Sunteți pe pagina 1din 32

INDRUMAR DE AFACERI

COLUMBIA
2013- noiembrie

CUPRINS

A. DATE MONOGRAFICE ………………………………………….... 2

B. DATE ECONOMICE ....................................................................5


- Evolutia si tendintele economiei Columbiei .....................................5
- Caracteristicile dezvoltarii economiei columbiene ..........................6

C. CADRUL JURIDIC ECONOMIC AL COLUMBIEI …….............10


- Cadrul juridic cu Romania …………………………………............10
- Cadrul juridic cu alte state ……………………………………..........11
- Cadrul juridic cu UE …………………………………………...........12

D. COMERTUL EXTERIOR AL COLUMBIEI ………………..........12


- Comertul exterior cu statele lumii ....................................................12
- Relatiile comerciale cu Romania .....................................................14
- Principalele targuri internationale ...................................................18

E. INSTITUTII GUVERNAMENTALE SI ORGANIZATII


NEGUVERNAMENTALE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL
RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE ....................18

F. MARKETING ..................................................................................21

G. SITE-uri ECONOMICE DE INTERES IN COLUMBIA ...............25


A. DATE MONOGRAFICE

1. Republica Columbia (Republica de Colombia) este situata in partea de nord-vest a


Americii de Sud si se invecineaza la nord cu Marea Caraibilor, nord-vest cu Panama, la

2
vest cu Oceanul Pacific, la sud cu Peru si Ecuador, iar la est cu Venezuela si Brazilia.
Are iesire la doua oceane si lungimea coastelor 2.900 Km.
Populatia: 46,58 milioane locuitori in 2012, conform datelor Departamentului
Administrativ National de Statistica – DANE, din care: 87,68% albi si metisi,
afrodescendenti 9.31%, indigeni (amerindieni) 3,01%. La sfarsitul anului 2011, numarul
columbienilor care traiau in afara granitelor era de 6,2 milioane.
Suprafata: Este a patra tara ca extindere din America de Sud cu o suprafata de
1.147.748 km
2. Forma de guvernamant: Republica prezidentiala. Guvernul National este format din
presedintele statului, vice-presedinte, ministrii de resort si guvernatorii departamentelor
administrative.
Presedintele Columbiei este Juan Manuel Santos Calderón, ales in anul 2010, cu mandat
in perioada 7 august 2010 – 7 august 2014. Presedintele Republicii este Seful Statului,
Seful Guvernului si Autoritatea Administrativa Suprema.
Acordul de Unitate Nationala este o Coalitie de partide politice oficialiste columbiene
de diverse tendinte pentru sprijinirea guvernului presedintelui Juan Manuel Santos.
Acordul de Unitate Nationala isi are radacinile in asa numita Coalitie Uribista, formata
in 2006 pentru a-l sprijini electoral si politic pe presedintele candidat Alvaro Uribe
Vélez.
Principalele partide care formeaza Unitatea Nationala sunt:
 Partidul U (al ex-presedintelui Uribe)
 Partidul Conservator Columbian
 Partidul Liberal Columbian
 Partidul Schimbarea Radicala
In urma alegerilor legislative realizate la 14 martie 2010, Congresul columbian este
dominat de coalitia Unitatea Nationala, cu un total de 70 de senatori dintr-un total de
102 (69%). Astfel, Partidul U – 28 de mandate, Partidul Conservator – 22 mandate,
Partidul Liberal – 12 mandate si Partidul Schimabarea Radicala – 8 mandate. De
asemenea, trei partide care nu se declara opozitoare (Miscarea MIRA, Partidul Verde si
Partidul Integrarea Nationala – PIN, detin 17 mandate). Opozitia are doar 8 mandate in
Congres.
La 30 octombrie 2011 au avut loc alegeri locale in Columbia pentru guvernatori de
departamente (provincii), primari de municipii, consilieri municipali si deputati
departamentali. Aceste alegeri sunt importante avand in vedere ca la nivel local se
disputa, in realitate, controlul teritorial, deoarece procesul de descentralizare al Statului,
initiat prin Constitutia Politica din 1991 a dat suficienta autonomie economica si
politica municipiilor, cu scopul de a facilita actul de guvernare a tarii.
Partidul U al presedintelui Juan Manuel Santos a obtinut rezultate pozitive, candidatii
apropiati acestuia iesind victoriosi. Noul primar al orasului Bogota a fost ales Gustavo
Petro Urrego.

3
Organizarea político - administrativa
Guvernul, partidele politice si Parlamentul
Structura Cabinetului Ministerial:
 Presedintele Republicii: Juan Manuel Santos Calderón
 Vicepresedinte: Angelino Garzón
 Ministru Comertului, Industriei si Turismului: Santiago Rojas Arroyo
 Ministru Finantelor si Creditului Public: Mauricio Cárdenas Santamaría
 Ministru Apararii Nationale: Juan Carlos Pinzón Bueno
 Ministru Transporturilor: Cecilia Álvarez Correa Glen
 Ministru Minelor si Energiei: Federico Renjifo
 Ministru Sanatatii si Protectiei sociale: Alejandro Gaviria Uribe
 Ministru Muncii: Rafael Pardo
 Ministru Educatiei Nationale: María Fernanda Campo Saavedra
 Ministru Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor: Diego Molano Vega
 Ministru Locuintelor, Oras si Teritoriu: Luis Felipe Henao Cardona
 Ministru Mediului si Dezvoltarii Durabile: Juan Gabriel Uribe Vegalara
 Ministru Internelor: Fernando Carrillo Flórez
 Ministru Justitiei: Ruth Stella Correa Palacio
 Ministru Relatiilor Externe: María Ángela Holguín Cuéllar
 Ministru Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: Francisco Estupiñán Heredia
 Ministru Culturii: Mariana Garcés Córdoba
 Directorul Departamentului National de Planificare (rang de ministru):
Mauricio Santa María Salamanca
Alte departamente si institutii de interes:
 Directia de Impozite si Vamilor Nationale DIAN: Juan Ricardo
Ortega (Director)
 Proexport: María Claudia Lacouture (Presedinte)

3. Limba oficiala: spaniola


4. Capitala si principalele orase: Orasul Bogota este capitala tarii, avand peste 7,4
milioane de locuitori (cu suburbii atinge cifra de 8 milioane locuitori). Printre
principalele orase pot fi mentionate Medellin (2,2 milioane locuitori), Cali (2,1 milioane
locuitori), Barranquilla (1,1 milioane locuitori) si Cartagena(1 milioan locuitori).
5. Moneda nationala: Peso. Paritate 1900 pesos/1 dolar SUA (august 2013)
6. Ziua nationala: 20 iulie – Ziua Independentei (20 iulie 1810)
7. Sarbatorile publice: 6 ianuarie, 24 martie, Pastele catolic, 1 mai, 2, 23 si 30 iunie, 20
iulie, 7 si 18 august, 13 octombrie, 3 si 17 noiembrie, 8 si 25 decembrie (Craciunul).
8. Diferenta de fus orar (fata de Romania): 8 ore (in orarul de vara al Romaniei) si 7
ore (in orarul de iarna al Romaniei)
9. Religia: catolica (95,4%), altele (4,6%)

4
10. Magazine: Columbia are o retea larga de magazine si centre comerciale precum si
vanzatori stradali. Orarul magazinelor este, in general de luni pana duminica: 9,00 –
20,00.
11. Asistenta medicala: Serviciul medical in Columbia este promt. In cele mai multe
orase, anumite farmacii si spitale au cabinete pentru urgente care functioneaza 24 h.
12. Imunizare: In anumite regiuni, este recomandabila vaccinarea impotriva febrei
galbene (cu zece zile inainte de efectuarea deplasarii in zona)
13. Aeroporturi: total aeroporturi 1201, din care 90 cu pista asfaltata si 1011cu pista
neasfaltat; aeroporturi cu trafic international 15; in toate capitalele de departamente
exista aeroporturi pentru conexiuni aeriene interne.
14. Reguli de circulatie rutiera: Regula de baza de circulatie pe drumurile publice
este: circulatia pe partea dreapta a drumului si se ofera prioritate din partea dreapta.
Conducatorii auto trebuie sa posede permis de conducere. Centurile de siguranta sunt
obligatorii atat pentru sofer, cat si pentru pasageri. Nu este permis folosirea telefonului
mobil in timpul conducerii autoturismului.
15. Masini de inchirat: Masinile pot fi inchiriate de la oricare dintre principalele
aeroporturi sau prin companiile specializate in inchirierea de masini sau prin cele de
turism, in baza cartii de credit si a carnetului de conducere auto international.
16. Protocolul: La tratative se ofera ceai si cafea. Costumul si cravata se impun in
relatiile cu oficialitatiile importante si cu firmele mari.
17. Viza:
- Cetatenii romani cu pasapoarte diplomatice si de serviciu nu au nevoie de viza;
- Cetatenii romani cu pasapoarte simple (turistice) pot intra in Columbia, in scop
turistic, fara viza. Durata permisa a sederii este de 90 zile, termen care poate fi
prelungit la Unitatea Administrativa Speciala Migratie Columbia, din cadrul MRE
Columbian, care preia functiile de control migratoriu pentru nationali si straini
(functiile Departamentul Administrativ de Securitate – DAS au fost suprimate);
- Cetatenii straini cu viza valabila pentru o durata mai mare de 6 luni trebuie sa se
inscrie in registrul de straini al Unitatea Administrativa Speciala Migratie Columbia;
- Daca scopul calatoriei este altul decat cel turistic (studii, munca, afaceri) sau pentru
o sedere prelungita, este necesara obtinerea vizei de la consulatul Columbiei cel mai
apropiat;
- Din data de 30 noiembrie 2002 Columbia si-a inchis temporar ambasada de la
Bucuresti, din motive financiare. Ambasador acreditat al Republicii Columbia pentru
Romania este domnul Jorge Alberto Barrantes Ulloa, cu resedinta la Varsovia.
Consulatul Columbiei la Viena este abilitat sa acorde vize cetatenilor romani pentru
o perioada mai mare de 90 de zile.

