VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE PRIN EXCURSIA ȘCOLARĂ

Excursia reprezintă o formă de activitate extracurriculara care face posibil contactul

nemijlocit cu lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi
fenomenelor aşa cum se prezintă ele în stare naturală.
Excursiile și vizitele didactice sunt forme organizate în natură sau la diferite instituții
culturale sau agenți economici în vederea realizării unor obiective instructiv-educative legate
de anumite teme prevăzute în programele de învățământ. Excursiile şi drumeţiile tematice
proiectate și organizate de instituțiile școlare au multiple valenţe de informare şi formare a
elevilor, completând sau/și aprofundând procesul de învăţământ.
În cadrul activităţilor de tip excursii, copiii pot cunoaște diferite localități ale țării, pot
cunoaște realizările semenilor lor, locurile unde s-au născut diferite personalități naționale, au
trăit și au creat opere de artă. De asemenea, ei îşi pot dezvolta afecţiunea faţă de natură, faţă
de plante și animale. În urma plimbărilor, a excursiilor în natură a drumețiilor copiii / elevii
pot reda cu mai multă creativitate și sensibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților de
educație plastică și cunoașterea mediului, iar materialele pe care le adună, pot fi folosite la
abilități practice, în diverse teme de creație.
Stimularea interesului elevilor și menținerea acestuia pe durata desfășurării excursiei /
drumeției se poate realiza prin: prezentarea unor hărţi, a itinerariului, a diferitelor lucrări de
literatură istorică, descrieri geografice şi chiar, articole de presă ce țin de tematica excursiei /
drumeției.
În timpul desfăşurării excursiei / drumeției, cadrele didactice dirijează procesul de
observare, îndemnând elevii să noteze ceea ce li se pare interesant sau chiar construind fișe de
monitorizare a excursiei / drumeției în care elevii, periodic au anumite sarcini de efectuat (de
exempu, anul construcției monumentului vizitat, ctitorul lăcașului de cult, materialele utilizate
de constructori, culorile utilizate de artist. Informațiile culese vor putea fi valorificate la
disciplinele deînvăţământ la care se pretează, astfel fixându-se, aprofundându-se cunoştinţele
și îmbogăţindu-se cultura generală. În valorificarea cunoştinţelor dobândite în timpul
excursiilor, elevii pot veni cu nuanțe originale de natură afectivă, prin care îşi exprimă
propriile impresii şi sentimente faţă de cele văzute.
Excursia şi drumeţia cultivă dorinţa de a călători,de a cunoaşte, de a şti cât mai mult,
de a câştiga prin propriile forţe cunoştinţe noi, de a se supune unui program de lucru în care
activitatea intelectuală este împletită cu munca fizică.
 După sezonul în care se organizează excursiile pot fi :excursii de iarnă (lunile
decembrie-februarie),excursii de primăvară(lunile martie-mai), excursii de vară (lunile iunie-
august)şi excursii de toamnă (lunile septembrie-noiembrie).
După mijloacele de deplasare deosebim :excursii pe jos,cu bicicleta,cu trenul,cu
mijloacele auto şi pe apă sau combinate.Excursiile pe jos poartă numele de drumeţie.
Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută în timpul şi după desfăşurarea
excursiei.In timpul desfăşurării,ea se face în primul rand prin numeroase aplicaţii care pot fi
efectuate pe teren, prin observarea fenomenelor naturii, cunoştinţele fixandu-se astfel mai
bine şi adancindu-se mai temeinic.Profesorul trebuie să-i îndrume pe elevi în aplicaţiile pe
teren, să-i arate cum să observe, să-i dea la faţa locului explicaţiile de care are nevoie.
