Sunteți pe pagina 1din 36

Hol filme rominefti:

UN SURÎS ÎN PLINĂ V ARĂ,


ANOTIMPURILE DRAGOSTEI
în pa9 lnlle 9, 10

a „.,.„ :~.6

„ 1 .„.m
ma
clnematoaraflci

27 FOTOGRAFII
el de-al 111-lea Festiva'
al filmului de la
V A
VĂ PREZENT..\.M (Ix FOTOGRAFilLE 1 ŞI 2)
ECRA.SIZAREA OYIETIC , PORllATĂ DIN
TREI CHIŢE CC>-i:llATOGR.lPICE, OAMENI
DE AFACERI ( REOIA L. OAJDA.IJ. DISTRI-
Bl" ŢIA ACESTa FILll CO'RISDE I PE APRE-
CUTl:L CTOR IGRI . '1KULIN VĂZUT IN
c~-n cop_„c.u EIUU llAJ\[ 'DE CUR1ND, ÎN
A~lXTLL TI::<EREŢU.

DUPĂ CLUB L CAVALERI-


LOR, ClNEA Tll POLONEZI
SL'IT PRl!:Z~~NTl PE ECR \ -
NELE NOAS'l'RE CU O :l'OL\
CO~IEDIE: GA G T1'JRI ' l FI-
LA TROPI. ( REOIA JERZ"f
HOFFMAN I EDUARD KOR-
ZEWSiil). lN FOTOGRAFIILE
3, 4 ŞI 5 V..\. REDĂ.li. CITE\'_\.
CADRI> Dl:\ ACEA T1 PRO -
DUCŢIE CINEUATOORAFICĂ.
O PINII

Subiectul DIALOG
filmului, CINEMATOGRAFIC
ŞI
o sursă de DIALOG TEATRAL
polemică

În lumea cinematografului, pe plan interna- Mi se pare binevenită problema pe care o


ţional, s-a discutat pină nu de mult o pro- amorsează - ca să răm!nem ,la terminologia
blemă care ameninţa la un moment dat să îndrăgită de scenariile regizorale - articolul
epuizeze în întregime vocaţia criticilor de lui Mihai Botez, apărut în numărul 4 al
film şi mai ales a scenariştilor : „Este oare acestei reviste . In dezbaterea mereu actu a l ă
scenariul un nou gen literar?" Dilema a despre scenarii, dialogul e un capito l impor-
stîrnit reacţii violente, confruntări spectacu- tant şi cu semne de întrebare deschise . Mai
loase, dar pină la urmă se pare că spiritele tot ce cuprinde articolul - generalităţi şi
s-au calmat, sau poate au obosit, evident, exemple - poat e fi subscris. Dar nu toate
fiecare pe vechile poziţii. Cei care susţinu­ exemplele date par la fel de convingătoare ,
seră că scenariul marchează apariţia unui pentru că e greu de desprins dialogul de în-
nou gen literar au rămas la părerea lor, iar tregul filmu lu i, pentru ca s ă-l judeci după
cei care nu împărtăşiseră această idee nu s-au criterii care fac abstracţie de individualitat ea
abătut cu o iotă de la opiniile iniţiale. Privi-
povestirii cinematografice. E da t ca exemplu
tă acum cu atenţie, e limpede că discuţia era
de „inutilitate artistică" un fragment de
d ialog destul de plat. „Aici, dup ă o cl i p ă
de la început sortită unei asemenea încheieri. de presupus dramatism, personajele aj ung -
Controversele s-au purtat pe un teren cam aş putea zice - la banalu l schimb de rep lici:
abstract, iar chestiunea în discuţie nu era - Ce faci dragă? - B ine mersi l" comen-
de loc sortită să răspundă unei necesităţi reale tează sarcastic criticul.
a dezvoltării cinematografiei şi , curios, nici E foarte posibil ca severitatea aprecierii să
măcar a dezvoltării dramaturgiei de film. fie jnstiiicată. Dar modul acesta de a aprecia
Discuţia a avut totuşi semnificaţia ei. san respinge dialogul e discutabil. Să nu
Constrînşi la o existenţă modestă în domeniul facem comparaţii nepotrivite. Există tnsă
cinematografiei (de obicei munca la un sce- exemple ilustre ln care ctteva fraze foarte
nariu nu stîrneşte curiozităţi prea mari şi banale tn aparenţă capătă încărcătura emo-
aproape tntotd~auna în ca<;lrul aprecierilor ·vă, intregesc un moment memorabil. In
critice despre un film paternitatea viziunii I · cu. re a lui Jean Renoir, prizonierii
artistice este atribuită, printr-un ciudat efort despărţi · de ani întregi de cămin şi de
de a nu gîndi, doar regizorului) scenariştii pregătesc un spectacol şi desfac un
au încercat o ctştigare de poziţii în spaţiul ct:făr rochii. Tăcerea care se lasă e în-
literaturii. De aici o anumită desolidarizare c-en:: tă de cite"-a cuvinte de o foarte
necesa..'ă banali tare: ula te uiră I e n ostim I ...
de film, o încercare de a separa scenariul de e ....• E modul firesc de a vorbi
fiinţa sa ultimă realizată pe peliculă. Obser- pe:l~ oameni cop eşip de o emoţie pe care
vată bine, deci, problema în jurul căreia s-a ,i n pot s-0 exprime .
vărsat attta cerneală purta în sine o altă
Aş mai reproşa utilei puneri în discuţie
întrebare , ascunsă, nemărturisită, o nelinişte că n-a st:ăruit îndeajuns asupra condiţiilor
omenească în felul ei: scenariul are dreptul
şi exi ţelor proprii dialogului de film,
să stea alături de proză, dţ poezie, de piesa
de teatru fără să fie privit cu îngăduinţă, zrra deosebirilor între film şi teatru . Se
reami.nteşu, pe bună dreptate, „cît de justi-
poate spera, cu şanse cit de cit reale, alături ficată este pretenţia ca, în film, să se vpr-
de genurile consacrate, într-o eventuală con- bea.scă ca după ce l mai ridicat tarif telefonic".
fruntare cu timpul? Dacă chestiunea s-ar fi Apelul la sobrietate şi concizie cere însă
pus în acest mod direct , răspunsurile s-ar fi precizări. Problema nu e cantitativă. Vor-
născut poate firesc , spunîndu-se că dacă un
băria supără mai mult în film , dar este greu
scenariu e valoros are drept de acces în zona de fixat baremuri şi sporirea dialogului este
artei, la fel ca un roman valoros sau ca o uneori indi s pensabilă . E o problemă de stil
poezie autentică, iar dacă nu, riscurile sînt ind ividua l. Doar conţinutul fiecărui film
unanim recunoscute . După mine, scenariul pretinde altceva. E uşor de invocat exemplul
trebuie să fie mai întîi scenariu de film şi filmelor-procese. PYocesul maimuţelor al lui
dacă în acelaşi timp reuşeşte să fie şi altceva,
Kramer, Adevărul lui Clouzot, cam melo-
adică să reprezinte un nou gen literar e foarte
dramatic dar foarte cinematografic construit,
bine, ceea ce însă se va putea dovedi sau nu, au dialog abundent. De asemenea, ca şi
cu timpul. romanele despre intelectuali, filmele care
pun în mişcare astfel de personaje stnt obli-
*
Abia potolită această discuţie, şi, după
gat e să depăşe ască media cerută dialogului.
Ctnd ceea ce se spune e interesant ş i integrat
scurta pauză, condeiele devenite spade au în film , dia logul fizicienilor din Nouă zile

1
SUBIECTUL FILMULUI, O SURSl SUBIECTUL FILMULUI, O SURSA SUBIECTUL FILMULUI, O SURSA
· . DE POLEMICA DE POLEMICA DE POLEMICA
scînteiat din nou . Locul luptei a fost ales şi In realitate, ceea ce se atribuie unor ten- mod cit mai viguros şi m ai p rofund procesul
de data aceasta în jurul problemei scenariului. dinţe noi în dramaturgia cinematografică de înnoire al vieţii şi conşt iinţei oamenilor.
„Sub raportul construcţiei - scrie criticul contemporană aparţine, după mine, fenome- Din această cauză , cred că cinematografia
francez Marcel Martin - dramaturgia cine- nului social uman descris, căruia autorii i-au şi, implicit, dramaturgia scrisă pentru ea
matografică se găseşte deocamdată la nivelul găsit doar echivalentul specific de expresie trebuie să aibă în mod necesar un puternic
creaţiei lui Alexandre Dumas", iar scenariul artistică. Recomandarea de a folosi în prac- caracter afirmativ în raport cu noile valori
de film „este încă supus unei puternice in- tică elementele specifice, de ordinul drama- umane şi , concomitent, un viguros ton pole-
fluenţe din partea teatrului". „Abia în ulti- t urgiei specifice acestei experienţe, echiva- mic faţă de tot ceea ce este perimat şi învechit .
mul timp, dramaturgia cinematografică a lează cu o împingere către un nou epigonism. Nu văd cum modalitatea dramaturgică folo-
început să tatoneze rezolvări originale, căi Ceea ce se poate însă reproşa discuţiilor sită de Antonioni, interesantă, dar fundamen-
proprii de dezvoltare" - observă acelaşi cri- cu privire la direcţia dezvoltării dramaturgiei tal descriptivă, sau aceea a lui Alain Resnais,
tic. După părerea sa, această tendinţă nouă cinematografice, ca şi discuţiei cu privire la cam abstractă şi ermetică, ar putea avea sufi-
în dramaturgia cinematografică contempo- definirea scenariului de film ca un nou gen ciente resurse să comunice acest spirit al epocii.
rană ar fi reprezentată de creaţia regizorului literar, este terenul cam îngust de investi- Personal prefer şi consider infinit superioară
italian Michelangelo Antonioni, ale cărui gare. Orice cucerire autentică în ordinea ex- modalitatea dramaturgicăfolosită de M. Rqmm
filme au la bază scenarii care cuprind „doar presiei şi formei este în mod obligatoriu şi Habroviţki în 9 zile dintY-un an sau de
un episod, un fragment de viaţă, iar restul - precedată de o descoperire de ordinul sub- Luchino Visconti în Rocco şi fYaţii săi c u
stanţei, de capacitatea artistului de a sur- posibilităţile lor infinite de a extinde obser-
~e~f::~ i~d~~\~[.~l R;nr;~!~e!fa ~~~~;;~:Fş~ prinde cu exactitate ceea ce este caracteris- vaţia artistică asupra unor aspecte larg
sfîrşitul tradiţional al scenariilor, lichidarea tic nou şi esenţial epocii sale. Timpului nostru sociale, cu o capacitate de analiză superioară
„oricărei artificialităţi în construcţie", eli- îi este specific în esenţă prăbuşirea ordinei a stărilor sufleteşti individuale, care nu devin
minarea totodată a caracterului „vizibil burgheze în toate aspectele sale generale şi nişte notaţii ,psihologice suspendate, ci se
organizat al materialului de viaţă" adus în intime şi concomitent, afirmarea tot mai integrează într-un tablou cuprinzător şi au-
·scenariu, ar constitui caracteristicile esen- viguroasă a unui nou mod de existenţă şi tentic atit de asemănător cu viaţa» Evident,
ţiale ale acestei noi tendinţe a dramaturgiei gtndire, cel comunist, care dă un răspuns acestor modalităţi de dramaturgie cinemato-
cinematografice. decisiv şi complet la toate întrebările omului grafică li se pot găsi o grămadă de „cusururi".
in linii mari , aceleaşi idei îi sînt proprii contemporan. De acest adevăr arti~tii se Po_t dezamăgi că au „o dezvoltare logică" şi
scriitorului şi regizorului francez Armand pot apropia mai mult sau mai puţin, distanţa chiar un „moment culminant", ba citeodată
Gatti care observă că noile curente din dra- fiind determinată de condiţiile concrete în şi un deznodămint, dar scenariile realizate
maturgia cinematografică contemporană se care trăiesc, de influenţele ideologice care se pe baza .lor vor uimi întotdeauna prin capa-
caracterizează prin lipsa de „story" {poveste). răsfrîng asupra lor, de poziţia de pe care citatea de a trezi interesul pentru problemele
urmăresc şi judecă procesele vieţii contem- vitale ale epocii noastre, prin capacitatea. lor
Armand Gatti recomandă scenaristului de
astăzi să renunţe la subiectul tradiţional care
porane. Dramaturgia cinematografică, ca şi de '.'l pasiona şi a mobiliza conştiinţa specta-
presupune „o dezvoltare logică, un punct cul- regia de film, trebuie să găsească acele mij- torilor.
minant şi un deznodămînt". Împotriva acestei loace de expresie care să comunice într-un Dum itru CARABĂT
estetici cam sumare şi care se bazează pe o
experienţă artistică de asemenea destul de
restrînsă, se ridică pe drept cuvînt glasuri
autorizate. Cunoscutul scenarist sovietic
Evgheni Gabrilovici subliniază că „aici
(adică în concepţia care presupune pulveri-
zarea subiectului - n .n.) se află izvoarele
cinematografului abstract, profund vrăjmaş ·
principiilor populare, democratice ale cine-
matografiei" .
După mine , reproşurile aduse cinemato-
grafului „tradiţi 0 nal" sînt exagerate. Este
greu de presupus că gustul publi cului , modul
lui de percepere a fenomenului cinemato-
grafic să cadă victima unei asemenea trans-
formări incit să renunţe la bucuria de a
vedea filmele lui Eisenstein şi Dovjenko,
ale lui Rene Clair şi Chaplin, P,entru simplul
motiv că acestea nu au renunţat la "'story",
şi încă la un story cam vizibil organizat,
care, în orice caz, cad în păcatul de a avea o
„dezvoltare logică", „moment culminant"
şi „deznodămint". Bineînţeles că nu încerc să
diminuez importanţa unor tendinţe noi care
au apărut în dramaturgia cinematografică
contemporană şi cu atît mai puţin să ignor
valoarea creaţiei unor regizori remarcabili
ca · Alain Resnais sau Antonioni, de a căn;ir
experienţă artistică sînt legate în special
teoriile noi cu privire la subiectul scenariu-
lui de film. Este vizibilă însă o trăsătură
caracteristică comună creaţiei ce lor doi regi-
zori; filmele lor au un put<ernic caracter
descriptiv şi neutru, marcat mai ales prin
prezenţa unor „detalii şi episoade care par
prea puţin legate de dezvoltarea acţiunii,
care nu au un raport direct cu ea" (Marcel
Martin). Acest ton descriptiv, neutru, este
găsit, de exemplu , în cazulfilmelorluiMichel-
angelo Antonioni, cu o remarcabilă intuiţie
artistică , dar prezenţa lui nu se explică
prin încercarea scenaristu lui şi regizorului
de a polemiza. cu adepţii povestirii cinema-
tografice tradiţionale, sau d in dorinţa de a
inova cu orice preţ , ci prin natura lumii
descrise , a naturii sociale şi morale specifice
personajelor care există în această lume .
Eroii lui Antonioni sînt obosiţi şi inactivi
{tlnărul agent de bursă în Eclipsa exersează
în gol un fel de activitate), au o existenţă
reală care e departe de a cunoaşte o „dezvol-
tare logică", cu atît mai puţin de a fi îm-
pinsă spre un „punct culminant" . Lipsită de
pasiuni rea.le şi puternice , de spirit polemic,
lipsită în general de un punct de vedere activ
şi serios asupra vieţii, lumea respectivă nu
este capabilă în mod obiectiv de a fi repre-
zentată altfel artistic {ceea ce i se poate
reproşa regizorului este lipsa unui punct de CADRU DIN FILMUL SINGURATICII
vedere mai decis, mai critic faţă de eroii REALIZAT DE REGIZORUL ARGEN-
săi). TINIA.N MANUEL ANTIN, PREZENTAT
LA ULTIMUL FESTIVAL DE LA CANNES.

2
DIALOG CINEMATOGRAFIC DIALOG CINEMATOGRAFIC DIALOG CINEMATOGRAFIC
ŞI DIALOG TEATRAL ŞI DIALOG TEATRAL ŞI DIALOG TEATRAL

dintr-un an, al medicilor din Colegii, pare puri diferite. La Cehov sau Maeterlinck, pentru discutabile frumuseţi de detaliu .
esul nu numai admisibil, ci necesar. Nu cantitatea tăcerea capătă funcţie dramatică. Iar tea- Avem poate încă de-a face cu o nemărturisită
ilor. prea mare dă impresia de inegalitate în trul modern se apropie de cinematograf prin- minimalizare a scenariului. I se face scenariu-
afia cazul filmului lui Francisc Munteanu, Cerul tr-o construcţie mai mobilă, caută echiva- lui cinstea „literaturizării" artificiale, care
ea n-are gratii. I se poate imputa scenaristului- lenţe ale flash -back-ului, ale naraţiunii
mic ar supăra şi într-o nuvelă sau într-o piesă .
.!ori regizor că, pe lîngă citeva replici cu miez retrospective. Dar în stadiul actual de dez- In cel mai bun caz , dialogule tratat nuvelis-
ole- despre pictura lui Mihai Strihan la mină­ voltare a celor două arte graniţele rămin. tic sau teatral şi nu cu economie, cu atenţie
hit. stire, a presărat fraze cam didactice, care Teatrul nu posedă nici mobilitatea montaju- la aspectele care-l vor completa în film.
olo- simplifică serioase chestiuni estetice. lui, nici puterea de a accentua a primului De aici şi abuzul cantitativ, lipsa tăcerilor
1en- . Apelul la sobrietate e oricind binevenit şi plan. Rolul dialogului dramatice covirşitor. expresive prin contrast, de aici şi obstacolul
iais, niciodată nu vom · reproşa unui film că are Nu cred că cinematograful se poate lipsi p~ care - cum s-a mai spus - dialogul îl
rufi- prea puţin dialog . cu desăvirşire de cuvînt. O capodoperă cum constituie uneori în ritmul general al filmu-
icii. E una dintre dezbaterile care par încheiate, e filmul japonez Insula, Balonul roşu şi - lui. Citind scenariul lui Paul Everac la Omul
>ară perfect clarificate, dar sînt reactualizate în mai mică măsură, pentru că aici absenţa de llnga tine e izbitor că multe replici sînt
mm periodic de practica cinematografică. Acum cuvintului e mai forţată - Călătorie fo scrise ca pentru scenă, chiar cu ped a larea pe
de treizeci de ani, o dată cu apariţia filmului balon sint reuşite izolate. Dar mijloacele pro- efectul actoricesc.
cu sonor, Marcel Pagnol, foarte spiritual autor prii vorbesc adesea cu claritate ideologică şi Se petrece un fenomen paradoxal. Scena-
bulevardier francez, a avut revelaţia bizară a cu putere specifică de emoţie şi sugestie incit rişti care şi-au început scrisul ca scenarişti şi
unei cotituri care subordona filmul teatru- fac inutil dialogul. Tot în Iluzia cea mare, în nu ca nuvelişti sau dramaturgi se simt atraşi
:vin
lui. Meridional foarte iubitor de vorbe - casa de ţărani unde s-au refugiat prizonierii de ispita replicii lustruite, sentenţioase
a dovedit-o în mai multe filme, printre care evadaţi, obiectivul se întoarce de mai multe ori retorice, avind probabil aceeaşi iluzie de
i se
au- şi Nevasta brutaruliti - Pagnol"şi-a exprimat ori la masa uriaşă, cu scaunele răsturnate pe a înălţa scenariul prin literaturizare. De
mt, crezul artistic ·1n aforisme numerotate, din deasupra, la care acum mănîncă doar femeia aceea nu sint de acord cu aprecierea dată de
&to- care spicuim: „1) Filmul mut era arta de a şi fetiţa. Imaginea vorbeşte singură. Sînt M. Botez tuturor replicilor din A fost prie-
ri". imprima, de afixaşidea difuza pantomima ... tenul meu. în acest film dialogul e inegal ca
M şi 3) Filmul vorbitor este arta de a im- ~:n~~r~:~= ~~~~l~l~~~i~1~a~~ l~'!~~~~!!~:tt~= şi întregul scenariu. Primele două citate sînt
lată prima, de a fixa şi de a difuza teatrul" ... gonirea pretorului din Setea. S-ar putea cita într-adevăr reuşite prin concizie şi subtext.
iate M. Pagnol a primit însă replica iritat ironică momente de acest fel din Lupeni 29, Străzile Ultimul mi se pare c~ e datorat - _ca şi
Lpa- a lui Rene Clair, adversar hotărit al teatru- au amintiri, Partea ta de vină. alte replici - unei înclinări spre formulările
1ele lui filmat. Pentru mai multe dintre scenariile ultime-
k>r antitetice, spre ciocnirea de replici. Dar în
Rămtne , însă, deosebirea de pondere. Nici lor noastre filme problema rămtne totuşi momentele de tensiune, oamenii nu fac fraze .
;ta- în teatru dialogul nu e unicul mijloc prin care deschisă . Dialogul e tratat nu ca o compo-
c un o aştem personajele. Şi acolo intervin ti- nentă într-un limbaj complex, ci e cultivat Sllvian IOSIFESCU
BĂI

O DRAGOSTE
FRUMOASĂ ESTE
Tl'fLUL FlLlUULUI
TlNĂRULUI REGI-
ZOR SPANIOLFRA...'i-
CISCO REGUEIR·o.
REGIZORUL A PĂ­
RĂSIT GAZETĂRIA.
ŞI DESENUL CARI-
CATURAL DIN RE-
VISTELE UMORIS-
TICE ŞI S-A DE-
DICAT CELEI DE-
A ŞAPTEA ARTE.
FILMUL A RULAT l:N
CO~Il'ETIŢIA CHl"E-
MATOGRAFICĂ DE
LA CA....'<NES.

Ol' JU. L O
KOVSKI ,J I...C A."
A.FO T~ c--
1' EC~ DE
GIZOBO. nEYIC
VLADillIB 10BIK-
KER. 'l'Ă. PREZfil·
T _ O l'OTOGRA.FIE
DL'i" ACEST FILll.

