Ghid de exprimare corectă

Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română. Vă
reamintim că DEX online nu este afiliat în niciun fel Academiei Române. Dacă aveți sugestii pentru acest
ghid, vă rugăm să ni le trimiteți prin e-mail.

Forme nominale (substantive, adjective, pronume)

Greșit Corect Explicaț ii

băiatul a cărui carte
fata a cărei carte
băiatul ale cărui cărți
fata ale cărei cărți
băieții a căror carte
fetele a căror carte
Mulți dintre noi facem acordul „cum s-o nimeri”.
băieții ale căror cărți
Totuși, există o regulă simplă, numită „acordul în
fetele ale căror cărți
băiatul al cărui carte cruce”: al/a/ai/ale se acordă cu
fata a cărui carte etc. obiectul (carte/cărți/câine/câini), iar cărui/cărei/
băiatul al cărui câine
căror se acordă cu
fata al cărei câine
posesorul (băiatul/fata/băieții/fetele).
băiatul ai cărui câini
fata ai cărei câini
băieții al căror câine
fetele al căror câine
băieții ai căror câini
fetele ai căror câini
Paronimele pot produce adesea confuzii! Întrucât
fumător învederat fumător inveterat
e vorba defumător înrăit și de adevăr evident,
adevăr inveterat adevăr învederat
exprimarea corectă e cea indicată de ghid.
Masculin
eu însumi
tu însuț i
el însuși
noi înșine
voi înșivă
ei înșiși
eu însuși etc. Pronume de întărire - vezi DEX.
Feminin
eu însămi
tu însăț i
ea însăși
noi însene
voi însevă
ele înseși (însele)
cartea care am citit-o cartea pe care am citit-o În toate cazurile avem de-a face cu propoziții
omul care l-am omul pe care l-am subordonate atributive. În primele două, pe
întrebat întrebat care este complement direct, ca șicartea, omul la
care se referă, adică în cazul acuzativ, de aceea
cartea care mi-a plăcut este nevoie și de prepoziția pe.
 În ultimele două cazuri, care este subiect, ca și
substantivele la care se referă, deci este la
omul care mi-a răspuns nominativ, de aceea nu este nevoie de
prepoziția pe. Cartea care am citit-o este o
contaminare între cele două construcții și este
incorectă.
Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt
părți ale corpului, deci nu au cum să doară.
Totuși, construcția mă doare apendicitanu e așa
de greșită cum pare. Se spune mă
Mă doare apendicita. Mă doare apendicele.
supără/necăjește/sâcâie etc. o boală, mă face să
Mă doare amigdalita. Mă dor amigdalele.
sufăr o boală, iar de aici la mă doare o boală, nu e
decât un mic pas… La fel, se poate
spune apendicita îmi provoacă dureri, deci, altfel
spus, boalanu doare, dar dă durere.
Codrii înverziți sunt
Codri înverziți sunt frumoși.
frumoși. Înverziț ii codri Substantivele masculine au, la forma de plural
Pantaloni albaștri s-au freamătă. articulat cu articol hotărât, doi i (sau trei, în cazul
rupt. Pantalonii albaștri s-au cuvintelor ca uliii, vizitiii, copiii).Când există un
Am discutat despre rupt. adjectiv antepus substantivului, el preia
nișteparametrii impor Am discutat despre accentul:codrii înverziți, dar înverziții codri. În
tanți. nișteparametri importan sintagma niște parametri importanți, articolul
Parametri cei mai ți. este nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se
importanți au fost Parametrii cei mai scriu cu un singur i.
discutați. importanți au fost
discutați.
În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat
un copil
a substantivelor masculine se formează prin
doi copii
adăugarea articolului hotărât -i la forma
copii se joacă copiii se joacă
nearticulată. Substantivele care au doi i la
plural (copii, ulii, vizitii) capătă încă unul în forma
cobaiii sunt rozătoare un cobai
articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele
doi cobai
care au un singur i la plural (oameni, cobai) vor
cobaii sunt rozătoare
avea doi i în forma articulată (oamenii, cobaii).
Formarea superlativului cu expresia cel mai se
referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la
adjectivul plătită. Doctorița nu este cea mai
plătită, ci cea plătită cel mai bine. Și, întrucât
cea mai bine plătită cel mai bine plătită adverbele nu au gen, număr sau caz, superlativul
doctoriță doctoriță se formează implicit cu cel pus la masculin.

