Sunteți pe pagina 1din 36

CINEMA 63 colocviu cu MIHNEA GHEORGHIU, PAUL CORNEA şi FEDERICO FELLINI

în paginile 14-15
Un nou film romînesc : VÎRSTA PRIMEJDIOASĂ in paginile 2.3

Profiluri

-
a„.„„ ~?
""""'~
maclnematogr1tlci
I ntrat în tradiţia staţiunilor de odihnă,
Festivalu l filmului romînesc a stîrnit în
această vară un interes deosebit în rîndurile
oamenilor muncii aflaţi în concediu şi printre
turiştii străini care şi-au petrecut vacanţa
pe litoral sau în alte regiuni ale ţării.
În fruntea selecţiei s-a situat filmul Godin,
co producţia romîno-franceză, distinsă după
c um se ştie cu două premii la Festivalul de la
Cannes de astă-primăvară. Au mai fost pre-
zentate filmele Cerul n-are grat1i şi Vacanţă
la mare.
Prelungit pînă la sfirşitul lui august, fes-
tivalul s-a deschis la I iulie , printr-un spec-
tacol de gală organizat în sala noului şi mo-
dernu lui cinematograf constănţean, „Repu-
bl ica" . La festivitate, alături de Mihnea Gheor-
ghiu, preşedintele Consiliului Cinematogra-
fiei, a u fost prezenţi Alexandru Platon, in-
terpretu l lui Codin, Anda Caropol şi Vasile
Ichim, protagoniştii filmului Cerul n-are
gratii, precum şi Melania C!rje, interpreta
unui rol din Vacanţă la mare.
Oe legaţii ale cineaştilor noştri au însoţit
de asemenea filmele prezentate în staţiunile
de pe Valea Prahovei, Valea Oltului etc.

l ' Ol'UODUCŢIA RO-


MlNO-k'RANCEZĂ CO-
DIN S-A PLASAT lN
~'RUNTEA SELECŢIEI.

TN STATIUNILE DE ODIHNĂ

festivalul fii r

ION FINTEŞTEAN~
lNTR-0 SCENĂ DIN
Y<\CANŢĂ LA MARE .
tudioul „Bucureşti" şi-a creat o prindă tocmai ce şi-au propus: portretizarea
bună obişnuinţă prin ritmicitatea autentică a unui colectiv de muncitori din
prezentării tn premieră a filmelor zilele noastre care să acţioneze tn virtutea
originale. unei etici evoluate, comuniste.
Intre octombrie 1962 şi iulie 1963 au fost Simplificarea realităţii, substituirea unor
prezentate tn premieră nu mai puţin de conflicte reale ale zilelor noastre ev scheme
11 filme noi. lată-le, cronologic: Celebl'ul 102, confecţionate tn care scenariştii tncea.rcă să
Vară romantică, Omul de ltngă tine, Sub „potrivească" conflicte inventa.te sau d~p~­
cu;1>ola albastră, Partea ta de vină, Lupeni 29, şite nu poate duce la un rezultat artistic
Cinci oameni la drum, Vacanţă la mare, A pozitiv. Din păcate, lucrul s-a. tntimpla.t cu
fost prietenul meu, Cerul n-are gratii, Lumină sin~! scenariu. (scris, de altfel, d;e d?i ţn­
de iulie. Inegale valoric, aceste unsprezece zestra.ţi prozatori: Fănuş Neagu şi Vintilă
filme ale Studioului „Bucureşti" fixează un Ornaru) inspirat din viaţa satului contempo-
stadiu anume tn evoluţia cinematografiei ran: Lumină de iulie (regia Gh. Nagy).
naţionale. Realizatorii n-a.u fost preocupaţi, tn princi-
Evocarea emoţionantă a luptei comunişti­ pal, de problematica morală a. ţărănimii co-
lor şi proletariatului minier din Valea Jiului, lectiviste. Locul conflictului tntre caractere,
filmul lui Mircea Drăgan, Lupeni 29 (reali- pentru a. defini lupta dintre nou şi rămăşiţele
zat după scenariul semnat de Nicolae Ţie, Eu- vechiului tn mentalitatea. oamenilor, este
gen Mandric, Mircea Drăgan), constituie, fără luat de un conflict „zootehnic". Oamenii stnt
tndoială, evenimentul artistic al stagiunii. tnlocuiţi cu scheme, iar dezbaterea. de idei
Cinematografia noastră socialistă s-a tmbo- este substituită prin discuţii pseudospecia.li-
găţit cu o operă de artă profund realistă,
zate care nu pot, prin forţa lucrurilor, să dea
capabilă să stabilească acea comuniune sufle- adevărata şi justa măsură a. problemelor
tească cu spectatorii pe care numai adevărata reale din viaţa satului contemporan. (Lăsăm
creaţie o poate realiza. Intr-un interviu care la. o parte faptul că tnsăşi problematica. fil-
a premers premiera, regizorul făcea o pre- mului este depăşită, plasată arbitrar tn ca-
ţioasă remarcă, foarte caracteristică de altfel
drul unor gospodării colective evoluate: 1n
filmului său: „Cred că fără emoţie artistică, nici o gospodărie nu mai persistă astăzi falsa
fără ca spectatorul să iubească, să sufere şi

DE LA
dilemă tntre oportunitatea creşterii cailor sau
să se emoţioneze profund de soarta eroilor
bovinelor.)
noştri nu ne-am fi tndeplinit sarcina de mare
cinste de a arăta generaţiilor de azi sensurile Ignorarea realităţii anulează valoarea de
luptei şi ale jertfei eroilor căzuţi la Lupeni ansamblu a unor filme concepute 1n limitele
1n 1929". genurilor a.şa-zis uşoare. Vacanţă la mare in-
tenţiona. să fie un film uşor, vesel, care să
Capacitatea aceasta de a c11ea caractere
puternice, viabile, este o condiţie indispen- valorifice tntr-un context spumos, tineresc,
RO- frumuseţile naturale sau făurite de om a.le
sabilă pentru obţinerea unui film calitativ
CO-
superior. Spectatorii au apreciat şi alte ct: litoralului nostru. Filmul a. abundat tnsă tn
lT lN greşeli flagrante de logică şi de construcţie

OVARA
CŢIEI. teva filme ale anului cinematografic, tocmai
cinematografică (tn limitele genului presta-
pentru că au reuşit să angreneze tn conflict
personalităţi umane. complexe •. cu ? via~ bilit), datora.te tn primul rtnd tratării super-
interioară bogată. Chipul comuntstulm Matei, ficiale a datelor realităţii pe ecran (vezi
attt de firesc integrat tn ansamblul vieţii ridicolul cu care e aureolată pra.etica tn
noastre socialiste, attt de uman şi apropiat producţie a fetelor, vezi a.tttea şi atttea ele-
de semenii săi, participant activ la făurirea mente a.le subiectului şi cadre din film fără
fericirii celor din jur, contribuie tn A fost corespondenţe tn realitate, „comanda.te" de
prietenul meu (scenariul D. Carabăţ ~i Mircea realizatori tn contradicţie cu modul autentic

LA
Mohor - regia Andrei Blaier) la evidenţie­ tn care tineretul nostru tşi petrece vacanţele
rea pregnantă a ideii de bază a filmului: Şi pe litoral) .
Mihai Brad tlnărul moţ din Pat'lea ta de vină, In majoritatea. cazurilor amintite, defi-
care se for~ează în procesul muncii pe unul cienţele pornesc de la. conţinutul de idei al
din marile noastre şantiere, are mult adevăr filmelor . Un film - de oarecare interes şi cu
de viaţă, un incontestabil firesc şi o moti- rea.le calităţi - cum este Celebrul 102 (rea-
vare lăuntrică care-l impun tn centrul fil- lizat după scenariul lui Al. Miroda.n) demon-
mului ca un personaj complex, capabil să strează că, la rtndul ei, insuficienta valorifi-
sintetizeze o evoluţie caracteristică zilelor ca.re pe ecran a. specificului cinematografic

ALTA
noastre. De aceea, filmul lui Mircea Mureşan poate slăbi structura unei investigaţii de
(după scenariul lui P. Sălcudeanu şi Francisc tipul celei tntreprinse de regizorul Mihai
Munteanu) trăieşte prin veridicitate. De Iacob. In mod evident, filmul tn discuţie
aceea, scăderile de construcţie ale filmului nu şi-a propus să fie teatru filmat. Şi totuşi
(urmărirea unor fire pur spectaculare ale secvenţe tntregi stnt concepute şi glndite
acţiunii, exterioare conflictului central), ca cenic, şi nu 1n spirit cinematografic.
şi inserţiile melodramatice din A t Cele mai multe din filmele amintite mai
tenul meu, trec pe planul al doil • sus a.u calităţi tnsemna.te, denottnd din par:
tonul montărilor respective. tea realizatorilor posibilităţi şi resurse ma.i
Recapitultnd, lmpreună cu pecta u. fi • mari dectt cele concretizate 1n a.ceste creaţii
mele prezentate 1n premieră tnceplnd d ' ale lor. De pildă tn Ce,-ul n-at'e gyatii (filmu~
toamna trecută, avem prilejul să coasta lui Francisc Munteanu, care păcătuieşte şi
un fapt tmbucurător: centrul de greutate ~1 el prin simplificare excesivă, prin a.batere
producţiei naţionale a fost axat pe scenaru de la unele date ale realităţii) există bune
inspirate din imediata actualitate .. Reuşesc mente artistice, pe care disputa. de idei
tnsă, filmele să vorbească spectatorilor de la arU-politică le prilejuieşte de-a. lungul ~c­
!nălţimea epocii noastre? Nu tntru totul. ţ1unii; chiar un film neizbutit ca. Lum~nă
Adesea, intenţii meritorii stnt apr_oape an~­
late prin soluţii confuze, confecţionate , h-
u iulie a.re, tn afara. unor calităţi de rephf?ă
vie, nealterate de vicisitudinile unui scenariu
vreşti, In Omul de ltngă tine (scenariul Paul schematic, calităţi certe ale imaginii (opera-
Everac, regia Horea Popescu) punctul de tor: Ovidiu Gologan). Cronicile au menţio­
pornire conţine o idee a epocii noastre: tn- nat ampiu, la timpul res_Pectiv, toate :iceste
cercarea de a defini profilul moral al omului calităţi. şi avem certitudinea. existenţe~. unor
contemporan, atitudinea sa nouă faţl,t de creatori talentaţi care pot face, 1n vuto~~
muncă, dragoste şi viaţă 1n general . nsl apropiat, dovada. plenară a. unor tnsuş1n
evoluţia celor doi eroi centrali, ingi~I artistice superioare.
Popescu şi soţia sa Corina, e_ste urmlnU Studioul cinematografic „Bucureşti'.' are
şi soluţionată de scenarist tn acţ1un1 necarac- tndatoriri importante faţă de spectatori. Sta-
teristice, banale, subsidiare, lipsite de fiorul giunea tn pragul căreia stntem (şi care va
emoţional a.I trăirii autentice. Aceeaşi defi- prilejui prezentarea coproducţiei ro~tno­
fra.nceze Godin, premiera filmuiui istoric de
~i~ă o~':n,!rnt!ed;:~. şi re!'ii!a.f rrea7il.ih!tl amplă desfăşw:are epică tnchinat figurii lu-
Bucur şi Gabriel Ba.rta. In loc să dea naş­ minoase a. lui Tudor Vladimirescu) se anunţă
tere unor caractere puternice, demonstraţi"'.«'. de pe acum ca. fiind prestigioasă şi calitativ
prin tnsuşi conţinutul lor uman, scenariştu superioară. O aşteptăm cu interes şi nerăb­
creionează 1n fugă ctteva schiţe mai r1:1ulţ dare, cu tncredere, alături de milioanele de
sau mai puţin distincte de tipuri, cu _acţiuni spectatori.
ma.i mult sau mai puţin motivate şi argu-
mentate artistic, nereuşind, tn fond, să sur- Cilln CĂLIMAN
o MARTUR IE

ai tntti, tradiţionala reco- terpretat de Ştefan C1u u, e1 calităţi actori~ti, reu-


M mandare:
Titlul filmului: Vfrstă pri-
este o inimă generoasă. un om de
o căldură sufletească deo ebită,
modest, şi de o cuceritoare bo- 1
~lrs;!i!:::/,iiă. ţ~n~~
are numai 20 de ani. Ctnd
me~~~~:.1~ 1 şi regia: Francisc nomie. El îl primeşte tn echipa 1 I s-a prezentat la exame-
Munteanu. sa pe Mihai întrezărind, primul, n I de admitere la Institutul de
Ima~inea : Gore Ionescu.' tn privirile tînărului, o lumină teatru d10 Ttrgu- ureş, micuţa
Muzica: Temistocle Popa. adevărată. Conflictul o dată de- oddeand a a~-at urpriza să- l
Montaj: Elena Paşca. clanşat, prin reacţia neaşteptată a;:tnJ! mtele juriului
Decor: Giulio Tincu. a meşterului, la aflarea veştii 1
În rolurile principale: că Ana, fiica lui, şi Mihai se I l-ai trecut. Bra-
Ana: Ana Szeles, studentă tn iubesc, aceste trei personaje par- 1 prea mică tncă.
anul III la Institutul de teatru curg un drum complicat spre în- şi prezintă-te din
din Ttrgu-Mureş. ţelegere. Nesigur la început , pe 1. peste un an. In loc
Mihai: Barbu Baranga, proas- rînd, violent ori împăcat, pe par- e străzile orădene , aş­
păt absolvent al Institutului de curs, bătrînul meşter sfîrşeşte ca lunile să treacă, ori
teatru din Bucureşti, actor la prin a-şi cunoaşte nu numai ln- ce" tn faţa oglinzii un
Teatrul de stat (secţia romtnă) văţăcelul într-ale zidăriei (Mihai), repertoriu universal , cum
din Ttrgu-Mureş. dar şi fiica, pe Ana . Iubirea celor fac multe aspirante la gloria
Meşterul Bălan: Ştefan Ciubo- doi nu e proiectată pe decorur i sune1. Ana a hotărtt să mun-
tăraşu, artist emerit. romantice. cească şi - tn consecinţă - s-a
Inginerul şef: Septimiu Sever, Este evident faptul că autorii anga1at la Fabrica „Ha1a Lif 1 w.
artist emerit. Vtrstei primejdioase şi-au dorit Fără să-şi dea aere de „ mică
Crişan: Costel Constantinescu. stăruitor un film de dragoste. vedetă", îndrăgostită cu pasiune
Mama: Sandina Stan, artistă Sintetizînd, Francisc Munteanu de film, Ana e ln acelaşi timp
emerită afirmă: „Filmul acesta care mi-e o excelentă studentă. (Arhstul
Guţă : Dem. Rădulescu. de pe acum cel mai drag din cite poporului, Kovacs Gyorgy, rec-
Subiectul Vfrs~ prinuj- am lucrat, ,îşi propune să fie - tor al Institutului, o preţuieşte
dioase, schiţat tn cuprinsul in- să nu mă acuzaţi de lipsă de mo- foarte mult.)
terviului pe care ni l-a acordat destie - un mare poem de dra- Cu o echipă tlnără şi entuzias-
regizorul filmului Francisc Mun~ goste, dar o dragoste nouă, o dra- tă, acest film poate deveni ceea
teanu - şi pe care U puteţi citi goste tn 1963 .. ." ce îşi doresc realizatoru l 1 o
în pagina din dreapta - nu vi-l Unul dintre meritele incontes- evocare contemporană 1 ln ace-
vom repovesti. Vom st.\rui numai tabile ale lui Francisc Munteanu laşi timp introspectl a timpu-
prin a spune că, anticiptnd, el este tndră.zneala de a promova lui nostru .
va fi o oglindă a realitlţii, o tn roluri cheie actori tineri, a- Deşi nici gre tAţî
încercare de a zugrăvi aspecte flaţi abia tn pragul carierei lor, sit, aproape
ale bogatului univers moral care tndrăzneală nu lipsită de riscuri . secvenţele h 1
U caracterizează pe omul con- Slntem însă convinşi că - de un şan ier d
temporan. Evoluţia personaje- data asta cel puţin - regizorul herul 1
lor centrale, Ana şi Mihai, este nu -a înşelat. Ana z4!les, dupi • f
debutul facilitat de f fa-
~::~tit ~~d~~~~~~eş!~f~Ît~ cila r..ea>1td 14 " ln
cu abilitate. Meşterul Bălan, in- n-a izbutit s1 ne

2
E CONTEMPORANA
1
„MI-AM DORIT UN FILM
DE AOTUALITATE, IN OARE
SĂ APARĂ, CA DECOR NATU-
RAL, BUCUREŞTIUL ŞI lN
CARE EROII SĂ SEMENE CU
OAMENII JN MIJLOCUL CĂ­
••
li III
••••••
De vorbă

RORA TRĂIM".

ŞI
2 ANA MIHAI, PER•
SONAJE GENERICE, INTER-
PRETATE IN CERUL N-ARE
GRATII DE ANDA CAROPOL
ŞI VASILE ICHIM •• • SlNT lN-
cu Francisc Munteanu

3 TRUCHII'ATE IN NOUL FILM


AL LUI FRANCISC MUNTEANU
DE ANA SZ€LES ŞI BARBU
DARANGA.
În urmă cu cîţiva ani, un reporter care
tl intervievase pe Francisc Munteanu măr­
turisea, ln încheiere, că nu-l mai sîcîie
~~x~~~~~lr~~~f~~t;u~!~~~! ~!r:~1i~~~
SANDINA STAN ŞI ŞTE­ c·are scrie".
FAN CIUJlOTĂRAŞU JN RO-
LURILE PĂRINŢILOR. Mai tîrziu, după un număr impresionant
de nuvele şi romane, Francisc Munteanu
EVOLUŢIA PERSONAJE-
s-a arătat atras de miracolele şi frumuseţile
LOR CENTRALE ESTE URMĂ­
celei de-a şaptea arte.
RITĂ CU PASIUNE ŞI DISORE- - Am scris, singur sau ln colaborare,
ŢIE. scenariile filmelor Mingea, FuYtuna, Va-
lurile DunlSrii, Soldaţi jlSră unifoYmlS,
ŞTEFAN CIUBOTĂRAŞU
Cerul n-are gratii, Paytea ta de vinlS şi
(MEŞTERUL BĂLAN) ŞI DEAI. VtrstlS PYimejdioaslS. După ce am făcut
RĂDULESCU (GUŢĂ) INTR-UN asistenţă de regie la filmul lui Ciulei
DECOR NATURAL. Valurile DunlSrii, m-am încumetat să-mi
realizez singur scenariile. Lucru pe care
• MI-AM PROPUS SĂ REA- l-am încercat în Soldaţi flSr/I. uniform(! şi
LIZEZ PE PELICULĂ UN POEM
CeYul n-are gyatii .
AL BUCURE ŞTIULUI". - Cum aţi ajuns la„. Vfrsta primej-
dioasll.?
- Titlul, vă rog să notaţi, e provizoriu.

•• Cînd voi găsi unul care să exprime mai


bine ideea filmului, li voi schimba. In
primele mele filme, acţiunea se desfăşura
ln trecut. Mi-am dorit un. film de actuali-
tate, ln care să apară, ca decor natural,

• Bucureştiul şi în care eroii să semene cu
oamenii în mijlocul cărora trăim. Filmul

• •••
istoriseşte situaţiile prin care trece un
tînăr (căruia un accident de circulaţie i-a
adus cîteva luni de închisoare) şi care
lncepe să lucreze pe un şantier. Nu e atît


blC'C, să zicem după o noapte de un proces de redresare morală - datele
odihnă, nu mai putea fi conti-
~:rai!~~~e~Yr!e(!~~ăd~ce;:J:s;;p~;ir:)nu;

•••
nua.t fiindcă, în acest scurt răs­
timp se ridicase un nou etaj, lumii, a oamenilor. Pe şantier, t!nărul
al ~'I-lea, şi această modificare nostru lnttlneşte oameni deosebiţi şi con-
tactul cu ei îi grăbeşte deplina maturi-
de cadru ar fi dat mult de furcă zare. Tot aici, el înt!lneşte iubirea. Ana„ .
tehnicienilor filmului. De alt- -Cine e Ana?
fel, în aceste scene nu există - Fata de care se îndrăgosteşte Mihai,

••••
clasica figuraţie. Muncitorii care eroul filmului.
apar pe ecran sînt chiar construc- - Cum se numeau eroii din CeYul n-are
gratii! ·
torii„. peisajului.
- Ana şi Mihai I Nu e nevoie să luăm
Elementele de decor, începtnd toate filmele la rînd. In toate filmele
de la schele şi macarale p!nă la pentru care am scris scenarii, eroii - de

•••
panourile de onoare şi lozincile
cu angajamente privind durata c~i~!t'fn~u~~{v~~cln~r~e s~~:tsi~:i~
construcţiei, sînt cele reale. In
nu el personajele pe care le îndrăgesc cel ·
&1 mult - un băiat simplu şi o fată
plus, folosind o metodă proprie 1mpl.\ - trec, cu fiecare film, prin noi
mai mult filmului documentar, epi oade de viaţă, şi a-i urmări circulînd

•• ••
Gore Ionescu a realizat chiar prin tntlmplări care sînt mereu altele mi
scene de stradă „pe viu", cu apa- se pare un lucru interesant.
ratul ascuns. - Am văzut - la masa de montaj -
ctteva bobine din materialul filmat de
Aşadar, pentru Francisc Mun-

•••
către operatorul Gore Ionescu pentru
teanu, scriitor-regizor, condeiul VtrstlS f>Yimejdioas(S şi am fost impresionat

•••
tradiţional suferă stranii meta- de calltatea imaginii. .
morfozări. Nici un scriitor nu se
- Printre altele, mi-am propus să rea-
poate lăuda cu un.„ cabinet de lizez pe peliculă un poem al Bucureştiului.
Am filmat pe străzi, _ dar puţin cunoscute,
lucru atît de somptuos precum iar Gore a găsit unghiuri de filmare ine-

•••
este uriaşul platou de filmare. dite. Fiecare colţ din oraş, care apare pe

•••
Pe biroul nici unuia dintre con- ecran, e o descoperire a vreunui om din
echipă.
fraţi nu luminează atîtea lămpi
- Care vor fi surprizele filmului?
miraculoase (zeci de reflectoare - Jocul celor doi tineri interpretaţi de
cu pleoape de oglinzi) şi e tul- Ana Szeles şi Barbu Baranga şi creaţia
burător să-ţi vezi eroii - candizi maestrului Ciubotăraşu .

•iii
•••
sau fioroşi - ascultîndu-ţi cu e-
moţie cuvintele solemne: *
E ultimul tur de manivelă.