UX FILM L'i CULO BI


l'E.'iTRU MICU SPEC-
TATORI A REALI-
ZAT DE CURIND
REGIZORUL SOVI-
' ETIC ALEKSANDR
~II ROU. (FILMUL SE '
~N­ NUMEŞTE lMPĂRĂ-
AT 'flA OGLINZILOR
~s. STRIMBE) .
O producţie a studioului „Al. Dovjenko". Scenariul: Evgheni Ono-
prienko . Regia : Vladimir Den isenko . Imag inea : V. lllenko. Muzica : A.
Belaş. Tn rolurile principale: L. Tarabarinov , N. Grinko, A. Dem ian enko,
D. Netrebin, M Pogor jelski, N . Naum, V. Salevici , N . Upenik, G. V i ţin ,
V. Ganjaulis, K. Stepankov, A. Grinev ici , I. Lavrov , E. Kopelian, V. Gon-
ci arov, V. Belii

NUMAI
Sl/\lU Il[ ll\C
· sta· le tac, film reali- tile ale Wehrmachtului, îngropat
zat b _ " e „Al. Dovjenko" la o mare adincime, rămas acolo
din timpnl războiului. Inginerul
din Kirv. ~impune de la primele
german Weber, fost combatant
carln. I.n primul rtnd , prin
pe frontul african, singuru l care
mesa· să care continuă uma- c oaşte acest secret, îşi împărtă­
· s::i I re eros al filmulut Pou
şeşte confraţilor temerile. !n ca-
· eait. petele fierbinţi a le cîtorva din
I ~ruini Y. Denisen- inginer ii firmei occidentale înflo-
·n un limbaj cmem.am- resc acum mari speranţe : dubla
ges h·, meta! · c (deşi explozie va provoca un asemenea
:::ietaf ra este prea cău- d ezastru tncît va compromite
t:atâ , o ' o- ' ie p · că. capa- munca specialiştilor sovietici
bilă comp atmosfera. care n-au cunoştinţă de primejdia
~ a !nereprins tn film ce planează asupra lor .
o analiză ln nfletele unor oameni Pînă în momentul exploziei
ce se ::rezesc într-o situaţie de- mai e o noapte. O singu ră noapte .
osebită. Undeva tn Or ient (poate Ce se va întîmpla în cele din
1n Egipt) lucrează pe un mare urmă? Cu această încordare începe
şantier (poate barajul de la filmul. Apoi , timp de o oră şi
Assuan) două echipe de specia- jumătate , în Numai statuile lac
lişti. O echipă este alcătuită din sînt urmăriţ i cu atenţie toţi cei
ingineri ai unei firme occidentale, de a căror hotărîre depinde viaţa
cealaltă din constru ctori sovie- a nenumăraţi oameni. Autorii
tici. Pentru a grăbi ritmul lucră­ filmu lui se preocupă mai puţin
rilor ş i a economisi efortul uman, de confltctul declanşat cu acest
specia liştii sovietici pregătesc o prilej în colectivul tehnicienilor
uriaşă explozie în sectorul lor. occidentali - conflict care apare
In p erimetrul exploziei se afl ă conturat doar attt ctt să facă
însă un imens depozit de proiec- evidentă desfăşurarea ulterioară
i Ono-
ti ca: A. a evenimentelor. Pe cineaşti îi Absurditatea războiului e suge-
Lnenko, 1nteresează în primul rînd impli- rată de cineaşti prin picătura de
'· Viţin, caţiile de natură etică provocate lumină şi gingăşie pe care o oferă
"I. Gon - de faptul amintit în conştmţa cele clteva gesturi şi vorbe schim-
celor ce cunosc teribilul secret. bate de tinerii care se despart
Filmul ar fi putut să poarte înainte de a se cunoaşte.
foarte bine şi titlul „Noaptea · Retrospecţiile filmului devin
în care îţi aminteşti că eşti om", însă la un moment dat monotone.
căci analiza de care vorbeam este La apariţia în prim plan a unui
făcută prin intermediul unor personaj aştepţi automat ca ecra-
amintiri. In noaptea aceasta, nul să te ducă cu ani înapoi în
trei oameni tşi retrăiesc trecutul ..J viaţa acestuia. Aglomerările de
prin retrospecţii pe care numai tnttmplări excepţionale, de coin-
ecranul e capabil să le mijlo- cidenţe, o anumită evidenţă a
cească. Realizatorii au insistat căutărilor cineaştilor, limbajul
în primul rînd pe calităţile încărcat de sugestie, toate acestea
morale ale omului socialist, pe duc la excese care dăunează fil-
înaltul lui umanism. Amintim mului. Chiar şi simbolul statuilor,
secvenţa în care un sovietic simbol care constituie un fel de
evadat tmpreună cu francezi, refren al filmului (începînd cu
ame.ricani etc. dintr-un lagăr de statuile sfinţilor care se tneacă
exterminare nazist salvează de în hruba bisericii bombardate,
la moarte o fetiţă germană cu manechinele de gips sau mucava
preţul propriei sale vieţi, elibe- din magazinul de confecţii şi
rîndu-i totodată, prin jertfa sa, sftrşind cu imaginea enigmatică
pe tovarăşii de suferinţă . Un a Sfinxului) apare uneori ln sine,
alt moment, la fel de reuşit , care mai puţin ca element firesc de
merge de astă dată pe linia unei viaţă.

duioşii vesele, este acela care se Totuşi realizatorii dovedesc un


petrece în magazinul de confecţii talent promiţător, iar filmul,
din oraşul de front. Soldatul so- dincolo de scăderile amintite,
vietic reprezintă pentru fata rămîne interesant pentru căldura.
norvegiană o apariţie dintr-o altă şi umanismul său.
lume, o lume bună, prietenoasă.
Atanasie TOMA
limbajul arhaic, construcţia
0 =:i:~::m~ E:rc:,ţ~N~J::i'ci:o~:.l~EN:1'~u şi ritmul de parabolă biblică, ne-
O producţie a studiourilor număratele trimiteri la simboluri
DE ALES INTRE A.-IJI 8ALV A. PROPIUA VIAU 8A.U A. O britanice, 195.f. llegla: John şi personaje din Vechiul Testa-
A.IUTA. PE PETIŢA. GERMANA. lNTlLNIT.l INTIJIPL.lTOR. Huston.Scenarlul :RayBrad- ment ne-ar putea îndemna - la
o privire mai superficială - să
~f~~Ts~ ~::~ ~Jr4M ~::=o~~=:.-
bury fi John Huston dupl
eo romanul lui Herman Mel- înglobăm romanul „Moby Dick"
al lui Herman Melvil!e şi filmul
vllla. Imaginea: Oswald
0 =u:t~ILE TA.O I DE A.CEEA., OAMBNII TREBUIE 8.l Morrls. Distribuţia : Gre- realizat de John Huston unei
1ory Peck (Achab), Orson anumite literaturi de inspiraţie
l!J O IJOEN.l DBA.llA.TloJ. DOI J'JlULUL l'ILMULUJ. Welles (Pastorul), Richard protestantă din ţările anglo-sa-

~~ită~ij\:!1 !~!c~h7l°:e~
Basehart (lshmael), Leo
Genn (Starbuck) , Friedrich
Ledebur (Queeque1). James cut de Melville literaturii ameri-
llobertson Justlce (Clp lta- cane a putut fi pe drept cuvlht
nul Boomer). asemuită Bibliei, căci aidoma
ei „Moby Dick" e o culegere de
fragmente narative şi digresiuni
lirice, de imagini de o măreţie
epi că alături de momente de umor
şi note cu caracter tehnic, istoric
:ropat şi documentar. !n ultimă analiză
acolo însă nimic nu e mai străin filo-
meru l zofiei defetiste, spiritului de su-
iatant punere faţă de divinitate propo-
văduit de „ cărţile sfinte" dectt
1 care
aceas~ tragică epopee a nesupu-
părtă.- nerii căpitanului Acha,b.
D ca- Un rebe l e însuşi John Huston,
! din din a căru i operă publicul nostru
lnflo- n u cunoaşte dectt filmul Moulin
dubla R ouge, onorabil, dar prea pu-
ţin semnificativ pentru perso-
enea
nalitatea acestui cineast american
omite care şi-a manifestat independenţa
'Îetici faţă de Hollywood realizîndu-şi
ejdia din J:952 încoace majoritatea
filmelor tn Europa (Anglia sau
oziei Italia). fn anul 1957 el a ru:pt
zgomotos contractul cu David
.apte. O . Selznick şi a plrăsit, în ajunul
: din primului tur de manivelă, locu-
ucepe rile de filmare unde urma să
ră ş i realizeze ecranizarea. romanului
?e t<U „Adio arme" de Hemingway.
ţi cei Fiu de actor, John Huston şi-a
vi aţa
1nceput cariera cinematografică
în calitate de scenarist, dar şi-a
1torii cucerit notorietatea cu :i;>rimul
puţin film realizat independent, Şoimul
acest din Malta (1941). De atunci în-
:ni lor coace el pare să-şi fi dedicat opera
ipare unei apologii a voinţei umane,
făctnd din eroii filmelor sale pur-
facă
tătorii unor patimi mistuitoare.
ioară Vînătoarea (de oameni, de comori,
de balene) e tema sa de predilec-

5
ţie. Eşecul, care de regulă „încu- caracter obsesiv, patologic pati-
nunează" aceste dramatice în- mei căpitanului şi-l lipseşte de
cleştări umane nu are tnsă o sem- vigoarea şi profunzimea umană
nificaţie de faliment moral. Un proprii personajului. Celelalte ro-
rîs ironic, îmbrăţişarea caldă a luri sînt susţinute de mari actori
firii care reprimeşte tn sinul ei ca Orson Welles (care dă o putere
pe erou, sau satisfacţia unei de convingere aproape dispro-
experienţe ctştigate de supravie- porţionată pastorului Mapples în
ţuitorii aventurii, dau filmelor predica sa despre trufia lui Iona
1 cel înghiţit de balenă), Richard
1~~::i~~:1::i:r:n:1ă1~f~::::!: Basehart - întruptnd un Ish-
căpitanul Achab, e obsedat ptnă mael fermecător în naivitatea şi
tn pragul demenţei de ura faţă setea sa de cunoaştere-, Leo Genn
de misteriosul monstru marin - care compune cu fineţe chipul
Moby Dick, care-i terorizează de contradictoriu al secundului Star-
secole pe oamenii mărilor. Dacă-i buck-, sau Friedrich Ledebur -
pune însă pe marinarii de pe imprimind figurii indianului Que-
baleniera „Pequod" să jure „Moar- equeg dimensiuni monumentale.
te lui Moby Dick !" nu e minat de Maestrul culorii, care în Moulin
o sete de răzbunare personală. Rouge a ştiut să impregneze în-

-----·
Toată. voinţa lui Achab e mobi- tregul film de atmosfera picturii
lizată. tmpotriva ternarei difuze lui Toulouse-Lautrec, şi-a propus
răspîndită de „misterul Moby să dea odiseei „Pequod"-ului tonu-

.-----
Dick". El vrea să demonstreze rile gravurilor în acvaforte cu o
că nu e vorba decit de o balenă, tentă albastră sau de sepia ce
mai mare şi mai primejdioasă ilustrau literatura de aventuri a
poate dectt toate celelalte, dar secolului trecut. Ceaţa de un
care poate şi trebuie să fie răpusă albastru rece tn care îşi face
de curajul şi vrednicia omului. pentru prima dată apariţia uriaşa
Vinătoarea, de-a lungul a trei
balenă albă, galbenul ispititor
oceane, se încheie cu o catastrofă al monedei de aur cu care căpi­
în care piere tot echipajul „Pe-
quod"-ului. Dar unicul supra- tanul şi-a propus să răsplătească
vieţuitor, ttnărul marinar Ish-
pe marinarul pe va zări primul
mael, va putea spune: „Am văzut pe Moby Dick, lumina calcinată,
balena albă. E o făptură din orbitoare, a soare.lui răsfrînt în
carne şi oase, care sîngerează moneda ţintuită de catarg, ln
cînd o străpungi, şi nu o făptură scena imobilizării „Pequod" -ului
supranaturală. Alţi v:înători vor la tropice, joacă, în fiecare din
izbuti clndva să-i vină de hac ..." scenele amintite, un rol dramatic
Interpretarea capătă tn acest evident. Din păcate, în ceea ce
film o mare pondere. Din păcate, priveşte monstrul, John Huston
Gregory Peck nu face faţă cu nu obţine efectul dorit. Uriaşa
succes dificilei sarcini puse de maşinărie din material plastic
rolul căpitanului Achab, omul electrocomandată tşi arată prea
tn al cărui suflet şi trup e crestată adesea factura artificială.
amintirea bătăliilor cu Moby
Dick. Jocul său crispat dă un An. ROMAN

OADRU DIN MOULIN ROUGE, FILM 1N OARE REGI-


ZORUL JOHN HUSTON A REUŞIT SĂ REDEA OU MUL-
TĂ FINEŢE ATMOSFERA IN OARE PICTA TOULOUSE-
LAUTREO

C u och ii ei expresivi, cu rîsul în . cas:


cade , cu temperamentul ei năv~lmc şi
rara-i sensibilitate, cu dragostea ei pentru
tot ce e frumos, Tatiana Samoilova e
născută pentru artă. Îi place literatura,
p ictura, muzica, dar, mai ales .. teatr~l.
A respirat aerul scenei de mic cop11.
Îl însoţea la repetiţiile şi spedacolele
Teatrului „Maiakovski" pe tată l e1 , artis-
tul poporului Evghenii Samoilov, apreciat
nu numai ca actor, dar şi ca om de vastă
cultură.
A studiat doi ani b a letu l. Apoi arta
dramatică la şcoala Teatru lui „Vahţan­
gov". fiind îndrumată de celebra artistă
Cecilia Mansurova . A interpretat cîteva
roluri de compoziţie, obţinînd s.u ccese
tn ţiganca M aşa din. „Cada".rul vi1:1"
şi Bertha cea oarbă din „Greierele dm
casă" o adap tare du pă Dickens. Anga-
jată '1a Teatrul „:1-fa iakovski", o inter-
pretează pe Lili Bergmann din „Cale în-
depărtată" . • 'udă satisfacţie, după cur:i
ni ci debutul în cinema , într-un rol ep1-
TATIANA
SAMOILOVA

TATIANA SAMOILOVA lN SCRISOARE NEEXPE-


DIATĂ.

VEVERIŢA, LA O REOEPŢIE DE LA OANNES lN


1968 CU PRf1,F.Jl:L l'REZENTĂRll ·FILMULUI ZBOA·
RĂCOCORII . . . . . .

sodic din Mexicanul (după Jack Lon- să constate că „ A interpreta "


don), nu este strălucit. sensibilitate şi o gingăşie caze
a, Totuşi, Mihail Kalatozov ti acordă certitudine Premiu l pentru cea ::o.ai
I. încrederea dindu-i rolul principal din interpretare feminină".
l. Zboară cocorii. Turnat ln 1957, filmul „Veveriţa", cum i se mai _
le trece la început neobservat. E prezen- reşte lumea. Primeşt:e felicită..-lle
s- tat, printre altele, pentru discuţii, la o cel Achard, preşedint:ele - ·
it consfătuire a cineaştilor din ţările socia- giile lui Picasso. La t:raCi ·
tă liste - care a avut loc după încheierea a vedetelor e sal tată ai
Festivalului de la Karlovy-Va;y - şi. .. Danielle Darriewi:. Celebrita::ea
:a primeşte aplauze la scenă deschisă. Este multe priettnii. 1n ici.ma · · ei con-
'.1- trimis ln anul urm ător la Cannes. Tati- fraţi a pă.UU!l.S da tă firii sale des-
tă ana face parte din delegaţie . 1n de- chise, incere. exuberante, optimist:e.
ra corul luxuriant al Coastei de Azur este Aceleaşi calităţi umane şi artistice,
;e o simplă necunoscută , care nu seamănă sensibilitat:ea ei profundă, demnitatea cal-
1" de lc;>c cu o vedetă publicitară şi căreia mă, forţa analitică, li determină pe
nu 1 se acordă vreo atenţie deosebită . Kalatozov s-o aleagă şi pentru rolul Taniei
Ctnd, deodată . .. surpriza. Filmul capătă din Scrisoare neezpediată, rol extrem
„La Pal.me d 'O.r", şi interpreta ctştigă de dificil.
aprec1en entuziaste. „O nouă stea in- Creaţiile Tatianei sînt remarcabile.
m ternaţională s-a născut la Cannes" - Distincţiile se succed una după alta. In
i- scrie „France Soir" , iar „Figaro Litte- 1960, la Ambasada Franţei i se înmtnează TATIANA ŞI EVGHENI URBANSKI L'(TB-UNUL DIN
raire" adaugă că „Privirea ei a sedus Premiul Victoria, decernat de francezi PUŢINELE CEA.SURI LINIŞTITE ALE EXPEDIŢIEI
Festivalul şi publicul", pentru ca „Arts" celei mai bune actriţe străine . In 1961, DIN SCRISOARE NEEXPEDIATĂ .
·--+
Q)
CU INOKENTI SMOKTUNOVSKI lNTR-0 SCENĂ
TRAOICĂ DIN FILMUL LUI M. KALATOZOV SCRI-
SOARE NEEXPEDIATĂ.

UN MOMENT DE TENSIUNE DIN SCRISOARE NE- T- SAMOILOVA Iµ MIKLOS GilOJl ~ COPRO- lN SPATELE FRONTULUI filTLERIST ALBA REGIA.
EXPEDIATĂ . DUCŢIA SOVIETO-MA.GBlill.1. ALBA REGIA. TREBUIE SĂ FIE cu ocm1 1N PATRU PENTRU A
NU SE DEMASCA .

la Festivalul internaţional al filrrtultti de pasionată şi totodată reţinută. „Cite- se abandonează total sentimentelor. „Cu

CD
odată - mărturiseşte Tatiana Samoilova
~~:~~~vs~~1Me~!ft: J~fr~i~t~uf:!~~;
Veronica - notează actriţa - un detaliu
- eram nevoită să mă limitez la un .!mi era de ajuns ca să marchez starea sa
e solicitată de Marcel Pagliero pentru singur gest pentru a reda puterea senti- sufletească . Cu Tania, aveam nevoie de
o scenă lntreagă pentru a reda furtuna,
coproducţia franco-sovieticA. Leon Ganos
tl~nt~~r, sc~~~enJ:sp~~· i~r~~i~:;::
+--• tşi I~u:tu~:e~::~lui, Tatiana rămtne
· - o fii nţă modestă . Iubeşte simplitatea,
ttrzie şi nu mai poate să-şi ia rămas bun
de la omul drag, care pleacă poate pen-
uraganul sentimentelor sale."
In Leon Garros fşi caută prietenul Ta-
tiana interyretează o ttnără clntăreaţă
viaţa de familie , iubeşte nat ura, oa- tru totdeauna. lşi lipeşte faţa de grila- vioaie, pasionată , lndră~ostită . Dar ceea
men ii, primăvara . Cutreieră pădurile, ctm- jul de fier şi -şi muşcă buiele. O cuprinde ce era natural „Veveriţei " nu i s-ar fi

L piile, satele din jurul Moscovei, se apro-


pie de oamenii obişnuiţi ai lumii sovie-
tice , pe care ti analizează pentru a
aprofunda viaţa şi a putea transpune
desperarea, li vine să ţipe , să alerge,
dar .. . rămtne i mobilă şi-şi muşcă buzele" .
Pentru „Veveriţa". Ta tiana dă frtu
liber exuberanţei, li oferă vitalitatea,
potrivit Nataşei, deşi cele două tipuri de
femei stnt apropiate ca temperament. Ta-
tiana Samoilova intuieşte diferenţa şi
jocul ei este cu totul diferit de cel din

Q) tn artă impresiile , gtndurile, emoţiile.


O maladie a ţinut-o cttva timp departe
de platourile de filmare, dar astă.zi aştep-
supleţea tinereţ ii. In Alba Regia, actriţa
trece la polul opus. Joacă reţinut, calm.
In sJ.'atele frontului hitlerist, Alba Regia
trebuie să fie cu ochii ln patru, să se
Zboartl cocorii. Şi Nataşa protestează, şi
Nataşa iubeşte , dar atitudinea ei e mai
mult cerebrală dectt afec tivă. Ceea ce
nu o lmpiedică , tntr-o s cenă scurtă, dar

> tăm s-o vedem ln noul ei film , copro-


ducţia sovieto-italiană cu titlul provi-
zoriu 'E& merg spre răstfrit .
Personalitatea Tatianei Samoilova do-
mină toate filmele tn care joacă . Arta in-
terpretativă a actriţei este foarte variată .
( ] ) Tatiana se modelează, se identifică cu
eroina, tşi adaptează mimica, gesticu-
supravegheze de mii de ori ca să nu se
trădeze . Fiecare cuvlnt trebuie bine glndit,
bine clntărit . Tatiana găseşte nota de
joc cea mai ind icată. Ea dă toate repli-
cile cu tnt trziere - ca să marcheze con-
centrarea - mişcările li slnt atente , pre-
caute .
Tania d in Scrisoare neupediattl e un
de o mare intensitate dramat ică, tn care
face profesiunea de credinţă a dragostei
sale - cea mai frumoasă scenă a fil-
mului - , să captiveze printr-o maximă
sensibilitate .
. .. Patru filme, patru roluri diferite ,
patru t ipuri de ero ine deosebite una
de a lta c apătă v i aţă prin măiestria

>
laţia şi glasul cerinţelor rolului. Vero- caracter deschis , spontan, reacţionează aceleeaşi interprete , inepuizabila „Veve-
nica din Zboara cocorii este un tempera- prompt , cu pasiune la toate evenimentele, r iţă".
ment complex ş i contradict oriu , o fire trece rap id de la uimire la melancolie, F. Z. FLORIN
Regi.zorul,
scenaristul
I

.Un
A.