Se vede mai ușor forma corectă inversând

topica: Doctorița cel mai bine
plătită, nu Doctorița *cea mai bine plătită.
îmi place de cineva îmi place cineva Cineva este subiect gramatical (cineva îmi place),
 deci trebuie pus în cazul nominativ, fără
prepoziția de.
Un produs este scump atunci când prețul său este
preț scump preț mare
mare. Preț scump este o struțo-cămilă.
Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă
de un litru cu mercur, ea va cântări peste 13
kilograme, iar dacă o umplem cu ulei de floarea
soarelui, ea va cântări numai 920 de grame!
sticlă de un kilogram sticlă de un litru
Decisticlă de un kilogram este restrictiv sau
impropriu, sintagma fiind valabilă doar în cazul
unor anumite lichide cu densitatea apropiată de
1kg / litru – apă, bere etc.
Ora unu/douăzeci și unu, deci numerale
masculine pe lângă un substantiv feminin,
constituie excepții, explicabile prin faptul că
moștenesc forma inițială a felului cum era
exprimat timpul, un ceas după miezul
zilei/nopții, mai pe scurt, ceasul unu, iar prin
ora una ora unu rostire prescurtată, unu (e ceasul unu sau,
ora doi ora două simplu, e unu). Apoi, forma de masculin, deja
ora doisprezece ora douăsprezece impusă, s-a păstrat și pe lângă femininul oră: ora
ora douăzeci și una ora douăzeci și unu unu. În schimb, în cazurile ora
ora douăzeci și doi ora douăzeci și două două/douăsprezece/douăzeci și două,s-a impus
forma de feminin, care este și cea de neutru
plural:două ceasuri după miezul zilei/nopții, de
unde ceasurile sau ceasul două, apoi ora
două etc. Este de neînțeles cum cineva poate
rostiora doisprezece, atâta timp cât nu va spune
niciodată ora doi!
Strict vorbind, deoarece am dat pixul înapoi mai
multor persoane, corect este ...li l-am dat....
Am luat un pix de la ei
Totuși, aceasta este una din situațiile când ambele
Am luat un pix de la ei și li l-am dat înapoi.
construcții sunt de evitat. Un motiv este eufonia.
și i l-am dat înapoi. Am luat un pix de la ei și
Apoi, dacă ar fi vorba de un obiect feminin,
l-am dat înapoi (lor).
construcția s-ar schimba: am luat o minge de la ei
și le-am dat-o înapoi.
... datorită publicului
... datorită publicului După datorită se folosește dativul. Articolul
și a
șiîncurajărilor acestuia.. posesiv a (al, ai, ale)este specific genitivului, deci
încurajărilor acestuia.
. nu are ce căuta aici.
..
Multe din marile
Era crispat și Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat,
descoperiri au fost
zâmbea fortuit. întâmplător”, nu „forțat”.
făcute fortuit.
Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în
cartea anului acesta cartea anului acestuia
gen, număr și caz cu substantivul determinat.
condițiile cele mai condițiile optime Adjectivele care la origine sunt comparative și
 superlative:exterior, interior, superior, inferior,
optim, excelent sau cele care exprimă, prin sensul
lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, perfectnu
optime
formează grade de comparație.
o listă foarte o listă completă
De asemenea nu formează grade de comparație
completă
nici adjectivele care exprimă o însușire
absolută: pozitiv, negativ, complet, mort, viu,
principal, gravidă, mijlociu, prim etc.
Din cauza la
Din cauza vremii urâte, Din cauza este o locuțiune prepozițională care
vremea urâtă, n-am
n-am mai mers la munte. cere întotdeauna cazul genitiv.
mai mers la munte.
Le-am Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de
mulțumit celor care m- oameni sunt complemente indirecte. Ele răspund
au ajutat. la întrebarea „cui i-am mulțumit?” (celor etc.), nu
I-am la întrebarea „la cine i-am mulțumit?” (la
Le-am mulțumim la mulțumit unuia dintre cei etc.). Acest gen de complement indirect stă
cei care m-au ajutat. cei care m-au ajutat. întotdeauna în cazul dativ (celui etc.). Varianta la
I-am mulțumit la Le-am mulțumit la cei nu este propriu-zis o greșeală, ci mai curând
unu dintre cei care m- trei dintre cei care m-au un stil de vorbire neîngrijită sau o formă populară.
au ajutat. ajutat. Limba literară acceptă construcția cu
Le-am mulțumit la prepoziția la numai când complementul indirect
asemenea/astfel de este exprimat printr-un numeral invariabil (de
oamenipentru ajutorul exemplu trei) sau are ca determinant un adjectiv
dat. invariabil (de exemplu asemenea, astfel).
Când un atribut este exprimat prin adjectiv
(provenit din participiul verbului a adopta, în
abrogarea abrogarea
acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna în gen,
legii adoptată acum legii adoptate acum un
număr și caz cu substantivul pe care îl determină.
un an an
Aici legii este în cazul genitiv, deci
și adoptate trebuie pus în cazul genitiv.
Ouălele sunt Pentru a articula cu articolul hotărât pluralul
proaspete. Ouăle sunt proaspete. substantivului ou, se adaugă articolul feminin –
Încondeierea ouălelor Încondeierea ouălor este le la forma de nominativ plural: femei-femeile;
este o tradiție o tradiție frumoasă. cărți-cărțile; ouă-ouăle.. Vezi și definiția cu
frumoasă. paradigma expandată.
Solicitatorul
întrunește o sumăde
Solicitatorul calități, care îl
întrunește unsummu recomandă pentru a fi Summum are sensul de gradul cel mai înalt, punct
m de calități, care îl angajat. maxim. Folosirea lui cu sensul de sumă,
recomandă pentru a fi Scriitorul a ajuns sumedenie este greșită.
angajat. la unsummum al
calităților artistice greu
de depășit.
Doamna Ionescu este Doamna Ionescu este Majoritatea profesiilor au și formă de feminin în
unfilolog / politician / ofilologă / politiciană / limba română.
doctor / președinte / doctoriț ă / preș edintă /
artist / profesor / artistă / profesoară /
muzician / muziciană /
sculptor renumit. sculptoriț ărenumită.
un medicament Ameliorare înseamnă îmbunătățire, or durerea nu
un medicament
pentruameliorarea du poate fi îmbunătățită. E corect, însă, ameliorarea
pentruatenuarea durerii
rerii stării de sănătate.
Rata de promovabilitate s-ar interpreta ca
rata de promovare la „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea ce
rata de
bac... nu e normal ca exprimare.
promovabilitate la
rata promovabilităț ii la Dar,promovabilitate înseamnă și „acțiunea, starea
bac...
bac... de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă
de construcție corectă.