18. Reguli vamale:


- nu este permisa introducerea de alimente de origine animala si vegetala, proaspete
sau preparate, fructe, etc.
- turistii pot avea asupra lor medicamente uzuale, pentru stricta necesitate personala.
5
- la intrarea si iesirea in/din Columbia nu este permisa detinerea unei sume mai mari
de 10.000 dolari americani.
19. Carti de credit acceptate: American Express, Dinners Club, Master Card si Visa
Card.
20. Programul bancilor: luni-vineri: 9,00 – 15,00; sambata: 8,00 – 13,00.
21. TVA (taxa pe valoare adaugata – IVA): in general TVA (16%) este inclusa in pretul
produselor si serviciilor. Medicamentele si marea majoritate a produselor alimentare nu
au TVA sau au TVA mult redus (6%)
22. Bacsis (propina): este oficializat acest sistem pentru prestarile de servicii in
restaurante (10% din consumatie) – nu este obligatoriu la plata
23. Telecomunicatii: in Columbia se utilizeaza sistemul GSM pentru telefoanele
mobile. Companiile de telefonie mobila sunt: MOVISTAR, COMCEL, ALO si TIGO.
Telefonia fixa este operata de companiile ETB, ORBITEL si TELECOM.
24. Legaturi intre Columbia si Romania
Aeriene: Intre Romania si Columbia nu exista o legatura aeriana directa. Se pot folosi
companiile aeriene europene Air France, Iberia si Lufthansa. Toate acestea aterizeaza la
Bogota.
Maritime: Transportul marfurilor se efectueaza in general pe cale maritima, livrarile
facandu-se cu preponderenta in sistem vrac si containerizat din Portul Constanta in
Portul Cartagena. De asemenea se pot folosi companiile de transport maritim care
asigura legatura intre porturile din nordul si sudul Europei, cu principalul port situat pe
coasta de vest a Columbiei, Buenaventura.

B. DATE ECONOMICE

1. EVOLUTIA SI TENDINTELE ECONOMIEI COLUMBIENE

Columbia este o tara cu o economie de piata in care majoritatea legaturilor


economice si a investitiilor sunt orientate catre SUA.
La inceputul anilor 1990 a fost initiat procesul de liberalizare economica
(reducerea tarifelor, regularizarea financiara, privatizarea intreprinderilor de stat si
adoptarea unei rate de schimb valutar mai liberala).
Urmare crizei economice cu care s-a confruntat Columbia in 1998 a aparut
necesitatea adoptarii unor masuri de redresare a economiei, astfel ca la inceputul anilor
2000 a fost declansat procesul de revenire economica, prin cresterea exporturilor, in
paralel cu mentinerea unui pret competitiv al petrolului si cafelei.
Cresterea economica a Columbiei, incepand cu anul 2002, s-a evidentiat fata de
evolutia economiilor celorlalte tari latino-americane.
In 2011 economia columbiana a inregistrat o crestere de 5,6%, impulsionata, in
special, de dinamismul formarii brute de capital si consumului intern. Pentru 2012

6
Banca Centrala a Columbiei estimeaza o crestere de maxim 3,9% iar prognozatul pentru
2013 este intre 2,5 si de 4,5%.
PIB in 2011 a fost de 337,21 miliarde dolari. Banca Centrala a Columbiei
proiecteaza pentru 2012 un PIB de 352,38 miliarde dolari SUA.

2. CARACTERISTICILE DEZVOLTARII ECONOMIEI COLUMBIENE

Piata columbiana a cunoscut o revigorare si o imbunatatire a increderii, in


sectorul afacerilor, incepand cu anul 2003. In timp ce rata de crestere a PIB-ului a fost
de 1,47% in anul 2001, in anul 2002 - 1,93% , aceasta a inregistrat un salt important
incepand cu anul 2003 – 3,86%, in 2004 – 4,87%, in 2005 – 4,72%, in 2006 –
6,80%, in 2007 – 7,52% , in 2008 – 2,5%, in 2009 – 3,9%, in 2010 – 4,3%, in 2011 –
5,9% iar in 2012 – max. estimat 3,9%. Printre realizarile economice ale guvernului mai
putem aminti: In comparatie cu tarile latino-americane, Columbia a reusit sa controleze
inflatia si niciodata nu a atins hiperinflatia. In anul 2007, inflatia a fost de 5,4%, in anul
2008 de 7,0%, in 2009 de 1,97%, in 2010 de 3,18, in 2011 de 3,67% iar in 2012
(octombrie) de 3,06%.
Avand in vedere ca Brazilia nu mai este considerata o tara in curs de dezvoltare,
Columbia ramane principala economia in curs de dezvoltare din continentul Sud
American (conform criteriilor stabilite de UE)

Datoria externa
Columbia niciodata nu si-a neglijat obligatiile financiare internationale, in plus a
fost unica economie importanta din regiune care nu a reesalonat datoria in timpul crizei
financiare din anii 1980. Datorita faptului ca si-a platit datoriile la timp, piata
internationala a ratificat angajamentele si capacitatea de plata ale tarii pentru datoria
externa publica.
Datoria externa ca procentaj din PIB a scazut de la 35% in 1998 la 24,1% in
2008. In 2010 datoria externa a Columbiei a fost de 57.740 milioane dolari (21,4% din
PIB), in 2011 a fost de 72.797 milioane dolari (21,6% din PIB, iar in iunie 2012 datoria
externa a Columbiei insuma 76.255 milioane dolari (cca. 23% din PIB).

Rezervele valutare: 36.000 milioane dolari SUA (iunie 2012)

Investitiile straine
Investitiile straine directe in Columbia au crescut semnificativ in ultima decada.
In 2002, Columbia a primit un flux al investitiilor straine directe (ISD) de 2.134
milioane dolari, in timp ce in 2008 fluxul ISD a ajuns la 10.564 milioane dolari.
Cresterea ISD s-a datorat rezultatelor macroeconomice ale tarii, imbunatatirii
competitivitatii, succesului politicii de securitate democratica si aparare. In 2011
volumul investitiilor straine directe (IED) a fost de 13.298 milioane dolari, respectiv

7
3,94% ca procent din PIB iar in 2012 volumul ISD in Columbia a fost de 15.823
miliarde dolari, cea mai mare cifra inregistrata in toata istoria tarii.

Cele mai importante investitii straine din ultimii ani au fost:

 Sab Miller (Africa de Sud) in anul 2005, cu o investitie de 4.715 milioane de


dolari prin cumpararea celei mai importante fabrici de bere Bavaria;
 Drummond (SUA) in anul 2006, cu o investitie de 1.55 milioane dolari in
productia de carbune;
 Glencore International (Suedia) in anul 2007 a investit 2.000 milioane de
dolari in Rafinaria de la Cartagena;
 Vorontantim (Brazilia) in anul 2007, cu o investitie de 490 milioane dolari in
52% din Otelaria Paz del Rio;
 Phillip Morris (SUA) in anul 2005, cu o investitie de 300 milioane dolari prin
cumpararea Coltabaco, cea mai mare fabrica de tutun din Columbia;
 GE Money (SUA) in anul 2007, cu o investitie de 228 milioane dolari in
39,29% din Banca Colpatria.
 Siemens (Germania) in anul 2008, cu o investitie de 46 milioane dolari pentru
o fabrica de inalta tehnologie (motoare, transformatoare si proteze auditive);
 BBVA – Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (Spania) in anul 2008, cu o
investitie de 140 milioane dolari
 Toyota (Japonia) in anul 2008, cu o investitie de 232 milioane dolari;
 Endesa (Spania) in anul 2008, cu o investitie de 1.129 milioane dolari in
proiecte de energie renovabila;
 Telefonica (Spania) in anul 2009, cu o investitie de 180 milioane dolari;
 Globant (Argentina) in anul 2010, cu o investitie de 23 milioane dolari
(societate de presatri servicii de IT si Software)

Principalele tari cu investitii in Columbia

Valoarea acumulata a IED in perioada 2000 - 2010 a fost de 32.462 milioane


dolari. Principalii investitori in Columbia sunt: SUA cu o participare de 28,8% in
perioada 2000- 2010, Anguilla 19,6%, Panama 14,8%, Anglia 12,8%, Spania 7,3%,
Mexic 4,2%.
Principalii investitori in 2011 au fost: Olanda – 810 mil. US$, Spania – 733 mil.
US$, Panama – 658 mil. US$, Chile – 583 mil. US$, SUA – 507 mil. US$ si Anglia –
390 mil. US$. Din cele 13.298 mil. dolari ISD in 2011, 5.125 mil. US$ au fost realizate
in sectorul petrolier, 4.532 mil.US$ in sectoare nepetroliere si 3.641 mil.US$ au
reprezentat reinvestire de beneficii.
IED in Columbia este astazi de 3 ori mai mare decat acum 9 ani.

8
Evolutia Investitiilor Straine Directe (IED) in Columbia, in perioada 2000 - 2010
(trim.III)

Repartitia IED in Columbia pe sectoare economice 2009


– 2010 (imaginea din stanga).

