiu al psihologiei dezvoltării îl constituie:
a. schimbările
b. vârsta
c. legitățile
d. toate răspunsurile sunt corecte
2. Schimbările ce sunt legate de sfera socială concretă, instabile, care necesită întărire, sunt:
a. cantitative
b. evoluționiste
c.calitative
d. situaționale
e. revoluționiste
3. Apariția psihologiei vârstelor a fost determinată de:
a. necesitățile practicii pedagogice
b. idei noi în biologie
c. apariția psihologiei experimentale
d. toate răspunsurile sunt corecte
4. Părintele psihologiei copilului este:
a. T. Tiedemann
b. Jean-Jacques Rousseau
c. Preyer
5. ”Dezvoltarea psihicului în ontogeneză repetă dezvoltarea în filogeneză”, idea ține de:
a. teoria asocianiste
b. conceptul recapitulării
c. conceptul autodezvoltării
d. abordarea normativă
6. Repezentantul abordării nomative-A. Gesell, a studiat dezvoltarea copiilor:
a. de la naștere pînă la un an
b. de la un an pînă la 3 ani
c. de la 3 ani pîna la 18 ani
8
d. de la naștere pînă la 3 ani
7. Descoperirile fundamentale ale teoriei psihoanalitice a lui S. Freud sunt:
a. inconștientul
b. libidoul
c. toate răspunsurile sunt corecte
8. Din punctul de vederea al lui S.Freud, problemele omului adult provin din viața lui din copilărie:
a. adevărat
b. fals
9. Teoria behavioristă susține că orice studiu trebuie să se concentreze pe:
a.structurile inconştientului
b.evenimentele observabile
c.stimuli şi răspunsuri comportamentale
10. Procedurile practice, din perspectiva teoriilor invățării sociale, aplicabile pentru a elimina
comportamentele nedorite ale copiilor şi pentru a spori adoptarea de către aceştia a unor
răspunsuri acceptabile social sunt:
a. întărirea
b. modelarea
c. manipularea indiciilor situaționale
d. identificarea
e. a+b+c
f. toate răspunsurile sunt corecte
11. Tipul activității ce apare și diferențiază alte tipuri de activități, restructureză procesele psihice
de bază și influiențează asupra dezvoltării personalității, este cea:
a. de bază
b. dominantă
c. complimentară
12. Distanța dintre nivelul dezvoltării actuale a copilului și nivelul dezvoltării posibile prezintă:
a. criza dezvoltării
b. zona dezvoltării actuale
c. neoformațiunea
d. zona dezvoltării poxime
13. Dezvoltarea psihică ca schimbul de structuri intelectuale, prezintă ideia lui:
a. Kohlberg
b. Piaget
c. Vîgodschii
d. Stanley Hall
14. Din perspectiva teoriilor învățării sociale, modificările comportamentale se referă la un set de
proceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor şi pentru a
spori adoptarea de către aceştia a unor răspunsuri acceptabile social
a. adevarat
b. fals
15. Atașamentul sexual-afectiv față de părintele de sexul opus pentru băieți este definit ca:
a.frustrare
b.complexul Electra
c. complexul Oedip
d. egocentrismul
16. Elementul central al teoriei dezvoltării gândirii descrise de Vîgotsky este posibilitatea copilului
de a se ridica la un nivel superior cu ajutorul cuiva aflat la acel nivel sau la un nivel mai inalt,