••
- Atenţiune I Motor I Clacheta a „retezat" o dată cu momen-
G. î· tul de pauză dintre filmări şi un interviu
care se cere continuat. „ ·

• •
NEAMUL ŞOIMAREŞTILOR ~I I
onventii
. e u
filmului
ISTORIC
Întors de le Fesflvelul de le Moscova, unde filmul LUPENI 29 • ct1flgat o
Medalie de argint tl o Dlplomi de onoare, regizorul MlrcH Drigen se pregite1te
si tnceepi fllmirlle pentru NEAMUL ŞO IMĂREŞTILOR- ecranizare • cunoscutei!
opere sadovenlene, dupi o adaptare semnati de Constantin Mitru tl Alexandru
Strujeenu.
- Se spune c4 proza lui Sado· crul de la Lupeni, fără a-l arăta
ca atare , sugertndu-1 doar prin
'l!ane~rf:f:;:iet4 _!if~1;_~1;// a'X~~~ detalii caracteristice - goarnele, SIMION
noi regizorului. baionetele. „ ln plus, pentru fie- Amae ......
- ln ceea ce mă priveşte, după care din cele trei bătălii din film
un studiu atent, m-am convins că voi prezenta ctte un singur mo-
opera lui Sadoveanu cuprinde ment din desfăşurarea lor. La
subiecte extrem de „cinematogra· firima voi arăta urmările bătl·
J:\u~feţ ~ i:twf~r~ef:r~~ ~îti~
fice" . Conflictul şi dezvoltarea 0
dramaturgică corespund de ase-
menea întru totul celor mai „spe· ma, în care eroii noştri vor fi
cif\ce" cerinţe ale ecranului. Apoi, lofr tnţi , voi tnfăţişa într-un mon· sune1
taj eliptic, alternativ, armele
ru~~~ft:l:. r~:i~~\1:Ei~ţ:!~i~
1 la tn1
et late de către trupele invada· de
tate, dar e sîngeros şi brutal.
~ili~~~:: :ic:n:~iâ~~~~ri:n~
1
în tiJ
Tudor Şoimaru e animat de dra-
goste pentru cauza alor săi, şi teptlnd cu încordare, filmlndn-le tiv l
totuşi o dă uitării de dragul unei ln ~ fel înctt să se simtă că de ce I
fete de boier. Hanul tătarilor er u n tri se apropie o armată ascu
e foarte simpatic, capabil de o 1m • <:'' pleşitoare: ultimul ca-
mare prietenie, dar în acelaşi
timp are trăsăturile proprii castei
dru tre · să fie foarte impre-
ionan 1 vo i le~a cu un prim
~7n!J
ven,
prădalnice din care face part e. plan al 1 ~ dor ;;oimaru, care
se nd1d 1 "le· ,,Amar este multi
Toate acestea pot da filmu lu i
multă autenticitate, scoţîndu -1 paharu I înfr maru
din sfera convenţiilor obişnu ite - Btl m Berli
ale filmului istoric, plasîndu-1 realiza o opn seşt~
pe linia unui realism aproyiat u 1rupt a Cuml
naturii umane şi vieţii sociale. U '4 I 11 •1U ~r#>;:lfltLf'JI şi tel
maior· .
;:~~u~~b:'.:clti~~~ii~~~t ~e~:~ -E !
De ai
simt
fără a se mărgini la descrierea totul deose t.l
rolu l
~~~'j1i~~·~ob~ pIT1~~~ec~~m:;
jului atlt de fn
Sadoveanu, prin f lipsa
ht~~:,le ~~A~~~=afo~~= ca-
face din cuvinte. ni mi
- Totuşi, apai-e cerinţa de a le nea~
gtisi un echivalent. acest scop a planurilor generale A
- Ca tratare regizorală, mă voi a culorilor pastel, a lumimi
abate de la tradiţia filmelor is· peisajului de toamnă, ctnd frun· sie
torice îndrăgite uneori de public, zele stnt galbene, filmările din care
dar care recurg la o anumită racourci şi alte mijloace obişnui­ vers
poetizare a istoriei, idealizează te, clasice, înfăţişarea unor sate în
oamenii şi schematizează carac- pitoreşti, a costumelor naţionale,
t erele. Eroii vor apărea în per· ctt mai multe filmări tn decoruri-
manenţă legaţi de interesele lor le naturale oferite de monumen-
de clasă şi sociale, iar evenimen- tele de artă feudală care s-au
V~r~:!ţitl, ~~;:~~f!1t~re~~~:
tele nu vor fi dectt consecinţa
acestor interese. Sentimentele no-
bile ale eroilor răzbat printre ele ritmul tratării regizorale, j 1
ca o lumină, păstrtnd prin aceasta actorilor care vor trebui să redea
o altă caracteristică, foarte iu- cu fidelitate personajele sado-
bită de spectatori, a filmului is- veniene, farmecul lor incompa·
toric - afirmarea sentimentelor rabil. am
Sper că filmul va place şi va
~:te~~:f~;i~~ ~~~~t:ac~l~!= emoţiona, printre altele, pentru
cop ·
fost .
lui pentru patrie. Nu am intenţia că eroii săi, deşi trăiesc într-o
să accentuez elementele anacro- epocă frămîntată de războaie şi Pa
nice iii tmbrăcăminte şi machiaj, de cumplite ciocniri de interese, înt!i
~t~t!_ă~~uf~!sfu! :i :~~i~~~
1 năzuiesc cu toţii spre linişte. văd
Tudor Şoimaru şi ceilalţi visează merg
Insuşi publicul e suprasaturat de să ţină tn mîini coarnele plugului
gigantismul filmelor istorice, care şi nu armele, iar armele le ţin
pect
duce la anularea emoţiei. Ctnd tocmai ca să-şi poată reahza Gin
se ciocnesc prea mult săbiile, speranţele lor paşnice . Fiind vor- mari
cad ca.Petele şi curge sîn~ele, ba de prima ecranizare din proza pest
sensibilitatea spectatorului ş1 ca· istorică a lui Sadoveanu şi de plac
pacitatea lui de a recepta ideea un roman foarte cunoscut şi o p2
şi valorile artistice autentice se preţuit, noi simţim• tntreaga răs-
muH
tocesc.
-1ncercaţi, probabil, şi prin v~:e~cfr~a c~e d~:~nsa:r~1:iă~i bine
aceasta stJ vil apropiaţi de spiritul opera marelui Sadoveanu este un şi r
lui Sadoveanu. izvor nesecat de inspiraţie pentru cont
- Da, în redarea bătăliilor cinematografie. Dar
voi folosi frecvent sugestia, în Rit~
genul în care am tnfăţişat masa- Vel S. citei

4
un debut: LEOPOLDINA BĂ LĂNUT Ă -
Va lea din "Prima î ntîlnire",
Jana din "De n-ar fi iubirile"
şi An lcika din ~Oceanul" -
debutează Tn film, lnterpretînd
rolul Liviei din PISICA DE MA-
RE. lat-o făcînd o paranteză în
cadrul unei discutll. mai ample

- Ceea ce o să vă spun acum , o să vă


rog să nu scrieţi. recitat mult din ea .. . Îl ador pe Heming-
way I Dostoievski...
M-am născut într-un sat din Vrancea.
Acolo am şi copilărit. Nu ştiu dacă ştiţi A fost o vreme cînd îmi zicea m că filmu 1
ce înseamnă să trăieşti în apropierea mun- va fi viaţa mea. Dar m-a cucerit teatrul. . .
telui. Şi în Vrancea nu sînt numai munţi. Vii, intri în cabină, te machiezi, te gîndeşti
E un peisaj foarte divers . Sînt şi ape, şi la personaj , bate gongul şi intri în rol ,
munţi, şi şesuri, sînt şi păduri în care te lansezi. Îl simţi în permanenţă pe spec-
cresc şi brazi, şi mesteceni. Într-un fel sînt tator lîp.gă tine. Slnt clipe de neegalat .
vara, altfel toamna, iarna, primăvara ... Iar după spectacol, starea aceea de linişte .. .
Am învăţat să mă-nţeleg cu muntele , să-l Dar nu poţi să dormi. Tot ai merge, te-a i
ascult. Muntele e locul cu cele mai multe plimba .. . Filmul e cu totul altfel. Încă
sunete. Şi cînd trăieşti lingă o cascadă, nu pot să spun cum - slnt la prima în-
cercare.
la marginea unei păduri plină de vietăţi
de toate felurile, toate acestea creează În Pisica de mare am un rol curat, făx:ă
în tine un freamăt perpetuu, te fac recep- încărcătură inutilă. Am avut momente de
tiv la tot ce e sunet. Aşa c ă înţelegeţi de satisfacţie clnd am reuşit să mă concen-'
ce îmi place muzica. Cînd am început să trez. La filmări trebuie să fii foarte con-
ascult muzică simfonică, am avut impresia centrat, foarte atent. Şi în teatru e nece-
că toate acele sunete şi armonii le ştiam ·
sar, dar acolo, pe parcursul a 2-3 ore,
dinainte. Pe cine prefer? Îmi place Beetho- mai poţi să te redresezi, să te aduni, pe
ven, pentru tot ce e tonic în el , dar de cînd aici, cînd filmezi numai 2 · minute
multe ori vreau să ascult Bach sau Schu- cit ţine un cadru, trebuie să faci abstracţie
mann. Îmi place Wagner (nu tot, însă) de tot ce e în jur. La început mi-a fost greu
Berlioz, Dvorak, Bartok. Muzica îmi folo- să mă acomodez . Experienţa din teatru
seşte foarte mult la pregătirea rolurilor.
poate să te ajute în pregătirea rolurilor,
Cum? Părerea mea e că despre laboratorul dar forma de expresie e cu totul alta .
şi tehnica oricărei creaţii e greu de vorbit.
La prima vizionare m-am speriat. Parcă
se uita la mine de pe ecran o persoană
De aceea v-am rugat să nu scrieţi. Eu mă pe care nu prea o agream, complet străină ,
simt foarte bine în perioada de pregătire a duşmănoasă chiar. Sper că pentru specta-
rolului. Nu suport impro vi zaţia facilă, tor nu voi fi la fel. La vizionările ulterioare,
lipsa de punctualitate, nu pot să mai .fac am început să mă obişnuiesc cu mfoe.
nimic cînd se anunţă o filmare la 5 dimi- Dar jocul mi se părea teatral. Îmi dădeam
neaţa şi ea începe la 5 seara .
seama că trebuie totul mult mai simplµ.
Am simţit de mult nevoia să dau expre- Parcă e suficient să gîndeşti ceva şi filmul
sie într-un fel senzaţiilor , gîndurilor pe a şi înregistrat. Nu, nu mă incomodează
care mi le provoca viaţa . În liceu recitam tehnica şi aparatele . Dar ar fi bine dacă
versuri. La absolvire, în 1951, am intrat o s cenă ar fi filmată concomitent din mai
tn învăţămtnt , am predat romtna şi istoria multe unghiuri . Aud că tn cinematogra-
timp de doi ani, într-un sat, la o şcoală fiile cu tradiţie se filmează deodată cu
medie. ii -au prins bine aceşti ani. Am mai multe aparate. La noi însă, filmezi
cunoscut oamenii, viaţa. Aveam 16 ani. astăzi planul general, m!ine prim-planul
Apoi, Institutul de cinematografie, care a celuiaşi moment ; intervine un anumit au-
s-a unit cu Institutul de teatru . După tomatism . Simţi mina regizorului , scena nu
absolvire, am mers împreună cu alţi colegi te mai fură . Toate actriţele sînt îmbrăcate
la Piatra 'eamţ, ca să „ înfiinţăm" acolo corect, cu coafura fără nici o şuviţă în
Teatrul de stat. Am făcut turnee prin dezordine ... Aş vrea să joc roluri adevă­
satele şi oraşele .loldovei. După un an , r„te, în care oamenii să se comporte firesc.
am venit la Teatrul pentru tineret şi Şi mai intervine un factor - care aici e
copii din Bucureşti . ,, Prima lnt!lnire" a extrem de i mportant: colectivul - echipa
fost.„ prima mea iubire . de filmare. Eu ştiu şi din teatru. Se spune

le_op_old· _
Pasiunile mele? In ordi ne c hiar? 1· Mai că. o cabinieră nu e om' de teatru, dar de
întîi, poezia. Apoi , fi l mul. Imi place să !apt ea poate să. fie om de teatru. Dacă
văd filme bune ... In u ltimul timp, Omul execută totul formal, e un fel de funcţionar.
merge după soare - minus lungimile res- Şi în teatru şi !n film trebuie însă pasiune .
pective. Dintre actori, o prefer pe Annie Fiecare om trebuie să fie un creator. Da ...
Girardot. Balada soldatului e un film de Numai astfel viaţa şi arta noas tră pot să

~Al~N~f~
mare poezie. Şi Copilăria lui fran . .. Dar capete un sens şi să stîrneas c ă un ecou.
peste toate, sau împreună cu a cestea, !mi Nu zic să idealizăm viaţa , oferind soluţii
place muzica . .. Teatrul e mai mult declt de-a gata. Dar cel puţin s-o înfăţişăm aşa
o pasiune, e însăşi viaţa mea . Îmi place cum este, convingător şi firesc, pentru că
mult teatrul clasic, dar mă simt foarte în acest mod le oferim oamenilor un fel ,
bine şi în teatrul modern. Aş interpreta de oglindă vie, în care privindu-se se vo~
şi roluri de comedie, din dramaturgia cunoaşte mai bine, vor gîndi mai adînc şi
contemporană. Şi grozav aş vrea să scriu ... vor învăţa să trăiască mai frumos.
Dar asta e mai complicat . Imi place lannis
Ritsos . E un mare poet ! Quasimodo ... O p entru conformitate
citesc cu pasiune pe Nina Cassian . Am şi Valeri a n SAVA

5
Un film documentar bazat pe o Idee faţă de altele, iar !lorile din gr!l.dină „SCULPTORUL APARE IN ATELIERUL Ă.U, CIOPLIND
ŞI D;\LTl11'10 TRUNCHIURI DE C'OP \('" ,
generoasa., dar totodată mal exigentă - lalelele - aveau un colorit de ilu-
declt pare la prima vedere, este mmul stl"ată convenţional!!., f!l.ră luminile
Rdddcini, ce are drept subtitlu: Cîteva şi umbrele ce le-ar fi modelat forma şi
note despre MaTamureş şi d.eapre sculp- redat suavitatea petalelor. Unele cere-
torul GP.za. Vida. monii erau expeditiv prezentate, ca
Ideea constă Io a valorl!lca la locul aceea de la rlu, Iar abuzul de decoraţii
de oblrşle lnseşi rădăcinile unei opere cu ghirlande de hlrtle colorată strica
sculpturale foarte legate de mediul ansamblului pictural, destul de !ldel
fizic şi de oamenii din preajmă, aşa şi caracteristic. S-au strecurat, deci,
cum este lntr-adevăr opera sculptată unele Imagini mai stridente şi de mal
ln lemn a lui Geza Vida, flul Mara- puţin bun gust, ln armonia picturală
mureşului. ln Jurul acestei Idei, · prin a tllmulul, ln genere de bună pnut!I.
diferite meta!ore poetice şi comparaţii artistică.
de ordin tebnlc, se arată spectatorului Muzica nu a avut o partitură specia-
cum arborii pădurilor maramureşene lă şi a constat din lmbln!l.rl de compo-
- arbori v!njoşi şi impunători ca nişte ziţii !olclorice (dansuri şi clntece locale)
urlaşi din poveste - devin figuri urna_ şi !ragmente alese din ce era disponibil
ne, ln urma cioplirii cu barda şi mode- Io arhiva studioului. Altrel ar fi !ost
lării cu dalta, Intreprinse de către daci un compozitor ar fi scris lntreaga
sculptor. Dar tnseşi figurile umane, muzică a filmului, aduclnd, prin ur-
oglindite de artist, aparţin uneori tot mare, o tratare unitară, 1n care folclo-
loculul, fiind muncitori forestieri din rul autentic să li fost dezvoltat şi Io
satele tnvecinate cu casa şl atelierul episoadele celelalte, unde se evoca
unde Geza Vida lucrează şi !şi petrece viaţa p!l.durii sau activitatea atelleru-
cea mai mare parte din viaţă. Deci lul. Nu am lnţeles de ce, atunci clnd
.rădăcinile" operei lui Geza Vida stnt se arată munţii pietroşi, spre
oamenii şi natura din preajmă şi atlt finalul filmului, se aud sunete de orgă.
scenariul cit şi regla nu o dată sugerează Doar pentru a sugera cumva că stlnclle
transmutaţia dintre om şi arbore, dintre şi crestele tor aveau ceva asemănător
pădure şi sat, dintre activitatea artis- cu tuburile orgii? Admlr!l.m muzica de
tului şi munca lucrătorilor !orestlerl org!!., dar ln contextul folcloric al fil-
- transmutaţie !olosită to sens alegoric, mului şi chiar Io viziunile lui rustice,
uneori chiar simbolic. orga părea cu totul deplasată, schlm-
Apăs!nd pe această caracteristică blnd brusc atmos!era caracteristică
a operei lui Geza Vida, care s-a dedicat loculul, acel .genlus loci" pe care regla

aproape cu totul sculpturii în lemn şi legat doar de arborii p!l.durll şi de viaţa


nu celei !n piatră ori modelate ln lut folclorlcl a maramureşenilor este prea
spre a fi trecută. 1n bronz, autoru l sce~ puţin. Pe de o parte, su!lul contem-
nartului şi totodată regizorul !!Imului poranelt!l.ţll nu apare aproape de Joc

- Mirel Ilieşlu - ni-l prezintă pe ln valorificarea unul artist r evo luţio­


sculptor !n!răţlt cu pildurea maramu- nar, Iar, pe de alU. parte, - tot dintr-o
reşeană, străbăt!od-o Io dl!eritele ano- insuficientă documentare asupra arte l
timpuri şi aleglndu-şl copacii cel mal lui Vida şi asupra artei de a sculpta
prielnici viziunii sale sculpturale. lemnul - nu se arat!!. Io film el po-
După ce a văzut ln arborele ales vir- porul nostru şi Io special Maramure-
tualitatea !llnţel pe care năzuieşte a şul are o străveche tradiţie a arhitec-
o lntruchlpa, sculptorul apare ln ate- turii ,I sculpturii ln lemn. E bine c!I. s-a
lierul său, cioplind şi dăltuind trunchiul arttat legătura cu natura p!l.duroasă
de copac, ln ritmica dansurilor locale a loculul, cu arborii-fiinţe de basm,
sau a unor procesiuni de prlmilvară. du ~ntru a se expllca geneza operei
ln !elul acesta, se face legătura dintre la! Vlda - .răd!l.cl nlle el" - trebuia
viaţa naturii, viaţa oamenilor şi viaţa uitat el marele artist co ntinuă şi
artei, comunlclndu-se spectatorului denoltă o veche tradiţie a artei Iem-

unele din tainele creaţiei artistice a aulul. Fragmente de arhitectura. popu-


lui Geza Vida. Slnt şi unele detalii lari sau obiecte de artă, sculptate tn
din viaţa sculptorului, pus uneori de lemn de c!l.tre artişti din popor ar fi
către regizor chiar să joace ca un actor ar!l.tat mal temelnic rădăcinile din
(clnd străbate pădurea şi priveşte arbo- •··· lN lllT!lllCA DANSURILOR LOCALE." care a crescut arta viguroasă şi atlt
rii , clnd cresteaz!I. lemnul, se odihneşte de semnl!lcativă pentru realismul socia-
lntr-un şezlong ori !şi lngrljeşte stupii, şi scenariul s-au str!l.dult a-l valori- list a Iul Geza Vida care, al ături de
şi aceştia cu forme sculpturale foarte fica. Brtncuş l şl de Romulus Ladea, a cul-
legate de basmele locale). Este ara.tată Am amintit Ia lnceputul acestor tivat şi cultiv!!. Io forme noi, contem-
şi casa cu atellerul şi cu gr!l.dlna, care, rlndurl c!I. ideea de baza. a filmului porane, sculptura ln lemn. Filmul nu
drept notă exotici, are cactuşi şi alte s-a dovedit oarecum generoasă, dar a avut nici un consultant din rlndnl
plante rare la noi. totodat!I. mal exigentă declt pare la Istoricilor sau criticilor de art!!. şi
Ceea ce vede, aşadar, spectatorul este prima vedere. Autorii !!Imului l-au astfel se explic!!. serioasele lui lacune,
interesant, deoarece valorl!lcl ln parte subintitulat .note despre Maramureş caracterul de .note" lnsu!lclent de
viaţa unei regiuni şl geneza unei opere şi despre sculptorul Geza Vlda", pro- concludente al scenariului.
artistice de mare lnsemnltate. Imagi- babil pentru c!I. şi-au dat seama de Atlt regla, scenariul cit şi cel care
nea colorată - Serglu .l(.uzum - a caracterul prea fragmentar sau prea au fotogra!lat operele sculptorului nu
Izbutit uneori s!I. red ea aspecte variate sumar al conţinutului. Oricum ar !!, au scos lndeajuns Io evldenţll conţinu­
ale p!l.durll maramureşene ln dl!erlte credem că trebuie analizat ce lipseşte tul revoluţionar al operei şi nici stilul
anotimpuri, siluete expresive de arbori, din film sau este prea sumar tratat. sculptorului care, respectlnd caracte-
uneori cu rorme umane, precum şl Va s!I. zici un mm cu unele aspecte risticile lemnului, structura şi apele
aspecte din viaţa sătească. Totuşi, une- ale naturii şi !olclorulul din Maramureş, Iul, reuşeşte să lmprime formelor tri-
le costume locale nu erau armonizate din care cresc r!l.dăclnlle unei opere ca dimensionale o Impresionantă mişcare
pictural, apărlnd tn culorl prea tari aceea a lui Geza Vida. Dar viaţa de ,1 vlaţă. Personajele construite de

6
ln ceea ce priveşte natura subiectelor, compoziţia ca-
drelor , noutatea unghiurilor de filmare, există în filmul do-
cumentar rom!nesc realizări cărora li se pot acorda cele mai
bune calificative . Din păcate, nu putem spune ace laşi
lucru , dec!t arareori, despre comentarii .
In film , indiferent dacă este vorba de un film documentar
sau de unul artistic, cuvîntul nu -şi găseşte loc atîta timp
cît nu-l cere imaginea . Se pare însă că la studioul „Al. Sa-
hia" există o altă părere. De cele mai multe ori , comentariile
scrise în acest studiou nu izbutesc să formeze îm preună cu
imaginea un a liaj unic . Ele o însoţesc doar într-o coex istenţă
parale l ă, formală, hibridă şi asta din pricina abundenţei
frazelor gratuite , scrise probabil in virtutea concepţiei că
în film mai trebuie să se şi vorbească. De aici şi maniera li-
teraturizantă în care sînt scrise numeroase comentarii .
Cîteodată , creatorii documentarelor noastre seamănă cu
ucenicii vrăjitori care dezlănţuiesc forţele, dar nu mai sînt