Forme verbale

Greșit Corect Explicaț ii

Verbul a crea, deși aparent se termină în -
ea, nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de
conjugarea I. Sufixul este -a, iar rădăcina
este cre-. Pentru ușurință, conjugați-l ca și
eu crez eu creez
pe a lucra, înlocuindlucr- cu cre-: eu lucr-
tu crezi tu creezi
ez/cre-ez; tu lucr-ezi/cre-ezi; el lucr-
el crează el creează
ează/cre-ează etc. Formele crezi sau crez,
creerea/creearea/creiarealumii crearea lumii
crează aparțin verbului a crede:prima este
pers. a II-a sing., indicativ prezent, iar
celelalte două, forme populare ale aceluiași
verb: eu crez, el/ea/ei/ele să crează.
Numai dacă infinitivul verbului se termină
în -ia (a întemeia, a încleia), atunci litera -
eu creiez eu creez
i- apare și în formele conjugate: eu
eu agreiez eu agreez
întemeiez/încleiez..., eu
eu întemeez eu întemeiez
întemeiam/încleiam..., eu întemeiai/încleiai...,
eu încleez eu încleiez
eu am întemeiat/încleiat...,
întemeind/încleind.
Infinitivul verbului este a plăcea, iar
condițional-optativul se formează cu verbul
mi-ar place mi-ar plăcea
auxiliar a avea (în acest caz, ar) și cu
infinitivul.
Fi cuminte! Fii cuminte! Se folosește fii doar la imperativ afirmativ (fii
Să fi punctual. Să fii punctual. cuminte) și la conjunctiv afirmativ sau
Să nu fi trist. Să nu fii trist. negativ (să fii punctual / să nu fii trist). În
Nu fii fraier! Nu fi fraier! toate celelalte situații, se folosește fi.
Să fii știut ce pierd, n-aș fiilipsit. Să fi știut ce pierd,
Aș fii mândru dacă aș lua un n-aș filipsit.
premiu. Aș fi mândru dacă
Promit că voi fii punctual. aș lua un premiu.
Promit că

