Sunteți pe pagina 1din 28

ELEMENTE COMUNE IN CULTURA MATERIALĂ

ŞI SPIRITUALA DIN REGIUNEA CENTRAL-SUD­


VESTICA A MOLDOVEI ŞI SUD-ESTUL
TRANSILVANIEI, IN SECOLELE VI-X, EXPRESIE
A UNITĂŢII ETNICE DE PE AMBELE VERSANTE
ALE CARPAŢILOR
IOAN MITREA

DupCt cum se:> ştie. spaţiul curpato-danubi;mo-pon tic a oferi t condiţii


de viaţc"t omului elin cele moi vechi timpuri. în acest spaţiu geografic na­
tura prezintă "armonie şi uni tate datorită inte rcondiţionărilor atit de
strînse dintre componentele ei" 1. Pc bu nă drept.nte un mare gînditor
român observa că "se pot întîlni şesuri pretutin den i, se pot vedea munţi
pc toate meridianele, poţi să dai peste fluvii, rîuri şi mare oriunde, dar
combinaţia, armonizarea munţilor, şesurilor şi apelor in spaţiul nostru
este o particularitate care o inclividualizează ca pe o fiinţă, prin trăsă­
turile ei person ale" 2• O as.emenea combinaţie armonioasă de unităţi
�i subunităţi fizica-geografice, care au oferit condiţii de viaţă omului
din timpuri străvechi , se intîlneşte şi în regiunea central-sud-vesticCt a
Moldovei şi sud-estul Transilvaniei. Carpaţii Orientali, care se înalţă se­
m eţi între regiunea central-sud-vestică a Moldovei �i sud-estul Tran­
silvaniei, nu a u fost graniţă despă rţitoare. Numeroasel e văi de rîuri ş i
pa<;uri au favorizat legături permanente şi lesnici oase intre com unităţile
umane aşezate pe ambele versante ale Carpaţ ilor. Valea Trotuşului, de
exemplu, a fost dintotdeauna o autentică ax<1 de legătură între spaţiul
est-carpatic şi sud-estul Transilvaniei.
În conţinutul civilizaţi ilor ce s-au succf'dat de-a lungul mileniilor
pe versantele Carpaţilor Oriental] , au fost semnalate numeroase elemente
comune. Aşa de exemplu, de o adevărată unitate a civilizaţiei de pe am­
bele versante ale Carpaţilor, expresie a unităţii etno-culturale din întreg
spaţiul carpato-dunăreano-pontic, se poate vorbi în epoca tîrzie geto-da­
cică 3, cu deosebire în perioada de maximCt dezvoltare a civilizaţiei geto-

1 Victor Tufescu, Mi rcea Tufescu, EcoZo gia şi activitatea uma nă, Ed. Alba­
tros, Buc., 1 9 8 1 , p. 355.
2 An1on Dumit riu, Cartea întîln i rilor � d mirabi l e , Ed. T.mi11 escu, Buc., 19 8 1,
p. 2114.
3 Dumitru B(•rf'iu, Zorile istoriCi z" Carpaţi �i la Dunăre, EJ. �tiinţifică,
Buc., 1 966, p.272·274, :302-316.

www.cimec.ro
R2 ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

dacice, s e colul I î.e.n. - secolul I e.n. li In mod justificat, într-o recentă


s i n teză, s-a subliniat că "pe temelia unităţii de civilizaţie şi de neam , spi­
ri tu ală şi economică şi-a făurit poporul dac statul centralizat şi indepen­
dent -\ atit in vremea lui B urcbLsta cît şi în timpul lui Decebal.
Cercetările arheologice efectuate în ultimele decenii, în regiun('a
ce ntr a lă- su d - ve stică a Moldovei şi în sud-estul Transilvaniei, ca de altfel
în întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic, au pus în evidenţă conti­
nuitatea de viaţă a populaţiei autohtone în epoca secolelor VI-X, epocă
in care s-a desăvîrşit procesul etnogenezei românilor şi a început afir­
marea lum!i şi civili zaţiei vechi româneşti. Pe baza descoperirilor arhe­
ologice, se poate conchide că nici un compartiment al structurilor natu­
rale, al unităţilor fizica-geografice, din regiunea central-sud-vestică a
Mol d ovei şi sud-estul Transilvaniei, ca de altfel din tot spaţiul vechii
Dacii, nu a constituit un vid demografic în cea de-a doua jumătate a
mileniului I e.n.
Rezultatele cercetărilor arheolcgice efectuate în regiunea qen.­
tral-sud-vestică a Moldovei la Izvoare 6, Mănoaia-Costişa 7, Da­
vicleni �. Tirpeşti !1 Brăşăuţi tu, Poiana-Dulccşti 1 1, Aldeşti 12, Izvoare-

4 Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Ed. Dacia,


Cluj, 1972, passim ; Mircea Petrescu-Dimboviţa, Scurtă istorie a Daciei preromcme,
Ed. Junimea, I aşi , 1978, p. 1 44 - 17 3 .
5 Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, De la statul gcto-dac la statul român unitar,
Buc., 1983, p. 7 3 .
6 Radu Vulpe, Izvoare. Săpăturile din 1936-1948, Buc., 1 957 , p. 3 1 8 şi urm. ;
fig. 333/1 - 2 ; 334j2 : 336/3, 8-10 ; 338 / 1 ; 339 / 1 - 3 : 342/1 -3.
7 Dan Gh. Teodor, V. Căpitanu şi 1. Mitrea, Cercetllrile arheologice de la
Mănoaia - Costişa şi contribuţia lor la cunoaşterea culturii materiale locale din
sec. \T-VI din Moldo va, in Carpi ca, I , 1 96 8 , p. 233-247.

8 Io an Mi trea, Contribuţii la cunoaşterea populaţiei locale dintre Carpaţi şi


Siret în sec. V-VI e.n., in Memoria Antiquitatis, II, 1970, p. 345-370 ; idem,
Contribuţia cercetărilor arheologice de la Curtea Domnească din Bacău şi Da ­
vidcni - Neamţ la cunoaşterea epocii sec. VI-VII e.n. din Moldova, in Studii
şi cercetări ştiinţifice (seria istorie-filologie), Institutul pedagogic Bacău, 1 972,
p. 5-21, ; idcm, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din aşezarea de
la Da v id e ni (sec. V-VII e.n.), fn Memoria Antiquitatis, VI-VIII (1974-1976),
1981, p. 65 -92 + ilustraţia la sfirşitul volumului ; idem, Regiunea centrală a
Mold o v ei clintre Carpaţi şi Siret în secolele VI-IX e.n. In Carpica, XII, 1980, p.
55-190, passi m. Rezultatele săpăturilor arheologice de la Davideni din anii 1 980
şi 1 986-1987 sint inedite.
9 Silvia Marinescu-Bilcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Ed.
AcacJ.oemiei, Buc., 1974, p. 168 ; Cf. şi 1. Mitrea, op. cit., in Carpica, XII, 1980,
p. 1 36.
10 Victor Spinei şi Dan Monah, Aşezarea prefeudală de la Brăşăuţi, in Me­
moria Antiqilitatis, II, 1970, p. 371 -387 + i lustraţia corespunzătoare de la sfîr­
şi tul volumului, fig. 1 -19.
11 V. Ursachi, Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de istorie din Ro·
man în zona rîurilor Siret şt Moldova, in Cat·pica, 1, 1968, p. 150-152 ;
12 Gh. Bichit, Şantierul arheologic Poiana-Dulceşti, jud. Neamţ (1961-1970},
în Materiale, X, 1973, p. 99-101 ; fig. 5-6.
12 Gh. Ursachi, op. cit., in Ca rpica, 1, 1968, p. 140-141 : 143, fig. 24 ; I. Mitrea,
op. cit., in Carpica, XII, 1980, p. 129.