Repartitia IED in Columbia pe sectoare netraditionale 2009


– 2010 (imaginea din dreapta)

Sectorul petrolier cu o participare de 35,6% din totalul IED, a primit inverstitii


de 3032 milioane dolari in 2010.
Sectorul minier – cu o participare de 34,4% din total IED, a primit investitii in
valoare de 2930 milioane dolari.

9
Sectorul Comert, Restaurante si Hoteluri – cu o participare de 7,3% din total
IED, apprimit investitii in valore de 622 milioane dolari.
Sectorul Financiar – cu o participare de 11,2% din total IED, a primit investitii
in valore de 954 milioane dolari in anul 2010.
Activitati manufacturiere – cu o participare de 7,9% din totalul investitiilor
straine directe, a primit investitii de 673 milioane dolari.

Principalele ramuri ale industriei sunt: extractiva (petrol, carbune, gaz natural,
smaralde), textila, chimica, ciment, prelucratoare, a bauturilor, prelucrarii alimentelor,
etc.
In anul 2011, produsele principalelor ramuri industriale au fost :
a) Materii prime: petrol, carbune energetic, cocs, minereu de fier, aur, smaralde,
argint, sare, nichel;
b) Produse agricole: cafea, banane, flori, zahar, bumbac fibra, seminte de
bumbac, orez, fasole, porumb, cartofi, soia, tutun, yuca, ulei de palmier
african, cacao;
c) Zootehnie: bovine, ovine, porcine;
d) Produse industriale: ciment, hartie si carton, tigari, celuloza, fibre artificiale,
ingrasaminte chimice complexe, acid sulfuric, uleiuri si grasimi alimentare,
oteluri si lingouri, automobile, autoturisme, vehicule industriale, anvelope
autovehicule, PVC, frigidere casnice, geamuri plane.

C. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR ECONOMICE ALE


COLUMBIEI

Cadrul juridic cu Romania


Existent:
a) Acord de Asociere UE – Columbia si Peru (mai cunoscut sub denumirea
de Acord Comercial).
La 19 mai 2010, la Madrid, au fost finalizate negocierile dintre Uniunea
Europeana, Columbia si Perú in vederea semnarii unui Acord de Asociere (cu
trei componente: dialog politic, programe de cooperare si comert liber) prin
care partile isi propun liberalizarea treptata a comertului bilateral prin
stabilirea unei zone de comert liber conforma cu reglementarile OMC. UE
ramane disponibila oricarei ralieri, pe parcurs, a Boliviei si/sau Ecuadorului.
La 22 septembrie 2011 Comisia Europeana a aprobat acordul care a fost
trimis la Consiliul Europei. Partea juridica a Comisiei a considerat acordul ca
fiind un acord comercial, in schimb Comitetul de Politica Comerciala al UE l-
a considerat Acord mixt (politic + comercial) si aceasta decizie este definitiva.
Aceasta presupune ca acordul va trebui aprobat de parlamentele tuturor tarilor
membre UE.

10
Semnarea acordului a avut loc la Bogota in iunie 2012;
La 11 decembrie 2012, Parlamentul European a aprobat Acordul de Asociere
dintre UE, Columbia si Perú (mai cunoscut sub denumirea de Acord
Comercial), cu o larga majoritate (486 voturi pentru, 147 impotriva si 41
abtineri).
Acordul a intrat in vigoare la 1 august 2013.

b) Acorduri bilaterale:
 Acord de cooperare tehnica, stiintifica si tehnologica, semnat la
10.04.1994. Acordul este valabil pe o perioada de 5 ani si se prelungeste
pentru perioade succesive de cate un an, cu conditia ca nici una din Parti sa
nu-l fi denuntat, in scris, cu sase luni inainte de expirarea perioadei de
valabilitate.
 Acord de cooperare intre CCIR si Camera de Comert Bogota, semnat la
Bogota, in vigoare de la data semnarii (1991).
 Acord de cooperare în domeniul turismului, semnat la 18.09.1991 la
Bogota, are o valabilitate de 5 ani si se prelungeste prin tacita reconductiune
pe cate 5 ani, daca nici una dintre parti nu îl denunta. Acordul a intrat in
vigoare la data de 10.12.1994.
 Acord de cooperare intre CCIR si Camera de Comert Bogota, semnat la
Bogota, in anul 2003, referitor la constituirea unui Consiliu Bilateral de
Afaceri.
 Protocol de colaborare intre Comsiliul National al Intreprinderilor
Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) si Asociatia Nationala
a Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii din Columbia (ACOPI), semnat
la Bogota la 8 noiembrie 2011

Propuneri de imbunatatire:
 Acordul de cooperare economica si tehnica semnat la 26.09.1968 la
Bogota, a iesit din vigoare la 01.01.2007. MECMA a propus Ministerului
Comertului, Industriei si Turismului din Columbia incheierea unui acord de
cooperare economica interministerial, in conformitate cu dreptul comunitar
(adica exluzand chestiunile legate de comert) si a transmis textul propunerii
romanesti. Prin acest acord se are in vedere infiintarea Grupului de Lucru
Interministerial care sa inlocuiasca Comisia Mixta. Au fost facute interventii
la Directia Relatii Comerciale din cadrul Viceministerului de Comert Exterior
din Columbia si negocierile au fost continuate cu Viceministerul Dezvoltarii
Impresariale din cadrul MinCIT, ajungandu-se la o varianta de text acceptata
de ambele parti. In continuare, partea romana (ME) urmeaza sa indeplineasca
toate formalitatile interne pentru obtinerea aprobarilor in vederea semnarii.

11
MinCIT a insistat ca documentul ce urmeaza a fi semnat sa se numeasca
Memorandum si nu Acord, avad in vedere regimul complicat si de durata pe
care il presupune aprobarea in Congresul a acordurilor internationale,
propunere acceptata de partea romana.
 Acord guvernamental de cooperare in domeniul apararii. In cadrul
negocierilor purtate cu conducerea Ministerului Apararii Nationale din
Columbia – MINDEFENSA, in marja celei de a III-a editii a
EXPODEFENSA 2012, a fost transmis interesul partii romane si necesitatea
semnarii unui acord de cooperare in domeniul apararii, care sa creeze cadrul
juridic necesar derularii unor proiecte de cooperare in productie prin transfer
de tehnologie din Romania. Noua conducere a Viceministerului pentru Grupul
Social si Impresarial al Apararii din cadrul MINDEFENSA a agreat ideia
inceperii negocierilor si semnarii acordului si a dispus pregatirea unui proiect
de acord care sa fie prezentat partii romane. In cursul lunii septembrie a.c.
MINDEFENSA a prezentat o propunere de text care a fost transmisa la ME
pentru analiza, observatii si propuneri.

Acorduri abrogate ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana


a) In domeniul schimburilor comerciale
Acordul comercial între Guvernul României si Guvernul Columbiei
La data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, partile au convenit iesirea
din vigoare a Acordului comercial prin schimb de note verbale între Guvernul
României şi Guvernul Republicii Columbia;
b) In domeniul cooperarii economice
Acordul de cooperare economica si tehnica semnat in 1968 la Bogota, a
iesit din vigoare la 1 ianuarie 2007;

Cadrul juridic cu alte state


Columbia este membra OMC si prin Acordul intrat in vigoare in anul 1995,
beneficiaza de toate drepturile natiunii cele mai favorizate.
Are aranjamente comerciale cu:
 Statele Unite ale Americii – Tratat de Liber Comert (TLC)
 Canada TLC
 Comunitatea ANDINA – Acord comercial
 MEXIC – TLC
 CHILE – TLC si Acord de Completare Economica (ACE)
 Costa Rica – TLC
 Panama – TLC
 Corea de Sud – TLC
 CAN si MERCOSUR – Acord de Completare Economica (ACE)

12
 SPANIA, ITALIA, SUA, CAN, ARGENTINA, CHILE – Acorduri de
Evitarea Dublei Impuneri

Cadrul juridic cu UE
Acord de Asociere (mai cunoscut sub denumirea de Acord Comercial/ Acord de
Comert Liber)

In luna iunie 2007 UE a lansat negocieri cu Tarile Andine pentru semnarea unui
Acord de Asociere cu scopul principal de a consolida si dezvolta, in continuare, relatiile
economice si politice intre cele doua regiuni. Datorita unor dificultati aparute pe
parcurs, in iunie 2008 negocierile s-au suspendat. In ianuarie 2009 au fost reluate cu
Peru, Columbia si Ecuador. In iulie 2009 Ecuadorul a suspendat provizoriu negocierile.
La 1 martie 2010, dupa 9 runde, UE a finalizat negocierile cu Peru si Columbia in
vederea semnarii unui acord comercial multilateral, prin care partile isi propun
liberalizarea progresiva a comertului bilateral prin stabilirea unei zone de comert liber in
conformitate cu reglementarile OMC.
La 22 septembrie 2010 Comisia Europeana a aprobat acordul care a fost trimis la
Consiliul Europei. Partea juridica a Comisiei a considerat acordul ca fiind un acord
comercial, in schimb Comitetul de Politica Comerciala al UE l-a considerat Acord mixt
(politic + comercial) si aceasta decizie este definitiva. Aceasta presupune ca acordul va
trebui aprobat de parlamentele tuturor tarilor membre UE;
Semnarea acordului a avut loc la Bogota in iunie 2012;
La 11 decembrie 2012, Parlamentul European a aprobat Acordul de Asociere
dintre UE, Columbia si Perú (mai cunoscut sub denumirea de Acord Comercial), cu o
larga majoritate (486 voturi pentru, 147 impotriva si 41 abtineri).
Acordul a fost aprobat si de Congresul columbian si a intrat in vigoare la 1
august 2013.
Exporturile UE in Columbia reprezinta 0,3% din exporturile totale ale UE iar
exporturile in Peru 0,2%. Pentru Columbia si Peru, UE reprezinta al doilea partener
comercial dupa SUA.

