Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endo Suport de Curs
Endo Suport de Curs
Glandele cu secreţie internă sunt formate din epitelii secretorii, ale căror celule produc substanţe active,
numite hormoni, pe care îi eliberează direct în sânge.
Hormonii sunt subsţante chimice specifice, care acţionează la distanţă de locul sintezei şi produc efecte
caracteristice. Se consideră glande endocrine următoarele organe: hipofiza, suprarenalele, tiroida,
paratiroidele, testiculul, ovarul, pancreasul insular, timusul, epifiza şi, temporar, placenta.
Există şi organe care, în afara funcţiilor principale, au şi celule cu rol endocrin: antrul piloric secretă
gastrina, duodenul secretă 5-6 hormoni cu rol în reglarea activităţii secretorii şi motorii a aparatului
digestiv, rinichiul secretă şi eritropoietina, etc.
În plus, unii neuroni hipotalamici şi ai altor organe nervoase, au şi activitate secretorie. Sistemul endocrin
este controlat de sistemul nervos, având rolul de a regla şi coordona pe cale umorală (sangvina) activitatea
diferitelor organe pe care le integrează în ansamblul funcţiilor organismului.
Principalul rol al glandelor endocrine constă în reglarea metabolismului celular.
GLANDA HIPOFIZA
Glanda hipofiza este localizata la nivelul creierului intr-o structura osoasa numita saua turceasca.
Ea secreta hormonii hipofizari care stimuleaza secretia hormonala a glandelor periferice si unele
.procese fiziologice (normale) in organism
Afectiunile hipofizei se manifesta prin hipersecretie sau insuficienta hormonilor hipofizari, vizand
:6 linii de hormoni
hormonul de crestere: STH,GH
hormonul lactatiei, prolactina: PRL •
hormonul stimulant al corticosuprarenalelor: ACTH •
hormonul stimulant al tiroidei: TSH •
hormonii stimulanti a ovarelor / testiculelor: FSH, LH •
hormonul antidiuretic, vazopresina: ADH / VP •
Hipersecretia hipofizara
Cauza cea mai frecventa a difunctiei hipofizare este tumora benigna (adenomul) hipofizar, care in cele
mai multe cazuri secreta in exces careva dintre hormonii hipofizari. Cauzeaza totodata sindromul tumoral
:hipofizar
cefalee (dureri de cap rezistenta la tratamentele uzuale) •
tulburari vizuale/oculare (vedere dubla, vedere tubulara, caderea palpebrei oculare( •
hipertensiune intraoculara (cefalee „in casca“ persistenta, varsaturi in jet fara greata, •
)crize epileptice)
sindrom poliuro-polidipsic (cresterea marcata a cantitatii urinii si sete marcata) •
manifestarile endocrine sunt caracterizate de secretia in exces a hormonilor •
hipofizari si
insuficienta altor hormoni hipofizari prin compresiunea tesutului hipofizar sanatos de adenomul hipofizar
ACROMEGALIA / GIGANTISMUL
Hipersecretia STH inaintea pubertatii duce la tabloul clinic al gigantismului, cu o talie inalta si alte
modificari caracteristice iar in perioada adulta duce la tabloul clinic al acromegaliei, caracterizata de
modificarea trasaturilor fetei, a mainilor si picioarelor si a altor organe.
Diagnosticul acromegaliei
Analizele de laborator (la indicatia unui medic endocrinolog)
Complicatiile acromegaliei
Fara tratament acromegalia progreseaza si afecteaza tot organismul.
Complicatiile cele mai importante sunt:
• afectarea sistemului cardivascular ducand la hipertensiune (HTA), insuficienta
cardiaca (ICC), accident vascular cerebral (AVC), infarct miocardic (IMA),
• afectarea sistemului osos,
• litiaza renala,
• polipi si posibil tumori maligne ale intestinului gros.
Tratamentul acromegaliei
Interventia chirurgicala
Din cauza ca in general adenoamele hipofizare secretante de GH sunt peste 1 cm (macroadenoame) cu
riscul cresterii in volum pe parcurs se indica chirurgia pentru a le indeparta.