www.cimec.ro
I O A N MlTREA 63

1
Bahna L1, Oituz 1", Bacău - Curtea Domnească 15, Bereşti-Bl striţa l, Dra­
�osloveni 18, Cîmpineanca şi Oreavu 1 !!, · cindeşti 20, Ştefan cel Mare 21, etc.,
precum şi a celor efectuate în su d-est ul Transilvaniei la Poian 2:�,

1 3 I o an Mitrea, Cercetări arheologice în aşezări le prefeuda re ele la Betcşti­


l :t.;triţa şi Izvoare-Bahna, în Studii şi . cercetări !j tiinţi fice, (seria istorie-filologie),
l l l .; t i l u l u l pedagogic Bacău, 19 72 , p . 36-46 ; idem Aşezarea prefe udală de la Iz voare­
Jiuit rza in Garpica, VI. 1 97 3 - 1 974, p.'55-7 6 ; i d c m, Noi d.escoperiri a rh eo1 cnicc din Mol­
ri n •Ja. aparţinînd culturii Dridu, in Crisla. IV, 1 974,p . 7 :1 - 7 7 icl c m , Aşezarea prc­
) e wlală de la Jzvoare-Bahna. (li}. Cont ri buţii la arh eologia epocii de form are a
llOJJOrului român, in Carpica X, 1 97 8 , p. 205-252 : idem, op. cit. :in Carp i ca, XII,
l'JtJ•J , p. 55-190 passim : idem, RezuUate le cercetărilor arheo logice din aşezarea de
le: Jzvoare-Bahna (secolel e VI-IX e.n.}, in Materiale, XV, Buc., 1983 , p. 429-433.
14 Dan Gh. Teodor, C. Buzdugan şi L Mitrea, Des cop eririle de la Oituz, jud.
Rac•iu, in Carpica, II, 1969 , p. 3 10-32 4 .
1 5 I oa n ·Mitrea şi A l . Artimon, Descoperiri prefeudale la Curtea Do mn ească ­
Bacclu, in Carpica, IV, 1 97 1 , p. 225 şi urm. ; 1. Mitrea, op. cit., în Studii !ii cerce­
tari ştiinţifice, Bacău, 1972, p. 5 - 2 1 ; idem, op. cit., in Carpica, XIJ, 19 80, p. 55 - 190
pas ,im ; idem, Milenii de lo cu Ere în va�ra oraşului Bacău. şi împrejurimilor pînă
la prima menţiune d o cumentară a localităţii, in Carpica, XVI, 1984, p. 40 - 45 .
16 Ioan Mitrea, op. cit., in Studii şi cercetări ştiinţifice, Baca.u, 1972, p. 33-35.
17 Ioan Mitrea şi Constantin Emi novici, Cercetările arheologice de la Pîrî u l
JJDC/hii· Pîrgăreşti, in Carpica, XV, 1983, p. 153-162. ,
18 Maria Comşa ş i Gh. Constantinescu, Depozitul de unelt e şi arme din
c p •Jca jeudală timpurEe desc oper i t la Dragosloveni (jud. Vr anc e a), în SCIV, 20,
191)'), 3, p. 425-235.
19 I oan Mitrea şi Vi ct or Nămoloşanu, Cercetări arheologice in aşezarea de
i.a Cim pine an ca, in Studii şi cercetări !jtiinţifice, (Ser i a istorie - filologie), In sti tu­
tul pedagogic Bacău, 1974, p. 61-85 ; Ioan Mitrea, op. cit., in Crisia, IV, 1 974,
p. 77-80 ; idem, Cercetări arheologice privind secolele IV-XI En judeţul Vrancea
in StuJii şi comunicări, Focşani, 1978, (pen tru Cîmpi neanca cf. p. 53-60, iar
p·c:l tru Oreavu cf. p. 45-50).
20 Victor Bobi, Contribuţii la repertoriul arheologi c al :jud eţului Vra ncea.
D ·l ' ·czi ale continuităţii de locuire din secolele II-VII e.n.), in Vrancea - Studii
ş1 comunicări, IV, Foc şan i , 198 1 , p. 97-140. Pe Ungă datele privind aşezarea şi
d·' >coperiri din j udeţ ul Vrancea, precum aşezările din sec o lele VI-VII de la
Corotcni, Focşani, Palanca, Dragosloven i şi Răcoasa. De pe teritoriul j ud eţu lui
\' · · 1 n cea sint de menţionat şi citeva descoperiri importante făcute întîmplător,
•wcTopola d i n secolele VI-VII de la Cindcşti, in articol sint menţionate şi alte
( ' U m este depozitul de arme şi unelte din fier din se colele JX-X (Cf. A nton

P,u·agină, Un nou dep ozit de a rme şi un el te din jeudalismul timpuriu de.�coperit


p8 teri to riu l . judeţului Vrancea, în Studii şi comWlicări, II, Focşani, 1 979 . p. 41-44),
c�! · c elu l
de factură bi zan tin ă de la Copăceşti , (Cf. Anton Paragină, Un cercel
rle povenie nţă bizantină descoperit în l oca litat ea Copăceşti romuna Rugineşti, ju­
d e:. uz Vrancea , in SCIVA, 1982, tom 33, nr. 1, p. 138-139), etc.
21 I oan Mitrea, C. Eminovici şi V. Momanu , Aşezarea din secolele V-VII
de la Ştefan cel Mare, jud. Bacău, în Carpica, XVIII-XIX, (1986-1987), 1 987, p.
:! 1 5-250.
22 Z. Szekely, Slavii şi poupulaţia băştinaşă în sud-estul Transilvaniei, in
Aluta, III, 1971, p. 129-139 ; idem, Erements byzantins dans la civilisation mate­
rle lle VIe-VIIle siecles dans le Sud -Est de la Transylvanie, in Dacia, N.S.,
des
XV, p. 353 şi urm. ; idem, Aşezări din secolele VI-IX in sud - estu l Tran·
1971,
silvaniei, in Aluta, VI-VII, 1974-1975, p. 35 - 55.

www.cimec.ro
84 ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

21;
Cernat 23 Bezid :!", Sălaşuri 2", Filiasi Simioneşti z7, Cristur 2',
Miercurea Ciuc :.!!! , Hărman :lo, Braş �v li, Comana de J os 32, Rot­
bav 33, Sfîntu Gheorghe :Jt, etc. (fig. 1 ) au pus în evidenţă nu numai
col\tinuitatea neîntreruptă de viaţă. a populaţiei autohtone în epot'a
secolelor VI-X, ci şi prezenţa a numeroase elemente comune în cultura
materială din zonele amintite, respectiv de pe ambele versante ale Carpa
til or .
În regiunea central-sud-vestică a Moldovei şi în sud-estul TransiJ ­
vaniei, aşezările din sct;olele VI-X au în general aceeaşi dispunere î n
spaţul fizica-geografic 3·•. ! n funcţie d e condiţiile fizica-geografice, de
relief, cel mai răspîndit tip de aşezare este cel de terasă. în ca d ru l a­
cestui tip, cele mai numeroase sînt aşezările situate pe terasele infe-­
rioare şi de luncă. Rareori se întîlnesc aşezări în albiile majore sau pe
promontoriile înalte. Toate aşezările sînt situate în apropierea unor surse
de apă (izvoare naturale, pîraie, rîuri). Este important de subliniat că
multe din aşezările datate în secolele VI-X suprapun aşezări din peri-