in stare să le stăpîne as că şi atunci forţe l e, combin!ndu-se la
voia întîmplării, generează efecte năstruşnice. Aşa se face
că uneori neconcordanţa comentariului cu imaginea merge
pînă acolo înc!t textul literar capătă o funcţie inversă
celei scontate. Edificator în ~eastă privinţă este filmul
documentar Hîrtia se naşte din ape . Ni se vorbeşte acolo, în
fin a l, despre „monumentele" bătă liei de recoltare a stufului,
în vreme ce ochiul aparatului de filmat se plimbă cu seni-
nătate peste cîteva stoguri de stuf care, cu toată bună­
voinţa, nu au nimip monumental. Efectul este grotesc .
Se mai întîmplă uneori , din pricini pe care am vrea să le
punem pe seama grabei sau neatenţiei, ca în comentarii să
se strecoare contraziceri, inexactităţi şi vulgarizări. Tipic
1n această p rivinţă poate fi considerat filmul documentar
TYo tuşul şi oamenii (scenariu l şi regia: Gheorghe Horvat).
!n care înt!lnim fraze de acest gen: „ în ad incul de întuneric
al salinei de la Tîrgu Ocna, sarea îşi trăgea parcă gustul din
sudoarea generaţiilor de ocnaşi. In vechea ocnă, îşi ispăşeau
osînda mulţi tilhari adevăraţi {de remarcat formularea con-
cesivă - n.1'.), dar ea încătuşa şi luptători pentru libertate,
„ DIN LEMN RĂSAR CIDPURI MARAJ\lU REŞENE".

ale căror glasuri se auzeau chiar şi de aici, din fundul pămln­


Iaţa tului. Tehnica modernă a transformat ocna într-un loc de
•rea muncă civilizat, omenesc. Azi este o cinste să fii miner
Vida ln volume puternice şi definite, este Odihna, lnfăţlşlnd un ţăran dor- la sare:· Autorul , desigur, nefamiliarizat cu arta ingrată
em- de dimensiuni mal mari sau mal mi ci, mind , se simt vtaţa şi forţa , prin pozi-
loc a cuvlntulu i şi cu legile subtextului îşi continuă prezenta-
dar niciodată de bibelou, ci totdeauna ţia u şor contorsionată a corpului , căr uia rea Yăii Trotuşului afirmînd cu toată ser.iozitatea: „Zile
ţio­
statuare - au expresii vil, oglindesc braţele tncolăcite li aduc mal multă ,i nopţi, ani fără număr, Trotuşu l s-a răz boit cu natura săl:
lr-o o tipologie uluitor de carac t er i stică, expres I vltate. Capul, purt!nd clopu 1
tei ba ică, zdrobindu-i coastele, crestlnd în trupul ~i poteci
iar adesea mişcarea este manllestă de o perfectă rotunjime, se înscrie 1n şi clmpii, statornicind pentru totdeauna neasemuitele fru-
pta ln operele sale. La el sculptura tn lemn euritmia formelor interioare ale rtgurit.
po- m ţi ale păminturilor din Moldova." Prin ce miracol o fi
capătă dramatism şi mişcare, spre Dar ln materie de expresivitate şi u ut Trotuşul, singur-singurel, să statornicească, ş i încă
deosebire de opera altor artişti, care mi şcare, de adevăr semnificativ, .Mine- tru totdeauna, neasemuitele frumuseţi ale pămlnturilor
multă vreme au menţinut-o la forme
rul (1942), Ra.coala, Horitoarea, Dansa- _ oldova?
s-a torul proiect ează omul ln acţiuni toarte
w statice şi rudimentare. ettaşi avalanşă de cuvinte gratuite o intllnim şi în
vil şi caracteristice şi totuşi formele mentarul Tehnică noud, oameni culţi (scenariul şi
Im, La Vida, construcţia rtgurllor este fă·
cută ln funcţie de compoziţie, Iar com-
!şi păs trează ln genere stabilitatea, ia Ale. andru Strbu) tnchinat uzinelor Electronica. Ce-i
rel
p oziţia este dictată de caracterul temei
echilibrul, tnscrilndu-se ln spaţiu şt , aici comentariul nu realizează performanţe de natura
Iia cu forţ ă, şi cu armonie.
şi şi de sentimentul artistului. Mişcarea
citate mai sus. ln sch imb, autorul atras de mirajul
îşi atinge măl.,,.trla ln cunoscutul Dans
Aceste lnsuşlrl bine cunoscute ale i Brecht face eforturi să creeze ceva asemănător.
IU- oşenesc (1948), unde cel trei ţ!lranl,
lut Geza Vida - artist de frunte al I un comentariu pretenţios , intelectualist,
fn înlănţuiţi tntr-un Joc foarte dinamic,
creaţiei soc ialiste - şi despre care s-a 1ca şi abstract, care, în ciuda cîntecelor cu care este
fi
scris temelnic !n presa noastră, au rost t, nu izbuteşte să ne comunice mai mult dec!t ştim,
slot conturaţi Io alltudlnlle cerute de în mare măsură nesocotite ln . notele" CJ d pre uzinele Electronica şi nici despre oamenii care
ln mişcarea Jocului, de Poziţia ce o au . ecranizate ş i astrei !llmul a trecut uncesc acolo. Cităm o „mostră" din acest poem pseudo-
:tt ln momentul respect!.- formtnd totuşi tocmai peste ceea ce merita în primul
a- htian.
o unitate. Din oricare parte le-al privi, r!nd relevat: contemporaneitatea şi
ie .Oamen ii ei stnt tot tineri. .. Ne bucurăm de această tinereţe.
cele trei personaje suger azi unitatea originalitatea acestui mare sculptor ·e place veselia, dansul. Noi sîntem cei care în fiecare zi con-
,1- Io mişcare, acea lnlilntu1re cerută al lemnului.
G- struim o mie de aparate de radio şi 170 de televizoare . (Cîntec)
şi de Joc, dar şl de sculptura statuară Autorii rtlmului s-au oprit deci la
lu -i ăm ... Descoperim lumea. Mîinile poastre fac gesturi si_m-
care se vrea bloc şi nu formă se<'\lonată clteva metafore şi c~mparalfi int ' - ple. Fiecare gest lnsă, presupune cunoaştere. Condensaton ...
li sante, nemerglnd plnă Io a~lncu I
jl
de goluri. Fiimul nu a atras atenţia Picofarazi... Nanofarazi. .·. Microfarazi. . . Rezistenţe .. . Mega-
asupra acestor însuşiri ale artei lui de Ia care au pornit . rum t v r a
Vida, asupra stilului artei sale , stil de primul tilm care valorlllc „ o ohmi... Kiloohmi. .. Ca să le înţelegi, trebuie să le înveţi."
Mărturisim că am fi preferat să înţelegem ·ceva, pentru
realist, tn care se tmhină. o tratare sculpturală romlnească şi cum a ulp-
tura poate fi mal mul t deci! pictura ca la urma urmei acesta şi este rostul unui film documentar. •
·e oarecum primitivă sau rusti că a lem- Ne surprinde orientarea studioului „Al. Sahia" spre co-
analizată şi valorificată pe ecran -
nulu i cu această forţă şi mi şcare foarte mentarii voit poetice şi încă de o poezie îndoielnică , atri-
prin dllerlte mişcări ş i unghiuri de
1- m odern ă, caracteristică artiştilor noştri buind imaginii sensuri pe care ea nu le poate conţme . Ne
vedere, prin pe>zlţll dinamice şi altele
11 de azi, călăuziţi de realismu l socialist. mai surprinde şi ţonul didacti_cist cu care unii comenta:
statice, prin prezentarea totală a operei
I- Stilizarea pe care o foloseşte artistul şi apoi prin elementele el - am stăruit tori vor cu tot dmadmsul să-1 bage în cap spectatorului
este şi simplificare, dar şi acce ntuare a ici asupra insuficienţelor acestor "note", ceea ce bietul om vede şi singur. Oare n-ar fi mai simplu
a exp r esi vi t ăţii şi mişcării contempo- nu lipsite lnsă de bune Intenţii şi de să scutim filmul documentar de fraze care dăunează între-
rane, far asemenea însuşiri nu au rost unel e rezol vă ri parţiale mer ituoase. gului? Prin ace.asta d_ocumenţa:ele noastre n-ar avea <lecit
· lnvederate pe ecran. Chiar şi lntr-o de cîştigat în firesc şi autenticitate.
lucrare mal curlnd statică, aşa cum Petru COMARNESCU Mircea MOHOR

7
VLA.DY, de un pitoresc adesea exotic, Ma-
B UR, JN FILMt."L LI I rina Vlady dovedeşte că poate
UZE BUNE, REA.LIZ T mai mult decît să zimbească suav
lEA.N LA.BORDE. sau cochet. Episodul în care pre-
supusa vrăjitoare îşi descoperă
frumuseţea ln apele lacului, sau
finalul tragic, sînt susţinute de
actriţă cu o mare forţă interpre-
tativă.
'
Am regăsit-o pe Marina Vlady
în filmul !n umbra legii (copro-
ducţie ceho -franceză din 1957) şi,
mai apoi, !n Sentinţa (producţie
franceză din 1959). Aceste ultime
filme au scos la iveală valenţe
ascun e ale talentului actriţei. In
coproducţia !n umbra legii, Ma-
nna \"lady dă viaţă unui tulbu-
răt r chip de adolescentă. Parte-
nerulactriţei este cunoscutul actor
i regizor francez Robert Hosseiu
(ln compania căruia actriţa a
realizat mai multe filme între care
Noaptea spionilor). lnterpretînd
rolul logodnicei din Sentinţa,
artista îmbogăţeşte biografia oa-
recum lineară a personajului, tră­
ind, cu un plus de sensibilitate
(să ne amintim momentul execu-
ţiei}. drama eroinei.
înaintea filmului Patul con-
jugal, Marina Vlady se dezvăluia
spectatorilor ca o actriţă de mare
talent în alte două opere cinema-
tografice (Prinţesa de Cleves -
film prezentat la noi în cadrul
Festivalului filmului francez în
1962) şi Climaturi.
Prinţesa de Cleves, maiestosul
şi nu mai puţin celebrul roman
al doamnei de La Fayette era
transpus pe peliculă, în 1960,
de cunoscutul regizor francez
o
o
Jean Delannoy. Pentru cel care
a văzut filmul, chipu l prinţesei
o
(aşa cum era ştiut din literatură)
se contopeşte cu cel al a-ctriţei.
o
Ma.rina Vlady îşi lnzestrează per-
sonajul cu acea mtndrie care imo-
o
bilizează aproapele, fără a uita
însă să dezvăluie, atunci cind
o
prinţesa se află tn intimitate,
acele ascunse trăsături interioare
o
care, într-o lume mai puţin rigidă
şi superficială decît cea a curţii,
o
ar fi făcut-o fericită pe prinţesa
de Cleves.
o
„Era făcută pentru bucurie, o
această femeie încă copil, miste-
rioasă şi fantastică", scrie Andr6
o
Maurois despre Odile, eroina cu-
noscutului său roman Climaturi.
o · SECVENTE
La trei secole diferenţă, doamna
de La Fayette şi Andr6 Maurois o
realizează-cu multă subtilitate
- două portrete feminine . Iubi- o
rea Odilei şi cea a prinţesei de
Cleves se tntllnesc tn neîmplini- o
rea lor. Marina Vlady a dat un
perfect echivalent cinematografic o
acestor cunoscute eroine de roman.
Tot 1n 1961, regizorul Michel o
Deville produce o surpriză publi-
cului punlnd în valoare înclina- o VI-L PREZINT PE 111111...
P'
ţiile actriţei, tncă nemanifestate,
spre comedie. Marina care inter- o BALUEV, SOUA
PRODU • SOVIE-
TICA. VIZIONATĂ CU
pretase personaje sentimentale
ori destine dramatice se dovedeşte, o PRILEI L CELUI
DE-AL TREILJU. FE-
STIVAL INTERNA-
tn AdoYabila mincinoas4, o mică
copilandră plină de umor. o ŢIOSAL AL FILMU-
LID DE L MOSCOVA
Înzestrată, după cum se vede,
atlt pentru filmele psihologice o ARE CA PROTAGO-
NI T P CUN08CU-
TCL A OR I. PE-
de atmosferă, ctt şi pentru co-
media uşoară, armonizlndu-şi ta- o REVER V.

lentul cu meşteşugul actoricesc,


Marina Vlady este una dintre ac- o
triţele cele mai interesante ale
cinematografului contemporan. o
Al. RACOVICEANU o
o
o
o
, Ma-·
poate
llARrNA VLADY lN COPRODUCŢU
C EHO-FRANCEZĂ lN UMBRA LEGII
FILMUL VRĂHTOAREA A PRILE-
JUIT At'TRIŢEI O CREAŢIE INTE-
HE' .~'l'Ă.
o
suav
pre- o
~peră

fes~:
o
rpre- o
'lady o
1pro-
rl ş i , o
cţie
ime o
nţe
. Tn o
o
o
o
o
o
o
o
ia
o
o
ml
în
o
sul
o
an
~ ra
o
'O,
ez o
o
o
A . DEML\.NENKO SI I. lUM4'tOV 1N PRIMUL REPORTAI

Primul reportaj aminteşte naje. Miza dramatl e


realizările superioare ale filmu· cutl: maşina plecatl lntr-o ~ o J. IT Dl: loU.RB 1NTBNl1TATJll l>MM4T10!1 T.utAlU SlO·
lui de „sus pense", trezind spec- ce periclitează - voit ori acc1- lru aot.u. Aat KA.1.
tatorului reacţii de ordin intelec. denta.l - viaţa a. cel puţin unuia
tual, nu numai o primară senza- dintre cei doi pasa.ger!. Eroul
ţie de spaimă, de biciuire sadică centra.I - zia.ristul cu candori de
a nervilor. Păatrtnd legile de adolescent tnt!rziat, a.v!nd bruac
bază ale genului : un conflict des- revela.ţia vieţii - de a.semene&.
chis din care se ivesc altele, sub· Pare fra.tele locotenentului Ivlev
terane, nea.şteptate; situaţii sur- din Pac1 11oului 11111it - interpre-
prinzătoare ce schimbă radical tul e acela.şi: ta.lenta.tul Alexa.ndr
părerea iniţială asupra unui per· Demianenko.
sonaj. a unei lntlmplări; un punct Ce e insolit !n filmul premiat ;a
maximum de tensiune ce concen- Moscova? Relaţiile - complex ,
trează interesul nostru ln jurul nea.ştepta.te, Intre personaje ; fe-
unei singure, vitale lntrebări; lul tn care se rezolvi conflictul
va fi salvat ori nu, eroul preferat? proba de „foc" (citeşte de iheaţl
etc. etc. - această inteligent con- pentru el are loc tn tundra !nzlpe·
dusă „Curai. cinematografică" cu zitl), probă trecutl de eroii ple-
o preţioasA. tnclrclturl de idei, caţi ln drama.tica cursa. ca ina.·
se bucură de adeziunea sălii. mici, suspecttndu-se reciproc, dar
' Prejudecat& - stabilită ln ul- ajungtnd tn cele din urml al se
tima vreme - că subiectul poate cunoa.scl şi să se preţuia.aci.
fi neglijat cu totul ln filmul mo- Fa.ţi de şoferul Hromov, zia.·
dern, el „spectacolul" e o cerinţă rittul tşi schimb! de doul ori,
dramaturgicl depăfitl, naivă ra.dica.l, opinia.. La. tnceput U pri-
chiar, !şi dovedeşte din nou incon- veşte auperficia.l, gata al a.dauiie
sistenţa. Filmul scris de Serihei portretului idealiza.t al eroului
Antonov şi regizat de Veniherov e pozitiv (a.şa cum şi-l !ma.ginea.zi.
dens fără al plictiaeucA., vehicu- el naiv, livresc), alte ctteva 1uper·
lea.zl idei şi noţiuni etice lntr-un lative-tablon : „Un om voinic,
mod lipsit de didacticism, ctt se cu privire eneriiicl, lntreprinz§.„
poate de atrlgltor, de „specta.- tor, cu o viaţl de familie exem·
culoa" (!n aensul bun a.I cuvtn- pla.rl". Cu umor subţire , fOferul
tului). Originalitatea lui reiidl n a.jutl iniţial •l·ti completeze
mai puţin ln situaţii ori perao- inocenta liatl a unor clişee pzo-

10
tlreşti de genul: „Caracterul lui
s·a format !n timpul marilor cin·
cinale. „ c!nd a vbut el transpor-
tul nu poate face faţA, •·a !ncor·
dat fi a glsit soluţia salvatoare.
Astfel a scoa din impas sectorul. ..
etc." Şi apoi, brutal, adevArul:
MIRACOLU L
şoferul frunta, e de fapt un im·

RU S
po1tor, cate•fi falsific:! datele de
producţie, arunci benzina ca sl
se creadA el face cursa !ntreagl,
dar de fapt merge pe un drum
scurt, nepermis, care-i aduce o MERIDIANE
glorie nemeritatl. Şi un c!ştig
pe care-l !mparte cu feful secto·
rului. La !nceput, ziaristul venit
cu referinţe bune despre Hromov,
necunosc!nd oamenii, nu observă
nimic. Doar comportarea ciuda·
tă a logodnicei fOferului, Arinka
(excelent interpretau de Siomina,
protagonista In11i1rii) care-l sus·
pecteazl pe Hromov şi !ncearcl
sl se tndepArteze de el, cu toate
cl·l iubeşte, !i dl primul semnal SOŢILOR THOR!fDIKE LE
de alarml. Deşiaparent şi·a ter· DATORĂM <JITEVA PAQINI
ANTOLOQl<JE ALE PILMU·
minat misiunea: culegerea datelor LUI BAZAT PE DOOUMEN·
despre Hromov, ziaristul tşl dl TE DE ARHIVĂ.
seama el mai e ceva. Ceva. care ti
scapi. Şi tncepe, cu prudenţă, tn·
dlrltnic, ancheta care-l a.duce !n
poaesia da.telor uluitoare. Cursa
!ncordatil. de care vorbeam !ncepe
abia la jumil.ta.tea filmului, c!nd
ziaristul, edificat, e gata sl plece
la Moscova.. Avertizat asupra pri·
mejdiei, se urcl totuşi !n maşina
condus! de Hromov. Şantajul a·
pa.re limpede, ameninţarea e ca·
tegoricl: „N·a.i sil. ajungi al ml
distrugi. Taigaua. nu poate vorbi.
Alei ursul e singurul procuror."
Cu o energie nebA.nuitl la acest
t!nlr Intelectual timid, atlngaci,
flrl experienţă, el rezistl pre-
siunilor lui Hromov, cu fermitate,
blrbA.ţie . tn timp ce ziaristul are
trista revelaţie a josniciei şofe·
rului, acesta trăieşte descoperi·
rea - care-l tulburii. profund -
a unei fermităţi de caracter ne-
bA.nuite la a.cest „puşti fricos"
(cum !l considera.se). Şi iată el
are loc o modificare treptat! !n
~sihologia celor dol (cu subtili·
tate urmlritl de cineaştii sovie-
tici) modificare, capabill, din
nou , al ne duel la. o rlsturnare
de plreri. Chiar flrl reveria (fa.·
cilA.) !n care-l plonjează la. un
moment dat autorii, Hromov se
va trezi, cu luciditate, tnainte de
a comite crima. Dramul de con-
ftiinţl omenească !I va salva, pe
marginea prlpastiei, şi aici, mai
mult dectt amintirea Arinkli, Dia•
rolul important revine ziaristului. I de
FA.ril. fraze didacticiste, aproape lecuv
flrl a·i adresa un cuvlnt, ttnărul amlnun·
va c!ştiga stima şoferului, de- ac de la
clanşlnd, prin aceasta, criza sa-
1 pini la
rat1 a comu•
lutară. Frumos lucrată (!ndeosebi
cc ului ar.
ca imagine - Gh. Maraudjan) comtl !n aceea
lupta celor doi cu !ngheţul, efor· omul a-a aflat
turile lor aupraomene ti de a su· ten ea creatorilor lui.
pravieţui. Mai intere ante tiui pecia comlderl că prin
declt tncleştarea omului cu natura " ltd nu 1-a nlscut un nou
vrljmaşă, mi se pare treptata to- gen al docnmentarului artistic.
pire a !ngheţului din sufletul unui Pentru aceutl operă a lor, Anne·
om egoist, brutp.1. !n acelaşi timp. !le fi Andrew Thorndike au fost
radicalizarea unei firi copilăreşti, distin9i de cltre guvernul sovie·
credule, primind de la viaţă (şi tic cu Ordinul Lenin 9i cu Pre•
dtnd !n acelaşi timp) o lecţie miul naţional clasa I de către
de bărbăţie, curaj, conştiinţă ce· guvernul Germaniei democrate.
tăţenească. La. cel de-al III-iea Festival in·
ternaţional al filmului de la
Moscova, Miracolul ~us s-a bucu·
Alice MĂMOIU rat de o preţuire unanimă.
KawaLe-
row1cz
zy Kawalerowici care, all o altă artă nu e în stare să creeze ca ea senza-
11nlt, a creat p ta ac ţia descoperirii unei feţe nebănuite a lumii
cinaltoj;;r:a11e1 polo înconjurătoare, fiindcă nicăieri sentimentul
a rula autenticităţii nu se păstrează într-o asemenea
o prod măsură , chiar cînd imaginile transfigurează
realitatea. In episodul citat e vorba de o
„„ flrl
tul
faptă aberantă. Povestită, nu spune mare
lucru. Dar fotografiată în singularitatea ei,
toate :if
fenomen · •"leţu soc:iale l:I• Dtr..escb• plină totuşi de adevăr psihologic şi social
devine tulburătoare şi relevantă. Kawale-
~!:~Y~!;. 1 1~~:is.u rowicz a înţeles aceasta şi filmul care l-a
gandistice deosebite. făcut celebru, Maica Ioana din Ordinul
artificioasă, clişeul tngerilor (1961) o dovedeşte. E prezentată
nică asupra tntregu u1 aici o poveste cu călugăriţe posedate de diavol.
doxal, tnsăşi finalita Unei mănăstiri îndepărtate dintr-o Polonie
pa acestor producţi arhaică , medievală, suspectată încă la Roma
pentru propagandă . Ş 1 că se închină vechilor ei idoli slavi, i s-a
ment ctnd filmul i~ creat o faimă sinistră în fmprejurimi. Maica
sforăitoare şi capătl stareţă Ioana se află ln comerţ trupesc cu
beat, afltnd că a obţ i--· -·- ~~'- Satana ş1 celelalte călugăriţe au căzut victime
tate ale terenului p<- ace l u1 aş 1 păcat . O atmosferă de suspiciune,
noua construcţie . curioutate maladivă şi teroare mistică stăpt-
argaţi şi cu caii Ulll&m&;l&a 1~~ sa
o lecţie. Din micul
chiaburului purtlnd
~f;r~~~uc:L~a::e~u~:
din şareta venită de la o r
ce vrea să facă morarul. Şi ,
marş impetuos, asistăm ia o
de cea mai bună calitate dramatld .
furios din bici, înjurtnd, lmp1ed1c!Ddu-se
bolovani, morarul ară drumul spre a-l face
impracticabil. Apoi tnţelegem ce e cu pache-
tul. Un Isus primitiv tăiat 1n lemn e aşezat
~~i:~gu~~~;eL:~~f~:~~~u~~ş~~ ~i!e~i~~~!
0

ctnd primele căruţe nu mai găsesc drumul şi


oamenii îşi fac cruce descoperind statuia . Ş•
întrebtndu-se dacă n-au băut şi au vedenu.
Efectul e excelent şi constituie în acest film
foarte slab o admirabilă demonstraţie a speci-
ficului artei cinematografice. Ce se v1deşte?
Că nicăieri mai mult ca în această art1 e do