INSUFICIENTA HIPOFIZARA (secretia insuficienta, mai mica decat e necesar)
Se manifesta prin deficitul partial sau total a unuia sau a mai multor hormoni hipofizari.
De obicei se manifesta lent si insidios (= simptomele apar la distanta in timp unul de celalalt si se
accentueaza in timp), in functie de cauza, iar tabloul clinic este dat de functia deficitara a glandelor
endocrine periferice care nu sunt stimulate suficient de la nivel hipofizar. Poate fi primara (afectarea
hipofizei) sau secundara (prin afectarea hipotalamusului, cara nu mai poate stimula glanda hipofiza).
Tabloul clinic
In cazul unei leziuni hipofizare instalarea deficitelor hormonale respecta o anumita ordine: insuficienta
hormonului de crestere (GH) -> insuficienta gonadotropa (FSH, LH – disfunctia ovarelor si testiculelor)
-> insuficienta tirotropa (TSH – disfunctia glandei tiroide) -> insuficienta corticotropa (ACTH –
insuficienta glandelor suprarenale) -> insuficienta lactotropa (prolactina – PRL).
Tratamentul deficitului hormonului de crestere este obligatorie la copii pentru a atinge o inaltime
finala corespunzatoare.
La adulti, cu toate ca ar avea beneficii, tratamentul cu hormon de crestere nu este de o importanta majora
si nu se aplica fiind foarte scumpa.
Patologia glandei tiroide reprezinta cea mai mare parte a afectiunilor endocrine.
Sinteza hormonilor tiroidieni are la baza iodul, de aceea aportul normal de iod este important in functia
tiroidiana.
Hormonii tiroidieni sunt esentiali pentru functionarea normala a organismului, sunt implicati in
metabolismul bazal, in productia de caldura a corpului, au rol in procesul de crestere, in dezvoltarea
sistemului nervos etc.
HIPOTIROIDISMUL
Inseamna insuficienta glandei tiroide de a secreta hormoni tiroidieni in cantitatea necesara. Tabloul clinic
al hipotiroidismului se numeste si mixedem. (Edem!, dar atipic)
Dupa nastere se face screening la nounascutii pentru a depista hipotiroidismul congenital (innascut)
din sangele luat din calcaiul copilului. Hipotiroidismul congenital trebuie tratat obligatoriu pentru a
preveni dezvoltarea neurologica necorespunzatoare (retard mental, coeficient de inteligenta diminuat,
tulburari de vorbire, tulburari de miscare, dificultati de invatare) !
Tabloul clinic
• crestere in greutate pana 5-10kg (nu este ingrasare ci depunerea de mucopolizaharide
in tesutul de sub piele; ingrasarea presupune depunerea de lipide)
• intoleranta la frig (frilozitate)
• oboseala, astenie, fatigabilitate
• edeme (umflatura) al pleoapelor, in jurul ochilor (punga sub ochi), a mainilor si a
picioarelor
• piele uscata cu descuamare, palida, unghii friabile, caderea parului
• marirea limbii, ingrosarea buzelor
• raguseala, voce groasa, insuficienta respiratorie, infectii pulmonare, exsudat pleural
(lichid in jurul plaminilor)
• bradicardie (scaderea pulsului cardiac), hipertensiune, exsudat pericardic (lichid in
jurul inimii, se vede la ecocardiografie)
• tulburari digestive (scaderea poftei de mancare, greturi, varsaturi, constipatie, colici,
balonare, litiaza biliara = piatra la fiere)
• dureri articulare, slabiciune si durere musculara, crampe musculare, furnicaturi
• somnolenta, oboseala, letargie, tulburari de memorie, de concentrare, depresie,
agitatie
• infertilitate, tulburari de ciclu menstrual cu cicluri mai frecvente si abundente pana la
abenta ciclurilor
• scaderea libidolului, tulburari erectile, infertilitate
• anemie, hipercolesterolemie, hiperprolactinemie
Diagnostic
Analize de laborator
Alte investigatii
• Ecografia glandei tiroide
• EKG, ecografie cardiaca
Tratament
Terapia se face prin substitutie de hormoni tiroidieni; cand cauza nu este una tranzitorie se face pe toata
durata vietii.