23 Idem, Săpăturile executate de Muzeul din Sf. Gheorghe (1 9.59-1966), in


Materiale, IX, 1970, p. 309 ; idem, op. cit., în Aluta, III, 197 1 , p. 129 şi urm.
24 Idem, Contribuţii la cultura slavă în sec. VII-VIII în sud - estul Tansil­
vanri.ei, in SCIV, XIII, 1962, 1, p. 53 şi urm. ; idem, op. cit., în Materiale, IX,
1970, p. 297 şi urm. : idem, Raport preliminar asupra rezultatelor săpăturilor efec­
tuate în aşezările din secolele VII-IX, in Sesiunea de comunicări a muzeelor de
istorie, 1964, vol. II, B uc., 1970, p. 144 şi urm., idem, Aşezarea prefeudală de la
Bezid (jud. Mureş), în Marisia, VI, 1976, p. 1 1 7 şi urm.
25 Idem, op. cit., în SCIV, XIII, 1962, 1 , p. 53 şi urm. ; idem, op. cit. , în
Materiale, IX, 1 970, p . 298-301 ; idem, Aşezarea prefeudală de la Să laşuri (corn.
Veţca, jud. Mureş, în Marisia, V, 1975, p. 71 �i urm.
26 Idem, op. cit., în Materiale, IX, 1 970, p. 3 1 1 · 3 1 2 : idem, op. cit., în AJuta,
VI-VII, 1974-1975, p. 36 şi urm.
27 Idem, op. cit;. în Materiale, IX, 1970, p. 3 1 3 .
27 Idem, op. citJ in Materiale, IX, 1 970, p. 3 1 3.
28. Idem, op. cit. , în Materiale, IX, 1970, p. 312 ; idem, op. cit., în Dacia,
N.S., XV\ 1971, p. 357-358 ; idem, op. cit., in Aluta, III, 1971, p. 133.
29 Idem, op. cit., în Materiale, IX, 1970, p. 297 şi urm.
30 Ţara Birsei, sub redacţia lui Nicolae Dunăre, Ed. Academiei, I, Buc., 1972,
p. 4o şi informaţi i primite de la Mariana Marcu care a efectuat cercetările.
31 Ştefan Olteanu, Societatea românească la cumpănă de milenii (secolele
VIII-XI), Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Buc., 1983, p. 33', 54 şi lucrările citate
la nota 49.
32 1. Glodariu, FI. Costea, I . Ciupea, Comana de Jos. Aşezărilc de epocă
dacică şi prefeudală, Muzeul cetăţii Făgă.raş, 1980, p. 69-97 + ilustraţia priYind
aşezarea prefeudală.
33 Ţara Bîrsei, Ecl. Academiei, Buc., 1972, p. 45 şi informaţii suplimentare
de la Mariana Marcu.
34 Z. Szekely, op. cit., in Materiale, IX•, 1 970, p. 297 şi urm. ; idem, op, cit.,
in Sesiunea de comunicări a muzeelor de istorie, 1964, vol. II, Buc., 1 970, p. 144
şi urm. ; Eug. Zaharia, Donnees sur l'archeologie des IVe-XIe siecles sur le tcrri­
toire de la Roumanie. La culture Bratei et la culture Dridtl. în Dacia, N.S., XV,
1971, p. 286.
35 Ioan Mitrea, op. cit., în Carpica, XII, 1980, p. 61-62 ; Z. Szekely, op. c it. ,

in Materiale, IX, 1970, p. 297 şi urm. ; idem., op. cit., in Alupa, VI-VII, 1974-1 9i5,
p. 35 şi urm., idem, op. cit., în Marisia, VI, 1976, p. 1 1 7, şi urm. ; op. cit. în Mari­
sia, V, 1975, p. 71 şi urm. ; 1. Glodariu, FI. Costea, 1. Ciupca, op. cit., p. 22-

www.cimec.ro
IOAN MITREA 85

oa da anter ioa ră, de regulă de tip Sîntana de Mureş (sec. IV-inceputul


sec. V) , ca de exemplu la Mănoa:i.a-Cootişa , Bacău-Curtea Domnească,
Oreavu, Bezid, Filiaş, etc., sau sint suprapuse de aşezări din secolul al
XI-lea sau mai tirziu .
C a întindere, aşezările di n serolele VI-X, ocupă, d e regulă, supra­
feţe mari 36, aşa cum sînt a ş ezăril e de la Davideni '37, Izvoare-Bah­
na :iH, Şt ef an cel Mare 311, Cimpineanca too, Poian H, Fiii aşi 42, Siila­
şuri 4.3, Coroana de Jos '•" etc. In funcţie de confi guraţia terenului, de
condiţiile pedo-climatice, de durata locuirii, se întîlnesc fireşte şi aşezări
restrînse ca intindere, de tipul cătu nelor 4ti, cu un număr restrins de lo­
ruinţe şi respectiv de oameni. Ş i cu privire la dispunerea lQCUinţelor
în ca drul aşezărilor uneb reali tăţi surprinse in regiunea central-sud­
vestică a Mol dovei r.6 se reîntilnesc şi în sud-estul Transilvaniei 1'1• Aşa
de exemplu, di spun erea locuinţelor pe anumite alini amente sau grupa­
rea unor locuinţe, " în cuiburi", fenomen care poate fi pus în legătură
cu existenţa unor familii înrudite, se întîlneşte attt în regiun ea central­
sud-vestică a Mold ovei cît şi în sud-estul TransHvaniei. De altfel, fe­
nomenul dis puner i i locuinţelor " in cu i bu ri " este frecvent întllnit în
cadrul aşezărilor din a doua j umătate a mileniului 1 e . n . r.s_
lnainte de a prezenta unele elemente co nu me din cultura m aterială
şi spirituală aparţinînd secolelor VI-X, din regi unea central-sud-ves-

36 Dan Gh. Teodor Teritoriul es t-carpatic in. veacurile V- XI e.n. Contri­


buţii arheologice la problema formăr ii poporului român, Ed. Jun imea, Iaş i , 1978,
p. 13, 68·69, 1 02 ; Z. Sz�kely, op. cit., în Aluta, VI-VII, 1974-1975, p. 35 şi urm. ;
1. Mitrea, op. cit., in Carpica, XII, 1980, p. 62. Pentru sec. VIII-XI Cf. Ştefan
Olteanu, op. cit., p. 28·34.
37 Ioan Mi trea, op. cit., in M emor i a .1\.ntiqui tatis VI-VIII, ( 1 974-1976), 1981,
p. 65 şi urm. Avem în vedere ş i rezul1 a tele săpăturilor d i n an ii 1 980 şi 1 9 86-
l ' IHÎ.
38 I d em , op. cit., in Carpica, VI, 1 9 73-197-1, p . 55 şi urm . ; i dcm, op. cit.,
I n C a rp i ca , X, 1 978, p. 205 ş i urm. ; idcm, op. cit., în Carpica, XII, 1980, p . 1 3 4 - 135.
Avem 'in vedere şi noile rezultate ale cercetărilor din a ni i 1 9 80-1984.
39 Ioan Mitrea, C . Eminovici şi V. Momanu, op. cit., în Ca rpica, XVI II, 1 986 .
c�ub tipar).
40 Ioan M i trca şi V i ctor Nămoloşanu , op. cit . , in Studii şi Cercetări ştiinţifice,
I kacău, 1974, p. 61 şi urm. ; Ioan Mitrea, op. cit., in Sudii �i comun icări, Focşa ni,
l 'J 78, p . 53 ş i urm.
41 Z. Szekely, op. cit., în AJu ta, 1 974-1975, p. 35 şi urm.
42 Idem, op. cit., in Ma ter iale , IX, 1 970, p. 317 şi urm. ; idem, op. cit., in
AJ uta, 1974-1975, p. 36 şi urm.
43 I dem , op. cit., in Marisia, V, 1975, p. 7 1 şi urm.
44 1. Glodariu , FI. Costea, I. C iup ea , op. cit., p. 82.
45 Probabil şi in epoca secolelor VI-X, pentru unele aşezări mi ci se folo·
�ea termenul de cătun, alături de cel d e sat (de la fossatum) folosit pentru aşe·
7.(1ri î nt i nse . Pentru originea autohtonă a termenului de cătun, Cf. I. I. Russu,
F:lemente autohtone în limba română. Substratul comun. romdno-albanez, Buc.,
1 970, p. 75-91.
46 Ioan Mitrea, op. cit., In Carpica, XII, 1981, p. 63.
47 Z. Szekely, op. cit., in Aluta, VI-VII, 1 974-1975, p. 35 şi urm . ; op. cit.,
In Marusia , VI, 1 976, p. 117 şi urm.
48 Eu�. Zaharia, Populaţia. ramâneasc4 in Transilvania in seco le le VII-VIII,
Ed, Academiei, Buc., 1977, p. 118.