Acum, plini vari, comedia


sur1s
de actualitate Un surts 1n

1n plină
plină vară se afli şi ea în .•• A.
plini perloadl de filmare. Foto-
liul de pinzl al regizorului e
ocupat de Oeo Salzescu, autor
pini acum al metrajului-mediu
V

vara
Doi vecini, realizat dupl T. Ar-
ghezi. Dumitru Radu Popescu ur-
mlrette îndeaproape metamorfo-
zarea cinematografici a scenariu-
lui slu, scris dupl nuvela „Pl-
durea". z

>

REPORTERUL: Un surts în
plină vară I Titlul nuvelei era
altul. Care e semnificaţia acestei
schimbări?
tn loc de răspuns, Dumitru z
Radu Popescu schiţează către
regizor un ztmbet şi un gest
condescendent, ca şi cum ar
spune : „El e autorul I"
- LvrB- • OHENT AL DISCUŢIEI:
PROZA.TORUL D. R. POPESCU (STJN-
D .R.P.: Geo Saizescu a făcut
GA.) ŞI REGIZORUL GEO SAJZESCU
mai multe propuneri de titlu şi ( DBBA.PTA.).
eu am ales una dintre ele. Titlul
ar vrea să sugereze înţelegerea
• unei situaţii, într-o vară plină
de rod (circumspect, către regi-
G .S.: ... au fost puse la locul
lor. Spectatorul - e vorba. aici
zor). E bine? de un ce specific a.l filmului -
urmăreşte cu interes ceea ce se
G.S. (satisfăcut) : Da. întîmplă pe ecran, iar retros-
REP.: Spuneţi-ne ,
Geo Sai- pecţiile li tmpiedică s-o facă,
zescu, care au fost cerinţele pe creează nişte pauze.

care le-aţi formulat , ca regizor , D.R .P.: tn film se contează


scenaristului? mult pe emoţia directă a. specta-
torului.
G.S. : Ne-am stimulat unul pe
altul... G.S. : E şi firesc ca. evenimen-
tele să se succeadă ca. în viaţă.
D.R.P.: Mi-a cerut ca poves- I-am cerut lui Dumitru Radu
tirea să fie simplă . Popescu un crtmpei din viaţa
noastră, o povestire vie, în care
G.S.: Sint puţin maniac în
oamenii să poată crede, care să
ceea ce priveşte cursivitatea. po- poarte culoarea. locală a unei
vestirii. Vreau ca subtilitatea regiuni. Mi-a plăcut mult Făniţă
construcţiei să nu decurgă din din povestirea. „Pădurea.". E vorba.
fragmentarea ei. de un proces de înstrăinare a
omului ca.re trăieşte 1n contra-
D.R.P.: Unele idei, pe ca.re timp cu viaţa. Aceasta. ar fi
tn nuvelă le-a.m susţinut prin putut duce la rea.I ~area unei
trimiteri 1n trecut ... drame subtile. Dar noi, de la.
N

9
o
o
iniţiativă, mindrie ... Şi nu e la
o
nuvelă la film , am schimbat o

anotimpu
optica asupra eroului. fel de la început pînă la sfîrşit.
1n scenariu toate acestea stnt o
D.R.P.: îu film drama nu
mai e dramă. Am găsit o rezolvare
descrise succint. Scenariul n-are o
mai conformă cu timpul. Oamenii
dectt rolul de ghid. Profilul
propriu-zis 'al filmului li defineşte
o
din zilele noastre se tndepărtează de fapt regizorul, prin actori, o
repede de trecut . Timpul e mai ambianţă, atmosferă. o
generos.
G.S.: Eu pun mare preţ pe o
G.S.: Şi filmul trebuie să fie atmosfera comică. Prefer genul o
totdeauna în pas cu ziua de azi.
În nuvelă, eroul era amărît .
de comedie, în care eroul nu o
trăieşte izolat nici de oameni. o

drag os
Aici ii strecurăm o rază de lu- nici de ambianţă. În decor, în
mină. Nu pentru ca să obţinem costume caut elemente de umor
o
un happy-end, ci fiindcă aşa e care să creeze atmosfera comică. o
mai firesc. Sau umorul obţinut prin pre- o
D.R.P.: Făniţă e un ţăran care zenţa animalelor ... În Doi vecini, o
se întoarce în sat după mai mulţi dacă vă amintiţi, foloseam ctinele
şi pisica. Aici - un măgar, un
o
ani de absenţă. Dar, în loc să
căţel şi ... umbrela, umbrela de
o
vadă lumea din jur, el se vede
soare.
o
numai pe sine. Şi astfel devine o
un caraghios, fiindcă lumea a D. R .P.: Sînt lucruri pe care o
rezolvat de mult problemele care literatura nu le poate realiza. o •
îl preocupă pe el. E un înttrziat. De pildă, avem în scenariu o
Indepărtîndu-se de oameni, el scenă în care vibrează nişte sîrme
o
C)
se îndepărtează de sine însuşi, de telefon. Eroii, reîntîlnindu-se
se înstrăinează şi, la un moment după multă vreme, merg ţiuin­ o
dat ,e pe cale să piardă ceea ce du-se de m!nă pe sub firele care o
are mai bun în el - dragostea . sună într-un anumit fel, comen- o S cenariul filmului Anotimpu- peliculă interesantă, exista o undă
ln nuvelă, pentru erorile sale , tînd parcă ceea ce se petrece în o rile dragostei U recomandă pe de poezie veritabilă şi - mai ales
în sugerarea imaginii - o vervă
el plăteşte preţul dureros al sufletele lor. În proză un asemenea o Savel Ştiopul ca pe un creator
pe care poezia îl ispiteşte stărui­ metaforică remarcabilă, pusă în
pierderii iubitei. în film nu-l moment e trasat parcă cu creta, o tor. În filmul realizat anterior, valoare cu discreţie şi cu pate-
lasă nici societatea, nici fata lăstndu-i-se cititorului posibili- o Aproape de soare care, !n ciuda tism. Fostul documentarist fo-
loseştecu succes în lnttlnirile sale
dragă, să piardă ceea ce are mai tatea să-I reconstituie integral.
1n film însă, poţi să redai totul ,
o unor momente schematice şi a
unei construcţii hibride rămîne o cu filmul artistic nebănuitele
frumos. În nuvelă, eroul se re-
ciştigă pe sine, pierztnd însă şi culoarea, şi forma, şi mişcarea.
o
lumea. În film, lumea îl cîştigă Şi dacă o asemenea scenă încerci
o
şi el se regăseşte pe sine. s-o descrii în scenariu amănun­ o
G.S.: Am rămas la acelaşi ţit, acel fragment va fi încărcat, o
personaj, la aceeaşi problematică baroc şi însăşi ideea s-ar pierde. o
chiar, dar am ales alt gen - co- Proza modern ă ştie să renunţe o
micul. la multe lucruri. o
REP.: E o formulă des folosită REP.: Îmbogăţindu-se, totuşi . o
ln comedie - întoarcerea eroului , D.R .P .: Imbogăţindn-.oe prin o
după o perioadă îndelungată, cînd ceea ce cîştigă din experienţa o
lucrurile s-au schimbat. celorlalte arte - muzica, plas- o
G.S.: Folosesc sistemul acu-
tica , cinematografia. S-a a1un o
la o anumită oboseală a frazei o
mulării de situaţii comice, nu
lungi, care devine formă în sine,
însă ca în comediile cu bătăi cu
prin care ideile nu mai curg ş1
o
frişcă şi cu picioare în spate.
La mine nu se observă că sec-
personajele nu mai transpar. De o
venţa X este reclamată de cea
la cinematografie, proza modernă o
anterioară, gagurile, situaţiile co-
!şi însuşeşte tehnica decupajului , o
mice nu se leagă între ele precum
a scenelor mai rapide, -a fixării o liJ
to cursele poliţiştilor după eva-
elementelor fundamentale. De la
muzică, laitmotivele care revin
o
daţi din filmele mute . Există
şi imbogăţesc ideea, ca nişte
o
insă între secvenţe o legătură valuri ale mării spre ţărm. De la o UN 11101\IENT OIND CEI DOI BĂ.IEŢI
nevăzută. Eroul nostru încearcă o a
plastică, echilibrul în prezen- DIN FILMUL CEARTA SE JOACĂ
Cll
diferite căi individualiste pentru tarea personajelor, în aşa fel 0 - PRIETENEŞTE.
a-şi construi o fericire sui-gene- Incit să nu rămînă nici unul în
ris lntr-un sat colectivizat. Nu
0
umbră, să i se dea fiecăruia tărie.
reuşeşte . încearcă apoi cu totul
o
altceva. Eşuează. Dar se remon-
REP . : Şi totuşi. .. o
tează şi reîncepe cursa pentru D.R.P.: Scenariul nu poate o
afirmarea personalităţii lui, plin traduce totul în cuvinte. Îi revine O DE LA „VULPOIUL
de vitalitate. regizorului misiunea să intuiască o
D.R.P.: S-ar putea ca, la lec-
şi să redea întreaga gamă de
nuanţe a fiecărui moment din
o CAMPION" LA „CEARTA"
tura scenariului, acumularea de scenariu. În film sînt şi elemente o
scene comice să dea o impresie de lirice şi accente de umor. Dacă o
facilitate, dar faptul că eroul
nostru se ocupă de fleacuri poartă
urmăreşti numai lirismul, faci o
simplu realism poetic. Dacă pe- o
ln el o semnificaţie. dalezi pe momentele comice, în-
G.S.: Facem tocmai o critică gustezi nu numai personajul , dar o
a energiilor risipite inutil. şi lumea lui. Filmul nostru are o
D .R.P.: Rolul lui Făniţă e
şi momente de mare tristeţe .
Trebuie multă subtilitate pentru
o
complex. Omul are o dragoste, a găsi şi a reda pe ecran diferitele o
e de o structură sufletească ln faţete ale aceluiaşi personaj. Eu o
sinea ei dramatică, e bogat spi- sînt însă. optimist. o
ritualiceşte. El rtde de alţii,
dar rtde şi de sine însuşi. Are Valerian SAVA o Olimp VA.RĂŞTEAHU
o
o
10 o
o
detaliu, raportează prezenţa ele-
mentelor de peisaj pe peliculă, la
modul tn care ele sporesc.ori nu,
emoţia artistică şi este unul dintre

purile
i:ffi~:.iiib{i~~~~ ~ttr~~~1~ţ~l:
trucuri tehnice şi poante foarte
la tndemtnă. „Torturtndu-i" pe
interyreţi ca şi pe operatori şi
tehmcieni cu sute de observaţii,
Ştiopul nu este înarmat cu acel
surîs stereotip pe care 11 au uneori
cineaştii conştienţi numai de mi-
racolele şi de forţa seductivă a
artei lor, dar nu şi de grava răs­
pundere a muncii.
L-am întrebat:

ostei
- Care vă sint colaboratorii?
- Operatorul Ion Anton şi
Ş~~~og~f~~~n:l~W~as~;~:J:1~i
Savel Ştiopul.
- Este adevărat că aţi „aten-
tat" la ciclul desfăşurării ano-
timpurilor?
- E adevărat.„
- Şi ce nouă succesiune pro-
pune filmul la care lucraţi?
- Iarna, toamna, vara şi pri-
• măvara .
- Cine v-a ajutat în realizarea
acestor planuri originale?
- Opt interpreţi. Pentru fie-
care anotimp cite doi.
- Clţi slot recidivişti !n„. fil-
mul artistic?
- Numai doi: Dana Comnea
dă şi Cristea Avram . Toţi ceilalţi
procedee ale filmului documen-
Ies sînt dP.butanţi. Şase debutanţi
vă tar, capacitatea de a se expri- între 12 şi ... 83 de ani .
ARTISTUL POPORULUI ŞTEFAN BRA·
tn ma firesc şi spontan. In plus, BORESCU ESTE DISTRIBUIT IN FIL- - Numele lor?
te- îşi construieşte cu . o minuţio­ MUL ANOTIMPURILE DRAGOSTEI :-- S-o luăm pe povestiri. In
fo. zitate aproape pedantă cadrul, DE SAVEL $TIOPUL. ACELAŞI pnma, pe care am numit-o Fan-
de REGIZOR l·A DEDICAT, OU CIŢIVA tezie fo do maj<>r (Iarna} vor juca
,1e intervine tn imagine (dacă se poa- ANI 1N URMĂ, UN INTERESANT
te spune aşa), este atent la fiecare Luminiţa Zaharia tn rolul Fetiţei
MEDAT,ION CINEMATOGRAFIC. şi Mircea Atanasiu !n cel al Băia-

O limp Vărăşteanu este un Iată-ne ajunşi la Cearta, film


nume cunoscut în rindul rea- al cărui mixaj s-a termin~t de
lizatorilor noştri de filme de curtnd la B uftea.
animaţie. Acum opt ani, ln Am văzut îm preună cu Olimp
1955, ttnărul desenator (pînă Vărăşteanu şi colaboratorii săi
atunci colaborator apropiat al lui principali (animatoarea Julieta
Bob Călinescu la secţia de păpuşi Badvelian şi decoratorul Lau-
a Studioului) abordează genul renţiu Sirbu) filmul , la masa de
cartoanelor decupate, gen care, montaj . Pe micul ecran, povestea
deşi nu e lipsit de tradiţie pe celor doi băieţi care se joacă cu
plan mondial (primele filme s-au cartoa:i. pa:e cu carac er li tere de pe afişe, cu mingea de
realizat prin 1910). nu exercită ZDREANŢĂ A$A CUM L-A DESCRIS satiric, o d.a~c . lad.e "'Africa, pe o reclamă Pronosport etc.,
o atracţie deosebită pentru cei TUDOR ARGHEZI ŞI L-A LUCRAT 1N realiza- L 1. apare plină de haz. Vărăşteanu
mai mulţi realizatori. Incă 1n CARTOANE DECUPATE OLlllP VĂ· Io " :r i Văcăşteanu de demonstrase şi în filmele ante-
RĂŞTEANU. rioare un simţ de observare foarte
acel an, regizorul termină trei ptnă a - IMe •• Afnca se observă
filme lucrate din „cartoane": PREOTUL OARE STĂPINEA ALl.- o axr.;u p ..-a oare a cali- dezvoltat. In Cearta reţin atenţia
Vulpoiul campion , Zdreanţă (ecra- TURI DE COLONIALIŞTI, BLAGOSLO- tă · ~ilice cartonului decu- atit detaliile inedite, surprizele,
nizare a poeziei lui Tudor Ar- VIND, (MADE IN AFRICA) .' pat (firarea expresiei, buna ex- cit şi o permanentă delimitare a
ghezi, film care se bucură de loa :::ea ri -dităµi .cartonului" personajelor (ceea ce se întîmplă
succes la Festivalul scurt metra- şi a ui pecific la care mai rar în filmul nostru de ani-
jelor de la Cannes) şi Păţaniile poate d ce acesta . Regi zorul îşi maţie). Cei doi băieţi din Cearta
vulpoiului . dă seama însă de lim itele genului nu se deosebesc doar prin culorile
In 1956, regizorul ecranizează , (rigidi"tatea de care vorbeam re- diferite (unul este desenat tn
folosind tot „cartoanele", poezia duce, lntr-o măsură, interesul contur bleu, celălalt în orange),
lui Gh . Toptrceanu La vfnăt-Oa re. micilor spectatori, aceştia fiind ci şi prin modul de a se comporta;
Apoi, pentru trei ani, Ol imp dornici de mişcare, de acţiune}. cu alte cuvinte, au trăsături de
Vărăşteanu (parcă pentru a res- Este unul din motivele pentru caracter bine precizate.
pecta tradiţia internaţională tn care Olimp Vărăşteanu încearcă N-am văzut filmul cu muzică
şi zgomote. Regizorul îmi spunea
~:fi~re s;i~~ş~ f;;~:u:~~~l: ~~~)~ cu Voinicelul (film care obţine
o menţiune la Festivalul de la că aceste două componente vor
revine la filmul de păpuşi. Veneţia}, lmbinareadesenuluiani- aduce o contribuţie esenţială la
Reîntoarcerea sa la „cartoane" mat contur cu clasicele „car- definirea personajelor. În orice
- petrecută în 1959- marchează toane". Procedeul nu este însă caz, chiar fără coloană sonoră,
un salt calitativ, o mai mare dus pînă la capăt, .;eea ce face filmul Cearta !şi dezvoltă ideile
profunzime şi, în acelaşi timp , un din Voinicelul un film inegal educative printr-un umor de bună
piu ~ ele subtilitate regizorală . d in punct de vedere artisti c. ca lita te .

11
tului, amtndoi elevi tn clasa a Eroul ei, un bătr!n profesor, îşi
trăieşte ultimele zile, poate chiar
V-a. Povestea următoare, Prima ultima, dar, deşi învăluită de un
zi (Toamna), li are ca protagonişti nimb tragic, imaginea lui e a
pe Magda Popovici de la Teatrul unui învingător, a unui om care
de tineret şi Cornel Dumitraş de nu regretă decît că nu-i mai poate
la Teatrul regiunii Bucureşti.
Pentru a treia povestire, Iubirea sluji pe oameni.
lor (Vara), i-am ales pe Dana Com- - Nu am· inventat nimic,
nea de la Teatrul C.F.R. Giuleşti ne-a spus regizorul, toate epi-
şi Cristea Avram de la Teatrul soadele au fost sugerate de !ntlm-
plări reale. Am concentrat ln des-
„C.I. Nottara". ln povestirea
ultimă, Zi grea (Primăvara), ti
crierea unui rol gesturi, cuvinte,
vom revedea pe doi dintre vete- deprinderi pe care le-am văzut la
ranii scenei noastre pe care , inex- mai multe personaje reale. Pro- Pr intre tinerii regizori sovietici, dioscurii
plicabil, ecranul nu i-a solititat fesorul din film seamănă puţin Alov. şi Naumov şi-a.u ctştigat un loc de frunte
ptnă acum: artistul poporului
cu academicianul Siseşti, dar şi cu ~·Im~! Pace nou!ui 11~nit (~962). Dar şi
Ştefan Braborescu de la Teatrul
cu Arghezi ori cu Braborescu. realizările lor anterioare stlrmseră. discuţii,
Naţional Cluj şi Tanţi Cutava-
Militez pentru un film tn care chiar dacă nu cunoscuseră notorietatea. a-
Barozzi de la Teatrul Municipal. poezia să nu fie afectată, ci să se cesteia. ultime distinse la. Veneţia cu pre-
Cu o asemenea echipă, regi- impună, singură, spectatorului, miul „Leul de argint". In 1957, Alov şi
zorul are toate şansele să izbu- un film de medita.ţie. Deşi eroii Naumov transpuseseră pe ecran „Aşa. s-a
tească. „Povestiri cinematografice
nu circulă dintr-un episod în al- călit oţelul", sub titlul Pavel Korceaghin.
des:pre muncă şi dragoste" cum le-a tul, vor fi elemente pe care apa- O experienţă. anterioară o făcuse Donskoi
submtitulat autorul lor, aceste ratul le urmăreşte discret ş1 a în 1942, fără prea mult succes . Intr-un film
căror evoluţie o face, pe tot par- după „Aşa s-a călit oţelul", esenţial rămîne
episoade centrale ale filmului
aflat în plin proces de turnare cursul, perceptibilă. De pildă, ptnă la urmă suflul de autenticitate al în-
la studiourile de la Buftea, tşi miinile„. Mîinile sînt mereu alt- tîmplărilor pe care le istoriseşte Pa.vei Kor-
propun să oglindească viaţa cu fel !n fiecare povestire, au o vîrs- ceaghin. Aici nimic nu trebuie să dea. impresia
tă, o biografie a. lor . Şi copacii de literatură, ci totul să fie document dra-
veridicitate şi poezie. Filmul nu
va avea o naraţiune complicată, stnt alţii şi sînt desenaţi pe ecran matic, zguduitor. Autorii porneau însă vizibil
tntreaga lui fabulaţie va trebui altfel. Prin elemente care ţin tn dezavantajaţi, colortnd scenele. De altfel, dor-
să demonstreze că dragostea în-
aparenţă. de decor, am căutat să nici să păstreze funda.lui de loc vesel al
seamnă creaţie, că dragostea ade- sugerez evoluţii sau involuţii su- cărţii lui Ostrovski, au renunţat la orice
vărată nu :roate muri, şi trecerea fleteşti, interioare„. efecte picturale şi n-au precupeţit folosirea
anotimpurilor n-o întunecă, ci o I-am urat regizorului să termi- tonurilor sumbre. Dar tocmai din cauza.
îmbogăţeşte cu valori noi, inves-
ne cu bine acest film care se aceasta culoarea. a dezavantajat imaginile.
tind-o cu aurul cotidian al trăi­ anunţă - de pe acum - inte- In locul unui cenuşiu ~xpresiv, verdele,
niciei, al statorniciei. Povestirea resant. roşul, galbenul şi toate celelalte culori ale
finală este elocventă !n acest sens.
Gheorghe TOMOZEI spectrului au căpătat o înfăţişare murdară
sau lividă ca tn scena ctnd Korceaghin
tntîlneşte cotiuga care transportă morţii
de foame sau vine acasă la Rita. Demarajul
nefericit e îndreptat însă simţitor apoi
de felul cum autorii tratează tema. Ei a.u
înţeles că „Aşa s-a călit oţelul" e o po-
veste tragică, de înverşunare a eroului îm-
potriva a tot ce tinde să mai ră.mînă slab
în el. Lecţia. lui Korceaghin e a. renunţării
deliberate la satisfacţiile individuale, cu
conştiinţa. mustrătoare mereu că n-ai dat
destul luptei pentru ridicarea lumii noi. Pu-
terea acestei cărţi constă tn febra i:evoluţio­
nară pe care o comunică.Korceaghin se mistuie
ars de o flacără. interioară. Filmul a. prins ,
ceva dlll răsucirea aceasta. dureroasă şi
exemplară, neîndulcind de loc situaţiile,
făctnd din voinţa eroului, cum era şi drept,
obiectul principal al reconstituirii dramatice
aduse pe ecran.
Intre Pace noului venit şi Pavel KorceaQhin
e o distanţă enormă. În ultimul lor film,
„MICUL STRUJ" ÎNAINTEA Alov şi Naumov a.duc, pe lingă forţa. de a.
r~dica. faptul de viaţă la. o semnifica.ţie so-
ÎNCEPERII F I L MAR I LOR lNTR-ZI, TRUŢ"CL _·o R t:
cial-morală largă, simbolică, iradiantă ca
VEDE 'GN PICTOR a:; O elocvenţă, şi o artă a. comunicării ba.za.te
NIERĂ 0 0Bl6L~AU· DE A pe mijloace proprii cinematografului. Tinerii
REFLECTA nAŢ..lc. regizori sovietici au găsit un limbaj original,
iar căutarea lui se lasă ghicită chiar într-o
Există la Buftea, dincolo de
peliculă. mediocră cume Mai tare ca moartea.
marile platouri cu tumultul lor Aici gustul pentru epic apare tn abordarea.
specific, ctteva săli liniştite. In intempestivă a. subiectului. O muzică de
~cest~ tnc~peri n~ domneşte însă alămuri sparge timpanele spectatorilor şi
m~rţ1a. D1m~otrivă. pac!!. te uiţi obiectivul prinde de sus într-o stradă goală
tn 1ur, observi oameni concentraţi Constontln MUSTEfEA detaşamentul muncitorilor voluntari ple-
care, din linii şi pete de culoare, ca.ţi să apere revoluţia., grup compact, nu
dau primul contur viitoarelor prea. mare, sudat însă într-o hotărîre virilă
personaje dintr-un „desen ani- ticd făcută cu spirit şi inventivi- şi lna.intînd decis cu benzile de mitralieră
mat". tate. încrucişa.te pe piepturi. Aceeaşi intrare
Intr-o astfel de sală, cu pereţii Bineînţeles, e greu să judeci nepregătită., surprinzătoare caracterizează
ornaţi de desene viu colorate, re- un desen animat, avînd doar per- scena din uzină ctnd albii ocupă oraşul
prezentînd. momente din scena- spectiva. unor siluete statice, aşa. şi şedinţa de alegere a delegaţilor la.
riu, .l-am găsit pe regizorul Cons- cum ara.tă cele din scenariu. Fan- congresul tineretului comunist se termină sub
tantm Musteţea pregătind Micul tezia realizatorilor intervine ~loanţe. Bun e şi episodul din biserică , fi-
struţ. totdeauna în timpul animării indcă zguduie prin insolitul lui. Tinerii
. Lăslnd de o P.arte pensula, re- personajelor, a.l filmării sau mon- protagonişti, băia.tul de familie c,are şi-a
gizorul a scos dintr-un sertar un
caiettn~!jit, cu desene C?mentate.
tajului.
Ctt de realizat va fi scenariul ~!~s;: s~~~~~~.ş~fi~;nJ!\~;~:J:::: !i~t
!~a~~~g d:' 1 f1li:e~~~es~~ ~~t
1 promiţător al Micului struţ, vom unii ei, ucenicul solid, vînjos, cu o faţă
putea aprecia, desigur, numai la tnsă de copil, prostituata. într-o rochie deri-
mat". Aşa am făcut cunoştinţă
cu tnttmplările prin care va trece,
de-a lungul filmului, „Micul struţ"
sftrşitul perioadei de lucru.
Deocamdată, Constantin Mus- ~~~~~t~e ~:~;::ă l~!:r~~~~a~;i ~~~!i!a
teţea şi colaboratorii săi se găsesc într-o biserică părăsită, sub zugrăveli bi-
Scenariul. scris tot de Constan- în faza de animare, fază foarte zantine şi la. lumina. a zeci de luminări. Fil-
tin Musteţea, pledează pentru importantă, care precede filmă­ mul îngăduie să se descifreze tn structura sa.
tndrăzneală, pentru iniţiativă tn rile propriu-zise. şi anumite preferinţe a.le autorilor. Alov şi
viaţă. Autorul polemizează cu Ptnă. la terminarea filmului, 1:1' FDiil ,
TRGŢUL „DE - Naumov n-au, ca. Tarkovski, capacitatea. să
proverbiala tactică a „capului tn prevăzută.pentru luna octombrie, OOPBR.l" PRIETENEI SA- cre~ze un univers a.I lor distinct. Totuşi, pa.re
nisip", adoptată nu numai de realiza.toru au în faţă tncă mnlte LE, OARELE. PRIN A· să-1 atragă acele momente în ca.re existenţa
struţi, ci ş1 de unii semeni ai probleme pentru a duce cu bine (JEln' GEST EL PACE IN- se desfăşoară sub regimul eroismului, al
noştri. Educativ în fond, Micul la capăt povestea Micului struţ. VITAŢIA DE A PRIVI LU-
uitării de sine, pentru o idee nobilă. Pavel
st~uţ nu se ~nunţă o demonstraţie MEA lNOO~roRĂTOARE
Al . RACOVICEANU CU CAPUL SU .
Korceaghin trăieşte permanent lntr-un ase-
didacticd, c1 o transpunere artis-