Cel mai des este folosita levotiroxina (preparate comerciale: L-Thyroxin, Euthyrox) care este unul dintre
hormonii tiroidieni, T4. Se incepe cu o doza mai mica si se ajusteaza doza dupa TSH la minim 6
saptamani. Este importanta administrarea corecta, dimineata, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de
mic dejun pentru a asigura o absorbtie ideala.
Preparatele de calciu, soia, antiacidele cu aluminiu, cu fier scad absorbtia de T4 si se administreaza la 4
ore dupa T4.
Complicatii
Se trateaza intr-o unitate de terapie intensiva cu hormoni tiroidieni pe cale intravenoasa, respiratie asistata
mecanic, corectarea tulburarilor sus mentionate.
HIPERTIROIDISMUL
Tabloul clinic
• Scadere in greutate rapida si marcata cu apetit pastrat sau chiar crescut
• Intoleranta la caldura, transpiratie excesiva
• Agitatie, labilitate emotiva, insomnie, tulburari de concentrare, fuga de idei
• Tremuraturi fine a mainilor, slabiciune musculara cu topirea muschilor
• Palpitatii, tahicardie (cresterea pulsului cardiac), ritm cardiac neregulat (fibrilatie
atriala, extrasistole), hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca cu dispnee (lipsa de aer) si
oboseala la efort
• Scaune frecvente, diaree, varsaturi, dureri abdominale, icter (in cazuri grave
ingalbenirea pielii si a conjunctivei)
• Tegumente (piele) calda, transpirate, catifelate
• Tulburari de ciclu menstrula pana la amenoree (absenta ciclurilor)
• Disfunctie erectila
• Osteoporoza, osteopenie
• Tulburari oculare:
• retractia pleoapei superioare cu largirea fantei oculare (in toate formele
de hipertiroidism) ;
• in cazul bolii Basedow , aceasta se asociaza cu senzatie de nisip in ochi,
fotofobie, lacrimare, protruzia (“iesirea”) globilor oculari cu ochi „bulbucati“, roseata
pleoapelor, al conjunctivei, edem al (umflatura) pleoapelor, sub ochi, durere spontana, la
apasarea sau la miscarea ochilor)
Boala Basedow-Graves
Boala Basedow-Graves este cauza cea mai frecventa a hipertiroidismului; este o boala autoimuna in care
organismul ataca glanda tiroida si ochii; poate fi „mostenita“ , agravata de stres si fumat.
Boala Basedow se caracterizeaza prin hipertiroidism, gusa (cresterea in volum a glandei tiroide) si
manifestari oculare.
Tulburarile oculare reprezinta oftalmopatia Graves care necesita tratament specific cu glucocorticoizi,
radioterapie orbitara, interventie chirurgicala.
Oftalmopatia Graves se trateaza in paralel cu hipertiroidismul.
Tratamentul hipertiroidismului
Tratamentul medicamentos
Se realizeaza cu antitiroidiene de sinteza (ATS),
Durata tratamentului este de 1-2 ani. In pana 50-60% din cazuri in acest interval survine remisiunea, adica
vindecarea bolii, care insa se poate reactiva in timp.
Efectul secundar al tratametului cu ATS este reducerea grava a celulelor imune, a leucocitelor din sange,
cu riscul de febra, infectii, afte bucale, faringita (durere de gat); alt efect secundar este cresterea in volum
al glandei tiroide, hipotiroidism (insuficienta tiroidiana).
La tratamentul cu ATS se asociaza tratament simptomatologic cu betablocante (Propranolol, Metoprolol),
cardioprotectoare, vitaminoterapie, in cazuri mai grave si glucocorticoizi
Tratamentul chirurgical
Este indicat in bola Basedow cand nu se intra in remisune dupa 2 ani de tratament sau cand exista o gusa
cu fenomene compresive,
Pregatirea pentru operatie se face cu solutie Lugol (solutie de potasiu-iodid) care scade vascularizatia
tiroidei facand interventia mai usoara si previne si o criza tirotoxica, adica accentuarea simptomatologiei
hipertiroidiene.