www.cimec.ro
86 ELEMENTE COMUNE ]N SEC VI-X

tică a Moldovei şi sud-estul Transilvaniei, facem pre�izarea că, în sta­


diul actual al cercetărilor istorico-arhe<j_logice, în evoluţia realităţilor
etno-culturale şi istorice, din epoca şi spaţiul la care se referim, şi si­
tuaţia este valabilă pentru tot teritoriul carpato-dunăreano-pontic, se
pot determina două etape principale etapa secolelor VI-VII, caracteri­
zată din punct de vedere arheologic, print-o cultură materială autohtonă
de tip romanic 4!1, respectiv de "evidentă factură romană tîrzie" 50 �i
corespunzînd istoric "stadiului romanic sau perioadei tîrzii paleo-crcş­
tine din istoria n oastră" 51, şi etapa secolelor VIII-X, în care din punct
de vedere arheologic este atestată o cultură de un pronunţat caracter
românesc 52, etapă în care are loc m aturizarea civilizaţiei şi culturii ro­
nanice, corespunzînd stadiului românesc al dezvoltării p<j_pulaţiei autoh�
tone 53 Pentru etapa secolelor VIII-X putem vorbi de populaţie şi ci­
vilizaţie veche românească M.
In complexele arheologice atribuite secolelor VI-VII din regiunea
central-sud-vestică a Moldovei şi din sud-estul Transilvaniei se întîlnesc
numeroase elemente comune. Astfel, locuinţe de tipul celor cu podeaua
mai mult sau mai puţin adîncită în pămînt, de formă rectangulară în plan
orizontal, avînd colţurile gropii rotunjite şi la care s-au găsit deseori
gropile de la stîlpii de susţinere a pereţilor şi acoperişului, iar intr-unul
din colţuri, şi mai rar spre o latură, s-au găsit instalaţii pentru încălzire
şi pregătirea hranei, constînd din cuptoare din lut, vetre simple din pie1
tre şi deseori cuptoare din pietre (fig. 2 /1-4 ; fig. 3/1), cum s-au desco­
perit în regiunea central-sud-vestică a Moldovei la Bacău-Curtea Dom­
nească 5:>, Davideni 51i, Izvoarele-Bahna 57 (nivelul din sec. VI-VII).
Ştefan cel Mare 58 eto. · se întîlnesc şi în sud-estul Transilvaniei la Be-

49 Dan Gh. Teod or, op. ci t ., p. 136 ; Ioan Mitrea, op. cit., in Carpica, XII,
1980, p. 128.
50 Dan Gh. Teodor, Civilizaţia romanică la est de Carpaţi in sP.colele V-VII
e.n. Aşezarea de la Botoşana - Suceava, Ed. Academiei, B uc . , 1984, p. '10.
51 Eug. Zaharia, Continuitatea daca-romană. Principalele etape ale istoriei ro­
mânilor in mileniul 1 şi regiunea subcarpatică de sud·est a României, în volumul
Spiritualitate şi istorie la intorsura Carpaţilor, 1, apărut sub ingrijirea Dr. Antonie
Plămădeală, Buzău, 1983, p. 23.
52 Ion Nes t or, Contributions archeologiques au probleme des Proto- Roumains.
La civilisation de Dridu, in Dacia N.S., II, 1958, p. 371 şi urm. ; idem, Les donnees
archeologiques et le p ro b le me de la formation du peuple roumain, în RRH, 3,
1964, p . 404.
53 Eug. Zaharia, op. cit., p. 26.
54 Id em , op. c i t . , în Dacia, N.S. XV, 1971, p. 269 şi urm. : Maria Comşa,
Cultura materială veche românească (Aşezările de la Bucov-Ploieşti), Ed . Aca­
demiei, Buc., 1978, p. 151 ; Ioan Mitrea, op. cit., în Carpica, XII, 1980, p. 128 şi
lucrările citate aici la nota nr. 402.
55 Ioan Mitrea şi Al. Artimon, op. cit., în Carpica IV, 1971, p. 225 şi u rm . ;
Ioan Mitrea, op. ci t. , în Carpica, XII, 1 980, p. 64-69, 72.
56 Ioan Mitrea, op. cit., în Memoria Antiquitatis, VI, VIII, (1974-1976), 1981.
p. 66-72.
57 I d em , op. cit., în Carpica, X, 1978, p. 206-209, 215-216.
58 Ioan Mitrea, C. Eminovici şi V. Momanu, op. cit., in Carpica, XVIII, 1986,
(iub tipar).