~~~~ii:. ~:e~a:~!~u1 ~~f~l1~~~~in~


teribilă forţăa certitudinii , cinematografia
poate da insolitului, neaşteptatului, surprin-
zătoruluio inegalată valoare expresivă . 'ici
neşte regiunea. Fostul confesor al mănăstirii America, aşa cum îi spun ei oraşului unde s.e
a fost ars pe rug pentru că în loc să-l izgoneas- află fabrica de celuloză, momentul înjghebării
că pe necuratul s-a lăsat prins în mrejele cartierului muncitoresc pe maidanele infecte
lui. Unui nou călugăr tlnăr, plin de fervoare unde se aruncă deşeurile uzinei, tabloul fau-
mistică, îi revine sarcina ingrată a exorci- nei dostoievskiene din subsolul unde locuieşte
zării posedatelor. Filmul are două aspecte. eroul etc .). Regizorul polonez are o remarca-
Unul priveşte reconstituirea directă, concretă, bilă pricepere 1n trecerea de la o situaţie la
a acestei forme de nebunie religioasă cu sub- alta. fn c!teva scene zugrăveşte un mediu,
strat etico-social şi e excepţional. Al doilea situează o acţiune. Ceea ce-i lipseşte, cred că
urmăreşte să încarce faptul cu tot felul de este sentimentul mare al naraţiunii. In epi-
aluzii filozofice, să-i dea o valoare de parabolă soade e excelent, în logica mai complicată a
şi e lamentabil. Filmul tnsă se ţine, e impre-
~~fete:~r!.':e~~~h~~aapi~~~ 1;f1~~iibil:iEI ~ie,;
0
sionant şi pe alocuri chiar zguduitor. Tăria
lui vine însă tot din acea capacitate de a umbră (1956) este o poveste poliţistă, compusă
dezvălui deodată o faţă nebănuită, uluitoare din episoade relativ independente. Un miste-
a realităţii. În Maica Ioana, Kawalero~vicz rios personaj apare în diverse tntlmplări ră­
are intuiţia fericită să abordeze cinematogra- mase nelămurite pînă acum. Fiecare episod
fic, adică aYătind, jotogt'afiind pe viu o opera- e narat cu brio şi cel din timpul luptelor cu
ţie de un straniu absolut. Asistăm la o scenă bandele teroriste, după eliberare, e chiar
de exorcizare cu tot aparatul ei ecleziastic, foarte bun. Kawalerowicz reconstituie cu o
cu poruncile date diavolului tn latineşte, cu admirabilă conciziune atmosfera vremii, schi-
accesele tipice de isterie ale victimelor, cu 1-2. OMUL DIN UMBRA ES'fE O POVESTE PO- ţează ctteva figuri, creează nu puţine momente
pompa ceremoniei şi groaza asistenţilor. Con- LIŢISTĂ COMPUSĂ DIN EPISOADE RELATIV IN- de „suspensie". Dar tn întregul său, judecat
damnarea fanatismului, Kawalerowicz izbu- DEPENDENTE . ca filJII poliţist, Omul din umbră suferă de
teşte să o facă astfel mai profund şi mai efi- o slăbiciune gravă: indică la sftrşit ca vinovat
cace declt prin diversele speculaţii cam con- un personaj insignifiant, care nu apare decît
fuze introduse cu intenţii generalizatoare în tn treacăt la începutul acţiunii. Arta e, în
monologurile călugărului sau în tntîlnirea genul respectiv, să-l ţii pe criminal tot timpul
acestuia cu alter-ego-ul său sub înfăţişarea sub privirile spectatorului şi să-l scoţi
rabinului cabalist. Tratarea realistă, minu- mereu de sub orice bănuială. Altfel, adevărata
ţioasă, lentă, aplecată asupra amănuntelor surpriză, psihologică, bazată pe reprezentarea
unor stări stranii, scoate la iveală admirabil, pe care ne-am făcut-o ptnă atunci despre un
fără ostentaţie, dar cu o rară valoare docu- om, e înlocuită cu surpriza ieftină, mecanică
mentară, substratul social-moral al întlmplă­ (intră tn problemă factori complet ignoraţi).
rilor: ignoranţa poporului, intoleranţa bise- Poate că cel mai echilibrat film al lui Kawa-
ricii, furia simţurilor biciuite de dorinţă şi lerowicz e Adevăratul sffrşit al t'ăzboiului
condamnate la asceză. Kawalerowicz posedă un (1957). Aici şi irupţia neobişnuitului în viaţa
neobişnuit simţ pictural. Maica Ioana e o de toate zilele şi preocupările picturale de
splendidă compoziţie în alb şi negru, iar atmosferă şi alura narativă fragmentară sint
efectele procesionale, cadrele pustii, arcadele subordonate unei idei majore şi generoase.
înecate ln umbră, gesturile călugăriţelor care, Filmul e o „întoarcere de pe front", infinit
agitîndu-şi mtnecile largi, par imenşi lilieci mai cr!ncenă, fiindcă şi războiul ultim a
înnebuniţi, amintesc în ctteva scene (primi- tntrecut Qrice limită a neomeniei, cruzimii
rea călugărului, prima izbucnire de furie şi absurdităţii. Eroul, deşi a scăpat cu viaţă
erotică a penitentei, întllnirea din pod printre din lagărele naziste, nu se mai poate regăsi,
rufele puse la uscat) lecţia marelui Eisen- iar reacţiile lui de un tragism .indicibU otră:
stein. Acolo unde substanţa de viaţă se sub- vesc existenţa celorlalţi. Ororile fasc1smulu1
ţiază şi notaţia realistă a insolitului e înlo- se prelungesc, prin efectele lor ireparabile,
cuită cu abstracţii destul de debile, căutarea tn vremurile noastre. Filmul acesta n-are
efectului plastic încetează să aibă o finali- ~~~dt~;1~~at~e !~J[~fJ:~::~l~~~~sc~~~~7:
a strălucirea Maicii Ioana, dar nici cusururile
tate dramatică şi alunecă tn pură euforie proletar sau artizanal ş1 incizia care lasă să peliculei care i-a adus lui Kawalerowicz
decorativă, adică tn formalism. se vadă totodată diverse aspecte ciudate ale Premiul special al juriului la Festivalul de
Explorarea faptelor neobişnuite din jurul existenţei. Erou l principal , băiatul venit de la Cannes în 1961. Mesajul său e clar, fără
nostru, obiectivul cinematografic o poate face la ţară, nu o apuc{ pe calea firească. O tntlm- a înceta să fie răscolitor. Epica discontinuă
cu rezultate surprinzătoare şi de mare interes plare ti aduce protecţia preotului, apoi a corespunde cazului, eroul suferind tocmai de
tn ordinea cunoaşterii atunci c!nd rămine nevestei patronului. Personajul e pe cale să lapsusuri mari tn conştiinţă, de amnezii. şi
credincios realităţii. De altfel succesele şi se declaseze, pierztnd contactul cu masele obsesii. Îndrăznelile de filmare nu deosebite
eşecurile creaţiei lui Kawalerowicz aduc o proletare. Iarăşi o tntllnire stranie cu o fată merită totuşi reţinute, pentru că dau pe de o
confirmare !n plus acestei experienţe artis- noaptea într-un parc tl readuce pe drumul J?arte echivalentul unei traume grave psihice
tice mai largi. ln film, a fantaza e atlt de drept. Sub steaua jl'igiană (seria a doua a (obligaţia deţinuţilor de a se tnvtrti pină cad
facil incit nici un creator autentic nu lucrează filmului), mai puţin di:scriptivă , mai epid! morţi de oboseală), pe de altă parte trecerea
cu metafore şi simboluri dectt apăstnd pe e istoria luptelor greviste ale munntonmn de la planul subiectiv al personajului princi-
detaliul concret, pe amănuntul realist al poloneze 1n jurul anilor 30 . Erou , devenit pal la cel obiectiv (de unde şi efectul tragic
imaginii. Din relieful acestor date vii, exacte, acum un element co~tien , lş i f ln focul - gesturile fostului arhitect rămin mereu
de o mare valoare sugestivă creşte poezia lor educaţia re,·oluţ1 . In neînţelese).
cinematogt'afică adevărată şi nu siropul lite- partea I e mult mai I O asemenea ierarhizare nu prea cred să
rar turnat pe atltea pelicule !n locul ei. Pri- e bogat, viu , popula aibărost attta timp cit e vorba de creaţia
mul film, care l-a impus pe Kawalerowicz,
a fost Amintit'i de la Celuloza (O noapte de
naje, creionate cu m
Sub steaua Jril'an4, d 1 d~~M1~~~~„~~~ ~j~!ş~t ~~ „°J:t:I~l~i~af!e~râ~
amintiri) creat tn 1954 după un roman de tnchegatl , rl.mtne cenn ie. T noapte şi l'rlaica Ioana şi-a atins maturitatea
Igor Newerly, despre o familie ţărănească lerowicz iese la iveal.l e creatoare şi ne rezervă sigur încă m ulte
venită la oraş să se angajeze 1n uzină. Şi aici fapte foarte viu indiv1doali.z& surprize.
tabloul izbeşte prin amestecul ingenios ş i bătr1nului ţăran şi a fiului său u p O v. S. CROHMĂLNICEANU

3-4 6. POATE CĂ CEL MAI ECHILIBRU FJL~I AL LUI KAWALERO~\ICZ ESTE ADE\.ARATUL SFlRŞIT AL RAZBOIUL_u_1 _ _.....~_ ___,.___ _,.,..._,.__ _ _~

teriile slot deseori relative. Nu se poate spune,


de pildă, că cinematografia franceză este efec-
tiv reprezentată anul acesta doar prin filmele
care au luat note proaste la Cannes ... Dar nu e
mai puţin adevărat că problemele actualităţii
directe, în viaţa socialii şi personali a oameni-
lor şi că marile teme ale luptelor •liberatoare
au dobîndit o pondere principială importantă
în creaţia scenarittilor şi reidzoril r de azi,
chiar dacă orientarea unora dintre a tia su-
feră încă de incertitudine. Este end nt cil a-
Mihnea Gheor9hlu: politismul snob ti indiferent •i-a p1 rdut ireme- Federlco Felllnl
diabil terenul.
Realismul - lncotro credeţi
tică" a filmuluiJ
că ..-oluea::ă „formula artis- lntrezărind
- Nu sînt partizanul etichetelor şi al serta-
în ofensivă relor cu conţinut drămuit farmaceutic. ln artă perspectivele
e bine ca ferestrele să fie pururi deschise aerului
proaspăt, dătător de noi forţe. lnchistarea în
- Festivalurile internaţionale sini probabil un „modalităţi" şi formule nu corespunde defini- - La Cannes şi la Moscova, cim•111tlluora/11i
bw1 prilej tk a afla „pul.tul" anului cinemato- ţiei artelor şi cu atît mai puţin artei filmului. italianăa-a aflat iarăşi ln centrul atenţiei. Soco-
grafic. t p<'rienţă interesantă este filmul lui F li i tiţi căVisconti cu Leopardul şi dumnea-
- E greu de stabilit, din marele număr de Ot t ft;;:.o. cu care nu cred cil pu f1 voastră cu Opt şi jumătate vă încadraţi în ceea
fesţivaluri internaţionale şi naţionale cu care ţu d •rd; o altl ri ţi ce se numeşte neorealism?
cinematografia mondială se afirmă în fiecare ' ill mi
an mereu aptă de noutăţi, care dintre ele pre- - Depinde cit de îngustă sau cit de largă
zintă avantajul real al unor repere de principiu. este accepţia pe care o daţi acestui curent cine-
Vă referiţi, de bună seamă, la filmele artistice matografic şi dacă definiţi neorealismul nu ca
de lung metraj. Există însă festivaluri cu o te- un fenomen static, ci ca unul dinamic, ln perma-
matică interesantă şi conc ludentă şi ln alte ra- at •I ntl evoluţie . Imediat după cel de-al doilea
muri de afirmare ale artei şi tehnicii cinemato- nici un rbboi mondial, Italia oferea spectacolul unei
grafice declt acelea care-l pasionează pe cinefi- experienţ i nal ,
lul mai puţin avizat. Sint, de asemenea, şi fes- chipeze într-o op rl art ţări aflate în mizerie. Atunci, o atentă observare,
tivaluri necompetitive, sau numai comerciale, audienţe clt mai im o judicioasă consemnare de către ochiul cine-
unde prezenţa unui film e menită să-i sporească - Vă rugăm aii a matografic a faptelor, avea darul să emoţioneze.
publicitatea şi valoarea de circulaţie. Pentru cele tk mai sm, filmt Pionierii neorealismului italian au făcut acest
el nu rareori filme premiate la festivaluri cu cele doită festivaluri lucru şi ei merită tot respectul. Numai că viaţa
prestigiu nu s-au bucurat în egală măsură şi de - Cred că filmele s-a schimbat, ,i, o dată cu ea, oamenii au evoluat.
sufragiile publicului. Pe urmă, mai slnt şi fil- curentii prezenta te la
me respinse la un festival şi premiate la altul. Pentru a convinge, pentru a emoţiona, cineastul
internaţionale corespWld
Adevlirul e că nu totdeauna e lesne de găsit, cinematografice conte cont mporan nu ae poate mulţumi doar cu înre-
prin mijlocirea listelor de premii, pulsul exact biectul lor (ambele au f gi tntta la 01u, necomentată, a faptelor pe
al anului cinematografic. Dar se poate găsi. pentru scenariu) cit •i care le o-l ln jur. El este obligat să caute
- După Cannes şi Moscova, cum aţi caracte- şi tehnicll animate 1n~1i.::n:.Ul 1 1 mţa ieţii pe care o reprezintă pe
riza anul cinematografic 1963? Care ar fi direc- respect al creatorul lnd acu tă esenţă, cineastul investi-
ţiile de dezvoltare ale filmului contemporan? eului său. Lu,uni htatea ln profunzime, pătrunde în
- Anul acesta, Festivalul de la Cannes a reu- rioase şi de bunl caht
mului, pentru a-i descifra meandrele.
şit să se apropie cu mai multă îndrăzneală de care se va vorbi cu
temele şi metodele de muncă artistică pe care vreme încă. • o pare oare riscul de a se pierde din vedere
le stimează un număr tot mai mare de cineaşti - ln „cursa" ptrma11 r ială a relaţiilor dintre oameni J
din toate ţările. Realismul cinematografic a cinematografii naţionalş, - D1mpotrivii. Eu consider că neorea lismul
clştigat cîteva poziţii semnificative pe ţărmul „etapei" 1963? 1 at face pe deplin valenţa sa socială tocmai
Mediteranei, fructificate apoi la Moscova sub - Nu putem aplica aici ,.oca introspectarea vieţii individului. Dacă
stindardul: „Pentru umanism ln arta filmului, tiţiei sportive. Statistica noa tr tul ştie să descopere în om, în contradic-
pentru pace fi prieten ie tn tre popoare". La am- alt complex de legi. La Canoe
„cursa" aceasta a fost c!ştigată d• inemat nl tale interioare, reflectarea unei lumi exte-
bele festivaluri, premii însemnate au rlisplă­ a-
fia italiană, urmată de cea japonez.:. ti de altele "' din care nu lipsesc asperităţile, el şi-a
tit strădaniile unor creatori anima ţi de cele mai
bune sentimente faţă de progresul omenirii con- apoi. Dar problema se poate ridica şi altminteri. a\1 scopul. Bineînţeles, toate aceste lucruri
temporane. uccesele cinematografiilor socia- Cînd producţia naţională a unei ţări atinge, tttbuie făcute cu artă.
liste demonstrează cu fermitate aceaslli direc- să zicem, 130 de filme anual, iar a altei ţAri - Cua ce numiţi dvs. „reflectarea lumii e:xte-
ţie. Pe de altă parte, respingerea curajoasă a numai 15, dar amîndouă oapătli clte două premii ritoan'' implică o condiţionare a mediului in terior
filmelor care nu serveac umanitatea sau care internaţionale la aceleaşi competiţii, care ar fi
rezultatele „etapei" respective? Egalitate? Rl- ol oamenilor de către mediitl exterior?
reprezintă experienţe lipsite de sens creator, nu
mlne de vllzut ! Noi credem puterhic în n - Desigur. Numai cunoscîndu-se însă bine
a făcut decît să confirme această direcţie gene-
rală pozitivă, foarte promiţătoare a filmului filmului romînesc, ln admirabilul viitor ea 1 pe sine (şi această cunoaştere implică o întreagă
aşteaptă, dacă vom şti să consolidăm ti al d z- experienţă umană şi socială) omul poate încerca
actual.
- Aţi sesizat anumite dominante tematice?
- Ar fi riscant să purcedem la o catalogare
vo~coO:~k~:;t!l ;_u~c~~r co~;,J~:!i aint ,: sii-şi modifice viaţa, să schimbe lumea exterioară.
Pentru mine, fiecare film înseamnă o dublă
naţionala au piu ln e11i"nţ4 anumite ui en~ experienţă, una umană şi alta artistică. ln La
seacă a temelor principalelor filme din ulti-
ma vreme. Mai intîi pentru că nu tot ce apare tk ordin tematic fi artistic, pentru a{&rmareo
dolce vita am descris mediul exterior, socie-
majoră a cinematografiei noaatre J
!n unele festivaluri constituie ceea ce a dat mai tatea italiană contemporană. Marcello, eroul
bun o cinematografie naţională sau alta. Cri- - Da, consider el .totem pe drumul cel bun.

14
Colocviu
despre
festivalurile
internationale
ale
anului

filmului, era un pasager prin diversele categorii a camerei. Doar camera e manevratA. de cineva,
de oameni; un pasager nu lipsit însă de vibraţii iar acest cineva nu poate face abstracţie de
interioare. Guido din Opt şi jumătate trăieşte propriile-i convingeri artistice ~i politice.
el însuşi, cu o maximă intensitate, contra- - Aţi văzut la Cannes fi apoi la Moscova,
dicţiile interioare provocate de mediul numit unde a luat şi marelo premiu, filmul lui Fellini
Opt şi jumătate.
„la dolce vita".
- Filmul lui Fellini ne relevă din nou arta
- Se fac uneori referiri la aşa-numitul „uni- rafinată a acestui mare creator contemporan.
11ers închis" al filmelor dvs. Dar am multe obiecţiuni faţă ·de subtextul
- Cred că în film, ca şi în viaţă, e foarte ideologic al filmului şi de modalitatea construc-
greu să tragi o concluzie definitivă. Prezentînd ţiei sale. Pentru că opera lui Fellini e realizată
însă latura negativă din om, eu caut să dau şi
Paul Cornea : cu mult talent şi aparţine acelor lucrări care
nu liniştesc ci excită, care nu dau spectatoru-
punctul de plecare pentru o altă viaţă, între-
zărind perspectivele. Acest început de drum se
Un succes lui o satisfacţie călduţă, ci-I detel'mină să
reflecteze şi să ia poziţie, ea va •tîrni contro-
întrezăreşte abia pentru Marcello, dar este mai
apropiat pentru Guido. Ce-i drept însă, nici
care obligă verse pasionate. Io ce mă priveşte, consider
că meditaţia asupra procesului creator pe care
acest ultim personaj n-a reuşit să depăşească ne-o împărtăşeşte regizorul italian e prea com-
mediul în care domneşte „la dolce vita". - Ftstivaluril11 dii la Camu.t şi .llo cova 11-au plezentă faţă de laturile mediocre şi subcu-
- Ultimele d11s. filme arată că v-aţi fixai locul prilejuit de btmd •tamă rtfl.«Jii cu privire la tanate ale existenţei diurne a artistului. Nimeni
de observaţie în lumea intelectualilor italieni. gradul de tkzuo/tart a ciN Io •rafiei mondiale. nu-i adeptul unui romantism de duzină, 1nsă
- 1n genere, mi ae pare primejdios să faci noi credem cu toţii - şi nu se poate să nu
Aţi renunţat definitiv la eroi de felul lui Zampa1w generalizări asu pra cinematografiei mondiale credem - în marea vocaţie umană şi cetăţe­
fi Gelsomina din La strada, sau Cabiria din Nop- pornind de la do u ă sau trei festiva luri. Dintre nească a creatorului.
ţile Cabiriei? cele 2500 d e filme produse anual în lume, - Cum aţi caracleri:a Festivalul de la Mos-
- Eroii din La strada, Nopţile Cabiriei sau festival urile selecţionează doar cîteva şi nu co11a?
li Bidone erau oameni la care exista un totdeauna pelicule le cele mai bune, nici cele - Festivalul de la Moscova a constituit un
primat al senzorialului. Lumea lor bogată mai semnificative. Totuşi„. mare succes prin lărgirea impre~ionantă a
La Cannes am înregistrat din nou ravagiile numărului ţărilor participante - 53 - · printre
în pitoresc şi nu ·lipsită de sensibilitate pe care le provoacă în lumea cineaştilor occiden-
oferea mai puţine puncte de plecare pentru ana- care am salutat cu bucurie noi membri ai fami-
tali goana după originalitate cu orice preţ liei cinematografice, Ghana, Nigeria, Mali şi
liza unor contradicţii între universul interior şi şi cazuri limită. Principala preocupare a altele. O trăsătură caracteristici\ a Festivalu-
cel exterior al individului. Io ultimele filme realizatorilor pare a fi aceea de a şoca printr-o lui de la Moscova, deja intrată în tradiţie, a
m-am oprit la un ziarist şi la un regizor. u pot po»e tirt cu incidente ne.,,erosimile d obic~i constituit-o confruntarea permanentă a cineaş­
spune însă că am renunţat definitiv la eroi de cu inţ•I uri simbolic , prin pi tar tilor cu masele largi ale publicului. La Mos-
caractert viol nte, print hi c at ra- cova, Festivalul s-a desfăşurat într-o sală de
felul Gelsominei sau l..abiriei. S-ar putea să fie abrupt i atlt e d hr I I p 6 OOO locuri, magni!ica sală a Congreselor, iar
mă întorc la ei. di!icultuţi nu 1 I multe din tilme au fost prezentate şi în şe­
- Folosiţi, de obicei, ambianţele reale (străzi avea ac tn palatul dinţe publice to faţa a zeci de mii de spec-
case, parcuri) sau preferaţi platoul? lui 1wiut, I re! tatori. De asemenea, aş sublinia utilitatea
Hilch c un Jl6" deosebită a schimbului de păreri cu prilejul
- Şi una şi alta. Io La dolce Pita stră­ Dar allt 1 de avala
zile, scuarurile, monumentele, au fost „locuri tribunei libere organizate sub preşedinţia
p ih nalizl e istă i o al cunoscutului regizor sovietic Serghei Ghera-
de filmare". Aceste exterioa~e autentice cores- puţin diiunătoare. E ,·ori>. simov ~ In s!îrşit, aş vrea să remarc că pal-
pundeau intenţiei de frescă a moravurilor Ita- ţie1 << merciale de serie .. l mare ul Festivalului de la Moscova - de altfel
liei. Dar în Opt şi jumătate, unde aveam ptrfecţie (vezi de exemplu ca şi cel de la Cannes - reflectă succesul
nevoie să reconstituim unghiul de vedere subiec- Stlltrt:ada), dar opera cine mat r f remarcabil al filme lor prezentate de ţările
tiv al lui Guido asupra lumii am folosit platoul. mediocră, iar sensul acestui g n cialiste. Io adevăr, alături de noi, U.R.S.S„
- Pe care din regizorii italieni îi consideraţi asigure perpetuarea ordinei capital Polonia, R.D. Germană, Cehoslovacia şi Un-
că-i învaţă pe oameni cu ea. garia, au figurat printre laureaţii diferitelor
reprezentativi ~rotru stadiul actual al neorealis- Există evident şi multe tendinţe premii ~i distincţii. E o dovadă a ponderei
muluif arta cinematografică occidentali. din ce în ce mai mare pe care o reprezintă cine-
- E foarte greu pentru un regizor să vorbească concurenţei producţiei comerciale 1 matografia socialistă în arena mondială.
obiectiv despre confraţi. Dar, în limita vederilor tismului, un număr din ce ln - Jn acest sens ce ne puteţi spune despre
subiective, voi cita trei nume: Roberto Rosse- cineaşti din Italia, Franţa i al primirea filmului nostru Lupeni 29?
preocupaţi să dea filme( r I - Presa noastră a oglindit la timpul său
llini, de care mă simt legat spiritual şi pe care-l
act de conştiinţă. ln opera I r fa •imţită primirea călduroasă făcută la Moscova filmu-
consider unul din maeştrii neorealismului (a- influenţa luptei ma el r. Ei dau pr ie puter- lui Lupeni. Dincolo de rezultatul oficial, me-
mintesc unul din filmele sale foarte bine lucrate nicelor contradi ţii ra~ agită "aţa contempo- rită subliniată reacţia deosebit de favorabilă
- Generalul delia Rovere), Michelangelo' An- rană, a piraţiei omen ti apr o i tenţ.i demnă a publicului şi a criticii de specialitate. Ne
tonioni, pentru arta de a se apropia de şi onorabilă. l'n film interesant din acest bucură desigur că am luat două premii la
sufletul omului şi de a-i analiza pasiunile punct de vedere a fost Logodnicii de Olmi. Mo•cova, după ce luaserăm cu cîteva săptă­
(mai ales în A11entura şi Eclipsa) şi Lu- - Dar despre tendinja cinl-vtritd ce 1k! puteţi mîni înainte, tot două premii 'i la Cannes.
spune? Chiar dacă verdictul juriului a lăsat în ce ne
chino Visconti, un mare realizator de spectacole - Există un viu interes pentru acest gen de priveşte de dorit (de aceeaşi opinie fiind şi
cinematografice (în înţelesul bun al cuvîntului) film, care în concepţia unor realizatori occi- corespondenţii ziarelor „L'Humanite" şi „Daily
şi un laborios creator în teatru şi film. Leo- dentali ar trebui să înlăture tot ceea ce-i arti- Worker)" faptul principal este că am fost pre-
pardul , cîştigînd „La palme d'or" , i-a adus ficial în procesul propriu-zis al turnării şi să zenţi în Palmares la cele mai mari festivaluri
o meritată încununare a eforturilor sale artistice. redea adevărul autentic al oamenilor şi situa- cinematografice ale lumii. Aceasta este un
(lnt•rvlul a rost obţinut ln excl usivitate p•ntrn ţiilor. Dar pentru un marxist e evident ilu- indiciu pozitiv că mergem înainte, o răsplată
revista „Cinema", de Al. RacovJc.eanu, la Moscova. ) zoriu să se postuleze obiectivitatea infailibilă care onorează şi obligă cinematoj?rafia noastră.