D. COMERTUL EXTERIOR AL COLUMBIEI

Comertul exterior cu statele lumii (2012):


Export
Exporturile columbiene la 31 decembrie 2012 au insumat 60.273,6 milioane
dolari FOB. Cresterea fata de anul 2011 a fost de 5,83% iar fata de anul 2010 de
51,36%.
La 30 iunie 2013 exporturile columbiene au insumat 29.846,1 milioane dolari
(-1,78% scadere fata de semI 2012)

13
Principalele destinatii ale exporturilor columbiene:
milioane dolari
Destinatia exporturilor 2008 % 2009 % 2010 % 2011 %
SUA 14.053 37,3 12.879 39,2 16.764 42,1 21.705 38,1
Uniunea Europeana 4.790 12,7 4.699 14,3 4.976 12,49 8.868 15,6
Ecuador 1.500 4,0 1.257 3,8 1.825 4,6 1.909 3,4
Venezuela 6.092 16,2 4.050 12,3 1.423 3,57 1.750 3,1
Perú 855 2,3 788 2,4 1.132 2,84 1.397 2,5
Mexic 617 1,64 536 1,63 638 1,6 705 1,2
Belgia 460 1,2 409 1,2 450 1,1 621 1,1
Germania 638 1,69 365 1,11 250 0,62 419 0,7
TOTAL 37.626 32.853 39.820 56.954

Uniunea Europeana a fost al doilea partener in ceea ce priveste exporturile


columbiene. Principalele produse la export au fost: carbune, cafea, nichel si banane.
La septembrie 2012, fata de aceiasi perioada din 2011, au fost inregistrate cresteri
importante ale exporturilor pe urmatoarele piete: China (45,3%), Panama (35,6), Canada
(26%), Mexic (20,7%), Perú (17,9%), Chile (10,4%), Ecuador (7,8%). Exporturile
columbiene in SUA au inregistrat o crestere de 6,7% iar in UE de numai 4,1%.

Import - Importurile columbiene la 31 decembrie 2012 au insumat 55.206,9


mil. US$ CIF port columbian. Cresterea fata de aceiasi perioada din 2011 a fost de
1,0 % iar fata de 2010 de 35,7%.

Principalele zece origini ale importurilor columbiene:


milioane dolari

Originea importurilor 2008 % 2009 % 2010 % 2011 %


SUA 11.437 27,1 9.456 28,7 10.477 25,75 13.594 24,9
China 4.549 8,9 3.715 11,3 5.477 13,46 8.176 15,0
Uniunea Europeana 5.300 12,3 5.103 15,5 1.658 15,0 7.472 13,7
Mexic 3.126 8,3 2.298 7.0 3.857 9,47 6.059 11,1
Brazilia 2.328 9,8 2.147 6,5 2.370 5,82 2.740 5,0
Germania 1.557 3,8 1.338 4,1 1.658 4,0 2.215 4,1
Japonia 1.153 4,2 1.153 3,6 1.157 2,84 1.438 2,6
Ecuador 810 2,3 695 2,1 835 2,05 1.066 1,9
Venezuela 1.198 4,6 563 1,7 305 0,74 525 1,0
Spania 568 1,38 442 1,3 502 1,23 558 1,1
TOTAL 36.669 32.898 40.683 54.675

14
La 30 iunie 2013 importurile columbiene au insumat 28.846,1 milioane dolari
(-0,96% fata de Sem.I 2012).
Soldul balantei comerciale la 30.06.2013 a fost de +1.000 mil $.
Uniunea Europeana a fost al treilea partener in ceea ce privesc originea
importurilor columbiene, dupa SUA si Chine care devanseaza UE incepand din 2010.
Principalele produse importate din UE au fost: produse siderurgice, materiale
plastice, vehicule (tractoare, vehicule pentru transport persoane, avioane, elicoptere,
motociclete), porumb si grau, echipamente IT, produse chimice, televizoare, etc.

Principalele produse exportate:

Principalele produse
2008 2009 2010 2011
exportate
(date in milioane de dolari) % % % %
Petrol si derivate 12.213 32,5 10.268 31,2 16.485 41,4 27.954 49,1
Sectorul industrial 15.212 40,4 12.506 38,1 12.189 30,6 14.693 25,8
Carbune 5.043 13,4 5.416 16,5 6.015 15,1 8.397 14,7
Substante si produse chimice 2.674 7,1 2.482 7,6 2.613 6,6 3.053 5,4
Sectorul agroind, zootehnic, 2.130 5,7 2.077 6,3 2.147 5,4 2.264 4
vanatoare si silvicultura
Produse alimentare,bauturi 2.606 6,9 2.315 7 1.699 4,3 2.159 3,8
Produse textile 1.073 2,8 702 2,1 476 1,2 564 1
Hartie, carton si produse 595 1,6 547 1,7 497 1,2 550 1
Confectii 1.005 2,7 501 1,5 545 1,4 540 0,9
Sursa: Departamentul Administrativ National de Statistica – DANE

Cum se poate observa, in 2011 exporturile de petrol, derivate si carbune au


reprezentat 63,8% din total exporturi, fata de un total de 56,5% in 2010.
In ordinea importantei urmeaza sectorul industrial cu 25,8%.
Sectorul agroindustrial care include cafeaua si florile si care traditional erau unele
din principalele exporturi ale Columbiei, abia au reprezentat 4% in 2011 din totalul
exporturilor columbiene.
Produsele alimentare si bauturile participa cu 3,8% la totalul exporturilor
columbiene in 2011 iar produsele textile si confectiile au o participare de 1,9%.

Principale produse importate:


15
Principalele produse
2008 2009 2010 2011
exportate
(date in milioane de dolari) % % % %
Sectorul industrial 36.994 93,3 31.049 94,4 38.535 92,7 51.942 95
Produse alimentare si bauturi 2.031 5,1 1.845 5,6 2.212 2,4 2.849 5,2
Sectorul agroind, zootehnic, 2.217 5,6 1.733 5,3 2.000 4,9 2.543 4,6
vanatoare si silvicultura
Produse textile 928 2,3 773 2,3 1.032 2,5 1.478 2,7
Hartie, carton si produse din 818 2,1 615 1,9 796 2 860 1,6
acestea
Piele si dervate, incaltaminte 337 0,8 327 1 427 1 628 1,1
Confectii 223 0,6 207 0,6 264 0,6 451 0,8
Industria lemnului 141 0,4 110 0,3 171 0,4 210 0,4
Sectorul minier 425 1,1 94 0,3 124 0,3 166 0,3
Sursa: Departamentul Administrativ National de Statistica – DANE

In ceea ce privesc importurile realizate de Columbia, marea majoritate (95%) sunt


reprezentate de bunuri ale sectorul industrial.
Pentru anul 2020 se estimeaza o crestere de cca. 3 ori a comertului actual,
respectiv un volum total de peste 300 miliarde dolari.

Calificativele de tara ale Columbiei sunt urmatoarele:


FITCH & DCR BB
Moody’s BA1
Standard & Poor’s BB+

Ralatiile comerciale bilaterale


1. Schimburile comerciale
a) Evolutia schimburilor comerciale în perioada 2004 – 2012
- milioane USD -
2013
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2012 aug.
aug.
TOTAL 15,79 47,64 85,66 107,3 97,01 61,05 84,23 107,6 191,5 127,2 111,2
Export 7,28 36,49 75,61 96,66 67,73 42,46 71,57 92,17 181,9 120,9 104,0
Import 8,50 11,14 10,04 10,67 29,27 18,59 12,66 15,44 9,56 6,30 7,20
Sold -1,22 25,35 65,57 85,99 38,46 23,87 58,92 76,73 172,3 +114,6 +96,8