12
alov
-
s1
- naum.ov
menea climat moral. Dar şi personajele din erea şi mişcările lente , somnambulice.
Mai ta1'e ca moa1'tea nu pregetă să se sa- inii, la rîndul său, îşi atrage
crifice pentru cauza revoluţiei şi fosta prosti- e tînărului locotenent J>entru ne-
tuată, care-i !nsoţe~te pe ti~erii comsomolişti, g estimentară şi limbuţie . In lncerca-
se predă albilor ş1 !nttmpmă cu fruntea sus rea p care trece expediţia, acest flăcău
plutonul de execuţie spre a îngădui delegatei tntr-adevăr cam vorbăreţ se dovedeşte un
la congres să-şi îndeplinească misiunea. Pace om şi jumătate. Fără multe vorbe şi chiar
noului venit e tot o astfel de acţiune eroică. un fel de nonşalanţă el îşi dă viaţa ca
Trei ostaşi sovietici !şi riscă viaţa ca un om scape pe aceea a copilului ce urmează
să se nască, deşi mama care-l poartă !n p!n- se nască. Filmul e o expresie strălucită a
tece e o nemţoaică . Dar dacă lndtrjirea eroică anismului socialist. Armata care a purtat
rămînea ln Mai ta?'e ca moartea adesea exte- biruitoare cel mai crîncen război din istorie
rioară (protagonistul principal e lmpuşcat apare pătrunsă de ideea că n -a făcut altceva
dar , neucis , iese din groapă şi-şi contin dectt să apere idealurile supreme ale ome-
drumul), ln Pace noului venit decizia mor nirii, fără emfază, cu o simplitate elemen-
se interiorizează şi defineşte , prin subf tară şi exemplară.
implicaţii, profilul omenesc al unei !ntregi
Alov şi Naumov adoptă un stil polemic !n-
societăţi. tr-un fel chiar faţă de propria lor producţie
anterioară, faţă de expresia cam verbioasă
Cu ultimul lor film Alov şi ~aum
şi exterioară a altruismului revoluţionai;
o contribuţie substanţială la o i
mult mai profundă explorare a .t din Mai tare ca moa?'tea. In Pace noului
boiului ln cinematografia sovi e venit nimeni nu îmbracă posturi eroice,
dar toate personajele (pînă şi americanul
aspect răscolitor pun ln evidenţă cu i- cam zăpăuc din final). dau dovadă de o mare
genţă realizări ca Zboa1'il cocorii, Balada sol-
forţă morală, izbutesc să se autodepăşească . In
datului, Copilil1'ia lui Ivan sa Pace noultti
discuţie e o atitudine capitală care distinge
venit? Nu e greu de observat te aceste omul de neom şi care ca un reactiv chimic
filme se opresc asupra unor epo- scoate la iveală calitatea combatanţilor. Tine-
peea războiului. Mai mult, e tratate
de ele pleacă de la o lnttmpl ecum ne- rii regizori sovietici abordează tema erois-
mului cu o oroare evidentă faţă de poză.
obişnuită . 1n Balada soldatului er ul capătă
Tema gravă nu exclude nici o clipă umorul.
o permisie scurtă chiar 1 începutul războiului
Pe ostaşul-şofer tl strtnge bocancul şi din
şi se lntoarce acasă ce toate forţe_le ctnd tn ctnd se descalţă , mişctndu-şi cu volup-
vii ale poporului se !n re front. Fil- tate nişte degete comice înfăşurate în obiele
mul e construit pe e inversă. 1n năduşite, care-l fac pe sublocotenentul de
Copilil1'ia lui I vats spun co alt:ă ocazie lingă el să întoarcă nasul mortificat. Noul
că asistăm iarăşi la o schimbare de sensuri. născut îşi exprimă spiritul pacific urin!ndu-se
Dintre eroi toc i cei mai tnrtta-~i co răz- pe o grămadă de arme. Limbajul filmului ur-
boiul vor pieri ăpa oco:enen co - mează cu dezinvoltură şi ingeniozitate aceste
siderat de tova rea ervos•. ~ttll treceri bruşte de la acordurile grave, la
că are reacţ i omeneşt:· ln tara
momentele de destindere şi apoi iar la tncor-
ororilor din jur. Pau "°"J'" st apa.---e dări tenl>ile sau coincidenţe atroce. O viziune
această mişcare inversă , din :::ua.i ::i te
parcă mutată din ptnzele lui Max Ernst
puncte de vedere . Eroismul se · -
tn veder ării unei femei ~cir:ate ,
tn realitate deschide filmul dtnd echivalentul
plastic al demenţei hitleriste: un oraş com-
care ap unii inam ice. u li ple~ de~<lStat, tn care obiectele cele mai
cu ură aţii sovietici. C:
e~lite de uz casnic se tntllnesc pe stradă
eroi, t!n sublocotenen
lăcuite , se teme că războiul se =
tt
1 !:i.a-
inte ca el să-şi dovedească ~'itejia. Ideea de a
tn combinaţii absurde şi înfiorătoare. Iar
!n mijlocul acestui peisaj halucinant, alb
go o maşină, nu spre tron , ci tnd:.ra.: . de moloz, de hîrtii risipite , figura mlnjită
de fun ingine şi martirizată a soldatului, pe
o femeie lnsărcin.at:ă spital. II care l-au asurzit exploziile. Unghiurile abile
sări te. Aceasta i se pa.-e o m.i.s -
nu de ostaş. de filmare accentuează bizareria perspectivei.
De o rară virtuozitate e scena declaraţiei
Dar aptele „mărunte• din hlm.e;.e amm te de dragoste mute , de la manutanţă. Cînd
dovedesc că ptnă i !n ele erois.::::l omului intervine ln acţiune fata nebună dm lagăr,
ovietic apare !ntreg, ba chiar co o semnifi- totul tn jur capătă un aer de coşmar. Umbre
·e filozofică superioan, pe care o relie- lnfricoşătoare se întind pe feţele protagoniş­
ză tocmai lmprejurările contrastante. Lo- tilor, lmprumută albului lor o culoare spec-
tenentul cu cizmele lăcuite, un fel de trală. Nimic nu e lndulcit (afară poate doar
,,fils a maman". cum se sugerează, capătă de scena wehrwolfulu~ care izbucneşte tntr-un
lntr-o astfel de acţiune „civilă", „felcerească", pllns cu sughiţuri după ce a fost bătut la
cea mai formidabilă lecţie de abnegaţie şi u- fund, ctnd era de aşteptat să-l cuprindă o
manitate. Situaţii le contrastante s!nt specu- mai sălbatică ură), totul dobîndeşte lnsă o
măreţie şi nobleţe umană autentică.
late cu fineţe ln vederea degajării altor nuan-
ţe ale ideii filmului. Omul care-i arată cea
Pace noului venit e o creaţie !ndrăzneaţă,
lmplinită cu o intuiţie fericită a specificului
mai mare lnţelegere nemţoaicei !nsărcinate e artei cinematografice. Ea li impune pe Alov
soldatul sovietic rănit, rămas fără auz după şi Naumov printre speranţele cele mai în-
bătălia infernală din Berlin . Dar lui, hitle- dreptăţite ale filmului sovietic. .
riştii i-au ucis !ntreaga familie şi pe el
femeia tl pălmuieşte tnnebunită, neînţelegln- Ov. S. CROHMĂLNICEANU

13
UN ROMANTIC
AL SECOLULUI XX

D acă s-ar mai afla acum


printre noi, Gerard Philipe
ar avea 41 de ani . Moartea l-a
lovit la 37 ani, stingîndu-i surî-
sul, atlt de uman, attt de generos .
A murit senin , fără să bănuiască
că ghearele cancerului îl pîndesc,
a murit citind din clasicii greci ,
visînd la noi roluri ln teatru ş i
în film.
Pelicula de celuloid a imortali-
zat traiectoria sa fulgerătoare în
viaţă şi artă. Pentru milioane de
oameni actorul e o prezenţă vie ,
e Fanfan-la-Tulipe, Eregoli din
Frumoasele nopţii, J u lien Sorel
din Roşu şi negru , ca să amintim
doar cîteva din creaţiile sale ci -
nematografice. Ecranul, care păs­
trează pentru veşnicie o siluetă ,
un chip, un zîmbet, o lacrimă ,
pe om şi pe actor , va reînsufleţi
mereu , pentru contemporanii noş­
tri şi, pentru cei ai viitorului,
chipul lui Gerard Philipe.
Gerard Philipe a fost o vedetă
cu priză excepţională la pu-
blic, căutată de producători
pentru a asigura succesul comer-
cial al filmelor. Dar, prin toată
viaţa şi cariera sa art istică ,
actorul a fost antipod ul vedetei
comerciale cu zîmbetul confecţio­
nat, cu scandaluri amoroase ab il
regizate pentru publicitate .
Gloria l-a îmbrăţişat cu cunu-
na-i de lauri, dar nici nu i-a
schimbat caracterul şi nici nu l-a
îndepărtat de sursa vitală a ori-
cărui succes veritabil, pulsul vre-
mii şi al umanităţii. Toţi biogra-
fii săi, toţi prietenii sau cunoscuţii
stnt unanimi în a defini o serie
de calităţi ale omului şi actoru-
lui Gerard Philipe, calităţi care
sînt revelatorii, într-o anume mă­
sură, pentru personajele jucate în
filme . Pe platou, Gerard Philipe
era de un entuziasm debordant,
ln permanenţă dornic să cunoască
toate detaliile filmului, purtînd

t4
discuţii interminabile cu regi- lui comunist, Gerard Philipe a acţionează după deviza „a trăi,
zorul despre psihologi<!- persona- fost un artist de sttnga, un artist înseamnă a învinge" , fie că este
jului, devenind pentru un timp, \lmanist, în plenitudinea cuvîn- modernul Faust din Frumuseţea
în viaţă, prin gesturi, reacţii, tului. diavolului, care rezistă ispitelor
atitudine , însuşi eroul filmului. Opţiunea pe care a făcut-o în diabolice înfăţişate omului de
Uittnd de sine, trtlia arta la viaţă, afăcut-oşi în filme . Gerard ştiinţă contemporan, fie că este
maximum de incandescenţă. Ani- Philipe n-a acceptat niciodatil un ţemperamentalul Georges din Or-
mat de un admirabil spirit de rol care contrazicea convingerile golioşii, fie că devine anti-erou,
echipă, şi fără a afişa o modestie sale, n-a admis vreodată ca nume- deşi fermecător, foarte puţin se-
ipocrită, nu folosea cuvtntul „eu". le său să dea girul unei opere de ducător într-uri rol de seducător,
La comunitatea de muncă artis- artă retrograde. Desigur că o ase-
în Monsieur Ripois sau un patriot
tică expresia potrivită pe care o menea atitudine nu explică încă plin de vervă în Till Eulenspiegel
rosteacelmai des era „noi". Cu o valabilitatea şi viabilitatea crea- (şi enumerarea poate continua ... )
pudoare care este proprie marilor ţiilor sale (talentul său de actor
Gerard Philipe a încarnat dia-
sentimente, Gerard Philipe şi-a fiind presupus incontestabil). după lectica sentimentelor umane,
ferit viaţa intimă de spectacolul cum farmecul său irezistibil nu trăite prin viziunea unui actor
public. Era căsătorit de 10 ani, este suficient pentru a descifra al secolului nostru. Mesajul lui
marea sa pasiune era soţia, „misterul" Gerard Philipe. Ne Gerard Philipe este un mesaj de·
Anne, era tatăl a doi copii exprimăm însă convingerea că bunătate, de inteligenţă, de gen-
adorabili. In vila sa de la Rama- arta acestui mare actor va supra- tileţe, de dragoste, de sinceri-
tuelle n-a p1'truns niciodată un vieţui timpului, că peste ani nu tate, de exaltare tn pasiune, de
ziarist dornic de „lovituri" de vom avea dezamăgirea, ca în nelinişte virilă. Gerard Philipe,
presă. Gerard Philipe nu era ceea atltea cazuri, de a constata că a omul simplu, melancolicul, iro-

VI ĂTORUL, BOMANTICl."L EBO DIN FRUMOASELE NOPŢII , INTERPRETAT DE GltRARD


PIULIPE, REQĂ E TE FERICIREA-DUPĂ O INCURSIUNE 1N ISTORIE-TOT 1N SECOLuL NOSTRU.

ce se cheamă un exemplar virtuos dispărut magnetismu! misterios nicul şi exuberantul, actorul viu
al moralei catolice - toate atri- care polariza admiraţi:i. nc::.stră. şi strălucitor, a fost un erou ro-
butele sale fizice şi publice pledau Există cîteva elemente care mantic al secoiului XX. Avea
pentru orice altceva declt pentru îndreptăţesc încă de pe acum o oroare să fie catalogat ca un
o viaţă de călugăr şi tot ce este judecată de valoare, ferită de
„romantic trist". Şi avea dreptate .
omenesc nu-i era străin - , dar entuziasmul actualităţii pentru Prin creaţia sa, întotdeauna com-·
avea oroare de artificialitate, de un „mit" sau de preferinţa pentru plexă, actorul tindea să ţină pasul
zgoriiot, iubea viaţa simplă, ade- un anume tip de frumuseţe bărbă­ cu evoluţia vieţii, a aspiraţiilor
tească , caracteristic unei scurte
vărată, cu soare şi umbră , sin- contemporane. Mi se pare că
ceră, înălţată de mari pasiuni
perioade istorice. Am amintit
. anumite detalii semnificative din Michele Morgan, partenera sa de
creatoare. artă cinematografică, avea drep-
existenţa actorului pentru că ni
Gerard Philipe a călătorit foar- tate ctnd spunea : „Gerard Philipe
se pare că Gerard Philipe a iz-
te mult, în Franţa şi pe toate a fost un erou romantic cum există
butit, cum rareori a făcut-o un
meridianele globului. A înţeles o dată într-un secol. El a incarnat
că nu poate fi un simplu martor
artist de film, să puru\ un puter-
nic semn de egalitare între omu 1 poezia, armonia, visul pe care
al timpului său, că e dator, ca încerci să-l atingi, dar îţi scapă".
din viaţa de fiecare zi şi perso-
artist, să fie cetăţean al ţării Dar, adăugăm, el a întruchipat
najul fictiv de pe ecran.
sale şi al lumii . In bibliotecă îi şi speranţa, speranţa unei dimi-
Gerard Phllipe nn va dispare
citea pe Marx şi Engels, impri- neţi frumoase pentru toţi oame-
mlnd pe disc Manifestul Comu- din · genera "ilorviitoa.re,
nii. Iar speranţa, certitudinea,
nist ; pe străzile Parisului mani- pentru că a t:ruchipat un ideal, frenezia creaţiei ilustrului actor
festa împreună cu greviştii de la un mod de viaţă , un erou, care stnt valori umane pe care gene-
metrou împotriva pericolului fas- nu e cad • care rezistă lncercă- raţiile care ne urmează le vor
cist; la Havana făcea declara- rilor · · F e că se numeşte prelua ca pe o făclie.
ţii ln sprijinul revoluţiei cubane . Fantan- "pe, curajosul, crea-
Fără a fi fost membru al partidu- tornl săD destin, care Ion MIHĂILEANU
SCOVA
REILEA FESTIVAL INTERNAŢIO
AL FILMULUI

59 de ţcllrl participante
70 filme de lun9 tl scurt
metrai
880 dele9aţl tl Invitaţi
137 OOO metri pelicula
486 zlarlttl din 61 de ţcllrl
24 membri al Juriului
3 OOO OOO 1pectatorl
16 premii de aur tl ar-
9lnt tl •••
1 .Mare Premluff

kOZARA (relle Y•ll... l•lallcl), •


„..........
~~
·-··· „.,......
dreaetlcl .......... " -
..., ......... „......
ralltHI•
„. .....•1
„ „.„11
IUflRINJELI _
~fl•ll
UNII FITI • .... ,
_ „lfatlM„111
••
,„
.....„...
tlla llla.
.,...• „„„,,........
„ "........... ............
„.,_...„ ·····-
„....... „...„-
drt..

„.
Cl•-etoerofla r.d...I • _,„ Io
Peotl„l•I
„.
la M_,, fll••I CIR-
„ •. „
CUL NUl'JIAL. Art isto S•„ltro Sa• (I•
fotoerafa. de f-tl , ... S••fftr•
ChatterJ") • c...rif Pr••l•I pMtH „.
m•I buni laferDt"ef•• feM fRlal .
PALMARESUL
FILMULUI
FILME DE LUNG METRAJ
are e Pre 1u al Festivalului fli mulul Opt şi
ăta e de Federlco Fellinl (Italia).
a de aur filmului Moartea se numeşte Engel-
c·e (lt.S. Cehoslovacă):
Meda a de aur fli mulul Kozara (R.S.F. Iugoslavia);
"'edal ia de aur filmului Suferinţele unei fete (Ja-
po l a), cu menţiune speciali pentru Interpretarea
artr iţ e l Masako Izu ml;
edalia de argint filmului Cursa fără încărcătură
( U. R. S.S.);
Medalia de argint filmului Aripi negre (R.P. Polonă) ;
Medalia de argint filmului Povestiri în tren (R.P. Un-
gari) ;
Medalia de argint pentru regla filmului Gol printre
lupi (R.D. Germani) - regizor Frank Bayer;
Medalia de argint pentru cea mal buni Interpretare
masculină actorului Steve McQueen (Marea evadare)
(S.U.A.);
Medalia de argint pentru cea mai buni Interpretare
feminină actriţei Suchitra Sen (Cercul nupţial)
(India);
Medalia de argint filmului Ty Hau (Vietnam) pentru
succesele obţinute de o tînărl cinematografie. cu
menţiune specială pentru interpretarea actriţei
Tcha Giang ;
ARIPI NIOH, l•l•ul ,_,„„ .i „,.._.,„ Medalia de argint pentru valoarea deosebită a
lne li C:- • Peteli„, • ....
o M8"elle4e.,.1ot
""ffll• ea Imaginii din filmul O familie simpatică (Danemarca)
- operat ~ r Jorgen Skov .
Lupeni 29: MEDALIA DE ARGINT pentru valoarea
deosebită a scenelor de masă tl
lucrările reallzate tn domenlul ste-
reofoniei, DIPLOMA DE OMOARE
a Uniunii 1crlltorllor din U.R.S.S.
pentru tnalta calitate a 1cenarlulul.

SCURT METRAJE
Medalia de aur celui mal bun scurt metrai - Ontecul fierului
(R. P. Un1arl); .
Medalia de argint celui mal bun documentar - Istoria unei lupte
(Cuba);
Medalia de argint fllm ulul documentar Martie-aprilie (U.R.S.S.);
Medalia de argint celui mal bun desen animat: Automania
2000 (An1lla).
Juriu l a acordat de ue menea diplome speciale urmltoarelor
filme: Sărbătoarea speranţei (R.P. Bul1arla), Mugurii (Japonia), Krsto
Hegedusic (R.S.F. lu101lavla), Cine seamănă vlnt culege furtună
(R. D. Germani) fi Pămlntul făgăduinţei (Tancanlca).