9
respectiv, posibilitatea de a trece cu ajutorul imitației, de a trece de la ceea ce copilul știe să facă, la
ceea ce încă nu știe.
a. adevarat
b. fals
17. După teoria psihosocială a lui Erikson, neoformațiunea perioadei adolescenței este:
a. reflexie
b. identificare
c. egocentrism
d. identitatea
18. Faza dezvoltării copilului caracterizată prin lipsa fixării libidoului:
a. faza orală
b. faza anală
c. faza falică
d. faza latentă
e. faza genitală
19. Dezvoltarea şi maturizarea reprezintă noţiuni cantitative legate de procesul de creștere a masei
corporale:
a. adevarat
b. fals
20. La baza periodizării lui Kohlberg se află criteriul:
a. dezvoltării intelectuale
b. dezvoltării morale
c. dezvoltării emoționale
d. dezvoltării sociale
21. Psihologia perinatală studiează:
a. psihologia femeiei gravide
b. legitățile psihice și psihologice ale dezvoltării timpurii în ontogeneză, ce sunt determinete de
interacțiunea cu mama
c. probleme psihologice ale conceperii și nașterii
d. toate răspunsurile sunt corecte
22. Modul de bază în educația prenatală prezintă:
a. efectul sunetului
b. efectul cuvântului
c. efectul emoțional
23. Complexul înviorării este indicatorul trebuinței nounăscutului de:
a. comunicare
b. orientare
c. siguranță
d. activitate
24. Tristețea și spaima la copilul mic în lipsa mamei este:
a. trăirea pierderii
b. teama despărțirii
c. reacția dragostei
d. instinctul siguranței
25. Particularitățile situației sociale a prunciei sunt determinate de dependența de:
a. omul matur
b. reflexele condiționate
c. reflexele necondiționate
d. instincte
10
26. Prima dată motivul cooperării la copil apare la/în:
a. vârsta nounăscutului
b. pruncie
c. copilăria precoce
d. vârsta preșcolară
27. La baza capacității copilului de a generaliza stă:
a. semnificația emoțională a limbajului
b. semnificația obiectului
c. semnificația simbolică a limbajului
d. semnificația figurativa a limbajului
28. Achiziția de bază a copilăriei mici este:
a. limbajul autonom
b. reacția afectivă a limbajului
c. gânguritul
29. Primul indiciu al apariției autoconștiinței la copil este:
a. autoaprecierea primară
b. denumirea pe sine însăși de la persoana a III-a
c. recunoașterea imaginii personale în oglindă
d. denumirea pe sine însăși de la persoana a I-a
30. Caracteristica importantă a perceperii în copilăria precoce:
a. flexibilitatea
b. coloratură afectivă
c. discrețea
d. diferențierea
31. La sfârşitul primului an de viaţă copilul deja cunoaște valoarea socială a limbajului, respectiv a
faptului că prin intermediul limbajului poate obţine satisfacerea unor trebuinţe
a. adevarat
b. fals
32. Al treilea nivel al personalităţii în perspectiva psihanalitica – denumit Superego – se află în
armonie cu primele două
a. adevarat
b. fals
33. Acțiunile copilului, în cazul când unele obiecte sunt utilizate în locul altora se numesc:
a. imaginare
b. simbolice
c. înlocuite
d. artificiale
34. Cauza comportamentului demonstrativ al copilului este:
a. stilul liberal de educație
b. insuficiența atenției din partea părinților
c. hipertutelare
d. conflicte în familie
35. Activitatea dominantă la vârsta preșcolară:
a. invățare
b. modelare
c. comunicare
d. jocul
36. Structura activității de învățare constă în:
a. control
11
b. motivație
c. sarcina de învățare
d. operațiile de învățare
e. toate răspunsurile sunt corecte
37. Un moment esenţial al construirii identităţii este acela în care copilul vorbeşte despre sine
folosind pronumele personal “el “ sau « ea »
a. adevarat
b. fals
38. Declinul complexului Oedip penrtu băieţi și a complexului Electra penrtu fete semnalează
sfârsitul stadiului de latenţă
a. adevarat
b. fals
39. Activitatea dominantă la vârsta școlară mică:
a. jocul de roluri
b. activitatea de muncă
c. comunicare
d. învățare
40. Criza de 7 ani – este perioada de constituire a:
a. «eu»-lui emoțional
b. «eu»-lui social
c. «eu»-lui cognitiv
d. «eu»-lui psihologic
41. Acceptarea psihologică a schimbărilor corpului și dezvoltării sexuale are lor la vârsta:
a. tinereții
b. maturității
c. preadolescenței
d. adolescenței
42. în teoria lui E. Erikson, perioada de la 12 la 18 ani corespunde conflictului între construirea
identităţii şi confuzia la nivelul autonomiei
a. adevarat
b. fals
43. în teoria lui E. Erikson perioada tinereţii corespunde alegerii între intimitate şi izolare
a. adevarat
b. fals
44. Tendința de comunicare intensivă între semeni la vârsta adolescenței este determinată de:
a. reacția izolării
b. reacția cooperării
c. reacția grupării
d. reacția contrazicerii
45. Criza la vârsta adolescenței care presupune schimbări biologice și fiziologice legate de
dezvoltarea corpului și funcțiilor sexuale este cea:
a. fizică
b. fiziologică
c. sexuală
d. pubertății
46. Neoformațiunea vârstei adolescenței:
a. izolarea
b. contrazicerea
c. negativismul
12
d. sentimentul maturității
47. În cazul când are loc confruntarea dintre valorile adolescentului și cele ale mediului social, se
manifestă poziția de viață, care se numește:
a. autonomie
b. separare
c. izolare
d. emancipare
48. Dorința adolescentului de a se cunoaște studiind lumea sa internă este definită ca:
a. autoreglare
b. autocunoaștere
c. emancipare
d. autoeducare
49. Fenomenul central, ce determină formarea autoconștiinței adolescentului este:
a. autoconștiința
b. identificare
c. reflexie
d. egocentrismul
50. Pentru grupul de adolescenți este caracteristică:
a. dominarea atitudinii de intrajutorare și înțelegere reciprocă
b. dezorganizarea
c. opoziția față de alte grupuri
d. izolarea, egoismul grupal
51. Menținerea în vârsta adultă a comportamentelor copilului și adolescentului se numește:
a. psihopatie
b. infantilism
c. ințelepciune
d. maturitate
52. Perioada cea mai îndelungată a ontogenezei, caracterizată de dezvoltarea maximă a
spiritualității, inteligenței și creativității personalității:
a. bătrânețe
b. longevitate
c. maturitate
d. tinerețe
53. Viața omului adult prezintă:
a. stagnare, fixare la nivelul atins
b. procese de involuție
c. mișcare, schimbare, dezvoltare
54. Știința despre perioada dezvoltării maxime ale vieții omului se numește:
a. pedologie
b. acmeologie
c. gerontologie
d. tanatologie
55. Latura negativă a identității în perioada maturității este, după Erikson:
a. stagnarea
b. izolarea
c. regresia
d. negativismul
56. Criza vârstei mijlocii:
a. apare imperceptibil, nu influențează asupra dezvoltării personalității
13
b. poartă în sine nucleul pozitiv, contribuie la autocunoaștere și autodezvoltare
57. Ansamblul tulburărilor legat de dificultăți de cunoaștere, regresie a memoriei, schimbări la
nivelul personalității în perioada de involuție se numește:
a. demență
b. boală Alzheimer
c. depresie
d. schizofrenie
58. Modul de adaptare la procesul de îmbătrânire, când omul percepe adecvat situația socială nouă,
după D. Bromley se numește:
a. dependență
b. negativism
c. atitudine constructivă
d. ostilitatea
59. Latura negativă a identității în perioada îmbătrânirii este, după Erikson:
a. disperarea
b. stagnarea
c. regresie
d. involiție
60. Trecerea individului de la anii de început ai bătrâneţii spre marea bătrâneţe este de obicei
graduală şi are mai mult în comun cu starea emoţională decât cu vârsta propriu-zisă
a. adevarat
b. fals

