Sunteți pe pagina 1din 4

Descrierea orizontului local din punct de vedere geografic

Încă din clasa a III-a, elevii fac cunoștință cu noţiunea de orizont, pe care o definesc ca
fiind partea de cer si de pământ pe care o cuprind cu privirea până la linia orizontului, parte în
care zăresc numeroase obiecte: pe cele din apropiere mari şi clare, iar pe cele din depărtare
din ce în ce mai mici şi mai puţin clare.
Extinzând noţiunea de orizont la cea de orizont local putem spune că acesta cuprinde o
unitatea teritorială din preajma unei localităţi rurale sau urbane unde elementele cadrului
geografic natural se îmbină cu componentele social-economice, respectiv, omul şi activitatea
sa.
Cercetarea orizontului local oferă elevilor posibilitatea de a cunoaşte condiţiile fizico-
geografice ale localităţii: relieful, microclima, reţeaua hidrografică, plantele şi animalele,
precum şi activitatea umană, rolul omului în transformarea naturii. Toate acestea le oferă
prilejul de a se familiariza cu regiunea în care trăiesc.
Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de
București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad și are o suprafață de 10.365
ha. Este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și
Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care
formează spre est un șes lung de 8–10 km și lat de 2–4 km. Partea de vest a orașului este
străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est,
peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate
de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și
vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245)
și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la
46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de
interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului
mijlociu al Mureșului.
Municipiul Alba Iulia, alături de localitățile componente, este situat în Podișul
Transilvaniei, la contactul dintre două mari unități de relief: Munții Apuseni (în vest) și
Podișul Târnavelor (în est). Situat la o altitudine de 235 m, municipiul Alba Iulia se află într-o
zonă de interfernță a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului
mijlociu al râului Mureș. Forma de relief ce definește municipiul Alba Iulia este cea de culoar
depresionar, cunoscut sub numele de Culoarul Depresionar Alba Iulia-Turda. Orașul propriu-
zis este așezat pe prima terasă a râului Mureș, care formează spre est un șes lung de 8-10 km
și lat de 2-4 km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților
Metaliferi cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste râul Mureș, se disting dealurile argiloase
de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș. Spre
partea se sud se pot observa culmile Munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2245 m) și cu
Vârful Pătru (2310 m).
Pentru o mai bună conturarre a particularităților reliefului municipiului voi preciza
sintetic câteva elemente geografice la nivelul județului Alba. Peste jumătate din suprafața
județului Alba este reprezentată de formele înalte de relief, zona montană ocupând 52%,
urmată de zonele de podiș și dealuri (26%) și zonele de câmpie, inclusiv luncile râurilor
(22%). Partea nordică a județului este reprezentată de Munții Apuseni, cu depresiuni montane
precum Zlatna, Abrud și Câmpeni, care sunt delimitați în sud de culoarul depresionar al
Mureșului., în cadul căruia se remarcă lunca extinsă și terasele Mureșului, continuate spre sud
de un relief colinar, în unele locuri cu caracteristici piemontane. Podișul Transilvaniei, ce
formează partea de est a județului, se remarcă printr-un relief colinar cu înălțimi cuprinse între
400-500 m, fragmentat de văi largi cu lunci și terase, dominatn uneori de versanți cuestici
afectați de alunecări de teren și procese de ravenașii. Partea de sus a județului este
reprezentată de Munții Șurianu ce aparțin Carpaților Meridionali.
Clima se caracterizează prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o
temperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 m.
Teritoriul judetului Alba se incadreaza in 2 sectoare climatice. Estul si centrul apartin
sectorului cu clima continental- moderata, iar vestul si sudul sectorului cu clima de munte.
Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci,
cu strat de zapada instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri racoroase, cu
precipitatii in general bogate si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil.
Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor
altitudinale si de expunere fata de vanturile vestice si radiatia solara. Mediile anuale variaza
intre 8,5o C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde – iulie sunt cuprinse intre 20 – 25o C,
iar cele ale lunii celei mai reci – ianuarie, scad la cca. -33o C. Maximele absolute au atins la
Alba Iulia in 16 august 1952, 39,5o C.
Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in ceea ce priveste directia cat si
viteza. Frecventa medie anuala a calmului are valori ridicate la Alba Iulia (37,2 %).
Solurile municipiului sunt reprezentate de soluri aluviale și cernoziomuri cambice,