Complicatiile chirurgiei sunt lezarea de nerv recurent (raguseala, pierderea vocii tranzitor, rar permanent)
si lezarea glandelor paratiroide (hipocalcemie cu crampe musculare, furnicaturi etc.)
Tratamentul oftalmopatiei Graves
La pacientii cu oftalmopatie este interzis fumatul care agraveaza sever manifestarile oculare!
Complicatii
Criza tirotoxica („furtuna tiroidiana“)
Poate fi precipitata (accelerata) intr-un pacient insuficient controlat de o interventie chirurgicala, dupa
terapie cu iod radioactiv, dupa nastere, in caz de diabet necontrolat, traumatism, infectie acuta, infarct
miocardic.
Tabloul clinic - agravarea tabloului clinic descris anterior cu febra, transpiratii, tahicardie, greata,
varsaturi, diaree, icter, aritmii cardiace, agitatie, delir, insuficienta cardiaca, soc si coma.
Tratamentul consta in tratament cu antitiroidiene de sinteza, betablocante, solutie Lugol (iodid de
potasiu), hidrocortizon hemisuccinat, tratamentul febrei (Aspirina este contraindicata!), sedare,
tratamentul insuficientei cardiace, a tulburarilor de respiratie.
GLANDELE SUPRARENALE
Sunt in numar de doua, se afla la polul superior al rinichilor . Au doua parti cu functii diferite,
costicosuprarenala si medulosuprarenala.
Corticosuprarenala (CSR) secreta glucocorticoizi (cortizol), mineralocorticoizi (aldosteron), androgeni
(DHEAS). Este implicata in patologia sindromului Cushing (hipersecretie de cortizol), in
hiperaldosteronism (sindromul Conn) si in hipersecretia de androgeni (hirsutism – cresterea in exces al
parului, tulburari de ciclu menstrual).
Insuficienta – Boala Addison
Aldosteronul este implicat in mentinerea tensiunii arteriale; hipersecretia aldosteronului cauzeaza
hipertensiune secundara
Androgenii corticosuprarenalieni in exces duc la aparitia parului in exces pe corp, tulburari menstruale,
infertilitate etc.
Medulosuprarenala (MSR) secreta adrenalina, noradrenalina si metabolitii acestora. Este implicata in
patologia feocromocitomului, o tumora rara care cauzeaza crize de hipertensiune.
SINDROMUL CUSHING
In mod fiziologic secretia corticosuprarenaliana de cortizol este stimulata de ACTH-ul din glanda hipofiza
(hormonul corticotrop).
Sindromul Cushing (sau Hipersecretia de Cortizol) este de 2 feluri
Sindromul Cushing se refera la toate starile patologice in care exista un exces de hormoni
glucocorticoizi (de origine hipofizare, de origine corticosuprarenaliana si de origine externa prin
supradozarea medicamentelor corticoide – de ex. Prednison).
Este mai frecvent la femei (80% dintre pacienti), in intervalul de 20-40 de ani.
Tabloul clinic
• Obezitatea facio-cervico-tronculara: crestere in greutate (2-15 kg) cu
redistributia adipozitatii preponderent facial (fata rotunda de luna plina, rosie), la nivelul gatului
(cocoasa), trunchiului si abdominal (șorț abdominal); soldurile si coapsele sunt evitate si astfel se
realizeaza aspectul de „portocala pe bat“
• Leziuni ale pielii:
• Vergeturi rosii-violacee (striuri rosii date de ruptura tesutului conjunctiv la
nivelul coapselor, sub brat, pe abdomen si sani)
• Acnee si hirsutism (cresterea in exces a parului in locuri caracteristice
barbatilor, mai ales pe fata, dar si pe abdomen, coapse, sani)
• Echimoze (vânătăi) si peteșii la nivelul pielii la traumatisme minore
• Vindecarea indelungata a ranilor
• Roseata faciala
• Infectii micotice mai frecvente
• Hipertensiune arteriala: cresterea valorilor tensionale, mai ales a valorii diastolice ( a
doua valoare >100mmHg)
• Diabet zaharat tip II, scaderea tolerantei la glucoza
• Slabiciune musculara: la nivelul membrelor inferioare proximale – la nivelul
coapselor
• Tulburari de ciclu menstrual (rarirea sau absenta ciclurilor), infertilitate
• Disfunctie erectila, scaderea libidoului, micsorarea testiculilor, aparitia sanilor (la
barbati)
• Osteoporoza: dureri osoase, fracturi osoase
• Tulburari psihice: labilitate emotionala, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburari de
memorie, tulburari de somn, halucinatii
• Calculi renali (piatra la rinichi)
• Accentuarea setei, asociata cu cresterea volumului urinar
Complicatii
Fara tratament, boala Cushing duce la complicatii serioase cardio-vasculare (infarct miocardic, hemoragie
cerebrala, insuficienta cardiaca) din cauza hipertensiunii, a diabetului zaharat; osteoporoza duce la fracturi
repetate cu dureri osoase.