Disciplinele de specialitate

Psihologia socială
1. Termenii de psihosociologie și psihologie socială sunt folositi pentru a desemna același domeniu
de cunoaștere.
a. adevărat
b. fals
2. Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia sociala pe calea
experimentării, prin studiile din 1897 privind influența socială sub forma ___
a. lenei sociale
b. efectului de martor
c. facilitării sociale
3. Un continuator al gândirii lui Tarde este:
a. G. le Bon
b. E. Durkheim
c. J. Piaget
4. Debutul psihologiei sociale ca știinta se leagă de numele lui W.Wundt și de constituirea primului
laborator de psihologie experimentală.
a. adevărat
b. fals
5. Socializarea este un proces prin care individul însuşeşte și interiorizează anumite norme şi valori
sociale, modele de comportament, atitudini și evaluări, devenind membru al unei comunităţi
umane.
a. adevărat
b. fals

14
6. Mecanism al socializării, prin care subiectul incorporează valorile şi normele grupului, asistând
la experienţa unor persoane, interacţionând nemijlocit cu acestea sau internalizând complet
modelul propus de comunitate.
a. modelarea socială
b. învăţarea socială
7. Gustav Le Bon este autorul cărții:
a. Psihologia mulțimilor
b. Legile imitației
c. Psihologia social experimentală
8. Inventatorul sociometriei este J.Moreno
a. adevărat
b. fals
9. Contributia lui J. Moreno la psihologia socială a constat în elaborarea:
a. primelor experimente în psihologia socială
b. teoriei grupurilor
c. teoriei mulțimilor
d. teoriei sociometrice
10. Prin simularea unui mediu penitenciar și implicarea studenților în roluri de prizonieri și
gardieni Philip Zimbardo (1971. a dovedit că persoanele sănătoase mintal, în circumstanțe
deosebite pot deveni agresivi / agresive, prezintă.
a.Experimentul Stanford
b.Experimentul Milgram
11. Pentru a cerceta efectul obedienței/rezistenței la autoritate a individului, atunci când a se
supune contravine principiilor sale morale, participanții unui experiment realizat la Universitatea
Yale au fost supuși să aplice șocuri electrice ”elevilor” care nu dădeau dovadă de capacități de
memorare.
a.Experimentul Stanford
b.Experimentul Milgram
12. Self concept (conceptul de Eu) – reprezintă totalitatea informațiilor, atitudinilor și credințelor
pe care le are o persoana despre sine
a. adevărat
b. fals
13. După W. James, această construcție mentală se referă la cunoștințele noastre despre
proprietățile fizice pe care le posedăm:
a. eul material
b.eul fizic
c.eul spiritual
d.eul social
14. După W. James, acest Eu corespunde cu viața noastră psihică, internă:
a. eul material
b.eul fizic
c.eul spiritual
d.eul social
15. După W. James, acest Eu include reprezentările pe care indivizii le au despre o persoană şi
reprezentările pe care acea persoană le are despre aceşte reprezentări:
a. eul material
b.eul fizic
c.eul spiritual
d.eul social
15
16. Relaţia prin care comunitatea îşi exprimă concordanţa dintre idei, fenomene, procese, lucruri și
necesităţile ei, condiţionate natural și social-istoric, prezintă:
a. valori sociale
b.norme sociale
17. Reguli nescrise, convenţii care reglementează toată paleta de raporturi interumane,
reprezentând standarde medii ale opiniilor, atitudinilor indivizilor incluşi într-un anumit context
social, prezintă:
a. valori sociale
b.norme sociale
18. Apreciați prin analiza trăsăturilor prezentate în definiție tipul de grup: ”Grupul cu cea mai
înaltă formă de asociere voluntară centrată pe obiective comune și crearea condițiilor favorabile
pentru dezvoltare în activitate individuală și comună”:
a. un grup social mare
b. forum
c. grup primar
d. etnie
19. Deduceți noțiunea care este definite: ”O adunarea neorganizată a persoanelor cu interese
apărute spontan și de scurtă durată și forță mare de influență asupra comunității”:
a. public
b. mulțime
c. grup social mic
d. forum
20. Apreciați prin analiza trăsăturilor prezentate în definiție tipul de liderism: ”Stilul de conducere
caracterizat de lipsirea subalternilor de inițiativă și centralizarea puterii”:
a. neutru
b. autoritar
c. democratic
d. manipulativ
21. Definiți stilul de conducere care implică participarea colectivă la rezolvarea problemelor
grupului:
a. democratic
b. liberal
c. autoritar
d. flexibil
22. Grupul folosit de un individ ca punct de referinţă pentru a realiza evaluări asupra sa sau a
celorlalţi, sau în care individul este motivat să obţină acceptarea sau să îşi menţină poziţia”
a. informal
b. colectiv
c. de referință
d. auditoriu
23. Evaluați modelul de comportament care constă în respectarea intereselor fiecărei părți a
conflictului:
a. compromis
b. dominare
c. integrare
d. colaborare
24. Identificați care este strategia de comportament în conflict, caracterizată de căutarea unei
soluții favorabile pentru ambele părți:
a. colaborare