15
A ventura, filmul regizoru lui
italian Antonioni, apare pe ecra-

aven ura
nele noastre precedat de multe co-
mentarii entuziaste, dar şi de pasi-
unea bruscă pe care i-a declarat-o
snobismul. Omagiile compromiţă­
toare ale snobismului nimeresc
uneori printr-un concurs de împre-
jurări şi ln zonele autenticităţii
artistice cu care nu pot convieţu i
multă vreme. Proust e contradic-
toriu şi discutabil , dar dimensi u-

o
_J
nile neobişnu ite ale prozei lui nu
pot fi negate pentru căi s-au adus
osanale in saloanele literare. An-
tonioni e v inovat doar in mică
măsură de faptul că în jurul fil-
w melor lui s-a creat o modă.
Aventura nu e opera unui de-

1. t9 butant, deşi maturitatea şi nou-


tatea regizorului Antonioni devin
zZ mai certe cu acest film şi cu cele

<( o două următoare Eclipsa şi Noap-


tea .
Michelangelo Antonioni s-a
născut acum cincizeci şi unu de

~z
ani, la Ferrara, şi a produs în
u ltimii cincisprezece ani mai
m u lte filme care l-au situat prin-
IO tre r egizorii de la care se aştepta

u 1- 1. GABRIELE FERZETTI (sAN-


DBO) ŞI LKA MASSARI (ANNA).
ceva deosebit şi faţă. de care elo-
giile erau frînate de rezerve. Ca
mulţi dintre autorii contempo-

-:I: <(
z 2 . MONICA VI TTI (CLAUDIA)
lNTR-UNUL DIN MOMENTELE
DE TENSIUNE ALE FILMULUI
rani de filme, a început cu cri-
tica cinematografică., a devenit
apoi scenarist şi asistentul lui
AVENTURA.
Rossellini şi Carne. Primul lui tăceri şi explicat de gesturi re- udia îl surprinde în braţele unei
film a fost un remarcabil docu- velatoare. Astfel, tn Aventura, prostituate. Şi în gestul de mîn-
mentar Oameni de pe malul Pa- un arhitect ratat, care visa la g!iere al Claudiei e milă şi
dului, socotit în istoriografia ci- mari construcţii şi a devenit dispreţ.
nematografică drept una din sur- acum un bun meşteşugar, face Oamenii aceştia care trec de
sele neorealismului. Faptul me- calcule pentru proiectele altora, la croazieră la petrecerile în ho-
rită semnalat pentru că, prin îotilneşte doi tineri entuziaşti. telul luxos sînt incapabili să co-
ultimele sale filme, Antonioni Aceştia desenează detalii arhitec- munice între ei, aşa cum nu sînt
se desparte stilistic, dacă nu şi turale într-o superbă piaţă de în stare să simtă afecte, ci numai
în spirit, de acest curent. Pînă orăşel sicilian. Cu stlngăcie voită, senzaţii. Dragostea se reduce la
la Aventura. a făcut mai multe Sandro varsă cerneala peste plan- sexualitate. E consumată ca un
filme artistice: Cronica unei iu- şeta celor doi. stupefiant ce urmăreşte să le
biri, !nvinşii, Doamna jdrif. ca- O discuţie despre Antonioni neutralizeze pentru cîteva clipe
melii, Prietenele, Strigif.tul . nu poate ignora nici trăsăturile anxietăţile şi sentimentul vidu-
DesP.re Antonioni - şi în spe- de stil, nici orientarea spre ana- lui. Cu uimitoarea lui sensibi-
cial despre seria care începe cu liză, dar cît timp se menţine la litate la gestul semnificativ, An- a. SAND RO lNCEPE O NOUĂ A-
Aventura - se discută aproape VENTURĂ .
ele nu ajunge prea departe şi tonioni călăuzeşte în acest sens
exclusiv în raport cu originali- riscă să deformeze estetizant me- actorii în scenele de dragoste.
tatea stilistică şi cu formula de sajul amar al operei. Antonioni Frenezia acestor scene este mai
film analitic. !n filmele lui An- nu e un caligraf şi nu face exer- mult a neliniştii decît a pasiunii
tonioni cu cadrele lor lungi şi ciţii de stil. Analiza este pentru şi tandreţea e absentă. Lipseşte
minuţios compuse, cu scurgerea el un mijloc de a comunica sen- şi prietenia ce nu depăşeşte o
lentă, fără teama de . lungimi, suri, de a surprinde un tip uman, anumită solidaritate de clan.
originalitatea stilistică e evi- produsul semnificativ al unei so- Puţinele personaje care păstrează
dentă. Caracteristică e şi ten- cietăţi. Cu toate deosebirile de umanitate se ciocnesc de zidul
dinţa de a investiga mişcarea stil, e potrivit s ă comparăm indiferenţei. Claudia, care a luat
sufletească prin mijloace aproape aceste filme cu Anul trecut la în serios legătura cu Sandro, !şi
numai plastice. Dialogul n-are Marienbad al lui Alain Resnais, scrutează neliniştită sentimen-
pondere mai mare decît gesturile, considerat de mulţi drept cel tele, descoperă că în prietena
e constituit dintr-un fel de ges- mai înzestrat cineast francez din dispărută vede acum doar rivala.
turi verbale, căci oamenii se generaţia t!nără. După Noapte Problema ei de conştiinţă e
mărturisesc greu. Cu excepţia şi cea/ii. şi Hiroshima, dragostea pentru ceilalţi plictisitoare. Pen-
unor explicaţii neduse la capăt, mea, filme cu problematică ma- tru Patrizia, dispariţia Annei a
cum e cea dintre soţ şi soţie de joră şi cu clară atitudine progre- fost un incident dezagreabil care
la sfîrşitul Nopţii, dialogul e sistă, Resnais a ancorat în regiu- i-a tulburat pentru o clipă viaţa
alcătuit din frtnturi, punctat de nea romanului experimental. Pe şi adulterurile mondene.
un scenariu de Robbe-Grillet, a Attt de discutatul stil al lui
construit - termenul pare nepo- Antonioni e menit în primul rînd
trivit - un film care jonglează, să comunice impresia de uscăciune
uneori cu fine detalii de plastică 4. CLAUDIA IŞI SCRUTEAZĂ. NE-
şi de sterilitate . Însuşi modul de • LINIŞTITĂ SENTIMENTELE.
cinematografică, cu timpul şi cu naraţiune, în care !ntîmplările
personajele, amîndouă .ln egală se scurg lent, parcă dispersate,
măsură pulverizate plnă la dis- fără noduri dramatice, contri-
pariţie. !n filmul lui Resnais nu buie la caracterizarea acestor
avem personaje, nici naraţiune personaje dezorientate. Ele trec
propriu-zisă. Analiza se trans- prin dragoste şi prin întîmplări
formă şi ea în variaţiuni pe tema cu alură de somnambuli, incapa-
neliniştii şi singurătăţii. bili să participe mai mult dec!t
In Aventura desfăşurarea în- cu simţurile. Acelaşi sens îl are
tîmplărilor poate părea deconcer- şi folosirea relativ frecventă a
tantă, dar e pe măsura unor per- unor planuri vaste, panoramice,
sonaje cu sufletul mutilat. Cu în care grupurile sînt surprinse
deosebiri de stil şi de unghi, într-o forfotă, într-o zbatere inu-
este lumea filmelor lui Fellini. tilă: turiştii pe insulă, petrece-
Regăsim acelaşi refuz tn raport rea din • 'oaptea. Stnt mijloace
cu acelaşi mediu. ln Aventura, care ap n capacităţii de a tra-
„la dolce vita" a grupului plecat d '.izual dinamica vieţii de
1in~ . Slnt şi o dezminţire
în croazieră în Sicilia are loc
mai puţin zgomotos şi sterilita- a teu care, absolutizînd dis-
tincţia 1 i Les ing între artele
tea pe toate planurile a acestor
oameni e mărturisită mai puţin succes1 ii şi cele ale simultanei-
tăţii, testă filmului puterea
violent. Verdictul nu e lnsă mai in-
dulgent . Sandro e asemenea lumii anali id Finalul Aventurii sau 6. OAMENTI ACEŞTIA 8fNT IN-
în care e pe cale să pătrundă prin vizita celor doi soţi în camera de CAPABIW SĂ COMUNICE INTRE
căsătoria cu Anna. Slot oameni clinică din Soaptea stnt două El.

care trăiesc doar clipa, n-au dintre multele argumente pe care


durată, ca şi acel soţ înşelat le aduc tn acest sens filmele lui
care comentează calm gustul so- Antoni 1 .
ţiei lui pentru adolescenţi şi o De!<i ai dt~a e clară. reţine­
compară cu Oscar Wilde. Sandro rea cu e e lnfăţişat contextul
e frigid sufleteşte. Mimează fără social poate părea excesivă, după
convingere durerea, dragostea, cum modul cum sînt compuse ca- 6. SINGURUL SENTDIENT TRĂIT
drele dă, pe alocuri, impresia de AUTENTIC ESTE UMILINŢA PRO-
înmulţeşte experienţele, sperînd PRIULUI VID .
că altă aventură va putea trezi
supraelaborare. Incetineala voită
izvoarele secate. După ce Anna a ritmului duce la unele secvenţe
a dispărut ln timpul croazierei, dilatate. Există şi riscul unei mo-
deşi tşi impune să urmeze cer- de care să transforme ritmul lent
cetările, să-i caute urma - şi dispersarea namţiunii în fetiş.
pînă la sftrşitul filmului rămasă Dar Antonioni nu poate fi învi-
obscură - începe aventura cu nuit de eventuale pastişe. Aven-
Claudia, prietena Annei. Dar el tura, ca şi filmele posterioare,
nu e în stare să-i spună convin- s!nt importante !o primul rtnd
gător că o iubeşte, căci nu minte nu pentru un procedeu, ci pen-
cu plăcere. Singurul sentiment tru teribilul diagnostic pe care-l
pe care-l trăieşte autentic e umi- pun unei societăţi.
linţa propriului vid. E sensul
accesului său de pllns, cînd Cla- Silvlan IOSIFESCU
scenariu l Scriitori sau regizori, critici sau spectatori, exprimîndu-şi exigenţele faţă de
arta ecranului, nu pot să nu vizeze în cele din urmă ca sursă atît a realizărilor cît

de
şi a neajunsurilor cinematografiei noastre - scenariul. Oricît de diverse ar fi aprecie-
rile şi formulările privind geneza şi natura specifică a scenariului, este unanimă recu-
noaşterea primordialităţii lui în definirea valorii unui film şi în reuşita efortului con-
jugat al factorilor de care depinde dezvoltarea în ţara noastră a artei celei mai popu-
lare.
In ultimii ani a crescut vizibil priceperea regizorilor, a operatorilor şi a celorlalţi
creatori din cinematografie. Cîţiva scriitori de talent au fost cîştigaţi pentru arta filmului,
iar scenariile lor au contribuit la obţinerea unor incontestabile succese. Sînt numeroşi
oameni de litere şi de artă care, chiar dacă nu au colaborat încă sau n-au reuşit să
facă rodnică colaborarea lor cu cinematografia, manifestă un interes constant faţă de

i Im
arta ecranului, atît datorită cîştigului pe care literatura însăşi îl poate obţine din „schim-
bul de experienţă" cu cinematografia, cît şi ca urmare a marilor tentaţii cu care noul
mijloc de expresie, deosebit de dinamic şi de eficace, îi îmbie .
Dacă însă de multe ori putem să remarcăm în filmele noastre talentul actorilor,
ineditul unor imagini sau abilitatea regiei, spectatorul rămîne adesea nesatisfăcut de
conţinutul de idei, arareori captivat de situaţia de viaţă înfăţişată, prea puţin convins
de autenticitatea faptelor şi personajelor, sau emoţionat de evoluţia dramei . Persistă
încă unele bariere, reale sau imaginare, între scriitori şi cinematografie, care fac ca
multe dintre colaborări să rămînă în stadiul de intenţie sau de tatonare. Grupele de
creaţie din studiouri, Asociatia Cineaştilor, Uniunea Scriitorilor, revistele nu se pre-
ocupă c·u suficientă eficacitate de extinderea contactelor, de organizarea unor discuţii
menite să generalizeze experienţa cîştigată, să depisteze cauzele insucceselor, să spulbere
prejudecăţile şi o anumită rezervă nefirească manifestată şi de o parte şi de alta.
Avem deci suficiente motive să socotim binevenită o discuţie amplă şi concretă,
desfăşurată în spirit creator, de pre scenariul de film - sector hotărîtor în creaţia cine-
matografică.

tografiei (muzica cinematografică cere lu-


cruri aparte).
Pentru că redacţia a insistat „să dau şi
exemple", voi da: ln Setea, de pildă, mi-au
plăcut scenele de masă şi am suspinat că
seama, a după un excelent scenariu a ieşit totuşi destul
tori -an de puţin. In Valurile Dunării nu lipsea

O CAUZĂ
cep tnri c:1 poezia, dar regizorul excelent a avut totuşi
poat cam puţin de la scenarişti în ceea ce priveşte
citate d· pr caracterele personajelor . Se vorbeşte despre
vreau num i - am10 cd Coc
COMUNĂ
Bomba lui Gopo . Am mare stimă pentru
Rezultatele colA rării tntTe autorul Scurtei istorii, dar ultimul său film
ginii şi oamenii de pint au f cu actori, în afara mesajului umanist,
cazurile excepţionale. Din foarte important, nu are alte merite. Satira
decată tmpămîntenită mai pe e facilă şi autorul n-a ajuns la filozofia păcii
şi continuă să mai facă mul spre care a tins.
general. „Arta pe plnză" , cu Am reţinut de asemenea filmul Partea ta
e socotită o specialitate. !n f de vină al regizorului :.Ureea Mureşan. Autorii
<mestec de dramă, literat paginilor care au stat la baza filmului (Petre
muzică, un produs modern 1 Sălcudeanu şi Francisc Munteanu) au pornit
accesibil şi pretenţios. Din de la o idee fericită: urmărirea trezirii con-
to·ată lumea, din cinematograf ştiinţei unui băiat de la ţară !n mijlocul fas-
comerţ şi atunci au apărut r cinantei lumi a şantierelor naţionale, unde,
dusul şi chiar produsul tn afara unor impre ionabile zidiri, se ridică
multe filme în lume şi numa şi uu sufle nou Apariţia lui Mihai Brad, un
Există o cerinţă de m ţllrăn p1tore c, pe şoseaua care-l duce spre
numită distractivil tn care intri locul muncă, promitea foarte mult, anunţa
tură, neapărat o idilă, clte\-a j dlrz, bătăios, cu o personalitate
înţeles, muzică siropoa. ă. In cc -mccheriile cu care-l tntimpină
nu pot să recomand sugrumarea a u1 gen u f hoţ venit să se recalifice ti st!rnesc
care merge la public, dar îngrădirea 101, da; ac 01 ţăran pur o minie violentă. Iată-ne
respectarea unei proporţii faţă de pehculele !n lu cuno cută a lui Makarenko, recon-
valoroase, pentru că altfel gustul general cade titu1tA tn condiţi ile unui loc de construcţie
cu siguranţă . din Ro Inia' Ceea ce urmează ne dezamă­
Am o veche convingere căfilmele cele mai ge te. Era de aşteptat o descriere cit de cit
bune se fac (vorbesc din punct de vedere al detahată a forţelor ce se înfruntă şi se impunea
scenariului) după opere literare. A scrie o ma1 accentuată portretizare , o aglomerare
direct pentru ecran (şi aici ştiu cite exemple de d te biografice. Apar însă două femei, un
mi se pot da) prezintă şi avantaje şi dezavan- topometru, un organizator de partid şi lncă
taje. Cei mai mulţi regizori uită pe drum, doi au trei muncitori, abia schiţaţi, acţiu­
din pricina spectaculozităţii unor episoade, nea ramifictndu-se şi pierzind din tensiunea
dramaturgia filmului, fără de care orice peli- dramatică. Secretarul organizaţiei de bază,
culă nu face două parale, oricîte momente ca ln mai toate filmele noastre , e simpatic,
tari ar oferi. Spectatorul vrea să fie convins, dă sfaturi, spune vorbe mari, intervine cu
vrea logică a acţiunii, vrea caractere şi abia un ztmbet şi o bătaie pe umeri, ori de cîte
pe urmă spectacol I ~. rez'!ma: un film mare ori scenariştii se află în impas şi, cu asta,
se face pe un scenariu scn de Shak pearc, dt pare şi-l uiţi şi te lntrebi de ce tocmai
în regia lui Ei enstein, cu imaginea lui Fi- cei mai interesanţi oameni ai societăţii
gueroa, pe muzica unui Beethoven al cinema- noastre stnt văduviţi de calităţi şi de măies-
tria celor ce scriu pentru film? Un utemist gtndurile într-o înşiruire stabilă a literelor, ci
cumsecade aşteaptă de 4 ani o scrisoare de FRAZA lucrează cu elemente vii, dinamice, !n perma-
la o femeie căreia i-a împrumutat bani ca nentă evoluţie, care trebuie stăptnite, diri-
să înveţe (filantropie neexplicată ln nici CI HEMATOGRAFICĂ jate, combinate lntr-un mod extrem de
complex şi de abia după mult timp va afla
un fel, poate o iubire de o calitate discutabilă)
~~a~:er1:t~u~e f!n:~~ ~a s:~~r~;!~r::!!::i~!:
1
şi ctnd aceasta termină, în sfîrşit, să tnveţe,
o telegramă laconică îl anunţă pe cu msecadele
băiat că „nu s-au potrivit" şi că fosta studentă
Este surprinzător cum, accepttndu-se no· matograful face un ocol foarte lung şi costisi-
ţiunea de sintezil, i se răpeşte tot mai des tor, foarte adesea un cadru conţine mai multe
se mărită cu un doctor. Pentru a ajunge tn fraze decît ai avea nevoie şi nu mai ai cum să
filmului dreptul la specific. Poate să fie un
posesia nefericitei telegrame, actorul este pus adevăr că cinematografia s-a tmbogăţlt for· elimini, alteori prea puţine şi nu mai ai cum
să traverseze cîteva pasarele metalice şi sftr-
să L~~:tin măcar că
mal, sintetizînd procedeele altor arte, dar
şeşte prin a se prăbuşi, spre indignarea una- nicidecum că ea s-a născut istoriceşte tntr-o considerare faptul un
nimă. Mai asistăm intre altele şi la o despăr­ anumită etapă de dezvoltare a. literaturii, film costă foarte scump , scenariul de film
ţire între doi tineri, motivată cam sumar artei plastice, sau artei actorului I Filmul trebuie să se nască dintr-o inspiraţie nouă,
(fata creşte un delicios copil al surorii moarte trăieşte de multe ori ca o iederă pe spinarea originală.
şi el e un egoist) şi cu asta fundalul filmului stejarilor, dar aceasta nu este decît o slăbi­ Ca un scenariu să apară dintr-o inspiraţie
e complet. !n centrul atenţiei spectatorului ciune momentană. El are dreptul să-şi reven- nouă, originală !n profunzimea filozofiei sale
rămlne în cele din urmă o intrigă poliţistă: dice orlcînd deplină autonomie. Arta ecranu- artistice, este greu, de aceea ne vom mulţumi
Mihai, zglrcitul şi lacomul strîngător de lui a avut şi continuă să-şi atribuie o evoluţie cu un scenariu sincer. Aceasta este cea de-a
proprie; documentantl este originea sa şi în doua condiţie. Primul deziderat sub!nţeleire
~~t~i es~~l~;n~~ dr~:b\{i~:;:ă'F~ţ~t ~~ B2i~i această origine nu există nici un fel de sin- sinceritatea, însă poate exista un scenariu
teză procreatoare. Spunem documentarul {re- care nu este nou în totalitatea sa, dare sincer
oameni la drum, Partea ta de vinct este meri- şi acest lucru are un merit incontestabil.
toriu. Dar şi în acest film am reîntîlnit erori le portajul etc.). deoarece în aceasta constă
forţa vizuală dinamică (esenţială) a cinema- Sinceritatea presupune indisolubila legătură
vechi ale scenariştilor şi cineaştilor noştri: tografului, specificul său definitiv. Şi dacă a creatorului cu conţinutul de viaţă descris.
evitarea conflictelor adevărate, ilustrarea este vorba de o sinteză, atunci să vorbim de Din acest punct de vedere, am califica pe un
mecanicistă a lumii noastre, alunecarea una naturală, provenită din selecţia directă plan superior acest deziderat pentru că el
către soluţii simpliste. a elementelor de viaţă. In perioada prealabilă este cel ce dă viabilitate operei. Multe filme
In ceea ce priveşte tematica filmelor romt- filmărilor, trebuie nu să-ţi imaginezi ceea ce eterogene, uneori stlngace, cu fragmente
neşti , aici a existat o mare dorinţă de a se vei face, ci să prevezi exact elementele con- copilăreşti, au depăşit timpul în dauna unor
face filme de actualitate, fapt care trebuie să stitutive ale creaţiei, care slnt tn fond: realizări armonioase din punct de vedere al
ne bucure, pentru că e de neînchipuit să lă­ natura, oamenii, decorul în stările cele mai construcţiei, dar reci şi fără adincime.
săm pe eroul zilelor noastre în afara ecranu- apropiate de viaţa însăşi. In literatură, de O altă cerinţă a scenariului, şi cea mai ele-
lui . Dar s-a crezut că fundalul sărbătoresc exemplu, un erou este descris fizic în ctteva mentară, este ca el să fie un scenariu cinema-
al unor producţii poat~ compensa inconsis- pagini la lnceput şi în elemente disparate mai tografic şi nu altceva. Originalitatea ca şi
tenţa caracterelor. Poţi să fotografiezi pe tîrziu, lntr-un film lnsă prezenţa fizică a indi- sinceritatea o apreciem acolo unde derivă
sute de kilometri de peliculă construcţiile vidului este, în general, descrisă permanent, dintr-o partitură de film. De aceea, autorul
noastre formidabile, dar la cinema, specta- deoarece apare continuu !n faţa ochilor noştri. trebuie să nu uite că se exprimă filmic şi nu
Dacă în literatură poţi prelungi răspunsul altminteri; că el duce o polemică cinemato-
torul caută, ca şi în literatură, explicaţia la cum aratll? în film, ştiind cum arată, vrei grafică şi nu una teatrală sau picturală. A-
unei conştiinţe. Omul din stal se întreabă: să afli cit mai repede posibil ce i-rea au măcar ceastă ultimă cerinţă este exclusiv sie ordin
bine, bine, eu văd ce s-a construit, dar vreau ce face. !n literatură, ori cit ar fi ea d „cine- profesional, dar vitală şi se rezolvă doar
să mi se explice ce şi cine a declanşat aceste matografică" fraza este esenţială, 1n film printr-o cunoaştere profundă a filmului de
energii, cum s-a produs mişcarea extraordi- ea nu există declt !n formă de dialog, iar la epoca mută pînă azi.
nară din sufletele oamenilor? dialogul , de foarte mulţi ani !neo ce e sonor, La noi există din păcate scriitori (unii chiar
Care sînt filmele care n-ar trebui să lip- deci diferit de cel scris, ca ritm, expresivi- talentaţi) care cred că este suficient să aibă
sească din producţia apropiată? Foarte multe I tate, efect ... Un cenariu nu tre •uie sll. fie un glnd oarecare pentru a scrie un scenariu şi
S-a făcut un film despre Tudor Vladimirescu. bine scris, ci buu c: 111t. Descri~ pe zeci de se miră că studioul 1i refuză, ba se mai şi
~~g~fiin: e~~nf:!~tti ~tht.m·; ~~t ~~:;: !rt~:
Foarte bine I Era de mult necesar. Lipseşte 0 pllng pe unde pot că o idee care a fost folosi-
un film despre evul mediu romtnesc (ah, ce toare pentru roman, piesă de teatru, scenariu
epocă, ce cinematografică e povestea vieţii n-a existat şi nu va e. 1 niciodată ... „Fram, radiofonic, libret de operă sau operetă nu
ursul polar" este iubit de noi 1n literatură. merge şi pentru film .
lui Mihai Viteazul!) , cinematografia noas- tntr-un alt mod decît l-am lndrăgi, de exem- Dacă toate aceste deziderate; specific,
tră nu a adus pe ecran plnă acum chipul lui
plu, într-un film, deoarece pe ecran el nu va originalitate, sinceritate lipsesc într-o măsură
Bălcescu şi asta este ceva mai mult dectt putea face ce e scris despre el, ci troctural sau alta dintr-un scenariu (sînt şi destule
o neglijenţă! Unde e filmul despre Eminescu? altceva sau altfel .. . Degeaba crn tn cenariu cazuri ctnd lipsesc toate), există posibilitatea,
Unde slnt filmele despre primul război mon- „inima ei începu să bată cu putere" sau „se şi nu se poate nega acest considerent, ca prin
dial şi chiar despre al doilea război mondial? lnt!lni cu un nenorocit <;ăruta i se edea pe prelucrare regizorală un scenariu să capete un
Unde-i filmul „Craii de Curte Veche"? faţă că nu mlncase de două săpU.mtni" ... sens original, care-i lipsea. Jean Vigo a
Unde este cronica întunecată a epocii fana- Deoarece aceste elemente nu se vor putea realizat Atalanla după un scenariu neagreat,
riote? S-au pierdut cam mulţi ani ln jurul descifra pe ecran tn noua formă . 1 ca să dar filmul a ieşit foarte bun, pentru că re-
unor comedioare lipsite de sens ~i de bun gizorul a devenit autorul ideii I Cine neagă
simţ! Mă întreb unde este filmul Gre,·ei din posibilitatea ca un scenariu să fie transmis
33? Unde e filmul despre 23 August? l:nde ln film la un nivel superior desconsideră con-
e filmul zilelor naţionalizării, al alungă.rit ţinutul muncii regizorale. Este însă tot atît
forţelor reacţionare de la putere, unde este de adevărat că de multe ori poţi depune stră­
filmul dramatic şi măreţ al ridicării primelor danii nesflrşite şi ideea să nu apară, iar sce-
obiective industriale, cu sabotajele resturilor nariul să rămînă mediocru şi deci filmul la fel,
claselor deposedate şi cu lupta neînfricată chiar acolo unde e vorba de o mină regizorală
a comuniştilor? eficace.
Dorinţa noastră sinceră este ca scriitorii să
!n toate aceste lipsuri, o mare parte de se apropie de cinematografie, numai că . uneori
vină o au şi scriitorii. Ca membru al Biroului se depune un efort absolut inutil şi ineficace.
Uniunii Scriitorilor, consider că o slăbiciune Scriitori de mare talent sau au o părere de-
a noastră a fost aceea că nu am înfiinţat o formată despre specificul cinematografic, sau
grupă de scenarişti în cadrul Uniunii. S-ar reiese din scrisul lor imposibilitatea adaptării.
simţi de asemenea nevoia unei „specializări" In aceste cazuri, cele mai expresive opere
a scriitorilor, pentru anumite laturi ale cre- urmează să fie ecranizate de acei oameni care
aţiei de scenarii. Există, de pildă, scriitori
o pot face.
Titus Popovici (cu rigoarea sa dramatur-
care, după cum observă critica literară, scriu gică). Francisc Munteanu (cu talentul său în
foarte bine teatru - stnt specialişti tn dia-
log. Stnt alţii care au minte ascuţită şi care ~ub~i~f:!!~·a d:n~rr;:it. ~~ecc~~v~~ ;~i~~aă~~~
au idei multe, dar nu se pricep poate să-şi Eugen Barbu (cu diversitatea caracterelor
dezvolte ideile într-un scenariu. Alţi autori !n acţiune) şi de asemenea încă mulţi alţii
pot să inventeze cu mult succes situaţii constituie chezăşia unui viitor mai senin
comice şi filmelor noastre nu le-ar strica pentru fraza cinematografică.
La aceasta, să-i adăugăm şi pe regizori, nu
mai mult umor de bună calitate. Dacă ne numai pe cei de acum, dar şi pe cei care vor
uităm la filmele care vin din alte ţări, vedem veni... ·
cite patru scenarişti la un film. Să se renunţe Şi întorclndu-ne la scenariu, în concluzie

~l~i~~:e ~~!· c~::!el: ~~~ l!r~~ r:rfil~~i


la asemenea orgolii: „Eu stnt specialist şt trebuie spus că nu există norme după care să
tn inventarea subiectu lui şi ln dialog şi în scrii, ci după care să nu scrii. Un singur lucru
construcţia dramatică a filmului." Este un vizionat e ceva mai greu, numai somnul te aparţine scenariului care e comun şi celorlalte
lucru care ar trebui să ne dea de gtndit, pen- poate salva, dar atunci nu mai poţi judeca arte şi chiar ştiinţei: ideea. Se spune pe bună
tru că filmul e o artă nouă, complexă, !ncă nimic, nici în bine nici ln d.u ... dreptate : „Am o idee de film !" sau: „N-am
Francisc Munteanu, care este şi scriitor o idee de film I" In aceasta constă tot secretul,
puţin cunoscută. Ne lipseşte experienţa şi
cu atlt mai mult ar trebui să ne unim forţele. ~~ r::!:~~~l~: fit~~~~i~~în~1!~!n~ ~:r~~~= să-l găsim pe cel care spune cea de-a doua
frază. El ştie ce e aia cinematograf I ...
de pantofi cu alta, ci a dat :i,>este un mijloc
Eugen BARBU de expresie răzvrll.tit, care nu-1 traduce direct Iulian MIHU

19
GRIGORE VASILIU
Interviu fotografic

BIRLIC SURPRINS IN
PARCUL STUDIOULUI DE
TELEVIZIUNE.