www.cimec.ro
IOAN MITREA 87

zid ă!l, Sălaşuri oo, Cipău-Sf. Gheorghe 61, Hărman 62, Ro tb av 63 etc. Ase­
menea tipuri de locuinţe se vor menţine, în esenţă, şi în perio ada urmă­
toare. Şi cuptoarele din lut de ti pul ce lo r din secolele VI-VII (fig . 6/1 )
se v or întîlni in secolele VI II-IX {fig. 6/2). Asemănătoare sînt ş i cup­
toarele din pietre, întîlnite în secolele VI-VII (fig. 3/1 ) cu cele întîl­
nite in secolele VIII-X (fig. 3/2 ; 613, 4).
În ca drul inventarului descoperit in locui nţele din secolele VI-VII
precum şi în stratul de cultură corespunzător, o pon dere d e osebită o
deţine ceramica. Se intilnesc două tipuri ceramice lucrată cu mîna şi
la roată. După cum s-a con statat in toate aşezările ponderea mai mare
o deţine ceramica lucrată cu mina . Această operaţie este valabilă pen­
tru spaţiul carpato-dunărean în secolele VI-VII , vrenk in care " ceramica
lucrată la roata rapidă devine mai rară d ecî t în perioada anterioară, in
schimb se dezvoltă foarte mult ceramica lucrată cu mî na de tradiţie da­
cică" lv•• Cu mina au fost confecţionate vase borcan , de diferite dimensiuni
precum şi tigăi (tipsii) m. Unele vas.e au fost ornamentatc cu alveole sau
crestături pe buză. In unele cazuri , vasele borcan , au avut imprimiate
pe umăr, pe pîntec şi foarte rar s pre bază, cruciuliţe (fig. 8/5-7 ; fig.
9/ 1-5). Asemenea vase borcan l ucrate cu mîna, de diferite dimensiuni,
avînd gura mai largă decît baza , fundul îngroşat, buza mai mult sau mai
puţin răsfrîntă sau gura trasă spre in teri or, s-au descoperit în regiunea
central-sud-vestică a Moldovei la Bacău-Curtea Domn ească 66. (fig. 8 /5 ;
9/1), Ştefan cel Mare 67 (fig. 7/3 ; 8 / 1 , 3 ; 9/2,), David en i 6 8 (fig.7/4 ;
9 /3), Izvoare-Bahna 6D( fig. 8/6 ; 1 0/ 1 , 3), etc., precum şi în sud-e stul Tran­
silvaniei la Sălaşuri 70 (fig. 7/ 1-2 î; 8 /4 ; 9/4), Fili aş 7 1 (fig. 8 / 2),
Poian 72 (fig. 8/7 ; 9 / 5), Comann de Jos 7 3 (în complexele datate la şfîr-
59 Z. Szekely, op. cit., in Marisia, VI, 1976, p. 1 17 şi urm.
60 Idem, op. cit., fn Marisia, V, 1975, p. 71 !ii urm.
6 1 Mircea Rusu, No te asupra relaţiilor culturale dintre slaui şi populaţia ro·
manică din Transilvania (sec. VI-X}, in Apulum, IX, 19 7 1 , p . 721, nota 38.
62 Ţara Birsei, (sub redacţia l ui Ni colae Dunăre), Ed. Academiei, 1. B u c . ,
1972, p. 45.
63 Ibidem, p. 45.
..
64. Eug. Zaharia, Populaţia româ.nească in Transilvania. p . 103.
65 Ioan Mitrea, op. cit., :In Carpica, XII, 1 980, p. 75·79.
66 Ioan Mitrea şi Al. Artimon, op. cit., in Carpica, IV, 1 971, p. 240, f i g.
1 1 / 1 -4 ; 241. fig. 12/1-4.
67 I. Mitrea, C. Eminovici, V. M o manu, op. cit., p. 23 0 ; Ioan Mitrea, Decou­
vertes archeologiques de facture slat•e dans les etablissements de la Moldavic
Centrale aux VJe-VIIe sicles, in Trudi V Mejdunarodnogo Con gres sa Arheolo·
gov-Slavistov, Kiev, 1988, p. 1 6 1-165.
68 Ioan Mitrea, op. cit., in Memoria Antiquitatis, VI-VIII, (1974-1976), 1981,
p. 73-76 ; fig. 5 / 1 · 4 ; 7/ 1·2, 4-6 ; 8 / 1·2, 4, 6, ; 1 1/1 -3 ; 1 3/1, 5.
69 Idem, op. cit., in Carpica, X, 1978, p. 216·217 ; : 235, fig. 5 / 1-9 ; 236, fig.
6 / 1-7 ; 23 7, fig. 7 / 1·4, 6-10, 10-16.
70 Z. Szekely, op. cit., In Marisia, V, 1975, p. 7 8 ; Pl. XXXII / 1 ·2 ; Pl.
XXXVI / 1 .
71 Idem, op. cit., în Materiale, IX, 1970, p . 312.
72 Idem, op. cit., in' Aluta, III, 1 971, p. 130, fig. 1 / 2 ·6 ; jdem, op. cit., in M a ­
teriale, IX, 1970, p. 309.
73 1. Glodariu, FI. Costea, I. Ciupea, op. cit., fig. 59/ 1, 3, 8 ; 60 / 2 ; 6 6 / 1 ;
67/1.

www.cimec.ro
88 ELEMENTr� COMUNE IN SEC . VI-X

şitul sec. VII şi începutul sec. VIII) (fig. 10/2, 4) etc. Deosebit de inte­
res an te şi i mpo rtante sînt vasele ce prezintă pe corp semnul crucii, im­
primat în pastă crudă, aşa cum sînt exemplarele de la B acău Cur tea -

Domnească (fig. 8 / 5 ; 911), Davidcni (fig. 913), Ştefan cel Mare (fig.
9/2), Sălaşuri (fig. 9 / 4) , Po i a n (fig. 8 / 7 ; 9 /5), sen;Jn i ndis cu tabil legat de
răsp îndire a creştinismului în rîndul po pulaţie i autohtone din spaţiul la
ca re ne referim .
Ş i oeram ica lucrată 1::� roată, deşi m ai puţin numeroasă, prezintă
forme şi motive orn amentale asemiănătoare atî t în regiunea central-sud­
vestică a Moldovei 1" cît şi în sud-estul Transilvaniei ;:;_
În asezările din secolele VI-VII din zona la care ne referim s�au
găsit cîteva t i par e p ent ru con fecţi onarea unor obiecte de factură sau in­
fluicnţă bizantină. Între acestea menţionăm ti pa rel e de la Da vi d en i 16
(f ig . 1 6 /5), Ştefan c el Mare ii (fi g 1 6 /4) şi Cristur 7R (fig. 1 6 /6) . Cu a­
.

jutorul unora d i n aceste tipare (fig. 1 6 / 5) se confecţionau şi cruciuliţc


din bronz (fig. 16 /2). Tot în tipare de piatră sau lut se confecţi o nau şi
u n el e fibule (fig. 1 6 / 1 , 3) sau alte obiecte de podoabă (cercei, i n ele ,

etc.).
Numeroase alte tipuri de unelte din lut, fier, os, piatră (fusoiole,
cuţite, străpu ngătoare, pietre de ascuţit etc.) descoperite în regiun ea cen­
tral-sud-vestică a Moldovei i"!J s-au desco p er i şi în aşe zăr il e din sud-estul
Transilvani ei �11•
Multiple elemente comune, care pun în evidenţă o cultură m ate­
rială unitară, se întîlnesc şi în com pl ex el e arh eologice din secolele VIII­
X din r eg i u n ea central-sud-vestică a Mol dovei �i din sud-es.tul Transil­
vaniei. A�n. ele e x e mplu locu inţel e de tipul celor parţial îngropate în
pămînt (bordeie), avînd pereţi i şi acoperhul susţinut de furc i sau tăi­
pici de lemn, cu instalaţi i p entr u încălzire şi prepararea h r a n ei con­
stînd în cuptoare din lut, vetre si mpl e din pietre şi mai des cuptoare d i n
pietre (fig. 312 ; 411-2 ; 5 / 1 -4 ; 6 / 2-4), s e întîlnesc deopotrivă atît
în regiu nea central-sud-vestică a Mold ovei , ca de exemplu la Izvollre­
Bahna � 1 • C îrrip i n ean ca 1':! etc. , dar şi în sud-estul Transilvaniei la Să­
bşuri R3, Comana de Jos �" etc.
Inventarul aflat în locunţele din aşeză ril e datate in secolele XIII-X,
din regiunea central-sud-vestică a M ol dovei şi sud-estul Transilva-

74 Ioan Mitrca, op. cit., în Carpica, XII, 1 980, p. 7 9 - 8 1 , cu ilustraţia cores­


punzătoare.
75 Z. Szekely, op. cit., în SCIV, XIII, 1 9G2, 1, p. 54 ; idem, op. cit., în Aluta,
lii, 197 1 , p. 130, fig. 1 / 1 ; p. 131.
76 Ioan Mitrea, o p . cit., in Carpica, XII, 1 980, p . 109 ; Pl. XLVI/3.
77 Ibidem, p. 108 ; Pl. XLVI / 1 .
7 8 Z . Szekely, op. cit., in Dacia, N.S., XV, 1 97 1 , p. 354, fig. 1 / 3 ; op. cit, în
Aluta, III, 197 1 , p. 133, fig. 3 /3-3a.
79 Ioan Mitrea, op. cit., in Carpica, XII, 1980, p. !J:"!-93 .
80 Z. Szckely, op. cit., in Aluta. VI-VII, 1974-1975, p. 44-45.
81 Ioan Mitrea, op. cit., în Carpica, X, 1978, p. 2 1 1 · 214, 219·220.
82 Idem, op. cit., in Studii şi comunicări, Focşani, 1978, p. 54.
83 Z. Szckely, op. cit., in Marisia, V, 1975, p. 74-75.
B4 I . Glodariu, FI. Costea, I. Ciupea, op. cit., p. 70-81.