16
b. adaptare
c. compromis
d. evitare
25. Identificați care este strategia de comportament în conflict, caracterizată de cedarea de către o
parte:
a. colaborare
b. adaptare
c. compromis
d. evitare
26. Pentru F. Heider, atribuirea este “procesul prin care omul intuiește realitatea, o poate prezice și
stapani”
a. adevărat
b. fals
27. Parintele teoriei atribuirii este Fritz Heider
a. adevărat
b. fals
28. Stabiliți trăsăturile psihologice prin care putem identifica un grup social mare:
а. caracterul social sau național
b. moravurile
c. obiceiurile
d. tradițiile
e. toate corecte
29. Identificați formele comunităților etnice:
а. națiuni
b. popoare
c. naționalitate
d. grup etnic
e. toate corecte
30. Procesul prin care persoana se centreaza pe sine și examinează propriile gânduri, sentimente,
motivații ale conduitei.
a. introspecția
b. percepția propriului comportament
c.interacțiunea socială
31. În sens restrans, percepția socială reprezinta studiul modului în care ne formam impresii despre
ceilalti și elaboram rationamente privitoare la ei
a. adevărat
b. fals
32. Fenomenul dat se caracterizează prin existenţa unei norme dominante şi prin faptul că indivizii
acceptă modul de comportament privilegiat de aceasta
a. conformismul
b. inovarea
c. normalizarea
33. După F. Allport obiectul de studiu al psihosociologiei sunt relațiile reale sau imaginare dintre
persoane dintr-un context social dat, în măsura în care aceste relații afectează persoanele implicate
în situațiile respective
a. adevărat
b. fals
34. Identificați tipul grupului social, de la care individul preia atitudinile și valorile sociale
а. de apartenență
17
b. secundar
c. de referință
d. formal
e. informal
f. toate corecte
35. Fenomenul presupune că în activităţile de coacţiune şi de prezenţă a publicului performanţele
sunt mai înalte‚ decât în cele de efectuare a însărcinărilor în solitudine
a. facilitare socială
b. lene socială
c. influență socială
36. Noţiunea “dinamica grupului” a fost introdusă în psihologia socială de Kurt Lewin
a. adevărat
b. fals
37. Individul în mulțime nu-și pierde referinţele personale, deprinderile și modul obişnuit de
manifestare
a. adevărat
b. fals
38. Atitudinea părtinitoare de natură cognitivă faţă de alt grup şi membrii lui este:
a. pregudecata
b. stereotipul
c. discriminarea
39. Atitudinea părtinitoare de natură emoțională faţă de alt grup și membrii lui este:
a. pregudecata
b. stereotipul
c. discriminarea
40. Atitudinea părtinitoare de natură acțională faţă de alt grup şi membrii lui este:
a. pregudecata
b. stereotipul
c. discriminarea

Teorii şi metode psihoterapeutice


1. Psihoterapia și consilierea psihologică se află într-o relație de:
a.de opozitie
b.disjunctivă
c.asociativă
d.coliniară
2. Demersul consilierii psihologice este asemănător în special cu cel al:
a. pedopsihanalizei
b. psihiatriei în domeniul normalității
c. medicinei holistice
d. psihoterapiilor scurte, de suprafață
3. Care sunt criteriile care operează diferențe între consiliere și psihoterapie?
a. obiective
b. forma fizică a subiectului intervenției
c. gradul de severitate al problemelor subiectului
d. natura problemelor subiectului
e. metode și tehnici
f. a+c+d
g. a+b+d
18
h. a+b+c
4. Privite în raport cu psihoterapia, obiectivele consilierii psihologice sunt:
a. mai restrânse
b. centrate pe creșterea personală și pe contextul imediat
c. orientate spre recuperarea trecutului
d. axate pe suportul acordat individului în scopul de a funcționa adaptat în statusul și rolul sau actual
e. mai extinse
f. a+b+c
g. a+b+d
5. Ce este proiecția din perspectiva psihoterapiei și consilierii psihologice?
a. o maniera voluntarăa de deformare a realității
b. operația prin care subiectul expulzează din sine și localizează în altul calități, sentimente, dorințe, chiar
„obiecte” pe care nu le cunoaște sau le refuză în sine însuși
c. un tip de apărare arhaică
6. Psihoterapia se centrează în special pe urmatoarele dimensiuni:
a. patologie (nevroze)
b. trecut
c. termen scurt
d. reconstrucție
e. problematică profundă
f. a+d+f
g. a+b+c
h. a+b+d+e
i. a+b+c+d
7. Principiul deontologic al relevanței postuleazț:
a. interdicția de a solicita clientului detalii din viața sa irelevante pentru problema în discuție
b. necesitatea de a solicita clientului detalii despre terțe persoane
c. interdicția de a prelungi ședintele dincolo de timpul stabilit
8. în care din următoarele situații pricipiul confidențialitatii este invalidat?
a. dacă aplicarea principiului susține explicit sau implicit incălcarea drepturilor oricărei persoane
implicate direct sau indirect
b. dacă informația este deja publică
c. dacă clientul este de acord cu publicarea informațiilor
d. în situația în care clientul se află în cercul de prieteni al consilierului
e. b+c+d
f. a+b+c
g. a+c+d
9. Pozitia empatică se referă la:
a. identificarea cu clientul și situarea în poziția acestuia
b. situarea față de client într-o poziție mediană, „nici prea aproape dar nici prea departe”
c. păstrarea distanței maxine față de client pentru a menține obiectivitatea
10. Autenticitatea reprezintă:
a. capacitatea consilierului de a fi el însuși, fără a avea nevoie să se apere printr-o atitudine rigidă
b. capacitatea consilierului de a-și cenzura și controla reacțiile
c. este consecința congruenței dintre reacțiile interne și atitudinea externă
d. b+c
e. a+c
f. a+b
11. Epistemologia psihanalitică imparte domeniul psihanalizei în categorii precum:

19
a. clinică/tehnică
b. marketingul psihanalizei
c. teoria
d. istoria psihanalizei
e. psihanaliza aplicată
f. a+b+c+d
g. a+c+d+e
h. b+c+d
12. Consilierea de orientare comportamentală se centrează pe:
a. analiza istoriei fiecarui comportament
b. comportamente specifice
c. analiza transferului în raport cu obiectivele comportamentale
d. stablirea de scopuri terapeutice precise observabile și măsurabile
e. b+d
f. a+c
g. a+b
13. Desensibilizarea sistematică este o tehnică:
a. gestaltistă
b. comportamentală
c. tranzactională
d. psihanalitică
14. Care din urmatoarele caracteristici ale individului aparțin perspectivei rațional-emotive?
a. individul este condamnat la libertatea de alegere
b. tulburările afective sunt determinate de gândirea irațională
c. gândirea irațională originează în ilogismul învățării timpurii
d. gândirea iraționala reprezintă esența ființei umane
e. cognițiile negative și defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea percepției și gândirii în sensul
de a deveni logică și rațională
f. b+c+e
g. a+b+c
h. c+d+e
15. Ascultarea activă este impiedicată de:
a. capacitatea de a menține contactul vizual cu interlocutorul
b. incapacitatea consilierului de a asculta distibutiv și de a nu selecta informațiile
c. incapacitatea consilierului de a urmări mesajul
d. ascultarea superficială a clientului
e. intrerupea clientul în mijlocul unei fraze
f. a+b+c+e
g. a+c+d+e
h. a+b+c+d
i. b+c+d+e
16. Din perspectiva lui Carl Rogers:
a. numai individul își poate percepe complet lumea propriei experiențe
b. pentru ca schimbarea să poată interveni, clientul nu trebuie să resimtă anxietate
c. realitatea, dupa cum este testată și confirmată de ceilalți, este secundară pentru individ. Acesta se
orientează dupa propria percepție a realității
d. în relația cu clientul cea mai potrivită atitudine este cea directivă
e. a+c
f. c+d
g. a+b+c

20
17. Din perspectiva fenomenologică specifică lui Frederich Perls:
a. personalitatea individului este redusă, de mediul socio-cultural, la elementele sale esențiale
b. personalitatea individului este parte din mediul socio-cultural, în afara căruia nu poate fi inteligibilă
c. individul este un ansamblu al cărui părți nu capătă coerență decât în contextul personalității
d. individul are capacitatea de a fi conștient de ansamblul senzațiilor, reprezentărilor și afectelor sale, în
funcție de care poate face alegeri, își poate conduce destinul
e. unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent.
f. individul își alege răspunsul în fața stimulilor externi și interni – acționează (nu re-acționează)
g. b+c+d+e+f
h. c+d+e
i. a+b+c+d
18. Care dintre următoarele enunțturi sunt specifice viziunii gestaltiste?
a. anxietatea este înțeleasă ca decalaj între momentul actual (aici) și momentul trecut sau viitor
b. individul părăsește securitatea momentului acum pentru a se preocupa de momentul trecut sau viitor,
resimțite ca insecurizante
c. recuperarea trecutului în prezent, prin intermediul imaginației, este imposibilă
d. prin prezentarea trecutului, ca unic responsabil pentru problemele actuale, clientul își deroga
responsabilitatea față de timpul actual
e. a+c+d
f. a+b+c
g. a+b+d
19. Din perspectiva trazacțională, prin intermediul Eului adult clientul:
a. întelege, învață, comunică
b. normează și dezvaluie
c. evaluează, compară, analizează
d. este egocentric, manipulează
e. b+c
f. a+c
g. a+d
20. Din perspectiva trazacțională, prin intermediul Eului copil clientul:
a. se bucură și râde, se întristează și plange
b. lansează judecăți de valoare
c. are fantezii și preferințe, este neliniștit
d. se infurie, nu se controlează
e. decide, rezolvă, negociază
f. b+c
g. a+b+c
h. a+c+d
i. a+c

Introducere în patopsihologie

1. Psihopatologia clinică operează cu noțiunea de normalitate ca:


a. valoare statistică
b. ucronie
c. sănătate
d. proces
e. a+c+d
f. a+b+c
g. a+b+c+d
2. Boala psihică trebuie considerată ca interesând întreaga ființă umană în complexitatea ei:
21
a. biologică
b. psihologică
c. religioasă
d. axiologică și socială
e. a+b+d
f. b+d
g. a+d18.
3. Câteva din caracteristicile principale ale sănătații mintale sunt:
a. capacitatea de a produce și de a tolera tensiuni suficient de mari
b. capacitatea de a organiza un plan de acțiune pentru a prelua conducerea grupului și a-l adapta la
satisfacerea propriilor aspirații
c. capacitatea de a-și adapta conduita la diferite moduri de relații cu ceilalți indivizi
d. capacitatea de identificare atât cu forțele conservatoare cât și cu cele creatoare ale societății
d. b+c
e. a+b
f. a+c+d
g. b+c+d
4. Psihopatologia este:
a. un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoașterii și comportamentului
b. o psihiatrie redusă la nivelul de înțelegere al psihologilor
c. o legatură trainică între substratul organic (creierul) și manifestările comportamentale anormale (bolile
psihice)
d. studiul manifestarilor tulburărilor mintale
e. a+d
f. b+d
g. a+c+d
h. a+b+c+d
5. Care din aceste criterii pot fi folosite pentru definirea normalității psihice:
a. conștiința clară a eului personal și capacitatea de orientare în viață
b. nivel înalt de toleranță la frustrare și autoacceptare
c. inflexibilitate în gândire și acțiune
d. angajarea plenară în activitați riscante cu îmbinarea plăcerilor date de acestea cu cele de perspectivă
e. a+b+c+d
f. a+c+d
g. b+c+d
h. a+b
6. Conținutul conceptului de sănătate mintală este determinat de:
a. calitatea raportului personalitate-mediu
b. dezvoltarea relațiilor de producție și a mijloacelor tehnologice
c. noile sisteme medicale și de asistență socială care previn afecțiunile psihice
d. dezvoltarea mijloacelor de mass-media și a rețelelor informaționale
7. Fenomenul de “auditie colorata” este o tulburare de percepție de tip:
a. hiperestezie
b. agnozie
c. sinestezie
d. hipoestezie
8. Falsele recunoașteri intra în categoria:
a. iluziilor
b. tulburărilor de vedere
c. halucinațiilor psiho-senzoriale