Se adaptează aceste date net


individuale ale actorului la legi-
le universului cinematografic? În
p rincipiu, da. Teoretic vorbind,
nu există piedici care să oprească
teatralitatea atît de bogată şi de
pregnantă a interpretului să de-
vină cinematografică, pentru că,
în teatru, creaţiile lui Birlic por-
nesc de la acele rădăcini popu-
lare, general-valabile ale comi-
cului, care stau şi la temelia ce-
lor mai mari realizări comice din
istoria filmului. Dar trecerea de
la o artă la alta nu se face meca-
nic, de la sine. Birlic rămine ace-
laşi, irezistibil şi îndrăgit de
public, pe care îl cunoaştem din-
totdeauna; ecranul cere însă ca
personajul lui să fie încadrat în·
tr-un univers care să-i fie pe mă­
sură. Este binecunoscuta deose-
bire dintre teatru şi film: teatrul,
prin definiţie convenţional, cu-
prinde firesc apariţii atît de puţin
cotidiene ca aceea a lui Birlic
(şi să nu uităm că actorul lucrea-
ză de foarte mulţi ani în aceeaşi
trupă şi cu aceiaşi regizori, expe-
rienţa comună creînd cu timpul
o unitate de stil Intre modul lui
de joc şi factura spectacolelor în
care apare); filmul, artă a realis-
mului strict al fiecărui detaliu,
cere ca asemenea apariţii să nu
se producă <lecit în anumite ge-

, Ş tie toată lumea: e de ajuns despre asta în legătură cu Birlic. aceloraşi ctteva „c trh~e".
ca silueta lui Birlic să se arate Cu unele precizări, însă. De data cu pune tn culi . tai al
pe ecran pentru ca publicul să aceasta avem de-a face cu un car a lui teatrali dov e d
înceapă să ridă. Pentru cei mai talent comic prin excelenţă, cu trul interpretativ I acto-
mulţi spectatori, actorul a înce- unul din acei interpreţi construiţi rului este foarte amplu : Birlic,
tat să mai fie un artist, un inter- pa.rcă anume pentru comedie, care ne obliga ă o ten1m rtztnd
pret. El a devenit un personaj mai ales pentru comicul violent tn . ·„„ta lui Krecinsl11 ln
quasi-folcloric. Cei care merg să-l de farsă. Creaţia actorului se în- Revi:uwul, dtnd viaţi unor for-
vadă, fie în Telegrame, fie în scrie printre acele fapte de a.rtă midabile ca.ricatun vii, ne-a ln-
Băieţii noştri sau Io alt film fiind- care se supun greu - aşa cum, duioşat şi ne-a întristat în O ul
că i-au citit numele pe afiş, nu şi muzica, de pildă, este mai greu cu mtrţoaga, fără să înceteze Â
merg să-l vadă pe Lefter Popescu de explicat raţional decît lite· stîrnească r!sul, atingtnd chiar,
sau pe birocratul-suporter, nu ratura. Prezenţa lui Birlic în spre sfirşit, acea măreţie comică
merg să cunoască un nou rol al teatru şi film face pa.rte din acele ce ridică pe unii eroi de comedie
actorului, ci merg în primul rîn,d apariţii actoriceşti despre care pînă la demnitatea celor care aduc
să-l vadă pe Birlic, aşa cum l-au sîntem tentaţi să spunem că ar dreptatea. Personaj grot c, parcă
văzut şi l-au îndrăgit în alte fii. fi miraculoase : mereu el însuşi, născocit de fantezia unui mare
me sau în nenumărate spectacole. refuz!ndu-se compoziţiilor deo-
sebite intre ele prin acele parti- autor de farse, el nu e: te trăin
Dacă, atunci ctnd am scris des-
cularităţi fizice extrem de per-
nici de vibraţia hncă ascunsă dis-
pre Beligan, am vorbit despre
farmec, despre atracţia pe care sonale care ti şi oferă, tn ma.re cret tn subte:oct nici de sentimen-
personalitatea lui o exercită ire- măsură, materia primă pentru tul tragic exprimat făţiş şi cu
zistibil asupra publicului, cu attt creaţiile lui comice, actorul ştie vigoare to momentul de culmi-
mai mult se cuvine să vorbim să nu se repete, să nu rămtnă la naţie al unei acţiuni comice.

20
- CU P L ĂCE R E, AŞ
••• ŞI LA O REPETIŢIE, PE INSTALAT LA VOLANUL
PLATOUL ACELUIAŞI STU- POZA EU, DAR TREBUIE - PE ALTĂDATĂ ! ( JN
MAŞINII: - A! TOT SĂ PLEC LA RADIO . AM
DIOU. DUMNEAVOASTRĂ ! ?
G!ND : MAI ALES CĂMIINE
ACOLO O lNREGISTRARE. pLE(I DL'i B UCU R EŞTI. )

nuri, tn anumite spectacole, mai mecătoare, ci construiau şi lumi-


pregnant stilizate. Dacă îl pui ln care juca . De multe ori am re- comice schematice. Birlic poate
le, microcosmosurile care să pună gretat că scenariştii şi regizorii, să devină un fabulos personaj de
pe acest actor alături, să zicem, în valoare semnificaţia acestor
de Colea Răutu sau de Ernest Maf- în loc să-i ofere posib ilitatea de comedie populară, care să treacă
personaje.) a-şi dezvălui toate faţetele boga-
tei , obiectivul va surprinde ime- din film tn film ducînd cu sine
De asemenea comed ii cinema- tului său talent , apelau la pre- dragostea publicului şi împletind
diat deosebirea de ton între in-
terpretări atlt de distanţate. De
tografice , din păcate , Birlic nu zenţa lui numai p entru a atrage idei generoa.S'e: dar, pentru asta,
aceea prezenţa lui Birlic pe ecran a avut parte. AI fi putut să aibă, spectator ii şi a ascunde, tn spa- slnt necesare scenarii şi roluri pe
este justificată şi foarte necesară d acă fil mele inspirate din Cara- tele interpretării lui savuro:i.se, măsura lui.'
numai ln acele realizări cinema- giale - D ouă lozuri , Telegrame, sărăcia unor personaje şi situaţli
Ana Maria NARTI
tografice care creează în ansam- D'ale carnavalului - ar fi izbutit
blul lor universuri comice perfect să însufleţească pe ecran spiritul
tn acord cu stilul l ui de joc . De marelui nostru autor de satire.
la dialog ptnă la ambianţă şi Dar acestor filme le-a lipsit toc-
decor, de la construcţia acţiunii mai armonia lăuntrică a inspira-
ptnă la mişcările de aparat, totu l
ţiei comice unitare ; ele păreau
trebuie să se armonizeze în fil-
făcu te d in bucăţi, unele ma i reu-
mele de acest fel conform aceleiaşi
convenţii comice - aşa cum, tn şite, altele cop iate plat după di-
filmele lui Chaplin, Keaton sau ferite mode le şi nu aşezau per-
Laurei şi H ardy se pot înttmpla sonalitatea atît de puternică a
evenimentele cele mai fantastice, lui B irlic ln mediul şi atmosfera
cele mai iraţionale, aparent, dar care i-ar fi slujit cel m a i b ine.
care se armonizează perfect cu In filmele cu scenarii originale -
logica specială a personajului cen- Băieţii noştri sau, să zicem , Lu-
tral şi creează, împreună cu el, mină de iulie - actorului i-au
o unitate a ideii comice . (Şi reven it din nou scene izolate de
dacă cercetăm mai atent marile
creaţii din arta filmului nu este
solist , şi m a i contradictorii cu
greu să ne dăm seama că ele au restul acţiunii decît în filmele
izbutit tocmai fiindcă au fost Caragiale, care aveau unitate cel
realizate de actori care erau ln puţin ln liniile mari ale acţiunii
acelaşi timp şi regizori-scenarişti, şi ideilor . Ptnă acum l-am văzut
autori integrali ai filme lor care şi l-am admirat pe el singur, de
nu se mulţumeau să creeze doar multe ori făc înd abstracţie, chiar,
personaj e comice viabile şi fer- de calitatea genera lă a filmelor .\.L..\T UBI DE ION ANTONESCU-CĂRĂBUŞ IN TELEGRAME .

KOZ ARA
Un film de partizani, închinat de regizorul Veljko
Bulajic eroicei rezistenţe de la Kozara, a adus o
medalie de aur lugoslavici la. Festivalul de la Moscova.
Bulajic pleacă de la o realitate istorică. In 1942,
ln inima Europei cotropite de nazişti , exista un teri-
toriu liber - lung de 70 km şi lat de 30 - care-şi
trăia viaţa sa independentă . In regiunea muntelui
Kozara, un mic detaşament de circa 3 500 de parti-
zani rezista atacurilor unei armate germane de cinci-
SP.rezece ori mai numeroase, băt1ndu-şi joc de „invin-
cibilitatea" diviziilor motorizate. Comandamentul
hitlerist decide să lichideze această insulă a libertăţii,
tncercuieşte tntrea~a regiune şi declanşează o ofensivă
concentrică. Bătăhile crtncene duse cu partizanii au
fost însoţite de obiş_nuitele atrocităţi_ fasc:is_te. ~emţii
au exterminat pur şi simplu populaţia civilă din îm-
prejurimi. Cinci săptămlni de groază s-au soldat cu
80 OOO de victime. Dintre partizani, foarte puţini au
reuşit să spargă tncercuirea
Kozara este un film de o rară vigoare. Bestiala ex-
terminare a femeilor şi copiilor este redată cu toate
cruzimile ei. Regizorul a reconstituit evenimentele
consulttndu-se cu martorii oculari. Numeroşi locuitori
din satele Kozarei şi-au dat concursul, interprettnd
roluri episodice din film.

21
NOI FILME ruini. Aici ae turneaz! exterioa·
rele filmului Cfnta„1a clntllrilOt'.
Printre membrii echipei de
ÎN LUCRU filmare, g!seftl destul de greu
vreo cunoftinţl.
- Toţi membrii echipei s!nt
LA „HUNNIA la primul lor film? !I !ntreb!m
pe regilor.
- Aproape toţi. Doar c!teva
FILM" roluri episodice stnt interpretate
de actori consacraţi. Tema · fil.
mului nostru a stabilit ti inter·
preţii. E o poveste de dragoste
e IMTUMERIC IM din zilele noastre. Dorim sA !nfâ·
ţişlm dragostea mare, curatil., aen·
PLINĂ ZI timentele fierbinţi ale tinerilor
care, pentru dragostea lor, s!nt
capabili s!·i !nfrunte pe ne!ncre·
e CIMTAREA zltori, pe sceptici fi pe cinici.

CIMTĂRILOR ?ntr·un sat, nu departe de Bu·


dapesta, regizorul Markos Miklos
fi echipa sa transpun pe pelicull
e TDCSOK romanul „ Tllcsok". T!tcsok este o
t!nlrl care lucreazl la construirea
unui oraf nou, se !ndrlgostefte
e OCHI DE fi se maturizeaz! muncind şi iu·
bind . ?n evoluţia ei, se reflectil.
soarta unei ţlri !ntregi ,1 trans·
COPIL formarea vieţii multor oameni o·
bişnuiţi.
Interpreta rolului titular este o
ttn!rl balerinl, Esztergâlyos Ce·
cilia, care a repurtat primul suc·
cea cinematografic interpret!nd
rolul principal !n filmul de scurt
metraj Tu. Regizorii o feresc sl
zeul !n prezent filmul !ntunaric devinl „vedetl" 'i pe cit posibil,
ln pUn4 1~. o ţin departe de ziarişti.
- Acţiunea. noului meu film, - ?ml place mult rolul, ne
ne declarl el, ae petrece !n perioa• apune ea. La prima lecturi a ro•
da celui de·al doilea rlzboi mon· manului, am izbucnit de mai multe
dial. Anii acela de groaza. au 11· ori !n lacrimi de bucurie, g!ndin·
aat !n noi urme de ne,ters. Rea· du·ml c! voi interpreta persona·
Uzez deci un film d pre rlzboi, jul lui T!icsok. Chiar dac! voi
dar flrl elemente!• lui obi,nulte „scoa.te" din acest rol numai o
- bombardamente apectaculoue, parte din ceea ce conţine el, fil.
decoruri care ae prlb c etc. mul va avea desigur succes.
AJ vrea mai degrabl li de· - !n ceea ce o priveşte pe in·
~~i:::!ţ! c:~1!w!e ~"'!1 au f.u1~ terpreU, intervine regizorul Mar·
kos, cred c! nu greşesc dacl pre·
ac11t mod cred el voi p rla· vld el !n cur!nd aceastl foarte
punde unor preocupln M:tu •
modestă, t!n!rl fi talentatl artis·
al~n~!1;::::fi~rlncipal este un tll., va deveni preferata spectato·
rilor din cinematografe. Meritl
mare actor dramatic, Bhtl La·
joa; el ne povesteşte conţinutul notat numele ei I
filmului: Revesz Gyorgy, regizorul fil·
- Eroul principal, un scriitor mu!ui P4mtntul tng1„ilot', distins
cu renume, li dl iubitei sale ur· anul acesta cu Marele Premiu la
mlrltl de „sala,ifti" actele pro- Mar de! Plata, transpune pe pe·
priei sale fiice. El nu ftie !nai llcull un scenariu intitulat Ochi
el fiica sa este comunistA fi, !n d1 copil.
locul ei, li e1te areetatl fi execu· - RedAm viaţa prin ochii unui
tatl iubita, Aceasta acceptl o pu,ti de 15 ani, ne spune regizo·
moarte eroici tn locul unei pieiri rul. Filmul se realizeazl totuşi
flrl sens.
La ,antierul naval, conatructo- pentru adulţi fi vrea al arate el
rii atau pe dane fi privesc curloti nu este posibil sl vorbeşti ln·
la oupeţii neobişnuiţi ai fantle· tr·un fel fi sl tril.ieşti altfel, -
una sl·i spui copilului fi alta sl
ZOLTĂN FĂBRI, BEOlZOBUL PIL· Tl!fĂBA. BALERI!fl EIZTEBOALTOI
faci.
MELOB CĂLUŞEII, DOUĂ REPRIZE CECILIA PARE SĂ FIE O SPERANŢĂ Se anunţA terminar~~a lucr!rilor
lN IAD $1 ALTELE. A FILJllULUl MAOBIAR. pregltitoare pentru c!!drul urml·
tor.
- Restul„. la cinematograf,
se scuz! regizorul, !ndrept!ndu·se
apre platou. Totuşi, iatl·l !ntor·
clndu-se din drum:
- Salutlri cititorilor reviatei
„Cinema" I
Studioul „Hunnia" mai realizea·
zl tn acest an doul filme poliţia·
te, o comedie de actualitate fi
alte filme avlnd teme fi genuri
diferite . Rezultatul muncii cine·
a,tilor maghiari li vom vedea !n
toamna acestul an sau !n anul
viitor, !n cinematografe.
„. DAR EL E ADBE AZl DE
FAPT AD LŢILOB,
Zsug'n ISTVAM
GH. STOBIN 1N UNUL DIN FILMlllLE Bl:ll.U\OABILE

Debutează ca asistent la Tittlnuşa de la repetiţil~il!- Pentru iluminarea decorurilor


iatac, peliculă realizatl dupl . nuvela lui erau fol~lte unele „reflectoare" improvizate,
Radu Rosetti. Primul său film lucrat inde- ia.r altele ' tmţ>rumutate de la diverse ateliere
pendent este transpunerea pe ecran a nuvelei fotografice din Bucuretti şi care, d.imineaţa,
„ Păcat" a lui I.L. Caragiale. Premiera fii. erau restituite fotografilor . Re111orul !şi
tncepea munca, machiind el 11niur o bună
parte dintre interpreţi
tn perioada filmului mut, numele lui Jean
Mihail reapare pe ecran ln producţii rea.lfzate
de diverse companii strline, care •i-au trimis
reprezentanţi ln Romtnia: In 1927, Lia, tn
care George Vraca are o creaţie remarcabilii.,
ln 1928, Pouara, avlnd ca Interpreţi princi•
pa.li pe Elvira Godeanu fi V. Va.lentineanu,
ln 1929, poemul cinematografic Via/a unui
oraf , eu un singur actor - Geo Maiean, cele·
la.lte roluri fiind interpretate de neprofe1io-
nişti . ln uns. este cooptat membru al So-
cietlţii creatorilor de f:lm din Viena
!n filmul nor, Je 1hul d cu
Chamar111 dr 11#i , ln h
rea.luatl la dioun B
l~~t~:nv~~~ ca ntAt
Al. Lupescu 1 c
mului are loc la 23 octombrie 1924, la cine- In 1933, tntr~
matograful „Bulevard-Palace". Publicul fi doul filme a e 1l·~10a1=ruo
presa au flcut o caldl primire filmului, re- pesta. e te an
marclnd tn afara muncii regizorului şi opera- ţ t T"""l 11 .• vlnd co a
torului (Vasile Gociu). clteva creaţii actori- scenariu pe ctor Eftimiu, iar ln d •
ce,ti: George Aurelian ln rolul seminaristului actori de frunte ca Tony- Bulandra, Gh.
N1ţl, Ion Niculeecu·Brunll. ln rolul lui Mitu Sterin, Tr'11wl fanlom4 ae impune ca o
liza.re remarcabilă.
ti c~fi~o-al doilea film. al lui Jean Mihail, In 1934, ln cola.bora.re cu • •.D . :
Manass1, ecra.nizare a p1e5ei cu acelaşi titlu regizea.zil. versiunea. romtnea.scă a hi l 1
a lui Ronetti Roma.n, face pa.rte din puţinele Prima dr11gosl1. După aceasta, tncep a ei
pelicule de la tncepu turile cinematografiei pentru cineatti. ~entru tntregul popor pe-
noastre care se mai pot viziona ln Arhiva rioada. fascizării. Jean Mihail abia z t te
naţionalii. de filme. Piesa „Manasse" era plnl la terminarea celui de·al doilea bboi n:As llllUIL A CUL'J'IVAT T.\I.!'STE ,\('TO·
cunoscută, mai alea datoritl unor remarca·
bile interpretil.rl actoriceşti (ln rolul titular
mondial si!. rea.lizeze clteva act de hlm
documentar. Pot fi reţinute im Ul din hi·
~t&Jil A0.J~~'l 8sI J~~s';JrfNA~1:r1n1:
IN BRIGADA LUI IONUŢ .
- Constantin Nottara la Bucureşti 'i Gheor- mul Priuelişti din D1l14 sau C F • • - o nm·
ghe Clrjă la. Iaşi). tn film. ro lul ţ>rincipal este fonie a muncii, după un cenanu de Ionel scenariu de Geo Bogza (1951), Cu fruntea tn
interpreta.t de Roma.Id Bulfinslu, a.lături de Teodoreanu . soare (1952) . ·
Maria Ciucurescu (Sara), Ion Constantiniu După eliberare, Jean Mihail ae lncadreazll. Realizarea de filme cu actori o reia tn
(Emil Horn), George Aurelia.n (judecătorul
;:;t;~ir i~ri9~/~~::;~~ {~uţ~r n~;:~ (s~~~l
ln efortul colectiv pentru crearea cinema.to· 1 4
Frunzl), Al. Finţi (Lazlr). Dorina. Deme· grafiei noa.stre noi. Filmul documentar Rap-
trescu (Lelia). lntruclt M anasse reprezinta. sodia riutic4 (1945) stă mărturie pentru sens!. film greu pentru vlrsta şiputerile lui fizice :
una din producţiile cele mai interesante ale bilita.tea şi spiritul de observaţie a.le regi- Brigada lui Ionuţ, film care aducea pentru
filmului mut din Romlnia, ca nara.ţiune cine·
ma.tograficl, imagine, ritm, interpretare acto-
zorului. Pentru calităţile lui, filmul Rapso·
dia ruslictJ se plaseazil. pe Jocul II printre w:~n~:rfufd:c:arldlc~ne:;~n~?te~~~l ~~~~:g
riceascl, meritil. a fi a.mintite condiţiile '!n documenta.rele prezentate la Festivalul inter· de erou 11 face să tncerce ln 1956 un film din
care a. fost fii.cut. Platoul de filmare a fost na.ţional al filmului de la Cannes, din 1946 . mediul muncitorilor forestieri, Ripa dra-
scena. teatrului Comedia (Compania Bulandra), ln continuare, realizeazil. un mare numil.r de cului.
iar decorurile, mobila, recuzita lmprumutate documentare . Ia.tă doar clteva titluri: Po· Jean Mihail este distins, ln 1946, cu „Me-
de la teatru. Filmările lncepeau noaptea, ritul cultural" clasa I, iar tn 1949 cu „Medalia
după terminarea spectacolului, şi ţineau plnă porul romln tn lupt4 pentru democraţii (1946), Muncii" .
a doua zi dimineaţa, clnd teatrul !şi relua Naţionalizarea (1948), Anul trl48, după un Gh. VlTAMlDIS