Excursiile pot sprijini în mod efectiv lecţiile de curs, mai ales la unele discipline, cum
sunt de exemplu geografia sau ştiinţele naturii. Lecţii cum sunt formele de relief, apele
uscatului, ţărmul mării şi activitatea eroziunii marine, orientarea în natură, viaţa plantelor etc.
dau o imagine mult mai vie asupra problemelor, mărind totodată interesul elevilor.
Pe de altă parte, lecţiile în natură, concretizate prin excursii, se pot desfăşura, în
general, după aceleaşi metode ca şi o lecţie de curs. În excursii, ca şi în clasă, profesorul poate
purta discuţii cu elevii, îi pot chestiona, le poate da să lucreze în mod independent. Mai mult
chiar, dacă luăm în consideraţie momentele desfăşurării unei excursii, ele sunt, în general,
aceleaşi ca şi ale unei lecţii. De exemplu, într-o excursie în orizontul local, cu tema bine
stabilită, profesorul comunică elevilor scopul excursiei,apoi le prezintă la faţa locului
conţinutul problemei, face fixarea materialului şi sistematizarea lui şi apoi le poate da şi o
activitate pentru acasă în legătură cu cele văzute şi învăţate în excursie.
În continuare voi exemplifica o excursie în Delta Dunarii. Delta, prin specificul
peisajului, constituie un loc preferat pentru excursiile școlare. În lumea aceasta de o
neîntrecută frumusețe, botanistii si zoologii gasesc lucruri extrem de interesante.
Profesorul trebuie de la început să precizeze că vegetația este bogată și foarte
viguroasă, dar săracă în specii. Pe întinsul bălților la tot pasul se întâlnește stuful sau trestia
( Phragmites coomunis) și papura , fie cu frunzele late ( Typha latifolia) sau mai înguste
( Typha angustifolia), apoi aţa-de-apă (Zanichella), peștișoara (Salvinia natans), mărul-de-apă
(Patamogeton), poroinicul-de-apă (Orchi palustris), mlastiniţa (Epipactis palustris), castanul-
de-baltă (Trapa natans) etc.
Dar ceea ce face marea frumusete a Deltei sunt nuferii albi și galbeni care la sfârșitul
lunii mai sunt deja infloriti , plutind la suprafața apei.
 O varietate deosebită în specii o prezintă lumea animală . Pentru ca elevii să înțeleagă
și să-și explice această bogăție în specii , profesorul trebuie să le expună condițiile de viață de
aici.
Din mulţimea de specii ale Deltei trebuie să remarcăm mai întai pelicanul(Pelecanus
onocrotalus), cormoranul(Phalacrocorax carbo), starcul- alb (Ardea alba), starcul roşu(Ardea
purpurea), starcul galben(Ardea ralloides) şi starcul cenuşiu(Ardea cinerea). Deosebit de
interesant este lopătarul(Palatela leucorodia), apoi raţa sălbatică(Anas platyrhyncha),
minunatele lebede(Cygnus olor), fluierarul gulerat(Philomachus pungax) etc.
Multe din păsările Deltei sunt ocrotite ca monumente ale naturii.Un loc care nu trebuie
să scape nici unui excursionist, este pădurea de pe grindul Letea, unde se întalnesc stejarul-
brumăriu,frasinul-păros(Fraxinus holotricha),Periploca graeca.
Excursia în Deltă poate fi încheiată cu o evocare a vieţii şi activităţii marelui savant
roman Grigore Antipa(1867-1944), de numele căruia se leagă numeroasele studii şi cercetări
în această parte a ţării.
Organizată pe aceste baze ştiinţifice, excursia în Delta Dunării poate fi un prilej dintre
cele mai bune pentru valorificarea ei instructiv-educativă. Elevii vor cunoaşte astfel cât se
poate de complet acest minunat colţ de ţară, care prin farmecul lui a devenit cunoscută în toată
lumea.

BIBLIOGRAFIE :
2. Ilinca N, Didactica geografică, Editura Corint, București, 2000.
3. Soos Lenke, Năstase-Kovacs Maria, Excursia – o experiență fundamentală de cunoaștere,
în Didactica geografiei, nr. 2, Cluj-Napoca, 1999.