16
Din analiza datelor de mai sus se observa o evolutie constant ascendenta a
schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2004 – 2007, cand volumul total al
comertului a crescut de la 15,79 milioane dolari in 2004, la 107,32 milioane dolari in
anul 2007, datorata, in principal, cresterii exporturilor romanesti de la 7,28 milioane
dolari in 2004, la 96,66 milioane dolari in 2007.
Ca urmare a crizei economice mondiale efectele acesteia au inceput sa fie
resimtita din 2008 si in planul relatiile bilaterale romano-columbiene. Astfel, volumul
total al schimburilor comerciale ale României cu Columbia a inregistrat o scadere de
9,6% fata de 2007, generata de o scadere importanta a exporturilor cu 29,92%.
In anul 2009, efectele crizei se fac mai mult resimtite in relatiile bilaterale,
volumul total al schimburilor comerciale situandu-se la 61,05 milioane dolari, din care
exportul a fost de 42,46 milioane dolari, iar importul de 18,59 milioane dolari, soldul
balanţei comerciale fiind de (+) 23,87 mil.dolari.
Comparativ cu anul 2008, in anul 2009, volumul total al schimburilor
comerciale bilaterale a scazut cu 37,06%. Exporturile au scazut cu 37,31%, iar
importurile cu 36,49 % .
Anul 2010 marcheaza o revigorare importanta a exporturilor romanesti care
inregistreaza o crestere de 68,70% fata de 2009 in timp ce importurile s-au diminuat
cu 32,80% fata de aceeasi perioada din 2009. De asemenea, soldul balantei comerciale
este pozitiv +58,91 milioane dolari fata de un sold de +23,87 milioane dolari in 2009.
In anul 2011 volumul total al schimburilor bilaterale a fost de 107,62 milioane
dolari (crestere de 27,77% fata de 2010), din care exporturi romanesti 92,17 milioane
dolari (crestere 28,78% fata de 2010) iar importuri 15,44 milioane dolari (crestere
21,96% fata de anul 2010). De remarcat este faptul ca volumul total al comertului
bilateral in anul 2011, egaleaza si depaseste valoarea cea mai mare inregistrata anterior
(anul 2007).
In anul 2012 a avut loc o evolutie exploziva a schimburilor bilaterale, bazata in
exclusivitate pe cresterea exporturilor romanesti. Comertul total a fost de 191,46
milioane dolari (crestere de 77,9 % fata de 2011), din care 181,90 milioane dolari
export si 9,56 milioane dolari import. Exporturile au crescut, fata de aceiasi perioada
din 2011, cu 97,35% iar importurile au inregistrat o scadere de – 38,08%. Soldul
balantei comerciale in anul 2012 a fost de + 172,34 milioane dolari in favoarea
Romaniei.
In 2012, mandatul minimal la export a fost de 120 milioane dolari, valoare atinsa
si depasita inca din luna august 2012 (120,92 milioane dolari), pentru ca la sfarsitul
anului exporturile sa atinga 181,9 milioane dolari, valoarea cea mai mare din istoria
relatiilor comerciale dintre Romania si Columbia.
In primele 8 luni din 2013, volumul total al schimburilor bilaterale a fost de 111,2
milioane dolari (-12,57% fata de august 2012), din care exporturi romanesti 104,0
17
milioane dolari (-13,97% fata de august 2012) si importuri 7,2 milioane dolari
(cresteres 14,28% fata de august 2012). Scaderea volumului exporturilor in primele 8
luni din 2013, fata de aceeasi perioada din 2012, se datoreaza faptului ca in aceasta
perioada nu s-au realizat exporturi de ingrasaminte chimice.
Columbia detine un loc prioritar in politica Romaniei de dezvoltare a
relatiilor cu tarile din America Latina ocupand locul doi, dupa Brazilia, din punct
de vedere al volumului exporturilor romanesti in zona. Un alt element pozitiv, care
se remarca in cadrul relatiilor bilaterale, este mentinerea constanta a unei balante
comerciale excedentare, in favoarea Romaniei in ultimii 8 ani, iar ca valoare
situandu-se pe primul loc in zona.
b) Structura schimburilor comerciale bilaterale:
Structura Exportului: garnituri din cauciuc pentru industria nucleara, anvelope
noi de autoturism, chituri, cimenturi de rasini si mastic, uree, tevi din otel, bare si tije
din otel, articole diverse din metale comune, pompe hidraulice cu ulei, ventilatoare
axiale, masini unelte si componente, rulmenti, stergatoare de parbriz, cabluri coaxiale,
seturi fise bujii, motoare cu piston cu capacitate cilindrica peste 1000 cm³, bare de
protectie auto, demaroare, oglinzi auto, centuri de siguranta auto, airbags cu dispozitiv
de imfloare, CKD-uri autoturisme, remorchere, alte instrumente si aparate de reglare si
control, viori, parti de scaune auto, , instrumente si aparate meteorologice, jucarii din
material plastic, etc.
Structura Importului: carbune energetic, cafea si condimente, fructe comestibile,
preparate alimentare diverse, ceai, produse ale industriei chimice, zahar si produse
zaharoase, extracte tanante sau colorante, etc.

2. Cooperarea economica
a) Actiuni bilaterale in curs de desfasurare
In privinta cooperarii industriale, din anul 2005 se asambleaza in Columbia, de
catre firma columbiana SOFASA S.A. (unde grupul Renault detine 60% din actiuni)
autoturisme pe baza de seturi CKD importate din Romania. SOFASA produce
urmatoarele modele de autoturisme: Renault Logan, Sandero, Sandero GT Line, Renault
Stepway (construit pe sasiu Sandero ca masina de teren) si Renaul Duster.
In anul 2010, SOFASA a produs 26.000 autoturisme Logan si Sandero, din care
20.000 pentru piata columbiana si 6000 pentru export. In anul 2010, productia Sofasa a
crescut cu 40% fata de 2009.
In anul 2011, SOFASA a produs 35000 autoturisme, din care 25.000 pentru piata
columbiana si 10.000 pentru export.
Destinatia exporturilor este: Ecuador, Peru, Chile, Panama, Costa Rica, Republica
Dominicana.

18
Din anul 2012 SOFASA a produs din CKD-uri romanesti 40.000 autoturisme
Logan si Sandero din care 25.000 pentru piata columbiana si 15.000 pentru export. Din
februarie 2012 a inceput productia autoturismului DUSTER, atat pentru piata interna cat
si pentru export. In primul an se vor produce 20.000 autoturisme Duster din componente
romanesti, din care 10.000 pentru export in Mexic, 6.000 pentru piata columbiana si
4.000 pentru export in Ecuador, Peru, Panama, Costa Rica, Republica Dominicana si
Venezuela. In total, SOFASA a produs in 2012 60.000 autoturisme pe baza de
componente CKD importate din Romania.

b) Relatiile de cooperare UE - Columbia


La 6 aprilie 1990 fostul presedinte Virgilio Barco prezenta oficial autoritatilor
comunitare un Plan Special de Cooperare economica (PEC) care cuprindea un ansamblu
de actiuni prioritare in vederea combaterii influientei negative a drogurilor pentru
mediul economic si social columbian. In acest context la 29 octombrie 1990 s-a aprobat
alocarea a 60 de milioane de ECUS, pentru patru ani, in vederea punerii in practica a
actiuniulor de cooperare economica si dezvoltarii in Columbia. In paralel se avea in
vedere deschiderea pietei comunitare prin eliminarea taxelor vamale la principalele
produse exportate de Columbia, Perú, Bolivia si Ecuador.
Acest ajutor acordat Planului Barco impotriva narcotraficului s-a realizat in
cadrul Sistemului de Preferinte Generalizate (SPG). Adoptarea asa numitelor
"preferinte andine" a marit considerabil lista produselor agricole columbiene eligibile in
cadrul SPG si a adus acestor tari avantaje comerciale similare cu cele acordate tarilor
mai putin dezvoltate (PMA).p
La 15 iunie 1993, Delegatia Comisiei Europene si-a deschis sediul la Bogotá.
Actiunile de asistenta tehnica UE/Columbia corespund unui program integrat de
cooperare cu o valoare de 85 milioane de euro intre anii 1995 si 2000. Actiunile din
cadrul acestui ajutor se situiaza in cadrul cooperarii economice, financiare si tehnice.
Lupta impotriva drogurilor, respectarea drepturilor omului si protejarea
biodiversitatii sunt parte a temelor fundamentale a politicii externe columbiene in
ultimii ani. Prioritatea s-a centrat pe cautarea de sprijin international pentru stabilirea
unei baze solide si durabile in materie de pace. Pentru aceasta, guvernul columbian a
primit sprijinul continuu al comunitatii internationale si, in particular, al Uniunii
Europene.
Diferitele declaratii ale Consiliului si Parlamentului European au scos in evidenta
profunda preocupare a UE pentru escaladarea violentei, generata de conflictul armat
intern din Columbia. In consecita UE a manifestat interesul de a sprijini procesul de
pace, insistand pentru respectarea drepturilor omului, in timp ce indeamna fortele in
conflict sa respecte Dreptul International Umanitar. Aceasta politica a UE s-a
materializat prin recentul plan de sprijin al Columbiei in valoare de 105 milioane euro,
care s-ar adauga la ajutoarele bilaterale pe care unele tari membre UE, le-ar putea
acorda.

19
In acest fel Uniunea Europeana creaza un program european de anvergura care sa
contribuie sa sprijine eforturile de pace pe care le realizeaza Columbia. Pentru anul
2012 se observa ca Uniunea Europeana este principalul donator in materie de cooperare,
cu o cifra care atinge 37 milioane de euro. Aceste sume se distribuie in trei sectoare de
baza ale cooperarii: 70 % destinate programelor de pace, 20% intaririi statului de drept
si 10% pentru teme de productivitate, competitivitate si comert.

Principalele targuri si expozitii organizate in Columbia:

Targul Perioada Locul Organizator Profil


Automatiza Aprilie Bogota Corferias Automatizare industriala
Expoconstructia si Mai Bogota Proexport si Targ specializat pe
Expodiseño Camacol constructii si arhitectura
Salon Textil Mai -Iunie Bogota Corferias Targ specializat pentru
industria usoara
Mineria Colombia August Bogota Corferias Echip. miniere
Feria del Hogar Septembrie Bogota Corferias Bunuri de consum
Feria Industrial Octombrie Bogota Corferias Targ industrial
Salon International Noiembrie Bogota Corferias Targ specializat pentru
auto industria auto

E. INSTITUTII GUVERNAMENTALE SI ORGANIZATII


NEGUVERNAMENTALE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL
RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE

Ministerul Comertului, Industriei si Turismului (MINCIT)

Organigrama MINCIT: Ministerul Comertului, Industriei si Turismului are


prevazut in organigrama 3 viceministere conduse de catre un ministru adjunct
(comert exterior, dezvoltarea afacerilor si turism).
Viceministerul de comert exterior este coordonat de un viceministru si are in
subordine urmatoarele directii: Directia Relatii Comerciale, Directia Integrare
Economica, Directia de Investitii Straine si Servicii, Directia de Comert Exterior,
Subdirectia de Desen si Administrarea Operatiunilor, Subdirectia de Practici
Comerciale, Directii Teritoriale si Birourile in exterior.Viceministrul de comert exterior
este doamna Claudia Candela.
Viceministerul dezvoltarii impresariale este coordonat de un viceministru si are
in subordine Directia de Productivitate si Competitivitate, Directia Intreprinderi Mici si
Mijlocii si Directia de Reglementari.Viceministrul Dezvoltarii Impresariale este doamna
Maria del Mar Palau.