argiloluviale podzolite (pe terase), de regulă cu textură fină. Relieful colinar se caracterizează
printr-un mozaic din punct de vedere pedologic, de la cernoziomuri cambice, soluri brune
închise și brune până la soluri argiloiluviale brune pozdolite, la care se adaugă regosolurile.
Suprafețe însemnate sunt acoperite de soluri foarte fertile, cu conținut ridicat de humus,
pretabile pentru multe activități agricole.
Rețeaua hidroografică a municipiului este formată în exlusivitate de râuri ce aparțin
bazinului Mureșului: râul colector Mureș și afluenșii Ampoi și Sebeș. Densitatea retelei
hidrografice este de 0,5- 0,7 km/km2.
Zona padurilor foioase cuprind Podisul Secaselor, unde fragmentele de paduri de stejar
cu carpen sau de stejar in amestec cu gorun, mojdrean ori artar tatarasc alterneaza cu pajisti
secundare si terenuri agricole. In compozitia floristica a acestor pajisti secundare intra paiusul
si sadina. Etajul padurilor de foioase acopera cea mai mare parte a judetului si e reprezentat
prin paduri de gorun cu carpen si pe alocuri cu carpen, paduri de fag in amestec cu molid.
Etajul padurilor de molid are limita inferioara la 1250 - 1300 m fiind reprezentat prin paduri
de molid ce alterneaza cu pajisti secundare de paius rosu, iarba vantului si taposica.
Etajul subalpin este prezentat la altitudinea de 1800 m fiind format din asociatii de Pinus
mugo, Juniperus communis ce alterneaza cu pajisti de Festuca Supina si Nardus Stricta.
Principalele resurse naturale sunt: terenurile agricole (cu soluri foarte fertile pentru
multe activități agricole), rocile de construcții (nisipuri, pietrișuri). La nivelul județului Alba,
cele mai importante resurse naturale care se află în zăcământ sau în exploatare sunt:
complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirită, mercur), sare,
bentonită, calcar, mangan, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmură, piatră pentru
construcții, nisipuri și pietrișuri, lemn, gaze naturale.
In judetul Alba conditiile microclimatice favorizeaza dezvoltarea unor plante termofile
ca: micsandra salbatica, liliacul transilvan, dar si a galbenelelor.
Lumea animala ce populeaza diferitele formatii vegetale prezente aici, este
reprezentata prin: cerbul, capriorul, capra neagra, ursul brun, rasul, mistretul, veverita dintre
mamiferele mari, vipera cu corn, soparla de munte dintre reptile si ierunca, cocosul de munte,
acvila de munte, fluturasul de stanca dintre pasari. Potentialul ecologic de care dispun apele
judetului permite dezvoltarea pastravului, lipanului si mrenei.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Alba Iulia se ridică
la 63.536 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 66.406 locuitori Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%). Principalele
minorități sunt cele de romi (1,76%) și maghiari (1,59%). Pentru 8,64% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (81,31%), dar există și minorități de penticostali (2,15%), greco-catolici
(1,93%), romano-catolici (1,88%) și baptiști (1,51%). Pentru 8,85% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
Alba Iulia se numără printre puținele orașe care se pot mândri cu o istorie bimilenară și
cu o colecție inestimabilă de vestigii și monumente istorice naturale. Începuturile orașului se
situează la Piatra Craivii, în vechiul Apoulon dacic. Istoria scrisă a orașului începe odată cu
ocuparea Daciei de către romani și așezarea definitivă de către împăratul Traian pe locul
actualului oraș care se va numai Apulum. Cetatea în forma sa actuală a fost construită după
cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, între anii 1714 și 1733, în timpul
domniei lui Carol al VI-lea. Concepută în sistemul de fortificații Vauban, cetatea are trei
rânduri de ziduri de cărămidă, accesul făcându-se prin tot atâtea porți cu nemeroase elemente
decorative.
Viata economică este dominată de câteva întreprinderi renumite a căror producție se
exportă pe toate meridianele. Astfel, "Apulum" SA produce o gamă largă de produse din
porțelan, de mare finețe și frumusețe ce i-au adus notorietate internațională. Printre celelalte
întreprinderi amintim fabrica de pantofi "Ardeleana" SA, întreprinderea mecanică "Saturn"
SA, de produse refractare, "Resial" SA, de utilaje "Uteps" SA și altele. Fiind situată într-un
vestit bazin viticol - al Târnavelor, Alba Iulia este renumită prin șampania care-i poartă
numele, prin vinul spumos și diferite alte produse alcoolice fabricate de societatea
"Vinalcool", mult apreciate de partenerii economici și alti cumparători. Numărul total al
societăților este de 3.079, din care cu capital majoritar de stat 81 iar cu capital privat 2.998.
Din societățile cu capital privat, 27 sunt cu capital integral străin, 150 cu capital mixt român-
străin, 9 regii autonome, 17 organizații cooperatiste și 335 persoane fizice și asociații
familiale.

Bibliografie

1. Anghel G, Alba, un județ în inima țării, Editura Unirea Pres, Alba Iulia.
2. Ludușan M, Noțiunea de orizont local și caracteristicile sale
3. Strategia integrată de dezvoltare urbană, Alba Iulia, 2014-2023
4. Tălângă C, Geografia și didactica geografiei, 2007