www.cimec.ro
IOAN MITREA 89

n iei este în linii generale, da r esen ti ale , asemănător. La inC€putul epo­


cii secolelor VIII-X se mai' întîlneş te vasll!l borca� lucrat cu mîna (fig.
1011-4) aşa cum apare de exemplu la Izvoare-Buhna �;; în Moldova sub­
carpatină ş i la Coroana de Jos l!U in sud-estul Transilvanie i . Vrem e în­
delungată se folosesc tăviţele de lut lfl şi ve trele portative din lut 88, şi
unele şi altele prezente în a�ezădle din scrolele VI-VJ I . tn secolele
VIII-X însă predam,inantă devin e ceramica prelucrată la roată . S-au
confecţionat la roată din pasl<l mai _bună, w1se borcan de diferite di­
mensiuni, avind gura largă, buza răsfrîntă, decorate cu motive formate
din benzi de striuri vălurite sau orizontale (fig . 1 1 / 1-1 ; 121 1-6 ; 1 3 / 1-8
14/ 1-6 ; 1 511-4). Asemenea vase lucrate la roată s-au întî ln it în
toate aşezările din secolele VIII-X, utlt în regiunea centralsud-vestică
a Moldovei cît şi în sud-estul Transilvaniei ��1•
Şi alte diferite obiecte ce fac parte din continutul culturii mate­
riale caracteristice secolelor VII I-X (fusaiole din lut, strâpungfl tdare
din os, cuţite din fier etc. se întîlnesc deopotrivă a tît în regiunea cen­
tral-sud-vestică a Moldovei cît şi in sud-estul Transilvan iei .
După cum s-a mai amintit, în regiunea central-sud-vestică <� Mol­
dovei şi în sud-vestul Transilva niei s-.au descoperit mai multe vase a­
vind imprimate, în pasta crudă, pe umăr, sau pî n tec, semnul crucii .
Aceste ornamente, precum ş i tip arul d e l a Davicleni ş i cruciuliţa d i n
bronz d i n aceeaşi aşe7.are, trebuie puse î n legătură cu răspj ndirea creş­
tini sm:ului în rîndurile populaţiei a utontane. Dovezile privind răspîn­
d irea creştinismului în regiunile ]a care ne referim, ca şi în general
i n tot teritoriul carpato-danubiano-pontic, constituie o probă C{)nvingfltoare
a prezenţei unei popubţ:ii uutohto nt.' . romanice în secolel e VI-VII.
l n acelaşi timp, materialele de factură sau i nflu ienţă bizantină, dovedesc
pcrmanentele legături cu Im p e r i ul B izantin !Wl.
Numeroase alte date oferite de rezult atele cercetărilor arheologice,
cum ar fi cele privind. ocupaţii1e locuitorilor, modul de organizare a co­
munităţilor săteşti, subliniază caratcerul unitar al structurilor ci vil i z a­
ţiei din regiunea central-sud-vestice} a Moldovei şi sud-estul Transil­
vaniei, ca şi în ansamblu din tot spaţiul carpato-danubiano-pontic,
111 epoca secolelor VI-X . Importante dovezi a rheologice privind

85 Ioan Mitrea, op. cit., in Carpica, X, 1 978, p. 2 1 1 fig. 1 2 / 5 , 7, 8 : 13/ 1-2 ;


1 4 / 1-7.
86 1. Glodariu, Fl. Costea, I. Ciupea, op. cit., fig. 60 / 2 ; 6 6 / 1 6 7 / 1 .
8 7 Ioan Mitrea, op. cit., i n Carpica, XII, 1980, 8 5 ş i ilustraţia corespunzătoare ;
I. Glodariu, Fl. Costea, I. Ciupea, op. cit., p. 91-92.
88 Ioan Mitrea, op. cit., in Carpica X, 1978, p. 213 ; I. Glodari u, Fl. Costea,
I. Ciupea, op. cit., p. 92.
89 Ioan Mitrea. op. cit., in Carpica, XII, 1980, p. 85-88 ; z. Szekely, op. cit.,
in SCIV, XIII, 1962, 1, p. 53 � idem, op. cit., in Materiale, IX, 1 970 , p. 297 ; idem,
op. cit., in Aluta, VI-VII, 1974-1975, p. 46 ; idem, op. cit., in Marisia; V, 1975,
p . 78 ; idem, op. cit., in Marisia, VI, 1976, Pl. LII / 1 ; I . Glodariu, FI. Costea,
I. Ciupea, op. cit., p. 88-91 şi ilustraţia corespunzătoare.
90 Dan Gh. Teodor, Romanitatea corpato-dunăreană şi Bizanţul fn veacurile
V-XI e.n., Ed. Junimea, Iaşi, 1981, passim.

www.cimec.ro
90 ELEMENTE COMUNE lN SEC. VI-X

practicarea agriculturii, cr�şterea unor specii de animale 91, incom ­


patibile cu modul de viaţă specific migratorilor, dovezile privind ex­
tragerea, reducerea şi prelucrarea minereului de fier 112 etc . , evi dcnţi::z<'i
prezenţa populaţiei autohtone în regiunile la care ne-am referit, pr-e­
cum şi in tot spaţiul vechii Dacii . Migratorii care <�u păt runs în acc:::; t e
regiuni, ca de exemplu slavi i , nu au dislocat populaţia autohtonii, nu
au împins-o nla munte", predestinînd-o la izolare şi stagnare. Infirmind
vechea teorie a unei retrageri la munte în veacurile marii migraţii, cer­
cetările arheologice din regiunea central-sud-vestică a Mold ovei �i sud­
estul Tran<;ilvaniei, precu m şi rezultatele cercetărilor din celelalte re­
giuni ale teritoriului carpato-dunăreano- pontic, au dovedit că chi a r
dacă a existat, in epoca l a care ne referi m , o :mume mobilitnte a conm­
nităţilor autohtone, această mobilitate s-a circumscris unei stabilitilţi
microtzonale.
Rezultatele cercetărilor arheologice d i n regiunile la care ne-am
referit, asemeni rezultatelor cercetărilor din celelalte zone :1 le spaţiului
vechii Dacii, demonstrează prezenţa în epoca secolelor VI-X a unei
puternice pinze de populaţie autohtonă, organizată în obşti teritorial e :l:l.
adevărate "romanii populare" 9".
Cercetările arhologice recente au pus în evidentă, pentru epoca
secolelor VI-X, in aria geografică la care ne-am referit, respectiv rc•­
giunea central-sud-vestică a Moldovei şi sud-estul Transilvaniei , cn �i
pentru intregul teritoriu carpato-danubiano-pontic, nu doar simple ele-­
mente comune in cultura materială şi spirituală ci, un adevărat model
cultural autohton, avind structuri specifice , un model cul tural romanic
în secolele VI-VII si vechi românesc în secolele VIII-X . Aceste r e­
alităţi arheologice sî� t expresia unităţii etnice pe ambele versante alp
Carpaţilor, şi in ansamblu din tot spaţiul carpato-danubiano pontic, o
unitate etnică autohtonă romanică în secolele VI-VII şi respectiv r o­
mânească din secolul al VIII-lea încoace.
Ansamblul rezultatelor cercetărilor arheologice privind epoca se­
colelor VI-X vin să susţină convingător şi să confirme ceea ce marele
istoric N. Iorga intuise cu decenii in urmă, atunci cînd afirma că "o po­
pulaţie nu părăseşte niciodată, chiar şi in faţa celor mai crunte rcstrişti
istorice, chiar şi in faţa celei mai înverşunate impotriviri a forţelor în­
seşi ale firii, pămîntul în care şi-a înfipt adînci rădăcini"95•