DIPLOME DE ONOARE
Diploma de onoare a juriului realizatorului filmului Seducltorul,
Pierre Etalx (Franţa), care este tn acelql timp autorul Kenarlulul,
re1lzorul fi principalul Interpret.
de~:~!~' fri::r:li~a1i1~i.:=r~~l~0 ~:rua zir:S.T! ~::~.~~g.=~,e~ fost
li Iulie, mult qteptata 1earl a decernlrll preml· De asemenea, au fost decernate Diplome de onoare de clt re
ilor. Grt1orl Cluhral, pr..-dlntele jurlulul pentru fil- urmltoarele or1anlzaţll obtteftl:
mele de lune metraj, tnmtneul lui Mihnea Gheor1hlu, Comitetul de organizare a Uniunii cineaştilor din U.R.S.S. -
pretedlntele Con1lllulul Clnemato1rafiel, Medalia de recizorulul Stanley Kramer (S.U.A.), 1etrlţel Simon• Sl1noret
arclnt conferltl filmului Lupeni 29. (Franţa); filmelor 12 scaune (Cuba) şi Semnele Zodiacului (Mexic).
Uniunea asociaţiilor de prietenie - filmul ui Cele patru zile ale
oraşului Neapole (ltalla).
Comitetul sovietic pentru aplrarea păcii - fil melor Pietrele
din Hiroşima (Japonia) şi Urmele roşii (Cehoslovacla).
Uniunea ziariştilor din U.R.S.S. - fllmu lul Sărbltoarea speranţei
(Bul1arla).
Redacţia revistei „lsskustvo kinoN - dramatur1ulul Abby Mann
(S.U.A.).
Comitetul organi zaţiil or de tineret din U.R.S.S. - filmului Voi,
fetele ! (Hon1olla) .
Un unea asociaţiilor şi organizaţiilor sportive din U.R.S.S. -
aaorulul Scen HcQueen (S.U.A.).

O __ „,„ pr1e1.... - lotre _„...„ S•- 11-""9


(lnt ....... • prtnolpell cllo fllm•I JURNALUL AMMll FRANCI.)
el ColM •••••.

l..a "" „_..,, de ••ot•• ~ ..,......,, MlreM


D•t>A Medalie d• orgl•I tl dlplo•• de - •· ....
Drlte•·
„ .... tl ••lo-
1raf11I oosmoHwt.a V•l„tl•• T.,..kon.

Merg.... • Voloclln• (I•·


terpr.t• hM•ll·co•IHt
din TRAGEDIA OPTI-
M IS TJ,) dlJC•ti c• regi -

t'"'"' MlrcH Drit•• ·


BUSTER KEATON ŞI
COMICUL MODERN

,, G E"' E RALE I''


:a
F

Buster Keaton constituie o re- cineast subtil, pătrunzător, ce ra- culate. Dar aceasta nu exclude şi ingenios asalturile violente ale
velaţie pentru generaţia noas- dicalizează umorul, conferindu-i spontaneitatea creaţiei sale, ci ambelor părţi. Eroismul său n-are
tră (a celor născuţi după stinge- substanţialitate, urmărindu-i e- presupune lucida ei stăpînire de nimic romantic şi agresiv. E ero-
rea primei sale glorii). Spectato- senţa şi nu efectul facil. către un artis~-intelectual ce ne ismul celui ce respinge, cu raţiu­
rii lui Malec, „omul cu faţa de Omul care n-a ztmbitniciodată aminteşte de Eisenstein, prin ten- ne şi calm dezarmant, ofensiva
piatră" a cărui celebritate a făcut pe ecran a sttrnit hohote de rls demenţei. Imperturbabilul meca-
ocolul pămîntului între anii 1920 de-a lungul anilor, şi reînvie as- ~~~_:-cfer~pd~~~~':i~!m~~= nic american-muncitor inteligent
şi 1930 nu pot înţelege emoţia noas- tăzi cu o forţă nebănuită . Distru- tul material al actului inspi- şi descurcăreţ, pasionat de maşi na
tră, a celor ce-l descoperă abia cu gînd mitul vulgar al clovnescului, raţieiartistice. „Toate ~a~urile sa, găsind tn relaţia cu ea toată
reluarea Mecanicului „Generalei" el a ridicat rlsul - ca şi marii provin din legile timpului ş1 spa- sursa inventivităţii intens pro-
şi a unui fragment din antologia clasici - de la actul reflex, me- ţiului . O bună scenă comică com- ductive - are ceva din spiritul
marilor comici. lntîlnirea cu canic, la o emanaţie a spiritualită­ portă adesea mai multe calcule iscoditor, lucid şi pionieresc a l
Keaton n-are nimic din condes- ţii, a fanteziei inventive şi lucide. declt o operă de mecanică" - eroului lui Gopo. Unul cucereşte
cendenţa sentimentală cu care E curios cum un public cine- ne famili arizează Keaton cu par- un miraculos univers tehnic pe
privim de obicei reîntoarcerea
~~~;ief ~':1~n~~e<~ţlf,d~~lă~:f; s~~
matografic deprins cu ieftina ticularităţile procesului său de
pe ecran a maeştrilor rtsului de „tartă cu cremă" şi bastonada de creaţie .
odinioară, a celor ce au încîntat tipul farsei medievale transplan- Prin formaţie , ca şi prin tem- pune, ln scop umanitar, poetice
copilăria părinţilor noştri. tate ţJe peliculă a reacţionat cu perament, Keaton e un creator sfere cosmice . Simpli, fireşti, mo-
Regizorul american ne uimeşte entuziasm la arta modernă , pro- al zilelor noastre, prin excelenţă deşti, dar plini de fantezie şi în-
pentru că ni se adresează, peste fundă şi neaşteptată a singularei un creator cinematografic: „ce- demtnare, cei doi eroi moderni
decenii, într-un limbaj cinemato- personalităţi din istoria filmului lula umană a celei de-a 7-a arte", de comedie contrazic şablonul
grafic evoluat. Ne derutează pen- mut. · · cum 1l numeşte, cu însufleţire , umorului rezultat din sttngăcie şi
tru că - şi aceasta tn perioada Aceasta pentru că geniul lui un critic francez. Ii împărtăşim neadaptare, grotesc, impuntnd
gagului cerebral cultivat de Tati tipul zilelor noastre, armonios şi
~~~Îei'peen~~r~ie~e:::;:
Keaton n-a mers lmpotriva inte-
ori de Louis Malle - autorul ligenţei populare, c1 în lnttmpi- dezin volt. Seninătatea lui poate
lucidei persiflări a poncifelor ţională. E un studiu multilateral părea stranie ln mijlocu l fantasti-
comice, Zaei - ne supune unui ~tţfa~ti~o~cf~~~f~!~~ ~~!~~u~ţi despre natura comicului cinema- celor tntlmplări care-l solicită.
examen de strălucitoare vervă, Imobilitatea sa tulburătoare nu
to~:f~~ ţine de inventivitate e
de spirit, redlndu-i spontaneitatea
spiritualitate rafinată. şi ascuţimea. Keaton e modelul provine lnsă din dezinteres mi-
Descoperim 1nsă cu Keaton nu creatorului care sttrneşte reflec- epuizat în filmul lui Keaton rea- zantropic faţă de tot ce-l tncon-
numai un ori~inal virtuos al ţia, stimulează imaginaţia specta- lizat 1n 1926. Drumul locomoti- joară - cum se insinua de unii
comicului, ci ş1 un estet al lui, torului şi de aceea e lndrăgit . vei conduse de mecanicul Johny critici tendenţioşi-, ci din con~ti­
un filozof şi un psiholog al umo- Poate fi considerat deopotrivă un Gray între cele 2 fronturi ale inţa superiorităţii unui spirit
rului, de cea mai rară calitate precursor al comediei cinemato- armatelor americane aflate în matur, echilibrat . De aici o mare
intelectuală. grafice moderne şi educator al plin război de secesiune repre- armonie (chiar atunci ctnd, spirit
f~~~;~:t~ef: ~~is!~tr~~=:~~t:1~~
Că-şi depăşeşte, ca orice geniu, publicului contemporan. zintă un fel de simbol al lncer- 0
cu mult epoca. (în scurta istorie „Ctnd nu lucrez îmi place să cării omului simplu de a afla
a cinematografului „epoca" se studiez matematica, să-l citesc~ logica, finalitatea unui haos beli- a-şi dobort adversarii gălăgio~i şi
poate rezuma la un deceniu, la Karl Marx şi să compar filozohi- cos ce-l smulge preocupărilor paş­ ridicoli ln agitaţia lor ste~1lă),
limitele unei şcoli, ale unei gene- le" răspundea el, ln 1929, unui nice. eleganţă (considerată impasibili-
raţii). e lesne de înţeles . gazetar. Cultura vastă, gustul Luat de avalanşa celor mai tate) a gestului comic concentrat,
sobru, modern. Stnt lnsuşirile care
~~n:t:~~~r:r ifnelt~~~~~-!n~~~i
Debuttnd cu Fatty tn 1917,
actorul american se rupe încă ~!~i~~~o~p:: J!!~r~t~. ~g~[e~!~~ fac din Keaton un contemporan
de atunci de comicul grotesc cu tonian" că e construit lupă reguli mecanic de locomotivă nu-şi pier- al gtndirii cinematografice.
care n-are tangenţe, Bastonada, arhitecturale precise, cu efecte de cumpătul, tşi vede meticu-
bur !eseu 1 stn t respinse de acest lndelung gîndite, matematic cal- los de treabă, respingtnd prompt Allce MĂNOI U

. . - -~ -- - - - --- --- - - ---


Pentru a defini acest documen- dure (operator: Petre Gheorghe),
tar e mai nimerit să 1mpru- iar montajul îngrijit, urmărind
muţi anumite denumiri picturii, creşterea nu numai pe linia ima-
dectt să recurgi la obişnuitele ginilor, dar şi tn banda sonoră .
analogii literare. Mai curtnd pei- Cum s-a tnttmplat de multe
saj industrial dectt reportaj, fil- ori tn ultima vreme, cineaştii de
mul impresionează fiindcă descrie la studioul „Sahia" dovedesc că !şi
realităţi al căror dramatism.auten- cunosc meseria. Şi dind ceea ce
tic depăşeşte tn intensitate cele se cuvine muncii conştiincioase a

OPERATORUL PETRE
GHEORGHE FILMJND UN
PLAN DE ANSAMBLU DIN
4000 DE TREPTE SPRE


CER.

POZNAŞA LOCOMOTIVĂ .THE


GENERAL" ŞI MEOANIOUL EI,
NU MAI PUŢIN NĂSTRUŞNIC
{BUSTER KEATON). mai spectaculoase ficţiuni. Pen-
ri;~izo.rului Titus Mesaroş, elo-
tru a construi barajul de pe gule noastre stnt din nou atrase
Argeş, oamenii lucrează de-a de măiestria şi spectaculosul ero-
dreptul tn sttncă; ei urcă, tn fie- ism al muncii şi atmosfera intimă
BUSTER KEATON . OMUL OU care zi, patru mii de trepte pe a unor momente. Picăturile de
FAŢA DE PIATRĂ" scări de lemn fixate uneori ver- apă condensate din ceaţă pe me-
tical tn peretele muntelui. lna- talul negru al macaralelor sau
1 ale
1n-are inte de apariţia primelor drumuri, parbrizurile camioanelor pe care
iE ero- a camioanelor, munca tncepe prin se leagănă regulat acele ştergă­
raţi u­ adevărate expediţii a lpine. toarelor sau racursiurile ameţi­
msiva Mai precis situat tn timp şi mai toare ale blocurilor de piatră
meca-
tl.igent concret dectt alte filmări asemă­ pornite pe cablu din !nălţimi spre
ia.şina nătoare - cele de la Bicaz, de vale, slnt imagini-acord, care,
toată pildă, care se păstrau la nivelul pentru ctteva secunde, -ne aşază
pro- ilustra ·· iwlare - filmul sur- 1n perspectiva lli.untrică a drama-
iritul ticei incleştări pe care am văzut-o
~ al prinde a= pectacolul uluitor
pină atunci descrisă tn toatli. mli.-

40
ereşte al unui atlt de anevoios tnceput .
c pe El are n::.a db calităţile primor- reţia ei exterioară. Şi cu toate
al diale ale l1i - es „ un ade- astea ...
't su- Cu toate astea, filmul lasă în
11etice vărat docu=t i va emoţiona
şi peste ani pri:i forţa fapt.elor conştiinţa privitorului şi o urmă
i, mo-
i tn- smulse ui:::ir „. se potriveşte cel de regret. Toate acestea stnt fru-
lderni mai bine ali5ca ·vui de peisaj moase, emoţi onante, dar puţin
Ionu l industrial pen d este con- reci. ln loc să vedem, de mai
ie şi multe ori, picioarele anonime ale
d struit ca o viri=e de ansamblu a
os şi şanti erul · ca.-e se ::::ia,cu:, fără să celor care urcă, 1nlănţuite tntr-un
poate detaşe ze moment.e , eroi sau acţiuni refren izbutit din punct de vedere
sti- particulare din întreg: vedem pe ritmic, am fi vrut să le vedem
cită. mai mult chipurile. Cele ctteva
~ nu
cei care escaladeaU stlnca, pen-
mi- tru a deschide p. · explozii dru- strigăte şl indemnuri autentice,
ncon- muri şi platforme de muncă. Asis- imprimate la faţa locului, ne-au
unii tăm la apariţia utilajelor tn valea trezit· dorinţa de a auzi mai de
ti- să lbatecă. Stntem de faţă la pri- aproape vocile acestor oameni, de
sprrit
mare mele tnjghebări ale barajului. a asculta crîmpeiele unor discuţii
ipirit Pentru ca, la sllrşit, să părăsim de muncă sau - transformate tn
şantierul tn plinăfierbere. Auzim,
t:~; tn pacea de demult a acelor locuri,
monolog liric prin contrapunere
cu imaginea - povestirile lor
~M~ primele strigăte, îndemnuri şi
semnale de muncă, apoi exploziile,
simple despre munca de plnă
ibili- atunci. Am fi vrut să desprindem,
1trat, apoi declanştndu-se triumfal sim- din tntregul peisajului, fapte-deta-
i care fonia complexă a muncii de con-
>oran lii, momente particulare. Cu alte
strucţie.
Filmările stnt frumoase, opertnd
cuvinte, un portret colectiv al
oamenilor care schimbă peisajul.
~OIU
cu puterea de emoţionare a grafi-
cii, prin contraste neaşteptate, Ana Maria NARTI
-~

,
l
compozitor de elementul cel mai
regizorilor, nesiguri de resursele
N u este greu de remarcat că dramaturgice ale filmului , de
necesar, „fiorul principal" al fil-
toate filmele romîneşti izbutite mului.
a-şi „asigura" emoţia spectatoru-
de pînă acum au avut o mu-

ompoz1
Un asemenea „fior principal"
1 zică de valoare. Succesele lui Li-
viu Ciulei şi Mircea Drăgan s-au
lui. Dar, evident se lntimplă.
altfel : din clipa în care muzica
este iscoclit întotdeauna, cu per-
severenţă, de Theodor Grigoriu.
işi depăşeşte atribuţia, ea îşi
legat de realizările muzicale ale E drept că, avîntl de colaborat
diminuează puterea în spectaco-
lui Theodor Grigoriu. Filmelor indeobşte la filme bune, i-a fost
lui Gopo li s-a asociat numele lui
lul cinematografic. Ai putea as-
culta separat două. fragmente mu-
şi mai uşor să-l gă.sească. Să ne I!
Dnmitru Capoianu . E aproape
zicale destinate aceleiaşi secven- amintim de muzica Ernpţiei, ob-
imposibil de imaginat un film sedată de tristeţea pămîntulai
ţe: ele ar putea fi din punct de
bun cu o muzică proastă, cu toate sterp, de muzica Valurilor Dună-
vedere al culorii, duratei, atmo-

toni
că posibilitatea inversă - film rii, în care încordarea, sentimentul
sferei etc. la fel de potrivite, unul
slab sau mediocru cu o mnzică bu- de nesiguranţă. a vieţii înfruntat
din ele avînd însă un plus de
nă - nu este de loc exclusă. As cu bărbăţie alcă.tuiau nota domi-
expresivitate, orchestraţie sau o
cita un singur caz de acest fel'. nantă. a comentariului sonor de
armonie mai bogată.. Nu e de loc
filmul Vara romantică a cărui asprimea uşor visă.toare a mu~icii
exclus ca tocmai celălalt să. fie
muzică inspirată, semnată ele Lau- din Setea, de sentimentul de în-
fragmentul mai potrivit, deoarece
renţiu Profeta, nu a putut salva cleştare , de ,.pumni strinşi" al
caracteru 1 secvenţei cerea aci co-
cleficienţele dramaturgiei. muzicii Lupenilor 29 . Fireşte. uni-
mentariu lui sonor mai multă dis-
Puţini mai sînt astăzi dispuşi tatea nu exclude varietatea, nici
creţie, o anume paloare. Fireşte,
să-i atribuie muzicii de film o !n comentariul muzical şi nici

nostrl
pot fi şi cazuri inverse cind mu-
fun c ţie pur auxiliară . Vechile în filmul însuşi.
zicii i se cere o pregnanţă cît
te0rii despre „muzica pe care nu In cadrul varietăţii concepţiei
mai mare. Cine hotărăşte un caz
o auzi " au fost dezminţite de muzicale a unui film, în funcţie
sau celălalt? Regizorul, fireşte.
mult de către marile creaţii cin e- de caracterul lui, intră şi ipoteza
Şi totodată filmul însuşi. În ca-
matografi ce, în c arecoloanasonoră „film fă.ră. muzică". Sesizarea unei
zul compozitorului care lucrează
generea ză., pr in ea însiLŞi. impresii asemenea posibilită.ţi depinde nu
pentru prima dată. cu un anumit
de neu it at numai de regizor (care se poate
regizor mi se pare fundamental
F a p tele tnseş 1 dovedesc că în ca înainte de a scrie prima notă uneori înşela), ci şi de lipsa de
ciud a n umeroas('lor furci caudine subiectivism a compozitorului.
să cunoas că sau să. intuiască

SI
prin care trece creaţia pentru Există filme fără. muzică de o
stilul . struc t ura expresivă. a vii-
f ilm F compnzit'.lrului (cronome- mare expresivitate şi putere emo-
t orulu i film (viziontnd operele
trarea riguroa'>ă d1njar a t irani- anterioare ale regizorului şi o tivă. . Este oare acesta un argu- ll
c ă a i nspiraţiei ln !un ie de su- ment împotriva valorii muzicii
parte ctt mai ma re a materialu-
biect , st il. mnnta) etc. a ta lui filmat). Altfel el poate fi în film? Ar fi ca şi cînd ai spune
are pri lej ul, pe calea cine"!latcr că o bună simfonie fără clarineţi
•upas risculni paradoxal de a
grafici, să - şi de~ăvirşească neşte­ se.ne o muzică foarte bun ă . impe- neagă importanţa clarineţilor în
şugul, să-şi lărgească mijloacele altă simfonie. Nici o dogmă nu
li cabil suprapu"ă montajului, inspi-
de expresie . Filmul îl învaţă să rată de mom.,.nt ele d ramatice ale trebuie să-şi facă Joc în acest

muzica
se exprime concis, să creioneze domeniu attt de complex. Prin-
scenariului, care să distoneze
sugestiv şi pregnant o imagine, totuşi intim cn st ilul povestirii cipalul este doar ca orice hotăr îre
l să adinceas c ă şi să. dezvolte un
sentiment .
Se pune adeseori tntrebarea.
şi al imaginii sau chiar cu stilul
re;<tului coloanelor sonore (zgo-
privind existenţa sau inexistenţa
muzicii în film, stilul ei, canti-
motele Regi zorul şi compozi- tatea ei, bogăţia ei sonoră., să
cum trebuie să fie muzica de torul u un i mportant rol „diag- izvorască dintr-o bună intuire
film) Este ca şi clnd ai întreba ~ .tic• care fu ncţionează din pri- prealabilă a specificului viitoru-
cum trebuie să. fie muzi ca simfo- ma zt a colaborării lor ; ei trebuie lu i film. (Prealabilă pentru că.,

de
nică san de cameră !n privinţa să hotărască.: va fi o muzică lirică., dm păcate, stnt rare cazurile
caracterului muzicii sînt po<ibile ...nepretenţ i oas ă", „va fi o muzică
variaţii infinite, la fel ca în pri-
cind un compozitor scrie muzica
arhitectur ală", „bogată. tn mij- după realizarea şi montarea inte-
vinţa caracterului filmului însuşi.
loace orchestrale", „Ya fi o atmo- grală a filmului.) Ca să-l poată in-
1·1 Dacă. există filme-poem ş1 filme
sferă muzi cală \'agă, fără desfă­ tui bine, compozitorul are nevoie
lirice , filme psihologice şi :hlme şnrăn melodice p regnante" etc. de cultură cinematografică. şi re-

·~11m
de acţiune, drame c inema t oi:ra-
S-ar putea obie~ ta de ce e n e- gizorul de culturl'l muzicală. Ma-
fice şi comedii bufe - - gen uri care voie să se stabilească u n udiagnos-
n -au ca element comun decit ... rile colaboră.ri regizor-compozitor
tic ceneral" al lntregulu i f ilm?
pelicula, pe ce bază ai putea dis- P oate că ln cutare ~ecvenţă se
(Eisenstein cu Prokofiev, de pil-
cuta „în general" muzica de film? dă., sau Chaplin cu ... el însuşi)
va potnvi mu z ică de un fel, din-
O simplă melodie c!ntată la vioa- colo de un al t fel... Din păcate, dovedesc aceasta din plin.
ră. sau flaut poate îndeplini o Să. nu uităm însă că pentru a
aşa se şi tn t !mpHi. uneor i tn fil-
fu n c ţie muzicală pentru filmul mul Omul de lfngil ti~ de pildă, intui specificul, e necesar ca fil-
lntreg, în timp ce alte opere ci-
Radu Şerban uzează c tnd de mij- mul să-l aibă., într-adevăr. Într-un
nematografice cer vaste desfăşu­ loacele sale fami liare, utilizînd film cenuşiu o muzică. inspirată
răr i orchestrale . melodia-refren , ctnd se trans- va părea proastă, pentru că. ea
Dealtfel , în legătură cu aceasta, formă intr-un comentato r simfo- pluteşte în gol , e izolată.
să-mi fie permisă prima remarcă : nic al une i situaţii sau al unui !n definitiv, fiecare film trebuie
în filmele noastre se supralici- peisaj . :'.\1uzica (de altfel bine scri- să-şi aibă muzica pe care o merită
tează adeseori elocvenţa muzicală, să) îndep lineş te funcţii multiple, şi filmele noastre încep să-şi me-
tinzîndu-se spre simpliză.ri exce- dobîndind , cume şi firesc, carac- rite din ce în ce mai mult o muzică
sive şi uitlndu-se de efectul expre- tere multiple. Ar fi nedrept să-l sens1bi lă., bine glndită, de un
siv sporit pe care l-ar putea avea învinuim pentru asta pe Radu
uneori tocmai economia de mij- înalt nivel artistic.
Şerban; filmul !nsuşi avea acest
loace . O asemenea tendinţă se Ionel HRISTEA
stil heteroclit care-l lipsea pe
naşte cîteodată şi din dorinţa
POPAS RINTRE