22
d. halucinațiilor intrapsihice
9. Hipoprosexia este o tulburare de:
a. atenție
b. voință
c. dinamică sexuală
d. memorie
10. Convingerea bolnavului ca are o descendență divină este o idee:
a. dominantă
b. delirantă
c. obsesivă
d. normală
11. Ideile prevalente fac parte din:
a. tulburările în ansamblul gândirii
b. tulburările în ritmul gândirii
c. tulburările de fluență a gândirii
d. tulburările operaționale ale gândirii
12. Ecolalia este o tulburare de vorbire care se manifestă prin:
a. repetarea obsedantă a unui sau a mai multor cuvinte, în general grosolane
b. repetarea uniformă de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat, regulat, monoton
c. repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociată cu reproducerea intonației
d. inserția într-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte străine frazei care revin periodic
13. O persoana caracterizată de emoționalitate excesivă și de căutare a atenției se potrivește cel mai
bine profilului de personalitate:
a. narcisică
b. borderline
c. histrionică
d. paranoidă
14. Dintre trăsăturile personalității paranoide nu face parte:
a. dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor
b. tendința de a obține și păstra puterea
c. indiferentța la laude sau critici
d. neiîncredere și suspiciozitate față de alții
15. Gandirea de tip magic și comportamentul excentric fac parte dintre trăsăturile tulburării de
personalitate de tip:
a. schizoid
b. schizotipal
c. borderline
d. paranoid
16. Comportamentul automutilant și amenințările frecvente cu suicidul sunt mai frecvente în
cadrul tulburării de personalitate de tip:
a. dependent
b. obsesiv-compulsiv
c. schizoid
d. borderline
17. Un QI de 48 corespunde unei:
a. retardări mintale ușoare
b. retardări mintale moderate
c. retardări mintale severe
d. retardări mintale profunde
23
18. Demența se deosebește de delirium prin faptul ca este:
a. mai severă
b. sunt prezente halucinații
c. persistentă și progresivă
d. este prezenta dezorientarea temporo-spațiala
19. Tulburările functiilor executive din demență se referă la:
a. capacitatea de a executa anumite mișcari
b. capacitatea de planificare, organizare și abstractizare
c. capacitatea de a conduce
d. capacitatea de a recunoaște și identifica obiecte
20. Între factorii implicați în consumul de droguri fac parte cu excepția:
a. un hipercontrol al vieții pulsionale
b. dizarmonii ale structurii personalității
c. inserția în grupuri anomice
d. personalitatea de tip borderline
21. în alcoolism, tabloul clinic caracterizat prin: confuzie, dezorientare, întunecarea conștiinței,
tulburări de percepție, agitație, insomnii, febră, hiperactivitate neurovegetativă se întalneste in:
a. sevrajul necomplicat
b. delirium tremens
c. tulburarea amnezică persistentă
d. sevrajul complicat cu convulsii
22. Afazia presupune
a. tulburări de recunoaștere a obiectelor
b. tulburări de coordonare
c. tulburări de raționament
d. tulburări de limbaj
23. Spălarea repetată pe mâini cauzată de anxietatea produsă de gândul contaminării cu microbi
poate numele de:
a. obsesie
b. manie
c. compulsie
d. fobie
24. În amnezia anterogradă:
a. deficiența se datoează imposibilității fixării informației
b. stocarea informației este relativ nealterată
c. este o disociere a memoriei imediate
d. se mai numește amnezie de evocare
e. a+b+c
f. a+c
g. b+d
25. Care dintre următoarele aparțin tulburărilor de voință?
a. hiperbulia
b. parabulia
c. hipobulia
d. impulsivitatea
e. a+b+c
f. a+c
g. b+d
h. a+b+c+d

24
26. Care dintre următoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisică?
a. își subliniază repetat și exagerat calitățile
b. are pretenții exagerate de tratament favorabil
c. este avid de titluri, demnități, onoruri, ranguri
d. are nevoie de tandrețe, securizare și reasigurare
e. a+b+c
f. a+c
g. b+d
h. a+b+c+d
27. Tulburarea organică de personalitate poate aparea ca o consecință a:
a. intoxicatiilor
b. relatiilor afective negative intrafamiliale
c. afectiunilor lobilor frontal și temporal
d. abandonului matern
e. a+b+c
f. 1+3
g. b+d
28. Tulburarea de personalitate paranoidă are următoarele caracteristici:
a. lipsa de interes față de alte persoane și relații sociale
b. implacabili față de insulte, injurii sau ofense
c. în activitatea profesională depun multe eforturi și dacă se află în situația de a munci individual, se
descurcă foarte bine
d. are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor
e. b+c+d
f. a+b+d
g. c+d
h. a+c+d
29. Tulburarea de personalitate borderline are următoarele caracteristici:
a. instabilitatea relațiilor interpersonale, imaginii de sine și afectului, impulsivitate
b. indivizii alternează între extremele de idealizare și devalorizare
c. sunt indiferenți la laude sau critici
d. au un comportament automutilant și amenințari recurente de suicid
e. nu suporta solitudinea și sunt instabili afectiv
f. a+b+d
g. b+c+d
h. c+e
i. a+b+d+e
30. Tulburarea de personalitate histrionică are următoarele caracteristici:
a. caracterizată de emoționalitate excesivă și de căutare a atenției
b. sugestionabilă, ușor de influențat cu tendința de a dramatiza
c. consideră relațiile a fi mai intime decât sunt în realitate, are un comportament seducător și provocator
sexual
d. comportament arogant, sfidător, sentimente ostile sau de invidie pe care le proiectează asupra
interlocutorilor
e. b+c
f. a+b+c+d
g. a+b+c
h. b+c+d