91 Sergiu Haimovici, Studiul materialului faunistic din aşezările de la Cîr­


ltgi - Filipeşt t (sec. II-V e.n.) şi Izvoare-Bahna (sec. V /-IX e.n.), în Carpicn,
XVI, 1984, p. 95-100.
92 Ştefan Olteanu, Roumains, Slaves et nomades dans le processus de valo­
risation du minerai de fer du teritoire roumain aux IVe-XJe siecles de n.c, Î1J
Dacia, N.S., 22, 1978, p. 299-302 ; 1. Mitrea, op, cit., in Carpica, XII, 1980, p. 124.
93 Eug Zaharia, Populaţia românească în Transilvania . . . , p. 106- 121.
94 N. Iorga, La "Roumania" danubienne e t les barbarcs au
Revue Belge d e philologie et d'histoire, VI, 1924, p. 35 şi urm.
95 N. Iorga, Locul romanilor in istoria universală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclo·
pedică, Bucureşti, 1985, p. 45-46.

www.cimec.ro
ION MITREA

ELEMf:NTS COMM U NS DANS LA CUL TURE MATEF HELLE


E T S PIRI TUE LLE DE LA REGION CENTRE-SUD-OUEST DE LA
MOLDAVIE ET DU SUD-EST DE LA TRANSYLVANIE, AU VI -e_Xe
StECLES, E XPRESSION DE L'UNITl:: E THNI QUE DE LA POPULAT ION
DES DE UX VERSANTS DES CARPATES.

R e s u m e

Sur la base des resulats des recherches arch�ologiques des derniers deccn­
nies, cet ouvrage met en evi dence la realite qui dem ontre que dans la culture
materielle et spirituelle de la re g i o n centre-sud-auest de la Moldavie et du sud-est
de la Transilvanie, au VI-e-x.e siecles, �poque ou le processus d e l'eth n ogenese
des Roumains prend fin et ou le mon d e et la civilisation roumaine ancienne com­
mencent â s'affirmer on rencontre de nornb reux elemen1s communs.
L'analyse du contenu de l a cul ture materielle et des r�alites ethno-culturelles
des VI-e-X-e siE!Cles nous a permis de discerner deux etapes : celle des VI-e­
VIl-e s iecles ca ra cte riseep ar une civilis a tion romaine en essence, et celle des
VIII-e-X-e siecles caracterisee par une civilisation d a nt les structures revelent
une r ealite nouvelle, â savoir la civilisation roumaine ancienne.
De nombreux elements du co-ntenu de la culture materialle et s pir ituel le
qui caracterise les VI-e-X-e siecles dans la region centre-sud-ouest de la Moldavie
se retrouvent dans l'ensemble de la culture du sud-est de la Transylvanie. C'est
ainsi par exemple que, pour la periode d es VI-e-VIl-e siecles, des habitation">
du type de ceux qu'on a decouverts ă. la Davideni, Bacău, Izvoare-Bahna, Ştefan
cel Mare, Oreavu etc., et conten ant un inventaire qui consiste en ceramique et
en divers objets, se recontrent aussi dans le sud-est de la Transylvanie â Bez i d ,
Cernat, Sălaşuri, Hărman, etc. D autre part, les r�alit s archeologiques specifi­
ques pour la periode· des VII I - e-X- e si�cles et mises en evidence dans l a region
centre-sud-ouest de la Moldavie par les recherches entreprises ăa Brăşăuţi , Izvoare­
Bahna, Plrgăreşti, Oituz, Cimpineanca, Dragosloveni etc., se reconirent elles-aussi
dans le sud-est transylvain â Bezi d, Filiaş, Sălaşuri, Cipău - Sf. Gheorghe, Co­
mana de Jos etc. II y â aussi certains elements de facture ou d'nfluence byzan­
tines qu'on retrouve egalement dans les deux regions il existe par exemple des
similitudes entre les objets confetiones ă l ' ai de des mooles d ecouverts ă Davi·
deni et ă Ştefan cel Mare en Moldavle et a Crist ur dans le sud -es t de la Transyl­
vanie. Des signes paleo-chretiens telles les croix imprimees sur les recipients en
argile se retrouvent aussi bi en en Moldavie a Davideni, Bacău, Ştefan cel Mare
etc., que dans le sud-est de la Tra nsylvani e â Săla ş uri et Rotbav par exemple.
Les recherches arch�ologiques ont mis en evidence pour la periode des
VI-X-e si ecles, dans l'aire geographique dont nous parlons, c'est ă dire l'espace
centre-sud-ouest de la Moldavie et le sud-�st de la Transylvanie, ainsi que dans
tout le territoire carpato-danubien-pontique, non pas de simples el�ments corn·
muns dans la culture materielle et spirituelle, mais un veritable modele culturel
avait un contenu d ' essen ce rom a ine pour la periode des VI-VIle siecles, tandis

www.cimec.ro
92 ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

que pour la periode suivante (VIIIe-Xe siecles) il possede un contenu roumain


ancien.. Ces realites archeologiques sont l'expression de l'unite ethnique des
deux versants des Carpates et de l'cspacc carpato-danubien-pontique dans son
ensemble, une unite ethnique romaine au vre-VJie siecles et roumaine a partir
du vure siecle.

Fig. 1. Les principales decouvertes archeologiques de la regwn centre-sud-oues de


la Moldovie et du sud-est de la Transylvanie, concernant les VI-e-X-e siecles
1, Tirpeşti ; 2, Davideni ; 3, Izvoare ; 4, Văleni - P. Neamţ ; 5, Brăşăuti ; 6,
Poiana - Dulceşti ; 7, Izvoare - Bahna : 8, M{moaia - Costişa ; 9, Aldeşti ;
10, Bereşti-Bistriţa ; 11, Bacău ; 12, Fărăuani ; 1 3, Cleja ; 14, Comăneşti ; 1 5,
Pirgăreşti ; 16, Viişoara ; 17, Gura-Văii ; 18, Gheorghe Gheorghiu-Dej ; 19, Ştefan
cel Mare ; 20, Oituz ; 21, Adjudu! Vechi ; 22, Dragosloveni ; 23, Cimpineanca :
24, Oreavu ; 25, Poiana ; 26, Cernat ; 27, Bezid ; 28, Sălaşuri ; 29, Filiaş ; jO,
Simioneşti ; 31, Cristur ; 32, Miercurea Ciuc ; 33, Coroana de Jos ; 34, Braşov ;
35, Hărman ; 37, Sfintu-Gheorghe.
Fig. 2. Habitations des VI-e-VIle siecles : 1, Davideni ;2, 4, Bacău ; 3, Sălaşuri.
Fig. 3. Habitations des VI-e-VIl-e siecles (1) · et des VIl-e-VIIl-e
siecles (2), ayant des fours en pierre : 1, Ştefan cel Mare ;
2, Coroana de Jos.
Fig. 4. Habitations des VIII-e-IX-e siecles, ayant des fours en
pierre 1, Izvoare-Bahna ; 2, Coroana de Jos.
Fig. 5. Habitations des VIII-e-IX-e siecles ayant des fours pierre : 1 -2, Izvoare
Bahna ; 3-4, Coroana de Jos.
Fig. 6. Fours en argile (1, 2), VI-e-VIl-e siecles : 1, Davideni ; 2, 3, Coroana
de Jos ; 4, Izvoare-Bahna.
Fig. 7. C ramiques travaillee a la main, des VI-e-VIl-e siecles : 1, 2, Sălaşuri ;
3, Ştefan cel Mare ; 4, Davideni.
Fig. 8. Ceramiquc travaillee a la main, des VI-e-VIl-e siecles : 1,3, Ştefan cel
Mare ; 2, Fiiliaş ; 4, Sălaşuri ; 5, Bacău - Curtea Domnească : 6, Izvoare-Bahna ;
7, Poian.
Fig. 9. Ceramique travaillee ă la main, des VI-e-VIl-e siccles 1, Bacău ; 2,
Ştefan cel Mare ; 3, Davideni ; 4, Sălaşuri ; 5, Poian.
Fig. 10. Ceramique travaillee a la main, des V Il-e-VIIl-e siccles 1, :r; Izvoare­
Bahna ; 2, Coroana de Jos.
Fig. 1 1 . Ceramique travaillee ă la roue, des VIII-e-X-e siccles : 1, 2, 4,
Cimpineanca ; 3, 5, Oituz ; 6, 7, Coroana de Jos.
Fig. 12. Ceraque travaillee ă la roue, des VIII-e-IX-e siecles 1, 6, Izvoare­
Bahna ; 2, 4, Coroana de Jos ; 3, 5, Sălaşuri.
Fig. 13. Ceramique travaillee a la roue, des VIII-e-X-e siecles 1, Izvoare- Bahna ;
2, Coman de Jos ; 3, Brăşăuţi : 4, 6, Oituz ; 5, Cîmpineanca ; 7, Bereşti-Bislriţa ;
8, Văleni
- P. Neamţ.
Fig. 14. Ceramique travaillee a la roue, des VIII-e-IX-e siecles : 1, 3, Izvoare­
Bahna ; 2, Coroana de Jos ; 4, 5, 6, Sălaşuri.
Fig. 15. Ceramique travaillee ă la roue, des VIII-e-X-e siecles 1 , 3, Izvoare­
Bahna ; 2, Coroana de Jos ; 4, Cimpineanca.
Fig. 16. Objets de parureJ (1, 3), de culture (2) et de moules en pierre (4, 6), des
VI-e-VIl-e siecles : 1, 2, 5, Davideni ; 3, Bacău - Curtea Domnească ; 4, Ştefan
cel Mare ; 6, Cristur.