23
• • • • •
s I I V I a po p O V IC I I

1n vizita la
·a-
ne
... O şuviţă aurie coboară ln dată nu m-am considerat în compe- le mai proeminente figuri ale ecra-
răstimpuri peste arcul sprinccnei, tiţie cu cltpa care trece, am căutat nului romînesc, va ajunge marea
cu somnolentă graţie şi degetele o să !ntrezăr c etape noi de muncă,
actriţă pe care fiecare pi esă ori
!ndepărtează, grăbite. Cînd i se film în care apare o anunţă.
de creaţie i m-am obligat să mă Emanoil Petruţ ne-a uimit in-
vorbeşte , îşi înclină capul - im-
depăşe c să-mirdnn,•iescrnijloace!e
perceptibil - şi ochii au o sctn- terpetînd rolul cheie din „Poveste
teiere perpetuă, egală. Surtsul de expresie art1st1ce . Cred că fie- din Irkuţk" (Petruţk, ziceau priete-
contrazice întrucîtva liniile de o care rol trebuie să fie ca o draş-oste • nii). Prestigios actor de teatru , el
deli cată sobrietate ale unui chip nouă căreia te încredinţezi cu este la fel de bun actor de film.
exprimtnd, ~ rînd, îngîndurare, luciditate. Sînt asemenea roluri - In ce filme aţi jucat?
uşoară nedumerire şi un cert echi- care m-au obsedat, pe care am vrut E .P.: Nu mă grăbesc. Eu apar !n
libru al emoţiilor. Multiplicat la să le domin (Ofelia. tn „Hamlet" , filme cam din trei în trei ani. Am
infmit în imagini foto si cinema- Carrol în „Orfeu în infern" şi debutat în In sat la noi (1951), cînd
tografice, acest chip nu recomandă chiar Da.relee). Înainte de a fi am interpretat rolul unui secretar
o „vedetă", ci rămlne firesc şi tot- actriţă, tn anii de oală, imaginam de U.T.M. Inceput urile mele în-
deauna cald, apropi.at .pi~e de tea - somptuoase cu tr-a.le artei au fost îmbrăţişate cu
- Vorbeşte-ne d ;- ~ debutul m"l e per le tntruchipa.m căldură de către tovarăşii de muncă .
dumitale tn film, 51 Popov1ci. Visam - şi visez - să-l întruchi-
pe te Ul am monologuri pa.-
S.P.: La term.inan: 1tutului ietoa.re" şi mă pez pe scenă (sau pe ecran) pe
colegii mei. f.ihu Vladimir Ma.iakovski. Avtnturi ro-
d istribuit tntr-un f ttli n-le. Acum, ctnd pri-
n rol ca.re-mi pia.ce, mă gră­ mantice ...
metraj , La mere, ecra.. după - Pe urmă. a urmat Brigada lui
Cehov. Astfel, Aniuta a f t 1.n- sl a1ung acasă, unde înalţ
Ionuţ ... .
ttiul meu rol. Au urmat Ora H, 1urul meu imagina.re ziduri de
te şi, 1n liniştea astfel dobtn- E.P.: Imi amintiţi de acest film
Furluna, Darclee şi Omul de lb1gă pentru a-mi spulbera... avînturile
tine. tl, citCS(; cu avari 1e piesa sau
romantice? Intr-adevăr, filmul a.
- 1n patru din ele vi s-a tncre- iul, Heconom1 c" filele, nu fost slab.
dinţat rolul principal. Acumultnd o parcurg ln grabă, lmi prelungesc
experienţă tndeajuns de bogată,
- Dar Petruţ v-a plăcut?
pU.cerea de a a înţelepciunea
mergtnd cum se spune „la sigur" fÎ farmecul UDOr texte rare. Apoi, E.P.: Pe atunci, da . Acum ...
aproape, cu fiecare nou film, aţi tn co ' tradă, ln autobuz, - Şi tna.inte de a găsi Secretul
mâi putea reedita emoţia primei Usc ·; r, tmi stăvilesc cifrului .. .
tnttlniri cu ecranul? dorin a-l 10terpreta utiliz!nd E.P.: ... a fost A larmă în mun/i .
S.P.: N-am mers niciodată „la la lndemtnă şi ideile, -Şi acum?
sigur". Fără a fi ~ călătorie tn culorile acestui rol se E .P .: Tudor. E un rol pe care-l
necunoscut, strădama pentril pre- mine ca nişte veşminte . visam „din puştie". Dintre toate
gătirea unui rol impune stări com- c alt rol nou, mă des-
plicat e, nelinişte şi - de ce n-aş en .o adevărată spaimă . de
recunoaşte - teamă. Dincolo de it brusc, vechi şi ml mt
premisele, aş zice teoretice, po- ti, singură, departe de ceva
trivit cărora poţi sau nu să dai p de drag.
viaţă unui rol, mai rămtne o mare
tndoială şi te întrebi dacă tu eşti
da? !n ce film nou vă '-om aplau-
cel potrivit pentru interpretarea S.P.: Să nu anticipăm Yoi f1 (în
partiturii alese, ori trebuie să re- filmul lHOf<nU de-o sear4) o ţărancă
nunţi. Fără cochetărie, trebuie să simplă dintr-un sât ardelean_
vă spun că, după fiecare reuşită a - O tntoarcere la. Aniuta?
mea, trăiesc - tnaintea unui rol S.P.: Numai pe jumătate. Fac-
nou - formidabile frămîntări in- tura psihologică a rolului implică
time. Im.i spun uneori că, pur şi zugrăvirea frumuseţilor sufleteşti,
simplu, nu mai am talent, că n-am lăuntrice a le unui om ca.re !şi tn-
depăşit nişte trepte, că succesul
vinge suferinţa.
mi-a fost facilitat de date - cu-
ceriri - anterioare. Apoi mă mai... - E un rol cu totul potrivit, un
rol „mănuşă"?
lmbllnzesc, stnt ceva. mai „bună"
cu mine şi mă judec cu mai multă S .P.: lmi place, dar - ia.r!şi
obiectivitate. Nu vreau să afişez fără cochetărie - de n-ar fi ocu-
o modestie exagerată. Mărturisesc pată cu turnarea unui alt film
că mă bucură multe din la.udele Leopoldina BălănuţA l-ar fi inter:
care lmi stnt adresate şi consider - pretat mai bine ...
să nu mă judecaţi pentru asta - ... Avem convmgerea că Silvia
că le şi merit, oarecum. Dar nicio- Popovici, de pe acum una dintre ce-
- -
------- - ~~~ ~-~

FI emanoil petruţ

personajele istorice, cel mai drag ţii marelui revoluţionar. Sînt fe- - In ultima vreme nu v-am mai
mi-a fost Tudor. Cînd mi s-a spus ricit că am jucat în Tudor . In sa- văzut 'mnătura prin revistele
că-l voi interpreta, am început o tele oltene unde filmam, ţăranii literare.
migăloasă muncă de documentare. colectivişti mă strigau cu prietenie E .P.: Pregătesc un volum de
Am petrecut foarte multe ceasuri spunîndu-mi cu alint „tovarăşul schiţe şi povestiri. !n curînd e gata.
la Biblioteca Academiei, printre Tudor" sau pur şi simplu, Tudor. - După o lungă absenţă (timp
„hîrţoage". Un lucru ieşea în evi- Anul trecut, am defilat pe străzile ln care s-a filmat Tudor) reveniţi
denţă cu claritate: istoriografia Craiovei, călare , înveşmîntat în pe scenă Ce veţi juca?
burgheză s-a străduit să impună straiele eroului şi mi-am simţit E.P.: E greu să spun. Deocam-
figura unui Tudor contradictoriu, (atunci cînd uralele izbucneau, dată e ecret. La noi la Naţional
ros de ambiţii mărunte, violent şi pline de căldură) umerii împo- se montează o piesă a lui Mircea
ursuz. Erau exagerate actele lui de văraţi de o gravă răspundere Ştefănescu al cărui erou e Emi-
aspră disciplină pentru ca însăşi Repet, Tud<W e un film autent' ne ru . . fi-aş dori să-l tntruchipez •
responsabilitatea istorică a perso- un film dinamic, de bărbăţie. El a re ~ ceafăr ...
najului să poată fi contestată . Am marcat pentru mine un moment de - Dar e cu totul altceva declt
înţeles însă că, dimpotrivă, Tudor· răscruce: trecerea la roluri grave, Tudor!
a fost u1'1. diplomat subtil şi un re- mai pline de sensuri · şi de greutate E.P.: Tocmai de aceea aş dori
marcabil strateg, încercînd să poar- artistică. Fiindcă nu mi-a plăcut să-l joc. M-ar obiiga la noi eforturi,
te, teafără, corabia grandioasei să fiu - la nesfîrşire - tot june la investigaţii laborioase.
mişcări revoluţionare în fruntea prim ... - Şi 1n materie de film?
căreia ii alesese poporul, printre - E vîrsta adevăratei maturi- E.P.: Vreau să uit de iatagane,
meandrele unei ambianţe politice tăţi... caftane, bărbi şi peruci „de epocă"
contradictorii şi potrivnice. Am E.P.: Să vă spun un secret: sînt şi să redevin un om al zilelor noas-
fericit că ... tmbătrînesc. tre, un personaj to care să te re-
văzut în Tudor un erou popular, de
cunoşti...
factură mitică, investit însă, nu - Dar aţi trecut de puţin (ex-
numai cu însemne romantice, ci şi presia e a comentatorilor p-•rtivi)
cu mari calităţi de organizator şi de 30 de ani ...
conducător al poporului. El a în- E .P.: Adevărat, dar simt ~abia
truchipat pentru mine tipul oş­ acum mă pot „mişca" mai ln 'Ole
teanului viteaz şi al patriotului pe scenă sau pe ecran.
generos, lucid şi clarvăzător. Mi s-a - O tntrebare... clasică 'l.
cerut să contribui, alături de re- pasionează mai mult teatrul.
gizorul Bratu şi de ceilalţi inter- filmul?
preţi ai filmului, la o acţiune ma- E.P.: Şi teatrul · 1 filmul! Io
joră de dimensionare a personalită- egal. Şi literatura.

EMANOIL PETRl!Ţ:
„S1NT FERICIT CĂ ...
I~nt\TRL"F.SC .. . "

*
SILVIA POPOVICI:
,CRED CĂ FIECARF.
ROL TREBl'lF. Ă FIF
O DRAOOSTE :-101 Ă •
CLEOPATRA A
DEVENIT SIMBOLUL
CINEMATOGRAFIEI
AMERICANE CON-
TEMPORANE.

LOCl JOl"RD \S I ELIZABETH TAYLOR I • FIL- ELIZABETH TAYLOR ŞI RICHARD BURTON PE


o..un; a STRADĂ,
NOUA FATĂ A YlL IMPORTA IŢI

HOLLYWOODULUI
Despre filmul care s-a bucurat de cea mai cîştigă o singură perso Elizabeth Taylor egiptene, tn ciuda prescripţiilor siguranţei
mare reclamă în ultima vreme, Cleopatra, Din vila sa helvetică , plănuindu-şi n ul rutiere şi a ordinei urbanistice.
cu Elizabeth Taylor, s-a vorbit intens în film , noul spectacol de televiziune au noul Casa producătoare se şi aşteaptă ca autori-
ajunul premierei sale. Cleopat1'a a devenit roman, ea poate să urm~ască , zimbi care tăţile locale să-i intenteze proces pentru tul-
simbolul cinematografiei americane actuale, dintre cei doi cai va ajuoge pn I la potou. burarea ordinei publice şi urîţirea aspectului
un fel de prismă în care se răsfrîng principa- Doar că a mizat pe ambii i, dinainte de urban , dar cheltuielile pentru procese sînt
lele tendinţe ale industriei hollywoodiene a porni în cursă, a inc fiecare cite deja incluse în bugetul de reclamă al filmului.
de filme, industrie ce face eforturi disperate un milion de dolari . Casa 20-th Century Fox nu ştie ce să mai
să se salveze cu faţa curată din suita riscan- Frumoasa stea es e rată agentu- in,•enteze tn materie de reclamă, în schimb cei
telor sale aventuri de producţie. Şi, cum lui său Kurt Frin • t tot posibilul de la !\1etro-Goldwin Mayer îşi freacă miinile
se !ntîmplă adesea cu astfel de „experimente", ca !n contractul a • Century Fox mulţumiţi. Oameni impo1'tanţi nu are nevoie
o întîmplare scoate din nou în evidenţă vechiul să figureze o clauză ~ e să-1 asigure vedetei de asemenea reclamă . Este suficient zvonul
mecanism al concurenţei capitaliste. 10 % din veniturile Ci tw (venitur~ :"pre- că Elizabeth Taylor şi Richard Burton îşi joacă
O astfel de surpriză a constituit-o anunţa­ ciate în acest moment la 60 de m1hoane propriul lor rol (că ar fi eroii dramei amo-
rea premierei unui alt film cu perechea de dolari). S-ar putea chiar ca actriţa să ctştige roase contemporane, în care soţia necredin-
actori din Cleopatra în rolurile principale. la acest film mai mult declt producătorul. cioasă îşi părăseşte soţul care o adoră şi
Este vorba de filmul The V.l .P.'s (titlul con- Şi asta nu se lntlmplă prea des ln istoria ci- invers). Sînt suficiente asigurările că „filmul
stituie prescurtarea definiţiei „personalităţi nematografiei. Kurt Frings ştie să organizeze e plin de erotism şi că întrece în această pri-
foarte importante"). cu aceleaşi stele: Eliza- inteligent interesele Elizabethei Taylor şi le vinţă dramele franceze". Este suficient ca
beth Taylor şi Richard Burton - film pro- păzeşte ca pe ale sale proprii. u-i de mirare,
publicului să i se amintească despre interviul
dus de Anatol de Grunwald. In acest fel, pentru că, la rlndul său, el încasează procente-
casa concurentă, Metro-Goldwin ?.layer, a le corespunzătoare din veniturile actriţei. dat de Elizabeth Taylor, care a spus : „Singură
urmărit să lovească pe producătorii Cle.,pa- 20-th Century Fox a pus la bătaie puternicul nu ştiu dacă voi putea lua parte la premiera
trei - 20-th Century Fox - cu propria lor aparat de reclamă al Cleopat1'ei. Pe piaţă au Cleopatrei". În fine, e suficient anunţul că
armă. Pentru că The V.I.P.'s (Oameni im- apărut coliere „a la Cleopatra", se lansează ambele stele pot fi văzute tmpreună pentru
portanţi) este exploatat în cinematografe con- suma de 2 dolari şi nu 5 şi jumătate - cit
pieptănătura „Cleopatra", rochii „a la Cleo-
comitent cu Cleopatra, profit!nd de imensa costă cele mai ieftine bilete la Cleopatra.
patra", lenjerie de damă „Cleopatra", mă­
reclamă şi popularitate a vedetelor Cleopa-
runţişuri de toaletă „a la Cleopatra" etc. Au Şi astfel, dolarul se rostogoleşte în continu-
trei. Avantajul e că Oameni impo1'tanţi a
fost mobilizate pentru aceasta casele de modă, are pe bulevardele Hollywoodului împestri-
costat abia o fracţiune din suma pe care a
radioul şi televiziunea. Se organizează expo- ţat de această dată cu bizare efigii romane şi
înghiţit-o supergigantul film-mamut pe teme
antice. ziţii volante cu costumele din film. Pe bule- egiptene. Probabil că e singura schimbare
!n duelul dintre cele două case hollywood- vardele hollywoodiene, pe poduri, şi chiar care poate fi observată pe faţa capitalei fil-
iene - independent de rezultat - evident, pe acoperişuri se înalţă imense statui romano- mului american.

26
Ultimii ani au stat mărturie această mină, care ne evocă atmo-
multor înnoiri în arta filmului: sfera unui lagăr de concentrare nazist,
noua dezvoltare a cinematografiei 1Jn film cu o tematică asem ăn ă­
sovietice, naşterea „noului val" toare este Umbre ( Shadows), în
în Franţa, afirmarea unor noi per- regia lui John Cassavetes, o oglin-
sonalităţi în cinematografia ita- dire directă şi deosebit de sinceră
liană, conturarea orientării „Free a vieţii unei familii de culoare din
Cinema" din Marea Britanie, suc- conducerea lui Paul Strand. Aici distins cu „Leul de aur" al filmului New York. Cassavetes rezumă con-
cesele şcolii poloneze, ale cinemato- îşi face debutul Elia Kazan cu un documentar de la Veneţia din ace- ţinutul fimului în citeva cuvinte:
grafiei japoneze etc. Şcoala de la film documentar.În tradiţia acestui laşi an, constituie un exemplu grăi­ „O fată este sedusă de un tînăr,
New York constituie şi ea una din grup se înscriu şi filme artistice tor în această privinţă. Metodele care descoperă dintr-o dată că
cele mai originale şi complexe ma- realizate mai tîrziu, valori ca: utilizate de Rogosin sînt acelea ale aceasta este de altă culoare decit
nifestări artistice din momentul Sarea pămintuli'i şi Marty, cunos- filmului documentar: filmări cu el". Autorul analizează cu subti-
de faţă. cute şi apreciate de spectatorii aparatul de mină, utilizînd adesea litate diversele reacţii ale celorlalte
Ceea ce se precizează de la prime- noştri. teleobiectivul, filmări făcute în personaje în faţa acestei situaţii.
le încercări ale noii şcoli americane Care sînt trăsăturile caracteris- afara studiourilor cu actori nepro- Unul din elementele de bază în
este spiritul ei viguros , accentele tice noului curent? Dacă creatorii fesionişti. Inginerul Rogosin, care realizarea filmului este improvi-
„noulu i val" francez, în ciudadeose- a lucrat pînă la vîrsta de 30 de ani zaţia. In cursul filmării intervin
de critică socială, împotrivirea faţă
de tradiţiile „uzinei de basme şi birilor ideologice dintre ei, au într-o fabrică de textile, a simţit idei noi, care le înlocuiesc pe cele
iluzii" californiene. încercat totuşi să elaboreze o bază dintr-o dată o atracţie deosebită iniţiale. Forma definitivă a filmu-
teoretică mişcării lor, încă de pe pentru cinematografie, după vizio- lui diferă foarte mult de intenţiile
Ruperea totală faţă de centrul vremea cînd erau critici la revista narea filmelor Sciuscia şi Hoţii de de la început. Aparatul de filmat
californian s-a manifestat şi prin „Cahiers du Cinema", regizorii de biciclete şi şi-a propus să realizeze urmează mişcările fireşti ale ac-
aceea că grupul creatorilor „inde- la New York n-aveau preocupări un film-anchetă despre mizerie şi torilor, care nu slnt stînjenite nici
pendenţi", a refuzat pînă şi co-
teoretice cînd au început să facă alcoolism. Regizorul urmăreşte de- de reflectoare, nici de intervenţiile
munitatea geografică cu Hollywo- filme . Cu atlt mai puţin se poate căderea tînărului Ray venit pe regizorului. ..
odul, stabilindu-se la New York, vorbi de existenţa unor ţeluri Bowery, unde se afundă din ce în Shirley Clarke este regizoarea
centru cu tradiţii cinematografice sociale unice sau a unor poziţii ce mai mult în mlaştina beţiei. filmului The Conneclion. In argoul
progresiste, care pînă în 1920, cînd estetice comune. Ceea ce ti aduce Bowery este strada rău famată a consumatorilor de stupefiante din
au luat fiinţă studiourile de la la un loc este sinceritatea cu care New York-ului, locul de înt!lnire a S.U.A., „The Connection" este tra-
Hollywood a constituit metropola comentează realitatea americană vagabonzilor, alcoolicilor şi decla- ficantul care le furnizează doza
cinematografiei americane. Ca un contemporană , tonul nou , plin de saţilor , mediu care, pînă la Ro- zilnică de droguri. The Conneclion
protest faţă de producţiile comer- vigoare, cu care fac acest comen- gosin, nu a apărut niciodată pe este un „film în film", prezentînd
ciale californiene, începe să se afirme tariu şi mijloacele de expresie ca- ecrane. Aici se înşiruie una după un grup de disperaţi str!nşi de o
de prin 1930 o şcoală documenta- racteristice în mare parte filmului alta cîrciumi frecventate de vic- regizoare !n căutare de documente
ristă cu caracter progresist, a cărei documentar. Primul film al lui timele unei societăţi care nu le „pe viu". Ei aşteaptă sosirea tra-
avangardă avea să fie, după cîţiva Lionel Rogosin Pe Bowery (On oferă dectt visuri deşarte. Mizerie ficantului de stupefiante. Autoarea
ani , grupul „Frontier Films", sub lhe Bowery), realizat în 1956 şi ajunsă la paroxism, chipuri desfi- tncearcă să demonstreze, prin in -

PE

ei

i-
l-
ti
lt gurate de lips alcoolism, zdren- termediul filmului, zădărnicia spe-
ţe, vorbe d e aruncate de ranţei , imposibilitatea de a ieşi
oameni careu mai aşteaptă nimic din impasul tn care te-a adus o
li de la viaţă. societate nemiloasă. Jonas Mekas ,
lntoarce-14, A I (Come back un alt cineast din şcoala newyor-
Ajrical) a fost f t de Rogosin keză, s-a remarcat prin Guns oj the
la Johannesburg 1 lmprejuri mi. Trees . El prezintă frămîntări!e a
Filmul a putut h realizat pentru cinci tineri, care încearcă cu dis-
că autorităţile ncane au fost perare să descifreze semnificaţia
induse tn eroare d regizor, care propriei lor personalităţi şi a ro-
!şi manifesta.se • nţia de a face lului lor în lume.
un scurt metraj pre muzica ne- După cum se poate vedea, ceea
grilor. Cu,·iutele · .lntoarce-te, Afri- ce aduce la acelaşi numitor temele
ca I" slnt luate din imnul mişcării alese de tinerii regizor i ai şcolii
de eliberare naţională africană. newyorkeze este actualitatea. Ti-
R iu 1 ~pune să prezinte pică pentru aceste filme este se-
pohuc.\ de apartheid, cu sizarea aspectelor negative din so-
putttnice aluzii la adresa discri- cietatea Statelor Unite, fără a ajun-
miDAru r tale din S.U.A. La baza
filmului a stat un scenariu scris f~r ~?~! s~u~~i~~f:~~I~:. rţ~~~~~t:
lmpreună cu doi ziarişti africani. de a se descătuşa cu totul de tra-
lntoarce-te, Africa! reprezintă o diţii,regizorii noului curent · ame-
sinteză între filmul artistic şi cel rican cad pradă unor exagerări,
documentar. Interpreţii s!nt ne- cum ar fi refuzul categoric de a
profesionişti, dar ei nu se rezumă filma în studio, accentul excesiv de
să se reproducă pe ei înşişi, ci ca- mare pus pe improvizaţie . Ceea ce
pătă valoarea unor tipuri. Ţăranul rămîne însă demn de a fi reţinut
Zah aria din Zoulouland îşi pără­ este caracterul progresist al acestor
seşte satul natal din cauza sărăciei, creatori, care vor da poate o nouă
spre a-şi încerca norocul într-o orientare cinematografiei america-
mină de aur. Deosebit de demasca- ne.
toare sînt scenele luate pe viu !n Ecaterina GRU NDBOCK

27
O IMAGINE DIN NOUL l' ILM BULGAR DE SPJO·
NAJ ŞI CONTRASPIONAJ lNTtL NIRE P E ŢĂRM U L
LINIŞTIT, REALIZARE DATORATĂ LUI G. GJIEN-
CEV, PREZENTATĂ RECENT ÎN CADRUL FESTIVA-
t
LULUI FILMULUI BULGAR DE LA VARNA.

LAllltENCE OLIVIER l'REGĂTL~DU-SE SĂ IN-


TERPRETEZE LA TELEVIZIUNE ROLUL LUI JOHN
GAJlltIEL BORKMANN DIN PIESA CU ACELAŞI
NUME DE lBSEN

ACTRIŢA
OLĂ SPANI- '
SARA JllONTIEL
(PE CARE AM VĂ­
ZUT-O IN CARMEN
DE LA R O DA ŞI
ULTOI U L ME
TANGO) ŞI ltAF
VALLONE (CUNOS-
CUT DI ' PILMELE
THEltESE RAQUIN ,
ROMA, O RELE 11 ,
PLAJA I ALTELE)
VOR FI PA.RTENERI
IN FlLJl[UL LA VIO-
LETERA .