25
Psihodiagnoza

1. Caitatea care face ca testul să măsoare ceea ce el presupune să măsoare şi nimic altceva este:
a.validitatea
b.obiectivitatea
c.flexibilitatea
2. Psihodiagnosticul are menirea de a asigura acumularea informaţiei despre particularităţile
psihicului uman prin intermediul unor anume metode
a. adevărat
b. fals
3. Rezultatele obţinute de o persoană la test, reprezentate prin număr de puncte realizate, prezintă:
a. scor
b. punctaj
c. rezultat
4.Capacitatea de a înţelege logica internă a „mişcării” personalităţii pe baza trecutului și
prezentului, care preconizează dezvoltarea ei:
a.prognostic
b.viitor
c.cunoaştere
5.Sarcina cu care subiectul se confruntă într-un test este numită:
a.item
b.întrebare
c.subiect
6. Numiţi termenul care a apărut pentru prima dată în unul din articolele lui D. Mc. Cattell în anul
1890, desemnând noile probe care erau aplicate pentru evaluarea funcţiilor senzorial-motorii
a.test mental
b.test individual
c.test de inteligență
7. Desemnaţi testele care cuprind testele de inteligenţă, testele de aptitudini şi testele de cunoştinţă
a.teste de abilităţi;
b.teste de eficenţă;
c.teste de interese
8. Etapa care finalizează cu obţinerea unor rezultate brute ale probelor aplicate este:
a.etapa acumulării datelor
b.etapa intepretării datelor
c.etapta prelucrării datelor
9. Abordarea prin care diagnosticul se realizează în baza analizei intracţiunii cu stimulii externi
neutri care, în virtutea ambiguităţii, devin obiect al proiecţiei, este:
a.abordarea subiectivă
b.abordarea proiectivă
c.abordarea obiectivă
10. Capacitatea testului de a sesiza deosebirile fine existente între indivzi este numită:
a.sensibilitate
b.standartizare
c.fidelitate
11. Capacitatea instrumentului psihometric de a determina diferenţele la acelaşi subiect în cursul
măsurărilor repatate explică:
a. sensibilitatea individuală
b. sensibilitatea intraindividuală
c. sensibilitatea interindividuală
26
12. Criteriul care permite divizarea testelor în teste de viteză (speed test) şi teste de nivel (level test)
este:
a. criteriul vitezei de executare a testului
b. criteriul timpului de administrare a testului
c. criteriul timpului de prelucrare a testului
13. Instrumentele psihodiagnostice în materialul testual al cărora sunt utilizate figuri, scheme,
imagini, fotografii fac parte din:
a. teste schematice
b. teste nonverbale
c. teste imaginative
14. Nivelul în psihodiagnostic, care urmareste identificarea cauzelor, mecanismelor ce au condus la
o anumita structurare de personalitate, este de tip:
a. descriptiv
b. diferenţial
c. etiologic
d. implicit
15. Rezultatele evaluărilor efectuate în cadrul psihodiagnozei împreună cu recomandările
formulate pe baza acestora fac obiectul:
a. raportului psihologic
b. recunoașterii oficiale
c. raporturilor de serviciu
d. excepțiilor privind confidențialitatea
e. activității managerului
16. Rezultatul evaluării psihologice după mai multe criterii poate fi o reprezentare grafică a
rezultatelor evaluărilor, în care fiecărui criteriu îi corespunde un punct care indică rezultatul / cota
în privința criteriului respectiv. Acest tip de rezultat este:
a. un profil
b. o ierarhie a criteriilor
c. un rang
d. o etichetă
e. un calificativ
17. Raimond B. Cattell aborda personalitatea prin intermediul:
a. psihanalizei
b. neopsihanalizei
c. analizei matematice
d. analizei factoriale
e. algebrei non-liniare
18. O calitate a testelor psihologice exprimă uniformitatea lucrului cu testul, uniformitate ce
decurge dintr-un ansamblu de norme bine precizate și care trebuie respectate. Este vorba despre:
a. standardizare
b. etalon
c. validitate
d. fidelitate
e. sensibilitate
19. Apreciați afirmația privind avantajele tehnicilor proiective: pot fi aplicate pe subiecți cu
aptitudini verbale reduse sau defavorizați cultural cărora nu li se pot aplica chestionare, prezintă
dificultate pentru subiect în a trisa, pot dezvalui aspecte mai profunde ale personalității, consumă
un timp minim de aplicare și scorare, oferind rapid informatii despre eventuale frustrari sau
probleme afective:
a. adevărat
27
b. fals
20. Apreciați afirmația privind caracteristiciler tehnicilor proiective: sunt mai putin standardizate,
au reguli mai putin clare de scorare și/sau interpretare, ceea ce implică un subiectivism mai mare în
codificare și interpretare și un risc mai mare de eroare, interpretarea lor este mai dificilă decât a
altor tehnici de evaluare, necesită un timp și un efort mai mare de învățare, o specializare intensivă:
a. adevărat
b. fals
21. Fidelitatea se referă la:
a. gradul în care un test măsoară ceea ce-şi propune să măsoare
b. precizia măsurării
c. stabilitatea în timp a rezultatelor
d. toate variantele de mai sus
22. Diferenta dintre evaluare și măsurare consta în:
a. măsurarea este mai extinsă decât evaluarea
b. măsurarea constă într-o descriere calitativă, în timp ce evaluarea presupune o descriere cantitativă
c. măsurarea constă într-o descriere cantitativă, în timp ce evaluarea presupune o descriere cantitativă și
calitativă
23. Psihodiagnoza urmărește:
a. cunoașterea omului
b. cunoașterea familiei extinse
c. cunoașterea curriculumului
24. Testul psihologic este:
a. situație aleatoare care poate deveni stimul în relevarea unui anumit comportament urmărit în evaluare
b. situație standardizată care urmărește evaluarea unui comportament printr-o comparație statistică cu
acela al individului la momentul unei testări anterioare
c. o situație standardizată care urmarește evaluarea unui comportament printr-o comparație statistică cu
acela al unor indivizi plasați în aceeași situație
25. H.J. Eysenck a dat o nouă întemeiere tipologiei hipocratice prin combinarea factorilor:
a. extraversie și psihoticism
b. extraversie și introversie
c. extraversie și nevrotism
26. Orientarea vocaționala presupune corelarea următoarelor seturi de date:
a. evaluare intelectuală, aptitudinală și a personalității
b. evaluare psiho-aptitudinală și clinică
c. evalarea cognitivă, a intereselor profesionale și personalității
27. Testele proiective se disting de cele obiective prin:
a. procedura clară de cotare și interpretare
b. sarcinile ambigue, mai slab structurate
c. aplicarea cu limită de timp
28. Testul Arborelui, Persoanei și Familie se bazeaza pe proiectia:
a. tematică
b. grafică
c. pulsională
29. În domeniul școlar folosirea tehnicilor proiective poate fi utilă în cazuri de:
a. detectare a deficiențelor intelectuale
b. evaluare a profilului aptitudinal în vederea orientarii vocaționale
c. evaluare a copiilor cu tulburări de conduită