www.cimec.ro
,
r

;/ '

\--._'\_
.-.-r� ..... , �""'- �

t
\:

\ ___ <
--·. _

\.f & N <: :---


'
.J
· c8.'
\� 16 ... . . , -
Ă
1.1

(
Ee��·
• 1�C(JI� ft!' V1 · Y•

.,. !'�col� :� rm - K
c ;f(J ,",
"-----...J

Fig. 1. Prin cipa lel e desco p e ri ri arheologice d in regiunea central-sud-vestică a


Moldovei şi sud-estul Transilvan i e i privind secolele VI-X : 1, nrpeliti ; 2, Da­
\'itleni ; 3, Izvoare ; 4, V ă len i - P. Neamţ ; 5 , Brăşăuţi ; 6, Poiana-Dulceşti :
i, Mănoaia-Costişa ; 8, Jzvoare-Bahna ; 9, Aldeşti ; 10, Bereşti-Bistriţa ; 1 1 , Bacău ;
12, Fărăoani ; 13, C lej a � 14, Comăm·� ti ; 15, Pir<ăreşti ; 1 6 , Viişo ara : 17, Gura­
Văii ; 1 8, Gh eo rg he Gheorghiu - Dej ; 19, Ştefan cel Mare ; 20, Oituz ; 21, Adjudul
Vechi ; 22, Dragosloveni ; 23, Cimpinennca ; 24, Oreavu ; 25, Poian ; 26, Cern at ;
27, Bezid ; 28, Sălaşuri ; 29, Filiaş ; 30, S i mone şti ; 31, Cristur ; 32, MiE>rcur�a
Ciuc ; 33, Comana de Jos ; 34, BraşoY ; 35, Rotbav ; S6, Hărman ; 37, Sfintu
Gheorghe.

www.cimec.ro
ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-Xi

Fig. 2. Locuinţe din secolele VI-VII : 1, Davideni ; 2, 4, Bacău - Curtea


Domnească ; 3. Sălaşuri. .J

www.cimec.ro
ION MITHF:A 95

Fig. 3. Locuinţe din secolele VI-VII ( 1 ) �i VIII (2), avind cuptoare din pietre :
1, Ştefan cel Mare ; 2, Comana de Jos.

www.cimec.ro
ELEMENTE COMU N E IN SEC. V I-X
96

Fig. 4. Locuinţe din secolele VIII-IX, avind cuptoare din pietre 1, Izvoare ; 2,
Coroana de Jos.

www.cimec.ro
ION M I TREA

Fig. Locuinţe din secolele VIII- IX, avind cuptoare din pietJ"e : 1, 2, Izvoare­
Bahna ; 3, 4, Comana de JOs.

www.cimec.ro
ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

Fig. 6. Cuptoare din lut (1 -2) d i n secolele VI-VII şi cuptoare din pietre (3·4)
din se col el e VIII-IX : 1 , Davideni ; 2 -3, Comana de Jos ; 4. Izvoare-Bahna.

www.cimec.ro
iON MITREA

1-'ig. 7. Ceramică lucrată cu mina din secolele VI-VII : 1 ·2 , Sălajuri ; 3, Ştef�


cel Mare ; 4, Davideni.

www.cimec.ro
100 ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

n•. 8. CeramicA lucratA cu mina, din secolele VI-VII : i, 3, Ştefan cel Mare ;
2, Filia, ; 4, Sila,uri ; 5, BacAu - Curtea Donmeascl ; 6, Izvoare-Bahna ;
7, Poian.

www.cimec.ro
ION MITREA 101

Fig. 9. Ceramică lucrată cu mina din secolele VI-VI I : l,Bac:Au - CurtE!&


Domnească ; 2, Ştefan cel Mare ; 3, Davideni ; •. s.tla.turi ; 5, Poian.

www.cimec.ro
102 ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

Fig. 10. Ceramică lucrată cu mina din secolele VII-VIII : 1, 3, Izvoare-Bahna ;


2, 4, Comana de Jos.

www.cimec.ro
tON MI1'REA 103

Fig. 11. Ceramică lucrati! la roată din secolele VIII-X : 1, 2, f, Cfmpineanca ;


3, 5, Oituz ; 6, 7, Coroana de Jos.

www.cimec.ro
lM ELEMENTE COMUNE lN SEC. VI-X

Fir. 12, C�arnică luerată la roată din secolele VIII-IX : 1, 6, Izvoare-Bahna :


2. Comana de Jos ; 4, 5, 6. Sălaşuri .

www.cimec.ro
ION MITRlA 1�

,Fig. 13. Ceramică lucrată la roatA. din secolele VIII-X : 1, Izvoare.·Bahna ; 2, Co­
mana de Jos ; 3, Brăşăuţi ; 4, 6, . Oituz ; 5, Ctmpineanca ; 7, Bere�ti·Bistriţa ; 8,
Văleni - P. Neamţ.

www.cimec.ro
106 ELEMENTE COMUNE IN SEC. VI-X

Fig. 14. Ceramica lucrată Ia roată din secolele VIII-IX : l, 3, Izvoare-Bahna ;


2, Camana de Jos ; 4, 5,_ 6, Sălaşuri.

www.cimec.ro
ION MITREA lO'T

Fig. 15. Ceramică lucrată la roatl� dfn ···seci6lel� VIII-X : 1, 3, !zvoare-Bahna ;


2, Comana de Jm; ; 4,Cimpineanca.

www.cimec.ro
lOB

•Fig'. 16. Obiecte de podoabA (1, 3), de cult (2) şi tipare din piatrA (4, 5,) din
secolele VI-VII 1, 2, 5, Davideni ; 3, Bacău - Curtea Domnease ; 4, Ştefan e@}
Mare ; 6, Crisţur.

www.cimec.ro