Complicatiile amintite provoaca moartea pacientului care survine intr-un interval de cateva luni si 5-10
ani.
Diagnostic
Analize de laborator
• Cortizol la ora 8, cortizol la ora 18, ACTH (Atentie! Se dozeaza acelasi hormon,
dar la ore diferite)
• etc
Cum sindromul Cushing este o boala foarte heterogena si de mai multe cauze interpretarea
rezultatelor necesita colaborarea cu un specialist endocrinolog pentru a pune un diagnostic corect.
Tratament
Tratament chirurgical
Interventia chirurgicala care vizeaza indepartarea tesutului tumoral hipofizar prin cale transsfenoidala
(prin orificiul nazal) este tratamentul de elecție (cel mai frecvent).
Tratament
Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza si de forma bolii de baza.
Hipercorticismul iatrogen (prin tratament indelungat cu preparate cortizonice): se tenteaza intreruperea
tratamentului prin reducerea dozelor lent, pe termen indelungat, niciodata brusc sau reducerea la doza
minima si tratamentul complicatiilor (a diabetului, a hipertensiunii arteriale, a osteoporozei).
Boala Cushing (prin tumora hipofizara secretanta de ACTH): tratament chirurgical. Rar se indica
indepartarea glandelor CSR.
BOALA ADDISON
Boala Addison, sau insuficiența corticosuprarenală primară, reprezintă o boală endocrină rară,
caracterizată de hipofuncția suprarenală, cauzată de afectarea primară (distrugerea parțială sau completă)
a glandei suprarenale, precum și secreția insuficientă a unor hormoni glucocorticoizi (cortizol) si
mineralocorticoizi (aldosteron).
Simptomele bolii Addison se manifesta treptat, de-a lungul mai multor luni, nefiind observate din prima.
Iata care sunt cele mai comune simptome ale bolii Addison:
Oboseala extrema
Scadere in greutate si pierderea apetitului
Hiperpigmentarea pielii
Tensiunea arteriala scazuta, lesin
Pofta de sare
Hipoglicemie
Greata, diaree si varsaturi
Dureri abdominale
Dureri musculare
Irascibilitate
Depresie
Caderea parului de pe corp
Exista si situatii in care simptomele cauzate de aceasta bola apar brusc, atunci cand se petrece o criza
addisoniana, adica o insuficienta corticosuprarenala acuta. Intr-o asemenea situatie, simptomele care
debuteaza brusc si sever sunt:
Durere la nivelul spatelui, abdomenului si picioarelor
Varsaturi, diaree si deshidratare
Tensiunea arteriala scazuta (hipotensiune)
Pierderea constientei
Nivelul crescut de potasiu in organism, nivel scazut de sodiu in organism
Intr-o asemenea situatie, este obligatoriu sa se apeleze de urgenta la medic.
Tratament
Tratamentul bolii durează întreaga viață, și constă în principal în înlocuirea hormonilor-lipsă. Aceasta se
face cu hidrocortizon, sau prednison, pentru asigurarea dozei de cortizol, și fludrocortizon, pentru
asigurarea dozei de aldosteron.