20
Viceministerul de Turism este coordonat de un viceministru si are in subordine
Directia Calitate si Dezvoltarea Turismului si Directia de Analiza Sectoriala si
Promovare.Viceministrul de Turism este doamna Tatyana Orozco.
Directia de Comert Exterior din cadrul Viceministerului pentru comert exterior
dispune de autonomie administrativa si financiara, fara a avea insa personalitate
juridica, si are ca functii:
- dezvoltarea functiilor de executie si supraveghere a politicilor comertului
exterior in materie de importuri, exporturi si practici neloiale;
- administreaza mecanismele de promovare a exporturilor precum si sistemele
speciale de import-export, hotaraste deschiderea investigatiilor privitoare la
practicile comerciale neloiale in conformitate cu normele legale in vigoare,
hotaraste deschiderea investigatiilor privitoare la actiunile de salvgardare;
- conduce Comitetul pentru Importuri; administreaza resursele financiare
obtinute din vanzarea de informatii cu caracter economic, a publicatiilor de
comert exterior;
- coordoneaza si controleaza activitatile care sunt dezvoltate de catre directiile
teritoriale pentru a caracteriza executia politicilor de comert exterior;
- participa la negocieri comerciale; elaboreaza programe anuale de dezvoltare a
Planului Strategic pentru Export.
Directia de Comert Exterior dispune de 13 directii teritoriale situate in orasele
in care se realizeaza cel mai mare volum al operatiunilor de comert exterior din tara.
Aceste directii au ca functii, printre altele, coordonarea si executarea politicilor de
comert exterior in regiunile in care activeaza.
Director domnul Luis Felipe Quintero Suarez

Organizatii de promovare a comertului exterior

Promovarea comertului exterior se realizeaza atat la nivel national cat si la nivel


provincial. La nivel national activitatea de promovare a exportului se realizeaza prin:
PROEXPORT – organismul de promovare a exporturilor columbiene
netraditionale. A fost infiintat prin decretul nr. 2505 din 5 noiembrie 1991. Detine 5
birouri la nivel national: Bogota, Barranquilla, Cali, Cucuta, Medellin, si 14 la nivel
international: Beijing, Caracas, Ciudad de Mexico, Hamburg, Lima, Londra, Madrid,
Miami, New York, Quito, San Jose, Santiago de Chile, Sao Paulo, Toronto.
Reprezentante comerciale la : Bruxelles, Miami, Roma, Washington.
Presedinta Proexpo este doamna María Claudia Lacouture

Banca de Comert Exterior a Columbiei - BANCOLDEX – banca aflata in


subordinea MINCOMEX care ofera credite cu dobinzi avantajoase firmelor columbiene
exportatoare. A fost creata prin Decretul 2505 din anul 1991, pentru a contribui in mod
21
semnificativ la cresterea exporturilor, a competitivitatii produselor columbiene pe
pietele externe.
Liniile de credit oferite de BANCOLDEX sunt:
- capital de lucru,
- investitii fixe pentru intreprinderile mici si mijlocii,
- leasing,
- crearea, capitalizarea si achizitionarea de actiuni ale altor companii,
- proiecte de dezvoltare a infrastructurii.
Presidente BANCOLDEX: domnul Santiago Rojas Arroyo
FIDUCOLDEX – acest organism furnizeaza servicii financiare specializate in
special pentru sectorul de comert exterior. Actionarul majoritar al FIDUCOLDEX este
BANCOLDEX, cu 89% din actiuni, in timp ce celelalte 11% sunt detinute de catre
Camerele de Comert din principalele orase columbiene.

Instrumente de promovare si de sustinere a exporturilor


Sistemul special de export – import – “Plan Vallejo”
Este un regim care permite persoanelor fizice si juridice care actioneaza in
productie, export, comercializare, sa importe materii prime, bunuri intermediare, bunuri
de capital, piese de schimb, care vor fi folosite pentru productia unor marfuri pentru
export, fara taxe vamale sau cu taxe vamale reduse. Acest instrument a fost creat prin
Decretul – Lege nr. 444 din anul 1967.

Zone libere industriale


Ca rezultat al procesului de globalizare economica, a tendintelor de evolutie a
comertului international si a administrarii sectorului privat, a fost modificat regimul
Zonelor Libere in Columbia. Prin Decretele 2131 din anul 1991 si 2233 din 1996 au fost
substituite conceptele de Zona Libera Industriala si Zona Libera Comerciala cu
conceptul de Zona Libera pentru Bunuri si Servicii, care, printre altele permite si
functionarea firmelor care presteaza servicii pentru pietele externe, alaturi de cele care
au ca obiect de activitate productia de bunuri.

Tipuri de Zone Libere:


- Cele industriale, care pot fi: de bunuri si servicii, pentru servicii turistice si cele
pentru servicii tehnologice,
- Cele cu caracter comercial si de servicii
In Columbia exista in prezent urmatoarele Zone Libere Industriale pentru bunuri
si servicii: Cartagena si La Candelaria in orasul Cartagena, Palmaseca si Pacifico in
orasul Cali, Barranquilla, Santa Marta, Cucuta, Rionegro, Bogota, Quindio, Ciudadela
de la Salud, Arauca (ultimele trei sunt in constructie). In ceea ce priveste zonele libere
pentru servicii turistice sunt autorizate sa functioneze 4: Baru, Tierra Caribe

22
(Cartagena), Pozos Colorados (Santa Marta), Centro Turistico Internacional, El Candil
(Tolima).

Societatile de Comert International


Acestea sunt scutite de plata TVA pentru marfurile si serviciile exportate.
Beneficiaza de servicii prin intermediul PROEXPORT si BANCOLDEX.
Linii speciale de credit prin intermediul BANCOLDEX
Asigurarea creditelor de export: Se realizeaza prin intermediul societatii
SEGUREXPO de Colombia, creata in 1993 ca initiativa a sectorului public si privat
columbian.

F. MARKETING

1. Distributia si canalele de desfacere


Partenerii traditionali ai companiilor columbiene sunt firmele americane, latino-
americane, si spaniole. In contextul declinului economic mondial, firmele locale au
inceput sa se orienteze spre pietele mai ieftine ale tarilor central si est europene (Cehia,
Polonia, Romania).
In aceasta conjunctura firmele romanesti ar trebui sa foloseasca avantajul creat,
pentru a-si introduce si mentine produsele pe piata columbiana.
Prezenta pe piata Columbiei a unei firme straine, prin deschiderea de birouri sau
reprezentante, este foarte importanta pentru a dezvolta relatiile cu oamenii de afaceri
columbieni.
Aproximativ 24% din cheltuielile zilnice ale consumatorilor sunt facute in
magazine mici (cu o medie de 5 – 6 angajati), din apropierea locuintei, care nu dispun
de un spatiu suficient pentru a avea stocuri mari.
Din aceasta cauza, numarul comerciantilor cu amanuntul este in scadere, iar
aparitia si dezvoltarea magazinelor si supermagazinelor contribuie la reducerea
stratificarii sistemului de distributie si fac produsele importate mai competitive ca pret.
Bunurile de consum importate sunt distribuite, in mod traditional, prin marile
retele de super sau hiper-market-uri care sunt cunoscute pentru politica de reduceri de
pret. Sistemul de distributie este caracterizat prin relatii stranse intre importatori si
multiple nivele de angrosisti si vanzatori cu amanuntul.

2. Situatia infrastructurii
Columbia are o infrastructura fizica pe deplin dezvoltata: sosele, autostrazi,
aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si
servicii. Columbia este de asemenea angajata in mari proiecte de extindere a lucrarilor
publice, atat in vederea dezvoltarii infrastructurii, cat si pentru stimularea economiei.
Transportul fluvial: reteaua fluviala a Columbiei are o lungime de 27.725 Km, din
care 18.225 Km (74%) permite navigatia permanenta cu ambarcatiuni de mica
23
capacitate iar 7063 Km (39%) permite navigatia cu ambarcatiuni de mare volum;
principalele fluvii: Amazon, Atrato, Magdalena, Meta, Orinoco si Inirida cu un total de
25 porturi fluviale.
Transportul maritim: Columbia dispune de un total de 52 vase maritime (cu
capacitati peste 1000 T); principalele porturi – Baranquilla, Cartagena, Turbo, Santa
Marta Coveños si Acandi la Marea Caraibe si Buenaventura si Tumaco la Pacific.
Transportul feroviar: reteaua feroviara concesionata 1991 Km, reteaua feroviara
inactiva 1327 Km, reteaua feroviara privata 150 Km , total 3468 Km; ecartament
normal (1435 mm) 150 Km si ecartament ingust (914mm) 3318 Km din care in
folosinta 1830 Km; datorita ecartamentului ingust, care este majoritar, a fost impiedicat
dezvoltarea traficului feroviar de mare viteza.
Transportul terestru: lungimea totala a soselor 164.476 Km din care 59% din
retea se afla in conditii bune.
Transportul aerian: total aeroporturi ‚ 1201, din care 90 cu pista asfaltata si
1011cu pista neasfaltat; aeroporturi cu trafic international 11; in toate capitalele de
departamente exista aeroporturi pentru conexiuni aeriene interne