• KOZARA
• O FATĂ STRANIE
• UN MINUT PENTRU UN OMOR
• LADY MACBETH DIN SIBERIA

C u ocazia premierei filmului a prilejuit regizorului Jovan Zi-


Străzile au amintfri care a avut vanovic realizarea unui film inti-
loc la Belgrad, am avut prilejul tulat O fată stranie , a cărui acţiu­
să vizionez o serie de filme iugo- ne se petrece !n mediul studen-
slave de producţie recentă şi să ţesc. Lăstnd de-o parte unele ihflu-
discut cu creatorii lor în legătură enţe străine (Fran~oise Sagan , de
cu cinematografia ţărilor noastre. pildă, cu o problematică erotică şi
Din cele văzute acolo este greu cu o atmosferă de nelinişte carac-
- şi poate prematur - să-mi fac teristică tineretului din ţările ca-
o părere completă despre cinema- pitaliste) , filmul ne prezintă o
tografia iugoslavă, a cărei pro- imagine profund realistă a mediu-
ducţie , de circa treizeci de filme lui, printr-o suită de detalii sem-
pe an, însumează numeroase ten- nificative de foarte bună calitate.
dinţe şi stiluri. Voi încerca totuşi Acest ultim film ar marca, să
să desprind ctteva din căutările zicem, trecerea spre o altă serie
creatoare ale cineaştilor iugo- de filme direct influenţate fie de
slavi. „noul val" francez, fie de Anto-
Prima tendinţă, şi care mi se nioni.
pare cea mai fecundă, este orienta- Multă po lemică scrisă şi ver-
rea spre un cinematograf naţional bală a prilejuit apariţia filmului
legat puternic de specificul ţării El şi Ea, realizat de către un
şi în care putem recunoaşte tra- regizor din noua generaţie -
diţiile şi obiceiurile poporului. Aleksander Petrovic. Acţiunea
Filmele realizate în acest spirit filmului se petrece la Belgrad în
se caracterizează printr-un rea- zilele noastre . Doi tineri a căror
lism riguros în care cu noaş terea identita te socială nu se precizea-
vieţii poporului reprez intă cartea ză, se îndrăgostesc. Filmat în
de vizită a crea tori lor. decoruri natura le, pe stradă, cu
Astfel , cu filmul K ozara, expe- aparatul ascuns , cercetînd cu
rimenutul regizor Veljko Bulaj ic atenţi e stările sufleteşti extrem
realizează nn mare ucces naţio­ de s ch imbătoare ale celor doi
na'l şi inrerna ionaL De al fel, eroi, regi zorul , care e şi autorul
recenra 1 1 premiere medalia s cenariului, ne face o voită de-
de anr la ce de-al III-lea Festi- monstraţie a ceea ce se cheamă
val inter:ia:· :la! a. n mul i de la film fără subiect. Solicit!nd per-
~oscova ate:S'..ă c I acesta. manent col aborarea spectatoru-
Este un r a război lui de lu i, pnnîndu-1 tn situaţia de a
descoperi pri n efort de imagina-
O FATĂ THA:>l!E . llE- ţie subtextul , filonul interior, mo-
GJZOR : IOVA.'i ZIR .•L'WVIC. rh~ile ps ihologice în evoluţie,
lN ROLU lllLE PRINCIPA. regizoru l Aleksander Petrovic se
LE: PELA ROZI..'i ŞI VOJA
~lIRIC. apropie foarte . mult de Anto-
nion i.
CADRU DIX FIL.,ICL n;. U n Ioc aparte 11 ocupă în peisa-
a- GOSLAV UN MIN U T PE . · - jul filmului iugoslav talentatul
or TRU UN OMOR (FILll DE regizor de filme· de desen animat
AVENTURI ilTP.iAZI T) . Duşan Vucotic. Pline de umor şi
ii-
lirism, filmele lui stnt cunoscute
i) în toată lumea, iar ultimul, Su-
rogat, a fost distins cu Premiul
a Oscar.
il- P4'1. Nu pot încheia aceste sumare
=ti~
:;i:i;„ notaţii fără a aminti de nume-
roasele filme în coproducţie sau
tl ~:a~<
r.:i ....
coparticipare care se turnează
ea actualmente în Iugoslavia. Cîteva
f:l~~~ titluri: Răpirea Sabinelor , Răz­
ie stil boiul Troiei, Samson, Iuliu Cezar,
Furia lui Hercules, Taras Bulba,
tll. t~:E~ Millail Strogoff etc ...
ie- =c:i&Ji=l Cinematografia iugoslavă se gă­
.el t;~el~ seşte în plină dezvoltare şi nu este
un 411~=~ exclus ca foarte cur!nd să dea
..it
~<fi ~
filme de răsunet internaţional.

EA t:="""'
"'r.:iSp.. Manole MARCUS
~$~~
<;;><:ljl,..:!
21
CE FILME ROMIHE$TI VREM SĂ VEDEM„.
... A roat una dintre acele .zil- mlm guatul spectatorului, dar
nice, profunde ,1 temelnice con- ~~cf~&f!:.':P1·n~~~u~: ~i\.~:;
:~re:i :t~1~~f.'l',·ia~:~ ~~,'i!
1 superioare, cfneattll pot al rea-
lizeze tl filme veaele, atrkl-
ouţle desflfuratl la ora amiezii, toare, cu muzici buol (Io 1'1·
t'1'l neun ritual dinainte con- neri! era o uemenea muzici) cu
venit ln marea aall a bibliotecii un text bun tl cu culoare buni
~:3:1~rR 11 :!'l:teiRe~8l:f~:=~
aflaţi tntr-o vldtl la uslnl au
~~o~~~~a e~ o
apeot&toru ,tFa-
::::n:f
marea loz
fon uuratmetl-. .ualtaţt• cu 1
lntreblrl ~ db'e pZdele lor,
muacltorl tl Wlullcleal, care tn- far1;f ::~'.tr~:l~~· .1-fe
lntutettl dorinţele. Practic, Io
nfleţelCI una dintre marile ce-
tiţi ale lndultrlel din ţara
casul dia.cutat, vrem ca
clnet.ttll
nottrl al reallHH filme cu ade-
noutrl Cu pricepere tl pulune,
el ae1u vorbit deapre filmele
y:i care le-au 1Ddrl1t t, deepre ;,f.:~1 1~=t:J. ~r::!v=.:1u1,f~
rlce care al nu •utaarlzese t1to-
J1'tf~ric!!11f:~e:l!ai:~n~fn~: rla (ceea ce nu era CarlllQinoJ.
00
~rel~ii.d:P~!~!i9er:~~sra- Voi vorbi detpre un 11n1ur
t1oe• l-am preferat un proce<teu )uCl'll: despre dln&mloa fllmulol.
pzetlrelc cunoecut: am tran- Peotra mine, mijloacele tel1Dtce
acrta orteva din pt.rerlle expri- ale ctnematosrafulal au foit ulu-
mate, 1uoclnt, firi comentariile itor de rapid perfecţionate tl
de rl111&r9. DUMITRU pentru t&ptul CI - pe lin~
ălte motive - ctneattll voiau 11
CONITAllTlllE• redea cit mal ttreac ritmul vieţii.
(111lttru): Ctnd ml 1lndeec la film, ml
fndelCI ln primul rlnd la 11C1iune.
n: vr,::,.':;1 ~_ue f!~~u :e
multe ori, mltcirlle oamenilor
alnt tneeie, erou alnt tmblLtrl·
~[ f:r "'':!~ :1'.l~~=:i
1
ol!Oilltor d:1!eet. ln piui, vreau
m~e .r.::n:e :;:n~=.ro:r:o•
.Toate ploaele 1111• de Ralu
Tudorao.

Vreau al vid cit mal multe


filme de actuamate I At vrea
1011 P0801108U tl - cum al ml exprim eu,
(llcltut): :tt~? ~ c':ed a~e~l•~~ne~~l~
bllltatea al M faol filme mat
Izbutite deepre actualitate declt
cele vlzute de noi &lnl acum.
f~!i:el: l:!f 1~eJ l~lll;~:
gt~~ •:rn-!=1 e;,f!i~.'."f: r.\2'.
care te numea Marina •I un
clntee - tot .Marina•, pe atunci
la modl . Nu era cna real, totul
r,1rea rodul unor naive 1pecu-
M fi bine daci pe clnet.ttll
av:. - ce prlvttte comediile.
~~:~~~~fe PJ:'"':l:caf.~~ ir:l~ îmi plac .iar t.t nea ca ele al
fle mal naturak Io Poll-t'alcml
una: alnt oameni care dlvorţeazl
:c:.'~::ţ~i:~•u:~U:
1
::r;;
8HEOR8HE POPA
erau m111te lacnrl olalcqe , Ta
Chiar ptttntul Ca al apun

;:n;a J.. ~~~~~I~~~:,. 'l:'~1tt ~r:si\;,l:!1p1~".""'lnr ~u~


teml: Am citit ln .sclntela" un (111latr1): lmpreate nepllcuU. lot obo-
articol care mt-a pllout foarte sitori, monoton I, urlţl. trltt I,
flrl viaţi. tl cu pretenţia de a
mult: Era vorba acolo de un -emlna cu oamenii. Eu cred ci.
cetMean car' are o atitudine con- tehuie& viitorului va foloal dl&-
damnablllL faţl de mama aa,
llllnd-o flrl aprlJID ta ·bttrtneţe. Ît°o'~!\1r ~~v:i~:, •:n:~ fnbm~
Atitudini de aceat fel M mal ln- ma llteratarll ,t11nţtr1co-fantu­
tllneac. Extatl tot felul de ca- tlce.
Noi nu ne pricepem la pro-
zuri ln care oamenii nu M com- bleme de mlleltrle artla\lct., dar
portl cum ar trebui tl noi nu daol e vorba al 1e faci lntr-ade-
trebuie al rlmlnem neplaltorl. dr filme de ln1plratte majori,
De ce le ocoleac clnet.ttll?
:C:,':1:1.'~i~ct ar'1~ţ!~u1 ~!al:
ln viaţa familiei mele, rumul fiecare mm al 1e urmar~

RODICA llEAllTU r~~=t~a n~.:'i:! ~rJtn~ofit°~:iun~


ocupi un loc Important. l mpre-
unl cu nevuta tl co cel trei arm&rlte paralel mat multe sru-
~~~,.:rDfn~enf~1~:1e =
11 purl de peraonaJe fi nu oe mal
(laglm): amintim dupl vizionare de nici
nettl. cel mal mult ml-a pllcut
LuJHni IP . E no film emoţio­ ;:~.:=.:'~iiuT'~,~
mult hi timp, bunloarl. acum
nant, cald, 01llndlnd cu putere
de 1useat1e un epl1od lumino• tl pelte 10 ani. Cum ar fi nttte
din lltorta cluet noutre mun- ~im:e.cc~ ~g,.g~:Pr_ ~ea;:
citoare. to piui, 1pre deoeblre
de alte filme. aici am 1lmţlt el clţlvaani. Aceste ~11tanţe ln
timp lopdule z'.'filvlrea unor
~:1g~:~e:rn~~~c;~:ei~'r.! ~~ e:::.r!::i1~~m~i ~-::
pllcut foarte mult. 11&1 e o
probleml care DIA lntereeead: 1:r=:o:i~:n~1,:i~:i„~\n!~~:f!:
felul cum naaţloneazl unii 1pec- da... ca t impul I
tatorl la filme de daslnl. Am
vlzut tl eu C11rCafl1111 III fl4ctri
tl Tinerii fi na am IDţelea de ce *
lll tlmpal convorbirii ne arun-
a foit atlta nrvi, atlta ln1be-
1uiall la cad. Acelte filme nu
au Idei artlltlce, oarac&erele per-
t0naJelor 1lnt nt.l'Y conturate,
=ez: M~'~~t~~~ev:~ulul.
oaiD uneori privirea ln ~aţloua

- Da, lotr-adev&r, ne con-


Iar deoorarlle tl eo1tumaţla J11- firmi cineva tmpretla. Aici 1-&u
neac ad- bunul sun. B drept, ftlurt.t clteva acene din Nu ......,.
•4 m4-ftl0r.
~~~!d~J 1 :fn' 1 f~~:. '~:~e~~ 8HEOR8HE
1
Ne aflam deci pe un .platou
de filmare•.
acţiune 1lmpJIL, cu muzici tl cu- Din dl1cutll ne-am dat inel
loare, Io atare al-ţi mal de1cre- PARASCHIV o data acama el prezenţa cineaş­
~=ur~\~a0a'z'ufî1=:U~~i (atrun11r) : tilor nottrl pe utrel de .pla-
touri" ae cere a li oonatantl.
al muzicii, Iţi trebuie - el pen- Cetlţlle lnduatrlale de genul Uzl- V PREZENTĂ."1 PE ANA sztLESI, STUDENTĂ.
tru mm - o educaţie artl~tlcA.
ŞI aceutl educaţie nu te face n:~~~ ·:ri~~fta\~':.\uî:iP!~~ L INSTIT TUL DE TEATRU DIN TIRGU-l\IU-
RBŞ, PE OARE, DUPĂ CE ATI VĂZUT·O. IN VA-
namal - 11L zicem - 'Ylztonlnd fen1:1c, pentru crearea unor opere
clnematosrattce orl1tnale şi du- CA ŢĂ LA MARE, O Vh'ŢI REINTILNI IN VIR·
::!i'~:~~t~. ~C:il~c:;:.. rab lle. STĂ PRIMEJDIOASĂ, FILM IN CARET RNEAZĂ
ACUM S B 1.NDRl'MAREA LUI FRANCI 'C MUN·
TE U.
SALA .DACIA", RENU!\UTUL LOO DE INTRUNIRI POLITIOE AL BUCUREŞTIULUI DE I.A INOEPUTUL AOESTUI VEAO, A
CUNOSCUT ŞI ASEMENEA MANIFESTĂRI : OAMENII MUNCO, ADUNAŢI DE 1 MAI, IŞI AFIRMĂ HOTĂBlREA DE A LUPTA
PENTRU IDEILE SOCIALISMULUI (IMAGINE DIN FILMUL DOCUMENTAR INTILNIRE LA SALA .DACIA") .