28
30. Este o formă de psihodiagnostic care identifică sintetic specificul persoanei investigate,
urmaărind compararea acesteia cu datele medii de distribuție a trăsăturilor psihice conform
etalonului instrumentului diagnostic utilizat:
a. descriptiv
b. diferențial
c. decentrat
d. implicit
31. În functie de tipul de răspuns testele pot fi :
a. teste individuale
b. teste cu răspunsuri la alegere
c. teste colective
32. Etalonul reprezintă:
a. performanțele individuale
b. performanțele intergrupale
c. performanțele standard
33. În categoria testelor de eficienţă nu intră:
a. testele de aptitudini
b. testele de cunoştinţe
c. testele de personalitate
d. testele cognitive
34. Anamneza reprezintă un:
a. interviu nondirectiv
b. interviu biografic
c. interviu experimental
35. Scala L “minciună” este introdusă de mai mulți autori în structura testelor elaborate cu scopul
de a măsura sinceritatea sau disimularea subiectului testat
a. adevărat
b. fals
36. Noţiunea care se referă la normă ca la o regularitate caracteristică sau acceptată de un număr
semnificativ de persoane este:
a. normarea
b. normalitatea
c. anormarea
37. Limitele dintre normal, în termeni cantitativi, tendinţa spre „mediu”, accentuat și dizarmonic,
nu sunt fixe, iar delimitările specifice se realizează în funcţie de intensitatea, constanţa şi gradul de
socializare al manifestării care exprimă trăsătura accentuată, independent de imprejurările
exterioare.
a. adevărat
b. fals
38. Este orice trăsătură psihologică ce poate face obiectul unei cuantificări, sau orice scală
construită la care pot fi raportaţi indivizii:
a. caracteristica
b. dimensiunea
c. testarea
39. Analiza cantitativă se referă la proprietăţile statistice ale itemilor și este focalizată în principal
pe clarificarea problemelor privind dificultatea și capacitatea de discriminare a itemilor.
a. adevărat
b. fals

29
40. Analiza calitativă se referă în principal la aspecte de conţinut și de formă, incluzând problema
evaluării eficienţei procedurilor de redactare și a validării de conţinut.
a. adevărat
b. fals

Bibliografie selectivă

1. Briceag S. Psihologia vârstelor. Curs universitar. Bălți: ed. Usarb, 2014.


2. Chiriță A. Curs de neuropsihologie. București: UB, 2008. 65 p. http://ru.scribd.com/doc/
24142807/Curs-de-Neuropsihologie-1
3. Cosmovici A. Psihologie generală. Iași: Polirom, 1997.
4. Creșu T. Psihologia vârstelor. Iași: Polirom, 2016.
5. Harghidan, V. Metode de psihodiagnostic. Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică, 2007.
6. Miclea M. Psihologie cognitivă: modele tehnico-experimentale. Iași: Polirom, 2003, 344 p.
7. Mitrofan I. Psihoterapie. (Repere teoretice, metodologice și aplicative). Bucureşti: Editura
SPER, 2008.
8. Mitrofan I. ş.a. Orientarea Experienţială în Psihoterapie. Dezvoltare personală, interpersonală
și transpersonală. Bucureşti: Editura SPER, colecţia Alma Mater, 2000.
9. Neculau A (coord.). Manual de psihologie socială. Iași: Polirom, 2003.
10. Nicola, G. Istoria psihologiei. Bucureşti: Ed. Fundației România de Mâine, 2007. 212 p.
11. Rusnac S. Preocupări contemporane ale psihologiei sociale. Chișinău: RVR Consulting Grup,
2007.
12. Todea, G. Îndrumar pentru laboratoarele de psihodiagnostic. Timişoara: Artpress, 2008.
13. Tudose F.; Tudose C.; Dobranici L. Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi.
București: Trei, 2011. 693 p.
14. Zlate M. Introducere în psihologie. Iași: Polirom, 2015.
15. Ждан, А. История психологии: от античности к современности М.: Просвещение, 1999.
16. Марцинковская, Т. История психологии. М: «Академия», 2001.

30