3. Modalitati de realizare a achizitiilor guvernamentale in Columbia


Achizitiile guvernamentale de bunuri si servicii, pentru toate intreprinderile si
structurile administratiei de stat se realizeaza prin licitatii. Caracteristici: timp scurt intre
lansarea caietului de sarcini si inchiderea licitatiei. O data cu intrarea in vigoare a
Acordului de Comert Liber UE – Columbia (Peru), companiile comunitare vor putea
participa si la licitatiile organizate de guvernele locale (concesie care nu mai este
acordata niciunui partener al Columbiei)

4. Modalitati si intrumente de plata utilizate in Columbia. Recomandari


Atat pentru importuri cat si pentru exporturi sunt folosite toate modalitatile de
plata cunoscute.
Vanzatorul si cumparatorul au libertatea de a conveni liber clauzele contractuale
si a conveni asupra modalitatii si conditiei de plata, astfel incat riscurile sa fie minime
pentru ambele parti.
Se practica/pretind modalitati de plata asiguratorii, precum acreditivul
documentar irevocabil, plata anticipata, garantii bancare.
Se recomanda ca in contractele comerciale sa fie prevazute clauze de plata clare
si precise, facandu-se referire la reglementarile uzuale internationale, respectiv la
normele si directivele Camerei de Comert Internationale privind creditele si incasso-
urile documentare.
Pentru exportatorii romani se recomanda practicarea de modalitati asiguratorii
(acreditiv documentar irevocabil, garantii bancare certe, plata anticipata), indeosebi in
relatii cu parteneri noi sau necunoscuti.

24
5. Tariful vamal, obstacole netarifare si paratarifare, cote:
Din 1969 Columbia, alaturi de Bolivia, Ecuador, Peru si Venezuela, este membra
a Comunitatii Andine de Natiuni – CAN.
In anul 2006 Venezuela s-a retras din CAN.
Din februarie 1993, CAN s-a constituit intr-una din principalele uniuni vamale ale
Americii Latine, pe baza unui tarif extern comun care prevede un nivel al taxelor
vamale cuprins intre 5% si 20% si a fost adoptata o politica comerciala uniforma fata de
terti.
Obstacole netarifare:
- Dintre toate barierele, problema combustibilului este cea mai grava. Decretul
1135/2009 prevede ca incepand de la 1 ianuarie 2012, 60% din toate
vehiculele importate in Columbia trebuie sa fie apte pentru a folosi
combustibil E85 (amestec de benzina cu 85% etanol). Producatorii europeni
nu sunt pregatiti pentru realizarea de motoare performante care sa foloseasca
combustibilul E85, motiv pentru care s-au facut interventii la cel mai inalt
nivel in vederea derogarii acestui decret. S-a reusit obtinerea amanarii intrarii
in vigoare a Decretului 1135 pana la 1 ianuarie 2013. Exista informatii sigure
ca un nou decret este pe circuit pentru semnare la nivel de ministri insa UE
continua presiunile pentru amanarea pentru 2014 a intrarii in vigoare a
normelor E85. Problema este atat de serioasa incat UE conditioneaza
aprobarea acordului comercial de derogarea Decretului 1135 si aceasta
datorita faptului ca industria auto europeana ar fi net dezavantajata fata de cea
nord americana care dispune de motoare ce pot functiona cu combustibil E85;
- In ceea ce privesc motoarele diesel problema este si mai complicata decat la
motoarele pe benzina. Decretul 2027/2009 care se refera la combustibilul
diesel, prevede ca din 2012 procentul de etanol in motorina sa fie de 20%.
Motoarele diesel europene cu Euro 4, 5 si 6 sunt deosebit de performante si au
reusit sa obtina un coeficient de poluare foarte scazut dar pot accepta maxim
7% etanol. La motoarele diesel, problema pentru 2013 nu este inca
solutionata;
- Alta bariera netarifara in calea comertului este Legea 1281/2009 care
stipuleaza ca se pot inscrie in circulatie doar autoturisme importate noi,
intelegandu-se prin aceasta doar cele comercializate in timpul anului anuntat
de fabrica ca este modelul autoturismului si in primele 2 luni din anul urmator
(o masina model 2012 se va putea inmatricula in timpul anului 2012 si in
primele 2 luni din 2013). Aceiasi regula nu se aplica la masinile din productie
nationala, ceea ce constituie o discriminare pentru produsele importate.
- Masura SPS (Sanitara si Fito-Sanitara): Ban (Bariere netarifare in calea
comertului) aplicate la exportul de bovine vii și produselor bovine şi
subproduse din ţări care în trecut a avut cazuri de ESB (Encefalopatie
Spongiforma Bovina), chiar dacă această problemă mult timp a fost rezolvată.
De asemenea, acesta se abate de la recomandările relevante standarde (OIE).
25
Ban, de asemenea, se aplică la carne și făina de oase şi făină de mamifere
organe comestibile, concentrat feed-uri care conţin carne, sange si oase (şi
exclude materialului seminal, lapte și produse lactate).Tari interzis Franta,
Spania, şi altele.Codurile HS: 0102 - bovine animale vii.
- Masura SPS: Columbia aplică o interdicţia de import de păsări vii și de
produse de pasăre provenind din ţări unde un focar de gripă aviară sau boală
Newcastle a fost raportat sau detectate în supravegherea sanitară. Columbia
include o masura de interdicţie de import carne de pasăre şi produsele sale,
fără a face distincţie între animale sălbatice şi domestice, doar când un focar
de gripă aviară înalt patogene (GAIP) a avut loc, dar chiar şi în cazul apariției
unui focar de tipul focar redus patogene (subtipurile H5 sau H7
(LPAI).Această măsură este bazat pe un studiu de analiză a riscurilor
efectuate la nivelul ţărilor andine, care se abate de la ceea ce recomandă
standardelor internaţionale relevante (OIE).
- Practici anticoncurentiale: Columbia, pe productia si vanzarile de alcool,
incalca legile anti-trust , intrucat în mai multe Departamentos monopolurile
sunt protejate prin Constitutie.
- Taxe discriminatorii: Reforma fiscală, decembrie 2012, a introdus un impozit
pe consum de 8% pentru autovehiculelor importate, a căror valoare este mai
mică de 30 000 USD FOB şi 16% pentru vehiculele a căror valoare este mai
mare de 30 000 USD FOB. Nici o taxă similară nu se aplică vehiculelor
fabricate la nivel local. Masura afectează exclusiv vehiculele importate,
creeaza discriminare şi o denaturarea pieței si este împotriva diferitelor
acordurilor de comerţ liber semnate de Columbia, inclusiv cu UE.
- Inregistrarea importului si cerintele de licenta: Un centru de producţie de
produse din carne care doresc să exporte în Columbia trebuie să permită
inspectarea acestora si sa acorder facilităţi oficialilor ICA (Institutul Agricol
Columbian) din Columbia . Această cerință obligă operatorului de a acoperi
cheltuielile de călătoriea acestor oficiali, ceea ce implică costuri suplimentare
mari, care nu sunt întotdeauna necesare. Această cerință va fi aplicat începând
cu 2016.
- Inregistrarea importului si cerintele de licenta: (inregistrarea sanitara si marja
de 22̊ alcoolice la importul de vinuri pentru mentinerea inregistrarii). Referitor
la aceasta masura, importurile de vin din Romania vor fi afectate avand in
vedere costurile ridicate ale inregistrarii sanitare pentru fiecare produs precum
si marja impusa de 22̊ alcoolice pentru mentinerea si recunoasterea
inregistrarii. Aceasta inseamna ca produsul inregistrat daca depaseste marja
impusa nu i se mai recunoaste inregistrarea si trebuie facuta o noua
inregistrare, ca un produs nou. Producatorii europeni de vin acuza faptul ca
aceasta marja este greu de respectat, in situatia in care conditiile climaterice
din anumiti ani pot diferi mult de la normal si influienta mult alcoolemia.

26
- Inregistrarea importului si cerintele de licenta: Inregistrarea si licenta de
import pentru cosmetice este reglementată de Decizia 516 din 15 martie a
Comunitatii Andine si este controlata de INVIMA (Institutul Naţional
Supravechere pentru Medicamente şi Produse Alimentare), aflat sub
autoritatea Ministerului Sănătăţii. Înregistrare, care este valabil pentru 10 ani
şi trebuie să fie făcut pentru fiecare produs, implică plata unor taxe mari (între
710 si 920 USD aproximativ). Nu se aplică procedura de înregistrare
simplificate şi mai puţin costisitoare pentru produse din aceeaşi familie.
Aceeaşi problemă apare pentru distribuitori EU de vin care trebuie să
plătească o înregistrare sanitară pentru fiecare dintre referinţele lor. În plus,
există o marjă de toleranță de numai 2 grade alcoolice de înregistrare a
produselor.
- Reglementari sanitare: Decretul privind biotehnologia este pregătit pentru
adoptarea unor noi standarde clinice, care sunt mai puţin exigente decât cele
recomandate de organismul European MEA. Adoptarea unor astfel de politici
ar fi o ameninţare la proprietatile farmaceuticelor în ceea ce priveşte calitatea,
siguranţa şi imunogenicitatea produselor. Aceasta ar permite importul de "bio
produse similare" care nu ar trebui să realizeze studii clinice, rezultând un risc
obiectiv pentru sănătatea pacienţilor.
- Contrafaceri: Branduri contrafăcute sunt o problemă recurentă în Columbia.
În ciuda eforturilor depuse de guvern în ultimii ani şi adoptarea unui cadru
juridic mai sever, care penalizează abaterile facute în mod repetat, legea este
încă slaba.
- Procedurile de licitatie: În ciuda eforturilor autorităţilor columbiene pentru a
îmbunătăţi transparenţa procedurilor de ofertare, unele nereguli rămân încă. În
plus, complexitatea juridice și administrative a ofertelor, de exemplu, în ceea
ce priveste legalizarea documentelor, precum şi diferenţele dintre sistemele de
educaţie columbian şi europene duc la discriminare indirectă care afectează
operatori europeni.
- TBT – Bariere Tehnice in calea Comertului: Conform legii 1205 din 2008,
care prevede reducerea emisiilor de sulf la 50 ppm pentru EURO IV pana la
31 decembrie 2012, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile are in
pregatire un proiect de rezoluţie, care ar trebui să intre în vigoare în
septembrie 2013. Versiunea curentă a rezoluţiei nu permite o perioadă de
tranziţie eficiente şi dezvăluie inconsecvențe tehnice şi incertitudine juridică,
care ar afecta pe exportatorii europeni de vehicule.