~
AHTISTA JAPONEZĂ !OKO TANI PE .\RE
"\tULŢI DINTilE NOI AM VĂZUT-O ÎN FIL)IELE
M URE ALBE ŞI PLANETA TĂCERll - ULTI-
MUL REALIZAT IN Il.D. GERMANĂ. FOTO-
GRAFIA O INFĂŢIŞEAZĂ lNAL'llTEA lNCEPE-
IUI T RNĂRil FILMULUI GHEIŞA MEA, lN
CARE VA JUCA ALĂTURI DE SHIRLEY MAC .
LAINE ŞI YVES MONTAND.

l'N PORTRET RECENT AL MARELUI


REC..IZOll ~UUCEL CARiS"E , CUNOSCUT
Pl' BL!Cl'Lm NOSTRU PRIN I''lLUELE
COPil l PA RADISU L UI , THERESE RA-
Q UlN I LT ELE.

.........
FILMUL EN GLEZ LORDUL MUŞTELOR,
REGIZAT DE PETER BROOK, ESTE ECRA-
NIZAREA ROllA..~L'LUI LUI WILLIAM GOL-
DING : SE IJlllGISEAZĂ UN RĂZBOI ATOMIC,
lN TIMPl'L CĂRUIA UN AVION OARE EVA-
CUEAZĂ NI TE COPII SE PRĂBUŞEŞTE PE O
INSULĂ PU TIE, IN APROPIEREA TROPICE-
LOR. COPJ;D, ŞCOLARI ENGLEZI DIN !NALTA
SOCIETATE, CAPĂ NEATINŞI, DAR PENTRU
A TRĂI SE VĂD OBLIGAŢI SĂ SE . DESCURCE"
SINGURI. REZULTATUL, PARE-SE, ESTE D~
ZASTRUOS.
O SCENĂ DIN COPRODUCŢIA ITA.LO·
FRANCEZĂ LA VITA PROVVISORIA.
DRAOOSTEA A DOI ADOLESCENŢI NA·
IVI CARE TREC NEINTINAŢI DE-A LUN-
OUL UNEI VIEŢI ABSURDE; SOLIDARI-
TATEA UNUI ORUP DE BOLNAVI FAŢĂ
DE UNUL DINTRE EI, MURIBUND; CA·
RITATEA UNUI EQOIST ETC„ SINT IN-
DICU CARE IMPUN O CONCLUZIE LIM-
PEDE : DOAR CEI OARE SE IZOLEAZĂ
SINT PIERDUŢI ••• REALIZATORI: CHRIS
BROADBENT ŞI VINCENZO GAMNA.
~

TINĂUA CJNEUATOORAFIE CUBA.NEZĂ lNREOISTREAZĂ


UN DEOSEBIT SUCCES CU FILMUL ISTORIA REVOLUŢIEI,
IN CARE SlNT EVOCATE EPI DE MEMORABILE ALE LuPTEI SECVENTE
REVOLUŢIONARILOR CUBA. I lllPOTRIVA REGIMULUI DIC-
TATORULUI BATISTA.

ANNA KARi·
NA PE OARE O
VOM VEDEA lN
CURIND lN FIL-
MUL SEHERE·
ZADA, INTER·
PRETIND RO·
LUL PRINCIPAL.
~

ARLENE DIE·
TRICH, lNTR·UN
INSTANTANEl"
LUAT LA PARIS
LA CEA DE·A
XXXIIl-A OALĂ
A UNIUNU AR·
TIŞTILOR, UNDE
A ACCEPTAT SĂ
FAOĂPARTEDIN
.PE RSONALUL
AUXILIAR" .

CADB ru.an::L LEGENDA LUI PAISIE, RBGI-


liT Tl„-,.OB DA? CENKO, PREZENTAT CU OCA·
ZJA. ALnCI CABE 8-A. DEOĂŞURAT LA V~A
l:o."TB I HA . TA.. C.

UQIZORQ. JEAN LUC


ODA.BD ( OTUL ANNEI
K RINA) DEŢINĂTORUL
PREXIULUI .JEAN VIGO
CHIAR DE LA PRIMUL SĂU
FILU A BOUT DE SOUF-

t
FLE (CU SUFLETUL LA
GURĂ). DE CURlND EL A
TERMINAT INITALIATUR-
NAREA UNEI NOI ECRA·
NIZĂRI DuPĂ MORAVIA,
DISPREŢUL, A CĂREI VE-
DETĂ ESTE BRIGITTE
BARDOT.
Pe platourile de filmare, sub
j eturile oblice ale reflectoarelor,
~:1c:;~~J1 ~ă~~laăs;a~f1~ ~i ;l!~
formă. Pe platformă - un şir de
patru coloane de asemenea albe.
Lingă coloane, un glob terestru.
Mai încolo, machetele unor coră­
bii: o caravelă, un bric, o bri-
gantină.
Eram la Buftea, unde Ion Po-
pescu Gopo, explorator pasionat
al continentelor necunoscute din
universul artistic dădea viaţă
noului şi, ca de obicei, neobişnui­
tului său scenariu, Paşi spre luntl.
De data aceasta el şi-a propus să
dezbată pe complicata claviatură
a genului comic istoria şi evoluţia
ideii de zbor.
Impresionaţi de frumuseţea de-
corului, ne-am adresat lui Marcel
Bogos, pictorul scenograf, ru-
gindu-l să ne explice în cîteva
cuvinte concepţia plastică a fil-
mului. l. l ::.. I : O ll.\X.\X,\ DE .ll"ll. ALA1'lR1
DE SELENA, CUPIDON !ŞI PREGĂTEŞTE
- Goncepţia mea pl~stică, ne-a ARCUL PRIVIND SPRE PĂMJNT.
răspuns Marcel Bogos, are la bază SCHIŢĂ DE DECOR SUGERlND OBSCURANTISMUL.
două elemente. O scară, simbo-
lizînd Evoluţia şi Spaţiul neli-
mitat, care alcătuieşte fundalul
aces~ei evol~ţii. In lungul scării,
pe diverse nivele, se succed acele
epoci din istorie care răspund
ideii filmului.

u Ul
D co
- Am stilizat epocile pînă la
elementul lor cel mai semnifi-
cativ. Goticul, spre exemplu,
este sugerat printr-o ogivă, creş­
tinismul printr-un amvon, iar
antichitatea prin coloane.
- Nu cumva din cauza diver-
sităţii acestor stiluri, decorul va
fi lipsit de unitate?
deili_~ţ~d~~· l~~f ~~~~~! ~~ă;f.
- Nu, pentru că am operat
şi asupra stilurilor, dindu-le acea·
- Da, cu excepţia a două unitate în cadrul întregului fără
episoade care prin natura lor de care nu poate exista opera de
nu-şi găsesc locul pe scară. Un artă. Am conceput un decorcare
astfel de episod este labirintul pe nu are valoare atlt timp cît în
care l-am imaginat ca întruchi- interiorul lui nu se află perso-
p!nd căutarea, eterna căutare najele pentru care a fost creat.
omenească, fără de caren-arexis- - Aşadar, în concepţia dum-
ta Evoluţia. Celălalt episod este neavoastră, personajul face parte
Olimpul. integrantă din decor.
- Cum aţi ajuns la această vizi- - Desigur, asta cu attt mai
une? mult cu cit tn cazul de faţă cadrdl
- Căuttnd timp îndelungat. plastic joacă un rol deosebit de
La început am fost asemenea ar- important. Este unul din per-
heologului care sapă, descoperind sonajele principale ale filmului.
straturile suprapuse ale civiliza-
ţiei. Indepărttnd tot ce era de NTEV A SCffiŢE CARE lNCEAROĂ SĂ Mircea HULUBAŞ
prisos din aceste stratu -Supra- ILUSTREZE EVOLUŢIA CONCEPŢIEI
puse, am obţinut o piramidă în LI"! MARCEL BOGO , AŞA CUM NE-A
care epocile se vădeau tot mai DEMONSTRAT-O EL lNSUŞI.
repezi_. mai suple, pe măsură ce ne
apropiam de v!rf, adică de pre-
zent. Piramida avea însă deza-
vantajul unei mari rigidităţi.
Av~am suprapunerea epocilor is-
tonce, nu însă şi întrepătrunde­
rea lor. Atunci, am înfăşurat
piramida într-o scară spiral:!. şi
am obţinut o construcţie asemă­
nătoare turnului Babe!. Pe urmă,
am eliminat turnul şi am rămas
cu scara.
- Spuneţi-ne cîteva cuvinte
despre felul în care reprezentaţi
epocile de-a lungul acestei scări
cu o geneză atît de complicată.

30
P entru cineaştii din diferite ţări şi într-o
anumită măsură şi pentru creatorii din Stu-
dioul „Bucureşti" filmarea în ambianţe natu-
INTERIOARELE pecti vă spre
problemă din
exterior. Este cea mai grea
punct de vedere fotografic, dar
cu ajutorul reflectoarelor puternice, avînd
rale a devenit în ultima vreme o preocupare
artistică de prim ordin, o problemă a cărei
FILMATE un volum mic şi cu sprijinul altor măsuri
tehnice , asemenea filmări pot fi realizatecu
rezolv<1,re poate oferi soluţii neaşteptat de succes . Cit de frumoasă este filmarea realizată
avantajoase, atît din punct de vedere artis- de Serghei Urusevski !n ZboaYă cocorii, c!nd
tic, ctt şi organizatoric-financiar . La noi, ea
nu a făcut ptnă acum obiectul unor dezbateri ~~ a~~:::p~~~~u ~:a~~!~;:~x:ia;~t~'t5~rui~~
mai largi, deşi s-a aflat !n studiul fiecărei pînă pe trotuarul de vis-a-"l(is !
echipe de filmare. Cu toate că la filmarea tn•interioare natu-
Sînt, ce-i drept, cazuri cînd nici nu poate rale se folosesc numai acele surse de lumină
fi vorba de a se folosi ceva existent !n natură care pot fi instalate şi strict necesare, totuşi
ca decor de film. De pildă , filmele lui Gop~ factura imaginii este extrem de veridică.
impun folosirea platoului. Decorul clădirii Pe platou, libertatea spaţiului îndeamnă la .
unde se află depozitată bomba din S-a juYat o excesivă finisare a compoziţiei tonale, adică
o bombă sau scările din Paşi spye lună tre- la realizarea tuturor petelor de lumină şi a
buiau construite pe platou. Situaţii similare reflexelor, respectiv a coloraţiilor cu ajutorul
au fost şi la alte filme, ca penitenciarul din luminii . Fără îndoială, aceasta !şi are impor-
Celebml 702 şi Veneţia din BădăYanii. Există tanţa sa şi măiestria sa. In decorul natural
aşadar o limită a folosirii ambianţelor natu· imaginea pare, în general, ceva mai puţin
r~le, limi_tă care.nu.trebuie forţată. Spre deose- finisată şi mai puţin preţioasă, ceea ce însă
bire de cmeaştu dm unele ţări , care folosesc deseori îi dă, cu discreţie, un plus de sponta-
decorurile naturale nu numa i în virtutea neitate şi de autenticitate.
concepţiilor lor realiste, ci şi fiindcă sînt In mod firesc, la un volum mai mic de
lipsiţi de fonduri, noi avem posibilitatea să utilaj. apar două avantaje de ord in economic:
productivitate mai mare, întructt scade .

LE ATBUIUJE FILMELOR UN PLUS DE AUTENTICITATE.

decidem pornrnd de la cel ai Inalte exigenţe iuta în realizarea rolurilor. Actorii pro
artistice. timpul de manevrare şi preţ de cost mai scă­
ni t care sînt ob işnuiţ i cu o anumi·l zut, datorită economiilor care rezultă din
Este totuşi extrem de ~eu de realizat atmo- n1eră de joc în decorul de teatru, pot folosirea construcţiilor şi amenajărilor exis-
sfera veridică ln cond1 ule decorurilor de pe apropie mai uşor de stilul de joc necesar tente. In condiţiile folosirii ambianţelor
platou, în ciuda trf&d ulor ide multe ori a ranului 1ucind în ambianţe naturale. ~ u naturale, stagnarea în tim:pul filmărilor e
:~~~~~~~~~r~~.pls I 11~11~~· alJ~pe~~tO~~~~l~ şi mai mare folos sînt aceste decoruri pe -
tru interpreţii neprofesionişti care se obi n -
practic exclusă, pentru că există J?Osibilitatea
atmosferă se reak..au pnn lmbinarea unui iese foarte greu cu ambianţa artificial cr
amenajării a patru-cinci decoruri tn paralel,
pe ctnd !n studiou nu se pot obţine într-o
şir întreg de elemen : alia decorului, , în studiou. unitate de timp dectt un singur decor sau
factura suprafeţelor. pauca, lumma, unghiul Pentru operatorul de imagine, se pare el cel mult două. Cu o echipă de filmare elastică
de filmare şi altele. t decorul construit problemele sînt cele mai complica ln şi mobilă , se pot face combinaţii ingenioase
pe platou dispune de t e aceste posibilităţi condiţiile platoului nu ex1 tă practic ICl o tn planificarea filmărilor, dejucînd capriciile
şi poate fi demontat parţial sau i e poate în~ădire tn ceea ce priveşte amp reflec- timpului, alternînd filmările în exterior cu
modifica dispunerea pere ilor după nevoile toarelor, a utilajului de efecte pec.t 1 a cele în interioare naturale pregătite dinainte.
filmării, totuşi filmarea interioarelor natu- aparatului de filmat . ind1[eren e ar Folosirea pe scară mai largă a filmărilor în
rale duce la rezultate arti tace superioare. fi pe mac.ara, ln trapă au pe nce co trucţie ambianţe naturale ar crea de asemenea
Plastica secvenţelor respective are o mai special reahzatil . fn ambian~ naturală, me- posibilitatea realizării unui număr mai mare
mare expresivitate şi apare un dinamism toda de uncA a operat lot trece printr-o de filme decît cel prevăzut.
veridic în viaţa interioară a cadrului filmat. serioasă c. tmbare . ln ervin o serie de noi O experienţă utilă, care a confirmat cele
Poate că tocmai datorită marilor posibilităţi calcule, din care trebuie s.\ rezulte posibili- de mai sus, a fost filmul Stritzile au amintfri ,
pe care le oferă decorurile pe platou, tn ceea tatea de realizare. a atmosferei şi a punerii realizat în întregime în decoruri naturale, la
"e priveşte amplasarea şi mişcarea aparata- în scenă în cond1ţ11le spaţiului restrîns. Ttrgovişte şi Ploieşti. O serie de secvenţe
ului, realizatorul este tentat să folosească Ingeniozitatea şi inventivitatea operato- reuşite din alte filme ale noastre constitllle
unghiuri care nu sint fireşti. In schimb, în rului au un rol însemnat. Nu mai puţin însem- de asemenea argumente convingătoare în
nterioarele obişnuite, aparatu l poate fi aşe­ nat este şi rolul utilajului: aparatul de fii. această privinţă .
at numai acolo unde pătrunde omul în viaţa mare de dimensiuni şi greutate reduse, sursele Este însă necesar ca toţi factorii din cine-
de fiecare zi: pe traiectoria sa normală de de lumină mici cu randament luminos mare matografie, de la scenarii la aparatura teh-
tzibilitate şi de mişcare. şi, mai ales, pelicula cu sensibilitate ridicată. nică, să facă în viitor tot ce le stă în p ut inţă
Pentru unii actori, decorul e un fel. de La filmările în interioare naturale se iveşte pentru a sprijini şi încuraja concret această
artener pe scenă. Se înţelege că ei vor pre- adesea necesitatea ca în acelaşi cadru să metodă de lucru.
ra un „partener" real şi că acesta îi va apară o porţiune de interior şi o alta cu pers-
Gheorg he FISCHER

31
vesc cu interes NICOLAE
şi dramele de SAVOPOX.·

pe ecran. r=~-=
- Şi mie lmi H 11f1VBB•
place să rid,
zice zimbind Nicolae Savopol.
Mă atrag !n special comediile
muzicale. M-a bucurat clnd s-au
reluat filmele lui Alexandrov
Volga, Volga şi Toatd lumea rtde,
ctntd şi danseazd. Nu s-ar putea
spune că marele regizor sovietic
nu s-a folosit de elemente specta-
culoase şi de efecte neobişnuite
tn filmele sale. Dar cu cită artă
a făcut acest lucru I Am urmărit
cu piă.cere şi filmele-revistă aus-
triace care au rulat la noi prin
1950-52 (Primii.vara pe ghea/d
sau Copilul Dunil.rii), care, în li-
mitele genului, erau amuzante.
Am văzut de curlnd Tu eşti mi-
nunatd. M-am dus pentru clntă­
reaţa Catherina Valente. Din pă­
cate, aceasta ctntă foarte puţin,
Discufie cu un grup de Mongolii sau adesea pentru acest timp pierdut iar filmul abundă tntr-o intrigă
CaYtagina tn un film „cu bătăi" .In ceea ce mă. ce se vrea cu haz, dar la care nu
cineclubişti din industria fliJ.clfri slnt tri- priveşte, caut să regăsesc la cine- se rtde de loc. Din păcate, studio-
butare unorfor- matograf o lume care să mă
mule cinemato- urile noastre de la Buftea au dat
electronică pe marginea emoţioneze, ceea ce nu mi se o comedie realizată. după. cele
fb:!~ie ds~~~~~ tnttmpHI. la filme de felul CaYta- mai ieftine „reţete sigure": Va-
unor tilme prezentate anul culoase, multă vopsea folosită gitui. canţii. la mare, film de o vulgari-
drept s!nge, femei răpite şi - Dacă şi studiourile noastre tate şi de un prost gust care ne-au
acesta pe ecranele noastre salvate în mod miraculos). După s-ar preocupa mai mult de reali- scandalizat mai ales
astfel de filme nu răm!i cu ruci .zarea unor filme istorice, com-
o impresie. pletează. maistrul Mihai Constan-
pe noi, tinerii. Ne-
- Mă asociez explicaţiei pe am tntrebat: „Oare
tn una din după-amiezele tinescu, filme care să !mbine
care o dă colegul meu termenului educativul cu spectaculosul de aşa arată studenţii
caniculare ale lui iulie '63 de film ,comercial", spune in- bună calitate - noştri tn vacanţă?
am organizat un colocviu ginerul George Calihman. Vreau
atunci, desigur, Slntem siguri că
prietenesc cu un grup de tnsă s-o completez. Cred că o nu".
cineclubişti din industria operă cinemat >grafică care nu s-ar face încă un
pa.s spre apropie- - Eu, adaugă ing.
electronică. Problema pusă mizează pe efect ieftine, cu alte
cuvinte un film omercial", nu rea publicului de DumitraDoncescu am
tn discuţie era: filmul N

exclude momentele r ·taculoase. operele cinemato- fost nemulţumită că


„necomercial" şi filmul „co- n-am găsit ln V acan/d
Să ne gtndim la hi e romantice
mercial" (delimitarea fiind grafice valoroase.
ln genul lui Till E ug•i u la mare nimic din
făcută din punct de vedere Fanjan la Tvlipe . • mai el ln 1 ea tn toamnă TuăoY.
viaţa adevărată. a oamenilor
estetic şi nu financiar). filme din aceas~ ltJmJ. catego- lucrează. la ecranizarea
noştri, nimic din frumuseţile lito-
- De fapt, ce este un film rie spectaculosul est n element utului roman „Neamul Şoi­
ralului nostru. Am fost bucuroasă
comercial? întreabă controlorul integrat organic ln tntr i . nu lreştilor" al lui Mihail Sado-
transformat într-un scop tn sine. c!nd după acest
de calitate Alexandru Badea. u.
Nu tot ce e spectaculos e repro- film am văzut ING. DUHITRA
Cei 10-15 oameni din jur au - Cit priveşte filmul Tudor, A fostprietenul DONCESfl\l :
babil. pune Mihai Constantinescu,
ridicat privirea miraţi. - Şi încă. ceva, adaugă mun- meu, o evocare o DATORII: A
ne-aţi făcut curioşi, atlt dum-
- In ziare şi reviste, şi-a citorul Nicolae Savopol. Eu merg a oamenilor şi OINBAŞTILOB
continuat argu-
mentarea Alexan- .ALBXANDRU
des la cinema, mai ales la filme
istorice şi la comedii. Caut apoi
neavoastră, rev15ta CINEMA,
cit şi celelalte gazete. După re-
a oraşului soci- L-"_
0_'1T_m_ . _ _„
alist. Cred că
dru Badea, cro- BADBA: să-mi verific impresiile formate portajele care s-au publicat stn- este o datorie a cineaştilor
nicarii se mulţu­ DUP.l A8TPBL citind critica. M-a surprins că. tem nerA ton să vedem această
mesc să eticheteze DB PILllB NU noştri să valorifice la un !nalt
un film ca Vikingii, care nu mi s-a primi producţie is-
pur şi simplu un B.lM II CU NICI părut lipsit de calităţi, a fost
nivel ideologic şi artistic genu-
O DIPBJil8JB, tori romtnească . rile atlt de iubite cum stnt
~i~r· ~et~ „c:~~= pus de cronicari pe aceeaşi treaptă
cu o realizare fără nici o valoare Dar. lundcă vorbim filmul istoric, comedia muzicală
ta ei socotesc că şi-au făcut artistică., cum a fost Ca,-tagina
d pre filmul comer- etc.
datoria faţă de public. De ce tn flil.cil.Yi. ci credcă.nuputem Tema film „comercial" şi „ne-
tnsăconsideră un film „comercial", - Cum vă explicaţi atunci lăsa la o parte o altă.
comercial" i-a stimulat pe cine-
iar pe altul „ne- afluenţa foarte mare problemă pe care cri-
clubişti la discuţii. Nu toate pro-
comercial" ne-o de public la filme ticu se mulţumesc
de genul Cat'taginei blemele au fost duse ptnă la
spun mai rar să o enunţe doar,
şi, mai recent, Cdpi- capăt, multe au fost doar atinse.
sau de loc. Eu fără a o adtnci, cea
lanul FYacasse? am Discuţia s-a dovedit tnsă rod-
cred că terme- întrebat noi. a genului „uşor". nică.
nul .. comercial" - Există mai mul- -Nu ştiu dacă des- :Ne-am despărţit cu convingerea
se opune - tn te explicaţii, inter- părţirea gen ;,uşor" şi gen „greu" ca organizarea în cinecluburi a
subtextul croni- vine inginerul Calih- e foarte nimerită, spune Alex. unor asemenea discuţii ar con-
cilor şi artico- man. Mai stnt tnc ă
spectatori care se duc Badea. Mărturisesc că mie lmi tribui la dezvoltarea capacităţii
lelor de film - la cinematograf pen- plac foarte mult comediile cine- spectatorilor de a tnţelege feno-
termenului ar- tru a „pierde" o oră matografice, care va s1 zică lu- menul cinematografic.
tă. De exemplu şi jumătate. Şi aleg ....__ ___,,.,..... Al. R.
crări din genul „uşor , dar pri-

SI
o pol.
id ii le
s-au
ldrov
Ytde,
lutea
ie tic
icta-
mite
artă - TR AGEDIA OPTIMISTA - GRANDIOASĂ MONTARE CINEMA-
Lărit TOGRAFICĂ PE ECRAN PANORAMIC, DISTINSĂ CU PREMIUL

~
aus- PENTRU CEA MAI DUNĂ EVOCARE A UNEI EPOPEI REVOLU-
ŢIONARE LA FE TIVALUL DE LA CANNES - VA RULA IN
prin ACF.ASTĂ TOAMNĂ PE ECRA.NELE NOASTRE .
ea/4
L li-
ate.
mi-
1tă­
pă­
fÎD,
'igă
nu
io-
iat
ele
ra-
ri-

Ir
...
ll
ECANICUL „ GENERALEI " REA-
UOE PE ECRANELE NOA TRE l'i
LASIC AL COMEDIEI AMERIC.l "E.
USTER l<EATON (PE CARE L-AM LU
\ZUT JN CADRUL FILMELOR- XTO-
OOIE DATORATE LUI ROBERT Yoc; · o-
0)(; VIRSTA DE AUR A COMEDIE I
I ClND C O~fEDIA E RA REGE)

:J NUVELE ALE SCROTORULUI


RICAN O' HENRY AU STAT LA BAZA
'fULUI, RULAT DE CURIND PE E-
"ELE NOASTRE, OAMENI DE AFA-
I. DIN DISTRIBUŢIE VĂ MUNTllU
ELENŢU ACTORI SOVIETICI R.
TT, I. NIKULIN, G. VIŢIN.
nr.7
rnlstl l1aarl

„.~
.....
ma
clnamatog r 1tlcl