• Primele „ve-
deri rom tnetti"
• Documenta-
rele epocii

• lma9ini des-
pre primul răz­
boi mondial

I n c e p u t u r •
I I e
f i I m u I U I

.A

r o m I n e s c

C u greu se pot reconstitui


astăzi momentele de început
ale cinematografiei noastre. Din
puţinele filme realizate la tnce-
putul acestui secol, nu ne-au
parvenit dectt fragmente. O isto-
rie scrisă a filmului romtnesc
nu există, ci doar sumare )li
~t:;:r: t;e~t~~efere~~i P~~
:e::!1;:ii~e1:~~iii_Y~~cit~i. ~~
calbaşa, nota în cartea sa „Bucu-
reştii de altădată" că locuitorii
capitalei noastre an cunoscut
~~i:~~~~a{~~rnr1t~ă ardi!taF~~
tr-adevăr aşa, am avea suficiente
motive să ne mtndrim pentru
că istoricii filmului stabiliseră
ca dată a primei reprezentaţii
cinematografice publice seara zi-
lei de 28 decembr ie 1895 şi
locul : Caf6 Central din Paris.
Adevărul este însă altul. Abia
după celebra reprezentaţie de la
Paris, în cursul anului 1896, un
emisar al lui Lumiere poposeşte
i!.:~e~~~~~~~ţr~'.15~~~ ~t ~~6:
pendance Roumaine" pune la fN JURUL CĂPIŢELOR DE IN, .BĂTAIA" FIRELOR OA MUNOĂ REZERVATĂ FEMEILOR ŞI COPIILOR, FILMUL CULTURA
dispoziţieunul din saloanele INULUI RĂMINE UN DOCUMENTAR VALOROS PRIN SURPRINDEREA OlTOBVA. ASPECTE OARE DEZVĂLUIE CONDIŢIILE
GRELE DE MUNCĂ ALE ŢĂRĂNIMII DE ATUNCI,
redacţiei sale din piaţa Teatrului
Naţional şi, după o zgomotoasă
socotit pe drept cuv!nt primul
regizor de film artistic !n ţara
succes de public, l-au încurajat
pe Leon Popescu să încerce şi
cîteva scene de lupte la Măgura
Caşinului. Filmul a fost prezen-
s.
reclamă, evenimentul mult aştep­ noastră, C. Ivanovici poate fi alte producţii. Asigurîndu-şi con- tat Ja Iaşi şi , tot aici , in sala
tat se produce. !n ziua de 27 mai considerat primul documentarist. cursul actorilor Marioara Voicu- Teatrului Naţional (al cărui di-
1896, in faţa unui număr apre- Cel dint!i film al său, de vreo lescu şi C. Radovici (care au rector era ofiţerul. .. Mihail Sado-
ciabil de curioşi, sînt proiectate 300 metri, se intitula Cercetaşii girat şi funcţia de regizori) şi veanu), a fost proiectat mai tîrziu
celebrele benzi ale lui Lumiere şi a fost turnat la Curtea de împreună cu operatorii N. Bar- un documentar de lung metraj
care produc o puternică impresie. Argeş. !o acelaşi an (1910), el belian şi francezul Chenier, Leon despre bătălia de la Mărăşeşti.
Deci, la numai cinci luni de la realizează Bucureştii sub zăpadă, Popescu a produs în anii 1913- Era un jurnal complet, de 2 400 m,
„premiera lor mondială", aceste un documentar de 120 m, editat 1914 cîteva filme din care s-au al acestei lupte, realizat de
filme erau prezentate bucureşte­ mai tîrziu la Paris de casa Gau- păstrat doar titlur·ile: Amorul un singur om: C. Ivanovici (care
nilor care, entuziasmaţi, vor mont. Spectatorii puteau admira unei prinţese, Fedora, Oţelul răz­ a fost nu numai operator şi
umple de aici încolo, zi de zi, o panoramă a Bucureştiului sub buni1., Bastatd, Spionul. Alături monteur , ba chiar, la premiera
salonul ziarului. zăpadă, apoi diverse vederi de de Marioara Voiculescu şi C. Ra- filmului, şi proiecţionist!).
Primele „vederi romîneşti" au iarnă pe Calea Victoriei şi bule- dovici, apăreau aici actori de Intre timp mai sosise la Iaşi
fost realizate, se pare, un· an varde, un tramvai cu cai care seamă ai scenei romîneşti ca Tony
George Ercol, reprezentantul lui
mai tîrziu de către operatorul curăţa zăpada, Cişmigiu! cu lacul Bulandra, Gh. Storin, A. Deme- Pathe News; a luat şi el o serie
îngheţat, unde bucureştenii se triad, Romald Bulfinski, Mari- de vederi.
~:!~~1CeJin P~tin iu~~a l:~rl~ înt!lneau să patineze. oara Cinski şi alţii. Cit a durat războiul, C. Ivano-
ziarului „L'Independance Rou- Împreună cu C. Ionescu, Const. „Platoul de filmare " fusese vici a filmat peste 6 OOO de metri,
maine" care publică şi progra- Ivanovici filma cursele de cai amenajat în curtea Teatrului intre care şi reintrarea armatei
mul spectacolului ce avusese loc de la hipodromul Băneasa. Cei Liric: un podium de sc!nduri, romîne în Bucureştiul eliberat de
în salonul redacţiei in, seara din care asistau la alergări erau cu perdele de jur împrejur pentru sub ocupaţia nemţească. Mai
există în arhivă fragmente din
ajun: Bîlciul de la Moşi, Inun- anunţaţi la sfîrşit că „se pot vedea reglarea luminii . Nu se filma
această ediţie specială. Se vede
daţiile de la Galaţi, Terasa Cafe- pe pînză", peste cîteva zile, la cînd bătea vîntul, de aceea
nelei Capşa etc. cinema Venus. podiumul fusese construit în Calea Victoriei , în faţa Cercului
Probabil că în anii următori Militar şi coloana de soldaţi care
În 1913, Const. Ivanovici a curte, unde era mai ferit. Toate defilează în aclamaţiile mulţimii.
au mai fost imprim ate pe peli- filmat Conferinţa de Pace de la accesoriile (decoruri, mobilă, pe- Pentru a obţine materialul con-
culă şi alte vederi, dar ele nu Bucureşti ţinută în sala de mar- rucherie) şi personalul erau îm- sacrat eliberării Capitalei, C. Iva-
s-au păstrat. mură a hotelului .. Bulevard Pa- prumutate de la teatru, iar gene- novici a parcurs întreg traseul
. Prin 1908-1909 activa ca ope- lace". Condiţiile tehnice în care ratorul teatrului alimenta, la coloanei, de la Mogoşoaia pînă
rator C. Ionescu. Împreună cu a lucrat au fost foarte vitrege. nevoie, cu electricitate, cele cî- la Cercul Militar, fugind cu
un alt pasionat al filmului, Lipsa de lumină l-a obli~at să teva arcuri şi lămpi cu mercur aparatul de filmare in spate .
C. Teodorescu, !şi înjghebase un filmeze doar cu şase imagmi pe aduse de la Paris. Toate aceste După terminarea războiului,
laborator propriu unde îşi pre- secundă (în loc de optsprezece), filme au ars în 1916, puţin timp activitatea cinematografică s~a
lucra filmele. Ei au realizat ima- pentru a obţine o exp unere mai înaintea evacuării Capitalei. reluat greu. Slot de semnalat un
ginile despre castelul Peleş, zbo- lungă. Din această cauză, la Începutul războiului a pus scurt metraj artistic, 1ntîlnire la
rul lui Bleriot deasupra hipo- proiecţie , mişcările persoanelor problema organizării unui Servi- Monte Carlo (1919) , în care apă­
dromului de la Băneasa in 1909, au apărut, fireşte, mai sacadate . ciu cinematografic al armatei. reau Lya de Putti, Maria Filotti ,
parăzile şi alte materiale ce se Din păcate, acest important do- El a luat fiinţă însă abia în Ion Manolescu, Gh. Sterin şi
află în păstrarea Arhivei Naţio­ cument istoric nu s-a păstrat, noiembrie 1916, aşa că din prima Mihalesco, şi un film de desen
nale de Filme. tot aşa cum nu s-a mai găsi t parte a campaniei (luptele din animat, Păcali1. în luni!. (1921),
În 1910 îşi începe activitatea nimic din subiectele de actuali- Transilvania şi retra!)erea spre realizat de caricaturistu l Aurel
de operator şi documentarist tăţi pentru jurnalele Casei Pathe Moldova) nu există mmic. Pri- Petrescu.
Constantin Ivanovici care, ală­ filmate de operatoru l Svoboda mul documentar consacrat războ­ Abia în 1923 este început un
turi de N. Barbelian, T. Posman- (venit în ţară prin 1911). iului şi realizat de C. Ivanovici nou film artistic de lung metraj
tir şi V. Gociu, este unul din Interesul trezit de primul film se intitula Refacerea armatei ro- Ţigăncuşa de la iatac. Îşi dădeau
pionierii filmului romînesc . După artistic romînesc, Războiul Inde- mtne în munţii Carpafi. Avea concursu l două case producă­
cum Grigore Brezeanu poate fi pendenţei (1912), şi relativul lui vreo 600 de metri şi înfăţişa toare din Berlin şi Haga (regizor
fiind olandezul Alfred Halm, iar
asistent Jean Mihail), av!nd ca
interpreţi pe Elvira Popescu,
Petre Sturdza, Gr. Mărculescu.
• Dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a tehnicii au adus şi vor aduce şi de acum Activitatea de documentarist
înainte cuvinte noi în limbajul curent. Stereoscopia şi ste„eofcmia nu stnt însă fenomene recente a lui C. Ivanovici marchează în
şi nici invenţii prea noi. 1922 o ediţie specială cu vizita
Faptul că atît organul de percepţie al văzului cit şi cel al auzului stnt dublate - lui Badoglio în Romînia şi un
oamenii au avut de cînd se ştie doi ochi şi două urechi - nu reprezintă o simplă măsură de documentar despre viaţa emi-
prevedere a naturii, ca o rezervă pentru caz de accident, ci constituie tnsuşi fundamentul per- granţilor romîni in Statele Unite
ceperii „în spaţiu" a senzaţiilor vizuale şi auditive. De altfel cuvtntul grec ste„eos-însem- ale Americii. La expoziţia in-
nînd solid, deci un corp ce are o formă şi un volum definit - este utilizat tn mod curent dustriei din Romînia, organizată
ln limbajul contemporan pentru a desemna un fenomen legat de noţiunea de ,·oiam , de spajiu, în 1922 în actualul Parc al Liber-
de relief. tăţii, a fost prevăzut un pavilion
Cuvtntul grec phone (de unde fonograf, microfon , telefon, radiofonie etc.) a intrat de special pentru proiecţii. Pe tot
mult in vocabularul universal. Stereofonia reprezintă deci sunete (voci) fn spaţiu sau, cu un timpul cit a fost deschisă expo-
înţeles mai liber, sunetul fn relief. ziţia, au rulat documentare in-
Să presupunem că ascultăm acum un concert înregistrat pe un disc obişnuit, nestereo- dustriale realizate de acelaşi ne-
fonic sau vizionăm un film sonor obişnuit . Posibilitatea de a localiza sursa sonoră în spaţiu obosit C. Ivanovici. Ele prezentau
nu ne mai poate folosi tn acest caz decît pentru a identifica cel mult locul difuzorului, ceea Reşiţa, industria petrolieră, in-
ce, tn ca,zul cinematografului, este mai mult dezavantajos dectt interesant. Dacă senzaţia de dustria lemnului, fabricile din
profunzime, de distanţă, poate fi oarecum sugerată, în schimb localizarea laterală - dreapta- Timişoara, Uzinele „Vulcan" şi
~~~;;;;;;:sif1~~fu~si:~~ă.a ckl::ul~~c;_alain:~~~!~:ar:u~:f „~~~~~~~t~e~;m:!~:;. ~~~~~fiJ~~~ă k „Lemaître" etc. Erau subiecte se-
parate, unele avind doar 150-
sala de cinematograf s-ar folosi nenumărate difuzoare aşezate oricum în jurul nostru , toate 200 metri, altele ajungînd p!nă
acestea vor reproduce ln fond acelaşi sunet şi astfel, principala calitate a auzului biaural, la 600 metri.
arătată mai sus, este brutal suprimată. Pentru a o putea recnpeta este obligatoriu sistemul Scopul pentru care fuseseră
stereofonic. Acesta comportă reproducerea a minimum două fonograme simultane: una pentru făcute era bineînţeles propagan-
partea dreaptă, cealaltă pentru partea stingă. Simplifictnd puţin problema, am putea pre- distic. Dar dincolo de partea
supune că la înregistrare urechile ascultătorului au fost reprezentate prin două microfoane „atractivă" şi „instructivă", se
ce au condus jUCM'e la cite o fonogramă independentă (nu amestecate ca în cazul fonogramei puteau întrezări condiţiile grele
obişnuite). Reproduse in două difuzoare (sau grupe de difuzoare) amplasate corespunzător la în care lucrau muncitorii din
dreapta şi sttnga, aceste două fonograme ti vor restitui - cel puţin în parte - as cultătorulu i industria noastră, tot aşa cum
dreptul de a auzi normal, drept pe care imperfecţiunea mijloacelor tehnice n u i l-a putut din documentarele Agricultura
satisface timp de clteva decenii. în Romînia (C. Ivanovici) şi
Utilizată ca scop in sine sau ca exhibiţie publicitar-comercială, stereofonia este in pe- Cultura inului în Romînia
ricol de a se discredita . Judicios folosită în scopuri artistice, ea are mari şi incontestabile (T.Posmantir) sint de reţinut ima-
perspective. ginile muncii istovitoare a femei-
In cinematografie mai apare însă şi alt aspect al problemei. lor şi copiilor la cîmp sub supra-
Dacă, pentru ecranul normal , imobilitatea sursei sonore (difuzorul) nu distonează prea vegherea moşierului şi în pre-
supărător cu deplasarea laterală a imaginilor respective, tn cazul ecranului lat nu mai este zenţa vechilului.
acelaşi lucru. Cu ctt este mai mare lărgimea ecranului, cu atît mai pronunţat apare , incazul Faptul că multe din aceste
filmelor nestereofonice, pericolul ca imaginile personajelor să se despa.-ti1. .- în deplasarea lor documentare nu mai există re-
pe ecran - de glasurile lor fidel şi imperturbabil amplasate în dreptul difuzoarelor. De aci prezintă o mare pierdere nu
necesitatea realizării de filme sterecfonice pe trei , patru , şase sau nouă canale, care cores- numai pentru viitorii cercetători
pund la tot atîtea difuzoare sau grupuri de difuzoare distribuite în sala de proiecţie, in funcţie ai cinematografiei romtneşti, dar
de sursa diferitelor sunete: din faţă , din spate, de sus , din dreapta sau stînga şi chiar de .. . jos . şi pentru cei care studiază istoria
Stereofonia se impune deci tot mai mult ca o componentă a artei cinematografice mo- ţării din primele decenii ale seco-
derne. lului nostru.
Dan IONESCU
Marius TEODORESCU
SANDA TOMA $1 ION DICHISEANU ....
1n
~1ăgura
: prezen-
în sala
:ăru i di-
a.ii Sado-
rai tîrziu
: metraj
ărăşeşti .

VI Z ltă
'.? 400m,
lizat de
ici (care
rator şi
>remi era
!).

la
la Iaşi
.ntul lui
I o serie

. l vano-
.e metri,
armatei
ber a t de
ă. Mai S anda Toma a urmat Institutul· - Jean Gabin, Mari Torocsik,
!n primul rind . Am fil-
nte din de teatru (ca şi Dicbiseanu). Apoi IrinaRăcbiţeanu şi George Vraca. mat to Băddranii , Dar-
Se vede a jucat pe scena unui teatru de În ceea ce priveşte pasiunile
::ercului clie şi Celebrul 702.
.aţi care provincie (ca şi Dichiseanu). literare, Sanda Toma ne-a măr­ - Eu, ne spune Di-
nlţimii. Dichiseanu este acum unul turisit dragostea pe care o nutreşte chiseanu, după o apa-
Io! con- riţie în Darclie de care
C. Iva-
dintre talentele reale ale celei pentru versurile lui Arghezi şi
traseul mai tinere generaţii de slujitori pentru cărţile scrise de Creangă, nu sînt pcea mulţumit,
a pină ai teatrului romînesc (ca şi Sanda Caragiale, Hogaş, Sadoveanu şi am filmat sub îndru-
nd cu marea lui Paul Căli­
spate. Toma) şi a debutat cu mult Sebastian .
nescu to Porto-franco ,
boiului, succes în film (iarăşi, ca şi Sanda - Dintre lucrările scriitorilor
că s-a
după care mi s-a încre-
Toma) . tineri...
ialat un dinţat un rol principal
•xire la Unde încep deosebirile? - . .. îmi plac romanele lui în Post-restant. Tocmai
u::e apă­ Prima dragoste a Sandei Toma Titus Popovici. Din literatura cînd mă săturasem să
Floni ,
n şi
e ... teatrul. universală pe Dostoievski, He- interpretez roluri de „li-
: desen - Uitaţi că vă aflaţi la revista mingway şi Dreiser îi citesc cel chele simpatice" mi s-a
1921) , „Cinema"? am intervenit noi, cu mai mult. propus să joc în Tudor
I Aurel rolul unuia dintre cei
o oarecare asprime în glas ... Dicbiseanu:
mai vestiţi căpitani ai
'Put un - Nu, ni s-a răspuns, dar - Am îndrăgit poeziile loi pandurilor: Oarcă . Am
metraj scena !mi dă bucurii mai Bacovia şi proza lui Hemingway.
dădea u pregătit rolul cu migală
roduc ă­ mari, mai profunde . Teatrul, O admiraţie statornică o am şi seriozitate şi aştept
regizor cred eu, solicită capacităţi de pentru mult regretatul Nicolae cu emoţie aprecierea
lm, iar interiorizare sporite, aici apro- Labiş. publicului. Pentru că a venit
rînd ca
opescu , pierea de public se realizează vorba de Titdor, trebuie să vă
Vorbind, în continuare, despre
;nlescu . mai uşor. Teatrul e mai .. . „ne- relaţia teatru-film, Sanda Toma
spun că îmi doresc multe ro-
:ntarist cruţător", te reprezintă cu mai luri to filme istorice tn care
ează în
ne-a spus :
multă precizie, în vreme ce posi- să fie evocate pagini din istoria
v izita - Sînt motive care mă fac să poporului nostru. Nu ştiu de ce,
, şi un bilităţile tehnice ale filmului pot
cred că regizorul de film trebuie folos indu-se de tezaurul litera-
L emi- ascunde defecte (de interpretare,
! Unite să aibă o ptegătire dacă nu supe- turii, scenariştii nu vor să şteargă
desigur), pot să-I deruteze pe
ţ ia in- rioară, cel puţin mai multilate-
spectator. colbu l de aur de pe acele texte
Lnizată
rală <lecit regizorul de teatru. p line de r oma ntism care ne-au
Liber- - Şi eu, iubesc enorm teatrul ,
a.vi lion Acesta poate pune în scenă un lncîntat copilăr ia . în plus, vreau
ne-a spus Dicbiseanu, dar dacă
Pe tot spectacol înarmat cu o justă înţe­ să Ie comunic prietenilor regizori
1 expo- trebuie să aleg, ei bine, marea o al tă dorin ţă a mea : visez un
legere a t extului dramatic şi
u e in- mea dragoste e ... filmul. film ln care să pot . .. cînta. Nu
laşi ne- uzîod de o anume precizie a mij-
:zen tau - Foarte interesant, am inter- vă miraţi , îmi place foarte mult
loacelor artistice ş i fără ca verva
"ă, in- venit noi, aţi formulat o opinie muzica (am apărut - cîndva - -
le din şi fantezia lui să fie mult solici-
care îi va bucura pe protagoniştii într-un spectacol de estradă şi
:.an"' si tate, iar spectacolul poate să i asă
cte se- celei de-a şaptea: arte.
bun. Regizoru l de film trebu ie
nna dintre melodiile ctntate acolo
150- Pentru a-i defini artisticeşte a fost imprimată pe disc de către
i pînă să aibă un plus de spontaneitate,
pe oaspeţii noştri am făcut uz, casa „Am iga" din R.D . G .) .
să fie preocupat pînă la obsesie
aseseră
de data asta, de o altă formulă - Ce trebuie să-l caracterizeze
de ritmul de desfăş urare a acţiu­
pagan- decît cea folosită plnă acum: pe tînărul actor, după. părerea
partea nii , lui nu-i sînt îngăduite dru- dumitale?
în locul unei încercări de a-i
ă", se murile pe căi dinainte bătătorite
caracteriza prin ceea ce socotim - Răspund cu un singur cu-
! grele şi nici m ăc ar cele de mijloc, el
ii din că le este particular, i-am lăsat vîot: Pasiunea l Trebuie să-ţi
1 cum pe tinerii actori să fac ă aceasta , trebuie să cau te cu ardoare ~l. iubeşti meseria, să te preocupe
:ultuYa vorbindu-ne ... despre acei mari Uneori însă, ei n u conving echipa realizarea unor roluri complexe,
ci) şi de f ilmare de intenţiile lor artis-
actori ale căror creaţ ii şi Ie-a u să-ţi stimezi tovarăşii.
~minia
1t ima- luat drept model , şi acei scriitori tice şi nu-i stimule.ază pe inter-
femei-
supra-
1 pre-
pe care îi îndrăgesc mai m ult.
Sanda Toma ne-a spus :
preţ i . • · u e mai puţin adevărat
că mai există modalitatea de a *
Discuţia s-a terminat. O pri-
- Preferinţele mele, în mate- „justifica" - actor fiind - un vire spre cadranul ceasornicului
a ceste rie de film, se îndreaptă spre insucces , prin a -l acuza pe regizor şi un „la revedere" prietenesc.
tă re- Simone Signoret şi Inokenti de a cesta .
:e nu Peste puţine minute , cei doi vor
: tători
Smoktunovski, dintre actorii stră­ - Eşti mulţumită de colabo- fi pe scenă şi-şi vor rosti rolurile
ti, dar ini şi Eugenia Popovici şi George rarea cu filmul? cunoscute cu aceeaşi caldă emo-
istoria Calboreanu dintre cei romîni . - Răspund cu s~nceritate: da I ţie de fiecare seară.
: seco- Dicbiseanu a fost la fel de Fiindcă, aproape indiferent de De fapt, discuţi a continuă . ..
concis:
scenariu , aveam prilejul să învăţ,
!ESCU G. T.
vi1tolio
e
MINUNAT APARAT! ÎL CUMPĂR!

PROIECŢIE ÎN FAMILIA CINEAMATORULUI


ALPINIST.

Vl'l'TORIO DE CA REALIZEAZĂ tN FILMUL MEDICUL ŞI VRACIUL EXVELENTUL POR-


TRET A.L 0-0 YB..l.CI ABLATA..'i CABE STĂPINEŞTE POPULAŢIA UNUI ŢINUT INDEPĂRTAT

f igură impunUoare în arta In 1943, de Sica !şi începe


ecranului, considerat în prima. prodigioasa colaborare cu marele
linie a novatorilor, creator rea- artist Cesare Zavattini, literat,
list şi dibaci meşteşugar, dotat scenarist şi pictor. Despre acest
cu o sensibilitate directă şi cuplu criticul Luigi Chiarini
scrie: „Fără de Sica, Zavattini
expresivitate naturală, Vittorio
riscă să cadă în inte!ectualilim,
de Sica a fost, multă vreme, cel
dar fără Zavattini, de Sica ar
mai fidel exponent al noului
putea să alunece într·un senti-
curent care a revoluţionat cine-
mentalism oarecare. Se poate
matografia italiană după cel de-
spune că unul este dominat de
al doilea război mondial - neo-
o inteligenţă sensibilă, iar celălalt
realismul. El a creat .-- una după
alta - ctteva capodopere incon· de o sensibilitate inteligentă."
PROBABIL SÎNT DOAR FILMĂRI DE PROBĂ! testa.bile: Sciuscia, Miracol la Ho/ii de biciclete, filmul lor
Milano, Hoţii de biciclete, Um- care a făcut cea mai mar~ vtlvă,
(din rel>iata Cnym><t11' W><o g5ecm1.1SaAB) berto D.„ premiat de 6 ori, 1n Italia., la
1N BIGAMUL, DE SICA PARO· 1N GENERALUL DELLA RO· ZlMBETUL PATERN AL LUI IATĂ-L PE VRACI CĂUTlND SĂ
DIAZĂ IMAGINEA AVOCATU· VERE ARTISTUL JOACĂ TRA· DE SICA, PUS 1N VALOARE 1N .TĂMĂ DUIASCĂ" (MEDICUL
LUI DEMAGOG ŞI P,OLTRON. OI-COMEDIA UNUI IMPOSTOR. FILMUL BONJOUR ELEFANT. ŞI VRACIUL).

cesc, de Sica merge mai departe O altă realizare, caracterizată fabula este extrem de liniară
în această privinţă şi cere nepro- printr-un joc actoricesc impeca- fiind aproape neerenţială. De
fesionistulu i o interpretare egală bil (deşi regizorul uzează aproape Sica reuşeşte o secţiune analitică
cu cea a actorului de profesie . El exclusiv de copii) este Sciuscia, a realităţii, foarte profundă şi
pune în principal accentul tot realizată în 1946, înaintea Hoţi­ foarte incisivă. Rafinamentul său
pe expresivitatea naturii ome- kw. Printr-o măiastră dirijare extrem însă tl duce la realizarea
neşti (ca la Eisenstein sau a aparatului de filmat, cadrul unei povestiri aparent neconsis-
Pudovkin), dar o foloseşte şi dispare şi se desfăşoară parcă în tente, greu de asimilat la prima
pentru interpretarea subiectului faţa noastră viaţa însăşi. Dacă vizionare.
propriu-zis. în filmele lui de de obicei pe ecran simţi actorul Cu toate că Umbel'to D a fost
Sica interpretul trebuie să întru- sau regizorul, o secvenţă sau un considerat cel mai bun film al