6. Oportunitati de afaceri in comertul dintre Romania si Columbia


La intrarea in vigoare a Acordului de Comert Liber UE – Columbia (Peru),
exportatorii romani beneficiaza de urmatoarele facilitati si avantaje:

27
- Produse industriale: principalele categorii de produse exportate de Romania in
Columbia si Peru beneficiaza de exceptarea de la plata taxelor vamale sau de
o liberalizare treptata. Exporturile de autoturisme urmeaza sa se liberalizeze
treptat, in decursul a 6 – 10 ani. Pentru incaltaminte, textile si imbracaminte
exporturile sunt liberalizate de la intrarea in vigoare a acordului
- Vinuri: 4 indicatii geografice romanesti (Dealul Mare, Odobesti, Murfatlar si
Recas) beneficiaza de protectie pe piata celor doua state andice. De asemenea,
exporturile de vinuri beneficiaza de liberalizare totala in 3 ani de la intrarea
in vigoare a acordului cu Peru si in 5 ani in cazul Columbiei
- Achizitii publice: companiile romanesti pot participa la licitatiile organizate
de autoritatile locale (pe langa cele organizate de autoritatile federale) si pot
participa la executarea de lucrari publice.

7. Utilizarea agentilor/distribuitorilor; Gasirea unui partener


Infiintarea unui birou de reprezentare in Columbia este cea mai buna cale de
patrundere pe piata, dar evident nu singura cale si nici cea mai ieftina.
Folosirea agentilor/distribuitorilor este o strategie mai realista pentru firmele mici
si mijlocii care solicita la inceput o atentie deosebita. In Columbia, agentii si
distribuitorii acopera, de obicei, un teritoriu sau o industrie anume.
Agentii importatori sunt numiti ca agenti unici pentru intreaga tara. Desi
exclusivitatea poate fi necesara pentru a asigura angajamentul puternic al agentului
columbian de a creste vanzarile, o companie straina nu trebuie sa se grabeasca sa
renunte la controlul pietei in cazul in care exista dubii in privinta abilitatii si
angajamentului companiei locale de a spori vanzarea produsului.
Fixarea unui termen limitat de reprezentare, a unui volum minim al vanzarilor sau
a unor inicatori calitativi ai vanzarilor pot fi recomandate pentru contractele de
intermediere exclusiva.
Inlocuirea unui agent sau distribuitor columbian poate presupune dificultati daca
nu este facuta cu o deosebita atentie, dat fiind faptul ca cercurile de afaceri, camerele de
comert si firmele individuale se informeaza reciproc in sensul atentionarii asupra acelor
parteneri care nu au avut un comportament loial, corect sau in sensul derularii unor
afaceri onorabile.
Surse de recomandare pentru contactarea partenerilor potriviti pot fi firme
columbiene, alte companii romanesti care au avut succes in afacerile lor in Columbia,
bancile, asociatiile comerciale, camerele de comert.
Pentru a atrage un partener de afaceri columbian, exportatorul roman trebuie sa
prezinte imaginea unei companii demne de incredere, competitive, decise, capabile de
inovatie si de atingerea unei calitati superioare. O companie trebuie sa arate ca este
apreciata in ramura sa, ca a cercetat piata, ca este si ca raspunde prompt la toate
solicitarile partenerului columbian, cu profesionalism.

28
8. Stabilirea valorii in vama
Produselor importate/exportate din Romania si Columbia sunt scutite de plata
taxelor vamale sau li se aplica cronograma de eliminare a taxelor vamale conform
prevederilor Acordului Comercial dintre UE si Columbia, intrat in vigoare la 1 august
2013.
9. Licentele de import
In prezent, majoritatea bunurilor sunt „liber importabile”, pentru importul lor
nefiind necesara o licenta. Singura exceptie este pentru produsele care cad sub incidenta
cotelor de import, caz in care importatorul columbian trebuie sa solicite o licenta (ex:
echipamentele de paza si securitate, isotopi radioactivi si materiale radioactive,
hidrocarburi si benzina).

10. Importul temporar


Regimul vamal columbian permite importul temporar pe 12 luni de mostre
comerciale, materiale publicitate si a unor bunuri ca mostre pentru expozitii,
echipamente profesionale, instrumente muzicale si camere de televiziune, fara plata
impozitelor sau a altor obligatii.
Materialele publicitare, incluzand brosurile, filmele si fotografiile pot intra in
Columbia cu scutire de taxe. Introducerea articolelor menite sa fie expuse dar nu si
vandute la targuri comerciale si alte evenimente similare este de asemenea permisa fara
plata taxelor in cazul in care targul sau evenimentul se desfasoara intr-un spatiu
expozitional unde este interzis sa se faca acte de vanzare-cumparare.
Aceste articole trebuie reexportate dupa eveniment. Pe factura comerciala pentru
aceste bunuri trebuie consemnat: „no comercial value, customs purposes only” si „these
goods are for exhibition and are to be returned after conclusion of the exibition”. De
asemenea, este important sa se consemneze pe documentele de livrare numele targului
sau locului de expunere.

11. Importuri interzise


Este interzis importul de arme chimice, biologice si nucleare, aditivi pentru
produsele alimentare si cosmetice, bovine si pasari vii, faina din carne si oase, specii sau
bunuri in pericol de disparitie si anumite medicamente.

G. SITE-URI DE INTERES ECONOMIC IN COLUMBIA

Ministerul Comertului, Industriei si Turismului


www.mincomercio.gov.co

Ministerul Finantelor si Creditului Public


www.minhacienda.gov.co
Ministerul Agriculturii
29
www.minagricultura.gov.co
Ministerul Afacerilor Externe
www.minrelext.gov.co
Ministerul Minelor si Energiei
www.minminas.gov.co
Ministerul Comunicatiilor
www.mincomunicaciones.gov.co
Ministerul Transporturilor
www.mintransporte.gov.co
Banca Centrala a Columbiei
www.banrep.gov.co
Departamentul Administrativ National de Statistica
www.dane.gov.co
Departamentul National de Planificare
www.dnp.gov.co

Directia Nationala a Impozitelor si Vamilor


www.dian.gov.co

Camera de Comert din Bogotá

www.ccb.org.co

Camera de Comert din Medellin si Departamentul Antioquia


www.camaramed.org.co

Camera de Comert din Cali


www.ccc.org.co

Confederatia Columbiana a Camerelor de Comert


www.confecamaras.org.co
Camera de Comert din Armenia (departamentul Quindio)
www.camaraarmenia.org.co

Camera de Comert din Barranquilla


www.camarabaq.org.co

30
Camera de Comert din Bucaramanga
www.camaradirecta.com

Camera de Comert din Cartagena


www.cccartagena.org.co

Camera de Comert din Neiva


www.ccneiva.org

Agentia de promovare a investitiilor in Columbia


www.coinvertir.org

Federatia Nationala a Comerciantilor din Columbia

www.fenalco.com.co

Asociatia columbiana a intreprinderilor mici si mijlocii


www.acopi.org.co

Asociatia Nationala a Industriasilor Columbieni


www.andi.com.co
Federatia Nationala a cultivatorilor de cafea – reuneste aprox. 35% din producatori
www.cafedecolombia.com

Federatia Nationala a crescatorilor columbieni de animale - FEDEGAN


www.fedegan.org.co

Asociatia financiar-bancara columbiana


www.asobancaria.com

Camera Columbiana de Constructii


www.camacol.org.co

Centrul columbian de promovare a exportului


www.proexport.com.co

Asociatia columbiana a exportatorilor de flori


www.asocolflores.org

31
H. AMBASADA ROMANIEI LA BOGOTA

Seful misiunii: Dl. Radu Sarbu – Insarcinat cu afaceri a.i.


Secretariat: Dna. Codina Postolachi
Tel. 0057 – 1 – 256 64 38
Fax: 0057 – 1 – 256 61 58
E-mail: ambrombogota@etb.net.co

Biroul de Promovare Comercial Economica - BPCE


Seful BPCE: Dl. Strefan Stefanescu – Ministru Consilier
Tel. 0057 – 1 – 256 64 59
Fax: 0057 – 1 – 256 61 58
E-mail: ambrombogbcecon@etb.net.co

Sectia consulara: Dna. Daniela Sarbu – consul


Tel. 0057 – 1 – 256 64 38
E-mail: seconsbog@etb.net.co

08.11.2013

32