Memoria

Def: Memoria este un proces psihic cognitv care asigură întipărirea, stocarea şi
reactualizarea experienţei anterioare.
a) Întipărire (fixare, encodare, engramare) – informaţia se traduce într-un cod astfel încât să
poată pătrunde în sistemul memoriei.
b) Stocarea (conservare, păstrare) – se referă la reţinerea informaţiilor pentru o anumită
perioadă de timp.
c) Reactualizarea este de două feluri: reproducere şi recunoaştere.
Caracteristicile memoriei
• Proces activ – omul modifică şi reconstruieşte informaţia pentru a o putea înţelege mai bine.
• Proces inteligibil – presupune înţelegerea informaţiilor memorate.
• Proces selectiv – omul reţine şi reactualizează informaţiile care prezintă o anumită semnificaţie.
Formele memoriei
a) După durata păstrării informaţiilor
1. Memorie senzorială (0,5 secunde) – distingem: memorie vizuală, auditivă, tactilă,
olfactivă şi gustativă
2. Memorie de scurtă durată (15 – 20 de secunde), după acest interval informaţia este uitată
sau trecută în memoria de lungă durată.
Se mai numeşte şi memorie de lucru sau memorie operaţională. Capacitatea acestui tip
de memorie este de 7 ± 2 elemente (cifre, litere, etc.)
ex: BBCCNNPROTVTVR
3. Memorie de lungă durată – conţine informaţii care pot fi păstrate un timp nelimitat.
b) După tipul de activitate care trebuie memorată
- memorie implicită (practică)
- memorie explicită (verbalizabilă)
Uitarea
- este un proces natural al cărui scop este de a evita supraîncărcarea memoriei şi de a asigura
echilibrarea sistemului cognitiv al individului
- curba uitării (Ebbinghaus) susţine că uitarea este masivă imadiat după învăţareşi apoi ritmul
este din ce în ce mai lent, aproape stagnant
- ulterior s-a constatat că această curbă ia diverse forma în funcţie de: volumul materialului,
semnificaţia lui, procedeele utilizate în memorare şi particularităţile individuale şi de vârstă ale
oamenilor.
 Imaginaţia

Def: Imaginaţia este un proces psihic cognitiv de recombinare a experienţei anterioare şi

transformarea ei în noi scheme mentale.
- imaginaţia are legătură cu gândirea, memoria şi limbajul.
Formele imaginaţiei
a) imaginaţia voluntară – presupune un control conştient al actului imaginativ
b) imaginaţia involuntară – se caracterizează prin absenţa intenţiei de a imagina şi nu
presupune un efort voluntar
Formele imaginaţiei voluntare sunt:
- imaginaţia reproductivă constă în posibilitatea noastră de a ne reprezenta imagini pe baza
lecturii unor texte sau pe baza unor relatări verbale
- imaginaţia creatoare se manifestă în domeniul ştiinţific, tehnic, artistic şi organizatorice
- visul de perspectivă constă în proiectarea mentală a drumului propriu în viaţă
Formele imaginaţiei involuntare sunt:
- reveria apare atunci când suntem în stare de relaxare şi ne lăsăm gândurile să „zboare”
(„visarea cu ochii deschişi”)
- imaginile hipnagogice (apar în timpul trecerii de la starea de veghe la cea de somn) şi
hipnopompice (apar în timpul trezirii din somn) sunt imagini de scurtă durată, îşi au originea în
memorie şi nu le considerăm reale. Aceste imagini apar sub forma unor linii, puncte strălucitoare,
figuri geometrice şi, foarte rar pot apărea peisaje sau figuri umane.
- visele au un indicator fiziologic specific: mişcările oculare rapide.