chipeze un caracter întortocheat, detaliu construit, aici nimic nu anului 1951 şi a primit cea mai
complex. Totuşi, de Sica apelează este viciat, prefabricat, nimic importantă distincţie la Festi-
la neprofesionişti pentru că şi el nu „pare" artă. Şi, poate, în valul filmului din Punta de!
consideră ca esenţială upresivi- acest „nimic nu pare artă" rezidă Este, insuccesul de casă l-a pus
tatea şi nu tehnica actoricească. însăşi genialitatea acestui film. pe regizor într-o mare derută.
„Actorul-spune de Sica -este Fiecare detaliu sau gest este Zavattini tnsuşi l-a părăsit, acu-
indispensabil teatrului, dar nu plin de o semnificaţie gravă. zîndn-1 de estetism şi rafinament
filmului", necontestînd însă prin Nicăieri n-a ajuns de Sica la excesiv. De Sica pleacă în Ame-
aceasta marile creaţii actoriceşti demascarea societăţii capitaliste rica, sperînd să înfăptuiască un
cinematografice. Pentru că, de pînă la gradul în care a făcut-o proiect intitulat Mif'acol pe Rin.
Sica nu poate nega, tn sine, cali- în acest film. Filmul nu este realizat, dar
tatea actorului. El însuşi a fost Vittorio de Sica nu se mai întoarce
şi este actor, în cel mai bun în Italia pentru a produce opere
înţeles al cuvtntului. la valoarea celor dinainte, ci
In filmele sale, de Sica folo- face un compromis turnînd Sta-
seşte nealterată şi ambianţa : zimre Tn-mini cu producătorul
decoru l interior natural, exterio- american Selznick.
rul pe viu. Acestea devin cine- Deoarece a avut în general
matografice doar prin selecţie şi multe insuccese financiare cu
încadratură , ele nu stnt aproape
niciodată reproduse, echipa de
filmare preferă să se deplaseze a. DELLA ROVERE 1N MOMENTUL ARESTlRII
în locurile şi climatul acţiunii.
Astăzi, cînd pelicula a devenit
tTAT ca material tehnic şi mai sensi-
bilă decît atunci , el foloseşte
Cannes, la Locarno, distins cu platoul studioului doar în cazuri
„Oscar"-ul american, cu „Pangli- extreme. Chiar într-un film care
ca albastră" şi alte menţiuni, îmbină elemente de legendă şi

foloseşte mijloacele specificeneo- întîmplări fantastice cu un mediu


realismului: subiect social cu o realist , Mif'acol la Milano, reali-
fabulă simplă, ambianţă natu· zat în 1951 , după romanul lui
rală, interpreţi neprofesionişti, Zavattini „Toto cel bun", inter-
fotografie lipsită de orice arti- preţii rămîn, în marea lor majo-
ficiu .. . ritate, aceiaşi, iar faptele supra-
naturale se filmează tn decorurile
* cele mai cunoscute din Milano.
Dacă în unele filme ale sale Actorii filmează alături de nepro-
Eisenstein ia ca interpreţi nepro- fesionişti, simbolul şi metafora
fesionişti, dar îi conduce pe sălăşluiesc laolaltă foarte bine
nişte coordonate oarecum limi- cu cele mai simple şi mai directe
tate în ce priveşte jocul actori- elemente de viaţă cotidiană.
operele sale, de Sica este nevoit

scoala
să joace ca actor în din ce în ce
mai multe filme, cu deosebire
după 1952 . In PiJ.cat cd eşti o
canalie realizează un excelent
cuplu actoricesc cu Sophia Loren.
In filmul lui Rosselini Generalul
delia Rovere interpretează-cu in-
teligenţă şi sensibilitate -
lichea recuperabilă, construin-
o -
du-şi foarte bine ro lul, mai a~es
tn· prima parte a filmului.
Un timp s-a crezut că de Sica
a renunţat la veleităţile sale de
regizor, ·dar iată că realizează
Ciocciara (cu Sophia Loren în
rolul principal). Poate că opera
cinematografica
sue eza
lui Moravia n-a constituit o
materie . primă preferată de regi-
zor. In iucrările sale cele mai
bune el medita, de obicei, asupra
cotidianului. De aceea, cu toate
că această operă a lui de Sica
are multe scene emoţionante, ea
nu ajunge la valoarea critică şi
la profunzimea cărţii lui Moravia.
Filmul următor_, Judecata su-
premă, care povesteşte istoria
unor oameni îngroziţi de o voce
din neant ce anunţă că sfîrşitul
lumii se.a produce la ora• 6 în
ziua respectivă , . este departe de
a fi ajuns la valoarea capodoperei
Miracol la Milano.

*
Oare se întîmplă şi cu Vittorio
de Sica aşa cum se petrec lucru-
rile cu „furioşii" sau cu cei din
„nouvelle vague"?
Multe declaraţii ale sale stnt
d~ prost augur. De pildă:
- „ .. .După război (zice el)
problemâprincipală era sărăcia .
Acum , această problem ă este
omul cu absoluta sa lipsă de
încredere !n viaţă , indiferenţa De la primele încercăr i m a i Ekman. Dramolete sentimen-
tale, comedioare provinciale, con-
sa faţă de sentimente, lrpsa sa ~~i~!~ (:!;~ut~f~~~~:~ su~ flicte mic-burgheze inundă ecra-
de orgoliu, de demnitate etc . studiourile „Svenska" - dato- nele. Totuşi, o pleiadă întreagă
Valoarea spirituală a vieţii nu rită valorificării peisajulu i va- de cineaşti, cu tendinţe diverse,
l!Jai există. Priviţi tinerii, nu ria:t. pli? de .prospeţime şi a izbutesc să-şi manifeste posibili-
mai au nimic. Nici măcar ambi- enstenţe1 nne1 rodnice trad iţii tăţile, în ciuda difkultăţilor eco-
teatrale şi literare, Suedia ajunge nomice (o Jimbă cu circu laţie
ţie. Sînt goi, goi .. . Şi ştiţi, chiar
tn. scurtă vreme să se i mpună restrînsă, împiedicînd exportul ;
în Italia unde noi îl avem pe ruinarea cîtorva producători). Un
P!l~tr-un s~il definit al produc-
Papa ... ei bine, e acelaşi lucru". ţ1e1 sale cmematografice. E cra- exemplu bun îl oferă Intermezzo
(Răspuns la întrebarea de ce a n izînd o piesă de un laconic (regia Ivar johansson), subtilă
părăsit mediul fi\melor Sciuscia , tragism a dramaturgului islan- analiză psihologică unde talen-
Hoţii de biciclete etc .) d~z . Johan igutjonsson, Victor tul, sinceritatea covtrşitoare a
. Corespunde acest pesimism rea- Sjllstrăm se deplasează în Lapo- debutantei Ingrid Bergman se
n1a, unde realizează tablouri de afirma, alături de marele Gosta
lităţii? r_a mai rămas nimic de
o aa.:.-reră măreţie. R olul princi- E'.kman. De altfel, peste 2 ani,
spus despre Italia? Recentul Ban- p~ . al filmu lui s ău Proscrişii , filmul-refăcut cu Leslie Howard
diţii din Orgosolo al lui de Seta to studiourile engleze - marca
demon s trează contrariul; iată :J~· t~!~:r~rub~~r!iă~~~i începutul carierei internaţionale
cum un elev !şi muştruluieşte de femeia iubită, er a interpret at - a actriţei. Pe aceeaşi linie, se
e~ mare fo'tţă de convingere ş i situează , sub influenţa lui Marcel
maestrul pentru declaraţiile de simţ al nuanţe lor - chiar de Carne, dar într-un stilmaidirect
mai sus, prin propria sa operă. către regi zor. cu căldură umarta., creaţia lui
Nu se mai poa te spune nimic O activitate multi laterală des- Schampl Bauman, care, în Cari-
despre Italia, unde capitalismul făşoară, tn aceeaş i peri oadă, ::'>fau- era _şi Noi doi, vestea apariţia
ritz Sti!Jer. Acesta devine celebru unui t~lent sigur pe ' mijloacele
şi exploatarea fiinţeaz ă din plin, sale: S1gne Hasso (înghiţită şi·
~anspnnind. în imagini de o
unde sînt greve, falimente finan- nguroasă ş1 subtill\ compoziţ i e ea de „Molohul" american.) ,'
ciare, nestabilitate economi că, romanul Comoara lui Arne, de O prezenţă interesantă, mar-
organizatorică? Toţi au crezut că Selm.a LagerlOf. De neuitat este cînd începutul unei renaşteri pro-
ri~nl vizual, tnlănţuirea sim- dusă în 1940, o constituie Alf
demascarea exploatării în M ira- forucă a ep isoadelor , mişcarea Sjoberg, cu expresivitatea sa
col la Milano e doar un început, maselor, coloritul pitoresc .. Con- poetică, dind viaţă celui mai
dar se pare că de Sica s-a oprit ducînd excelent actorii (el a umil şi aparent banal peisaj, cu
la mijlocul drumului. revelat p ublicului pe Greta Gus- o înţelegere umanizată a tradi-
tafsson - Garbo). Stiller evo- ţiilor populare. O operă remarca-
Oare regizorul nu se va mai l uează apoi spre comediile frivole . bilă a acestui cineast complex
întoarce la zilele sale bune? Nu Tocmai această latură a talentu- este . Drumul spre cer (1942),
va urma exemplul elevilor săi lui său îndeamnă Hollywoodul pornmd de la drama tn versuri a
0
de Seta, Ermanno Olmi (cu Il să-l „racoleze" - împreună cu
Greta Garbo şi Lars Hanson ~%J!~;ecfz!fe~~ :it ~~ t~:~
Posto) sau mai recentul Rosi cu - fără însă ca Stiller să mai dea de iluştrii săi înaintaşi: Zbucium
Salvatore Giuliano care atestă o ceva de valoare. (scenariu - Ingmar Bergman ),
nouă înflorire a neorealismului, Incepe, o dată cu filmul sonor, care demască un profesor de
alături de stilul lui Antonioni o eta:pă cenuşie pentru ţara care liceu tiranic, atins de otrava peri-
dăruise ecranului regizori de frun- culoasă a fascismului. Aceeaşi
în A ventura sau Noaptea?
te şi actori remarcabili, printre atitudine deschisă, curajoasă, a
Iulian MIHU care un loc aparte ocupă Gosta luat-o şi Gustav Molander (care

30
a 1-2-4 CADRE DIN N-A DANSAT DEClT O VARĂ, VALOROSUL FILM SUEDEZ AL LUI ARNE MATTSON. l. ULLA .JACOBSON,
INTERPRETA PRINCIPALĂ DIN N-A DANSAT DECÎT O VARĂ 5. OADRU DIN PROSCRIŞII, UNUL DINTRE CELE MAI
INTERESANTE FILl\IE SUEDEZE,REALIZAT lN EPOOA PIONIERATULUI DE VICTOR S.J0STR0M. • BIBI A.NDE1"80N, TlNĂB.A.
ACTRIŢĂ SUEDEZĂ DESCOPERITĂ DE INGMAR BERGMA.N, lN FILMUL VOI FI MAMĂ.

-------------------------....------------------------===================================================--===-=•

-
a

a debutat în 1925) în filmul său pe ecranele romîneşti). El a este frate bun cu profesorul p entru A I şap te lea sigi liu (m1de
L- Cuvfntul, drama poetului-ţăran adus ecranului şi o actriţă de o Unrat); plastica luminii, va lo- ten ebrosul şi chinuitul fundal
ă, danez Kaj Munk, ucis de Gestapo. intensă vibraţi e : Ulia Jacobson. rificarea decorului natural d i n medieval permite o transpunere
~\t:~~i~e~e cf::r:-esi;:J~fi~~să;ol~~ tradiţia înaintaşilor săi suedezi,
Portretul eroinei , cizelat cu o în termen i simbolici a anxietăţii
rară intuiţie, cu notaţie pătrun­ împreună cu cons trucţ i a ef icace, atomice, a capitalismului mo-
daritate cu poporul frate înge- zătoare - anticipează galeria solidă , jocul sigur, concentrat, dern) - Ingmar Bergman a
nuncheat temporar de nazişti , excelentă de portrete feminine - însuşite din experienţa punerii ajuns să aibă part izani la fel
încrederea în ren~terea Panemar- a lui ·Bergman. ln scenă a operelor lui Shakes- de fanati ci pe cit de aprigi slnt
cei libere. Dar fără îndoială că figura cea peare, Moliere, O 'Nei ll, Tenn- detractorii lui (mai ales ln patrie,
Un realism· minuţios carac- mai proeminentă , cu o persona- nessee Williams. unde continuă să-i şocheze pe
terizează filmul lui Hampe Faust- litate foarte puternică, adesea De la imaginile cen uşii, a păsă­ conformişti ).
man Noapte fn port. Cu un regis- contradictorie, este la ora actuală toare , d i n l nchisoarea, P louă „ - ·u sînt ce par a fi, nici ce
tru emotiv bogat, regizorul inter- pentru şcoala naţională suedeză peste dragostea noastră , ptn ă la cred a fi " - această laconică
pretează cu maturitate surprinză­ Ingmar Bergman . Fiu de pastor, confli ctul dintre generaţii , în- const:atare explică !n parte fur-
toare rolul lui Raskolnikov din- cu o excelentă formaţie teatrală, tr-un cli mat de angoasă , d i n tuna de polemici, dar şi fasci-
tr-o interesantă adaptare după Bergman păşeşte ln cea de-a Criză - Bergman şochează , înfă­ naţia pe care o exerc ită opera sa
„Crimă şi pedeapsă". Tot el trece şaptea artă la 27 de a ni , ln cali- ţişlnd o Suedie cu totul deose- prote ică - de la fina analiză
la realismul liric, cu fundal social t a te de scenarist. El devine bită de imaginea standard a dio Aş teptarea femei lor, la spiri-
bine conturat în VYăjitoarea (re- Curînd un u Om de cinema" com- prosperităţii sterilizate, de para- tual ismul ardent din Chipul şi
luată de cineaştii francezi în p let, afirmtnd , cu tota l ă încre- disul confortului inert: şomeri ironia cu scinteieri îllgheţate
1955, tn interpretarea Marinei dere posibilităţile nelimitate ale fără adăpost , tineri în vinşi de din Surîsurile unei nopţi de vară.
Vlady) şi la filmul, denotînd obiectivului : „ - -u mă pot împie- presiunea burgheziei f ăţarnice şi Dar, dinco lo de elementele negre,
îndrăzneala socială şi accente neo- dica să cred că manevrez un anchilozate , cartiere sor dide . „ fluturarea implacabilă a aripii
realiste, Cind infloresc pajiştile. instrument attt de rafinat, incit Dar chiar din această perioadă destinului , transpare - în ceea
!n configuraţia acestei noi ne va fi p osibil să luminăm cu el eroina din Plouă peste dYagostea ce are mai stringent şi caracteris-
generaţii postbelice, un loc aparte sufletul omenesc cu o lumină noastră , Sally, exprima o stoică tic Bergman, convingerea că for-
tl ocupă şi fiul lui Gosta Ekman, infinit mai vie ; să ti dezvăluim încredere în solidaritarea umană , ţa vitală , dorinţa de a stabili o
Hasse Ekman. Ironia rece, subti- şi mai brutal adincimile şi să în ciuda scăderilor şi tnfrtngerilor ordine în haosul aparent din jurul
litateâ concentrată, viziunea mo- integrăm în cuno~terea noastră omului: „Nu poţi rămine singur omului, poate triumfa. Marta , din
dernă din MaYş !n lună, prospe- noi domenii a le realităţii ." - altminteri eşti ca i un mon" „. Aşteptarea femeilor (la noi vizio-
ţimea tinerească din Fala cu Sub semnul acesta, al căutării Treptat, Bergman i decan- nat cu titlul Voi fi mamă) işi
zambile, simbolismul din Pisica neobosite de noi căi spre densi- îeaU e emente lc rilisnce, se mărturi seşte acest crez : „Pînă Ia
albit - mărturisesc o polivalenţă tate şi adevăr p sihologic, se deuşead de ceea ce pot:ea să urmă, fiecare duce existenţa pe
de-a lungul căreia se păstrează desfăşoară întreaga creaţie a lui rămlnă tocărcătură de detalii, de care s-a hotărtt să o urmeze" .
acel~i stil sobru. Bergman , în a l cărui repertoriu simboluri adesea ceţaase, de ba- Polifonică, permiţînd căutări
O precizie de documentar atin- tematic interv in ca nişte laitmo- roc - care se între zăresc, cel adesea rodnice, şcoala cinemato-
ge I var J ohansson în opera sa tive: -goana după o certitudine, mul , în p lanul doi. EI îşi for- grafică suedeză, în ciuda faptu-
de un solid ·r ealism Pddurîle - căutarea fericirii , ciocnirea din- mează o excelentă ec hipă de ac- lui că trăsăturile foarte personale
moşten·iYea no&St1'd, cărei acţiune tre generaţii, etapele attt de tori, ~ mijlocul cărora strălu ­ au singularizat-o şi nu i-au adus
se desfăşoară în jur unei uzine distincte ale iubirii lir ic-roman- cesc B uger ~almsten, May-Britt pînă acum <lecit un singur mare
de sulfaţi din regiunea Malmo. tice, patetic-senzuale, maturita- ilson , Har1ett Anderson Bibi premiu la întrecerile internaţio­
Împotriva puritanismului fana- tea împlinită, lucidă. într-o sin- Anderson - şi adoptă o ~iziune nale (D omnişoara Julia, de Sjo-
tic şi rigid se ridică Arne Matt- teză , Ia primul contact surprinză­ patetică despre ~ lum~ patetică, berg, Cannes 1951), s-a manifes-
son, car.e şi-a înscris numele în toare, cmeastul asimilează influ- zbătindu-se să-ş1 defm e ască şi tat viguros şi promite încă să
istoria fi!lmului suedez cu N-a enţa „filonului negru" francez să-şi depăşească limitele. mai dea un aport valoros şi deo-
dansat dec!t o vară, cel mai mare (Carne, Renoir, Sartre din Huis- Remarcat abia în 1952 la sebit de original , ale cărui domi-
succes internaţional al cinema- clos) , elemente din stilul - lui Bienala de Ia Veneţia, cu focuri nante sint sinceritatea, simplita-
tografiei scandinave (prezentat von Sternberg (personajul central de vaYă, distins cu Premiul special tea, sentimentul naturii, lirismul.
tn 30 de ţări şi rulat multă vreme din Noaptea saltimbanciloY care al juriului de Ia Cannes m 1957, Eugen M.ARIAH

31
LAINCEPUT DE DRUM

care Arhiva Naţională de Filme le puM


Cinecluburile şi cercurile de prieteni ai
filmului, al căror număr este în creştere, la dispoziţie cineamatorilor.
confirmă (dacă mai era nevoie) interesul
STUDENŢII CINECLUBIŞTI DIN TIMIŞOARA AU
....
pe care-l suscită azi cea de-a şaptea artă. SURPRINS UN CADRU FRUMOS lNTR-UNUL DIN Spre exemplificarea tendinţelor sesi-
Neexistînd (abia de curînd a luat DOCUMENTARELE LOR - „FATA CU PISICA". zate mai sus am ales tînărul cineclub de
fiinţă secţia cinecluburi din cadrul Aso- la Casa de cultură a studenţilor din Ti-
ciaţiei Cineaştilor) o îndrumare profe- mişoara. Data începerii activităţii sale
sională temeinică, cele mai multe cine- este destul de recentă: 15 martie 1963.
cluburi şi-au început activitatea sub Cineclubul studenţilor timişoreni a
semnul întîmplătorului. La entuziasmul pornit la lucru cu un statut în general
iubitorilor de film care &e încadrau în- bine chibzuit. El îşi propune două sarcini
tr-un cineclub nu se adăuga absolut principale: una instructiv-educativă
necesara orientare de specialitate. Este (larga participare a studenţilor la expuneri
unul din factorii care explică de ce în pe teme de cultură cinematografică),
cîteva din cinecluburile cu tradiţie (amin- alta creatoare (popularizarea centrului
team într-unul din numerele noastre universitar Timişoara, prin scurt metra-
trecute de cineclubul „16 Februarie 1933" jele proprii).
din Timişoara) cultura cinematografică Din păcate, în practica cineclubului
aflat la început de drum şi-a făcut loc
făcută la proporţii de masă trece pe
destul de sporadic prima şi cea mai im-
planul al doilea.
portantă sarcină pentru care a fost în-
Este firesc ca mulţi dintre membrii
fiinţat - educaţia cinematografică a pu-
cinecluburilor să tindă să devină ci nea ma -
blicului studenţesc. Conducerea cineclu-
tori. Numai că dorinţa nu se poate realiza bului nu a stabilit cea mai eficientă legă­
pe deplin decît atunci cînd cei care vor tură cu Arhiva Naţională de Filme (de
să facă film cunosc, măcar în esenţă,
altfel, nici Intreprinderea cinematogra-
istoria şi estetica celei de-a şaptea arte. fică regională nu a răspuns totdeauna
Este cert că orice lectură de specialitate solicitărilor cineclubului studenţesc).
(din păcate şi numărul lucrărilor de film Există intenţia de a organiza (începînd
traduse în romîneşte este foarte redus} din toamnă ) „seri ale prietenilor filmu-
nu poate înlocui totuşi vizionarea capo- lui", cu o largă participare studenţească.
doperelor cinematografice universale pe Pentru ca aceste seri să-şi atingă scopul
credem că ar fi bine să se ia încă de pe
acum legătura cu ACIN-ul şi Consiliul
pentru ră pîndirea cunoştinţelor cultu-
ral-ştiinţifice, în ceea ce priveşte asi-
gurarea unor conferenţiari competenţi
şi a furnizării materialului documentar.

*
Din creaţia cineclubului am văzut .
cîteva scurt metraje, unele aflate încă
La sediul Asociaţiei Ci neaştilor din R.P. Romînă (Bulevardul 6 Martie nr . 65) în faza de montaj . Deocamdată despre
a avut loc recent prima şe dinţă de lucru a secţiei cinecluburi. Au participat, precizarea unui stil al producţiilor cine-
alături de conducătorul secţiei (regizorul Lucian Bratu) şi adjuncţii săi (regizorii Geo ai- clubului, nu poate fi vorba. Studenţii
caută să filmeze cît mai firesc (şi
zescu şi Mircea Popescu), alţi creatori de la studiourile „Bucureşti" şi „Sahia" , precum şi uneori reuşesc), fără a avea însă o viziune
critici de film. de ansamblu, o concepţie clară asupra
filmului. Cineclubiştii au de învins încă
S-a luat în discuţie un proiect de statut cu aplicare la toate cinecluburile din ţară .
destule naivităţi pe c e le scot la iveală
S-a stabilit ca cinecluburile să trimită, la sediul Asociaţiei Cineaştilor, scurte infor- primele lor filme (C ica în imagini a
mări despre activitatea lor de pînă acum, -în vederea organizării la Bucureşti a unei consfă­ unui me.ci de fotbal, secvenţe din vacanţă
şi din centrul universitar Timişoara etc.).
tuiri pe ţară. Şi acest lucru va fi posibil, în primul
rînd, prin temeinica asimilare a valorilor
cinematografiei mondiale şi, apoi, prin-
tr-o îndelungă experienţă practică în-
drumată de· specialişti.
Al. R.
1
Noi filme franceze
lN REGIA CUNOSOO'J 'ULUI
R}~GIZOR FRANCEZ RENE
CLEMENT(REALIZATOUUL
FILMULUI GE RVAISE, A·
PREOIAT UE PUBLICUL
NOSTRU), SIMONE SIGNO-
RET APARE ALĂTURI DE
ST UAR'r WlllTMAN 1N
ZIUA ŞI ORA. FILMUL
ESTE INSPIRAT DIN LUPTA
PATRIOŢILOR FRANCEZI
DUSĂ lMPOTRIVA OCU·
PANŢILOR IDTLERIŞTI.

z
CEL MAI RECENT FILM AL
LUI JE~... GABIN SE NU·
MEŞTE GENTLEMANUL
DIN E P S OM lN CARE MA·
RELE ACTOR FRANIJEZ
JOACĂ ROLUL UNUI BĂ·
TR1N OFIŢER J~ RETRA·
GERE, PASIONAT AL
CURSELOR DE CAI.

DI N PRlCL'A U.IBI FE·


ME I E TE TITLUL FILlff -
LUI A CĂRUI FOTOGRA -
FIE O PREZR.'\TĂM I DIN
OARE PRIVE TE, PUŢIN
DEZAMĂGITĂ, IJUNOSCUTA
ACTRIŢĂ MARIE LAFORET.

4
JEAN-CLA U DE BRlALY l
SOPIDE DA MIE R JOA CĂ
lMPRE ONĂ IN CARAlfBO-
L AJ. E ST E O COllEDU: ••l
LA FRANCAI 'E" CARE r-
NEŞTE U MOR U. XEGRl.
BRITANIC CU RITlft:L tt-
NEBUNITOR AL VECHILOR
C OMEDII AMERICA5E.

Uli l!INJ C JLE Dl AVRA Y


EST t} l "MELE NOt"'LU
F I L M P R A. CF..Z DDI CAR
R t}PROD t:CElf ACKA A
izut IM A OIN E DE O DELICATl
lncă D 10 I E .
spre
~e-
1D ţii
(şi
illDe
lpra
ln că
ială
6
FOTOGRAFIE Dl.X PILYl L
Li a F R~ CEZ YAC A. ;Ţ.\ lN
1Dţ ă PORT UGAL I A .
c .).
nul
ilor • CINEMA reviată lunară de cultură clnematagraflcă editată de Comitetul de Stat
in- pentru Cultură ,1 Artă. • Redactor-fef: Ioan Grigorescu. Macheta : Vlad Mu,atescu
• Redacţia fi admlnlllraţla: Bucure,tl, Bulevardul 6 Martie nr. 65 • Abonamentele
in- .e fac la toate oficiile po,tale din ţară, la factorii poftali fi difuz:orll voluntar i
din intreprinderi fi ln1tlluţll. • Tiparul executat la Combinatul Poligrafic ~Casa
. R. Scîntell" - Bucureftl • Exemplarul S lei •

41 . 011 I
- SANDA TOMA, „fata in albastru", din filmul Celebrul 702
COPERTELE NOASTRE: (Foto: DAN GRIGORESCU)
IV - JEAN MARAIS: „Un salut prietenesc revistei CINEMA"
(Foto: UNIFRANCE FILM)