Aș venii și eu cu voi.
Cât am putut dormii!
Nu fă asta.
nu se merită să aștepți
nu se există așa ceva
Când am venit la tine,
tuplecasei deja.
A fost investit în funcția de ...
A învestit mult în afacere.
Să cere-ț i voie înainte să
plecați.
Nu trage-ț i!
Cereț i drepturile tale.
Trageț i pătura (pe tine).
eu crap (de râs, de ciudă).
tu crapi (de râs, de ciudă).
el se înșeală
vrea să (te) înșale
el/ea se așează
să aibe parte
voi fi punctual.
În primul caz, verbul este la modul
Aș veni și eu cu condițional-optativ, care se construiește
voi. întotdeauna cu forma de infinitiv a verbului.
Cât am În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv.
putut dormi! Formele eu venii, eu dormiisunt valabile
pentru perfectul simplu.
Imperativul negativ, pers. a II-a sing., se
Nu face asta. formează cu infinitivul verbului: nu mânca,
nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
Formele impersonale cu aspect reflexiv ale
nu merită să lui a merita și a existaau apărut, probabil,
aștepți prin contaminare cu construcțiile similare de
nu există așa ceva tipul nu se obișnuiește, nu se justifică, nu se
face/cade, dar ele nu au nicio justificare.
Forma verbului la indicativ, mai mult ca
Când am venit la perfect, pers. a II-a sing., se construiește cu
tine, terminația -seși, nu –sei (valabilă pentru
tuplecaseși deja. pers. I sing.): plecaseși, plăcuseși, merseseși,
coborâseși, iubiseși.
Deși au o etimologie comună, verbele a
investi („a cheltui/plasa bani într-un anumit
A fost învestit în scop, într-o anumită afacere”) și a învesti („a
funcția de ... acorda cuiva în mod oficial un drept, o
A investit mult în autoritate, o demnitate, o atribuție”) au
afacere. evoluat diferit ca sens, de unde, probabil,
nevoia de a le diferenția și formal, prin
adoptarea formei învesti.
Când -ți apare ca desinență pentru indicarea
pers. a II-a plural a verbelor, se scrie, desigur,
lipit de verb: voi cereți, voi trageți. Dar se
Să cereț i voie scrie despărțit prin cratimă de un verb la
înainte să plecați. imperativ, când -țieste forma prescurtată a
Nu trageț i! pronumelui îți, forma de dativ a lui tu,care în
Cere-ț i drepturile astfel de construcții are rol de pronume
tale. posesiv, înlocuind sau doar întărind
Trage-ț i pătura (pe pronumele posesiv propriu-zis: cere-ți
tine). drepturile = cere drepturile tale; trage-ți
pătura = trage pătura (ta) pe
corpultău; pune-ți pălăria pe cap = pune
pălăria (ta) pe capul tău.
eu crăp (de râs, de Formele corecte sunt stabilite de comisiile
ciudă). Academiei Române abilitate să instituie
tu crăpi (de râs, de normele ortografice. Forma înșale există doar
ciudă). pentru sensul învechit „a pune șaua pe...”
el se înșală (astăzi verbul folosit pentru aceasta nu mai
vrea să (te) înșele este a înșela, ci a înșeua).
 el/ea se așază
să aibă parte
De ce te râzi? De ce râzi? A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv.
a avansa înainte a avansa A avansa înseamnă a înainta.
De, dădeți, ca forme de imperativ ale
De-te la o parte Dă-te la o parte.
verbului a se da, sunt variante învechite,
Dădeț i-vă jos. Daț i-vă jos.
populare, incorecte.
Folosirea verbului -i (formă abreviată și
modificată a lui este/e) la plural nu are
Ce-i cu cărțile
Ce-s cu cărțile astea pe masă? legătură cu faptul că vorbim despre mai
astea pe masă?
Ce sunt cu cărțile astea pe multe cărți,deoarece este vorba de o formă
Ce este cu cărțile
masă? impersonală, fixă: ce-i cu cărțile
astea pe masă?
astea/cartea asta sau pantoful ăsta/pantofii
ăștia pe masă? Ce-i cu tine?
risc să dau un
Chiar dacă unele dicționare menționează
mă risc să dau un pronostic... pronostic...
că a risca este și reflexiv, aceste forme sunt
te riști să-l înfrunți pe șef? riști să-l înfrunți
învechite și nerecomandate.
pe șef?

Folosirea corectă a unor adverbe ș i prepoziț ii. Alte devieri ortografice. Expresii

Greșit Corect Explicaț ii

Eu am decât trei
Eu am numai trei
picioare. Ca adverbe restrictive, în construcții
picioare.
Mai afirmative se folosesc numaisau doar, iar în
Mai lipsește doar Mihai.
lipsește decât Mihai. construcții negative se folosește decât.
Nu am decât 10000 lei.
Am decât 10000 lei.
Ne-am văzut
Ne-am văzut doar o
doar odată în ultimul O dată este o construcție formată din
dată în ultimul an.
an. numeralul o (una) și substantivul dată („caz,
A fost odată ca
A fost o dată ca ocazie, situație în care se petrece ceva”) și
niciodată... (cândva)
niciodată... indică o enumerare (o dată, de două
Odată cu Ana, a venit și
O dată cu Ana, a venit ori). Odată este adverb, având mai mult
Barbu. (concomitent)
și Barbu. sensuri: „cândva”, „concomitent”. Vezi și
Era vesel și odată s-a
Era vesel și o dată s-a definițiile pentru dată, odată.
întristat. (deodată)
întristat.
Numai știu ce să cred. Nu mai știu ce să cred. Se face confuzie între două situații foarte
Nu mai tu știi ce s-a Numai tu știi ce s-a diferite, între cuvântulnumai și un grupaj
întâmplat. întâmplat. relativ aleatoriu, ocazional, nu mai. Numai este
un adverb cu funcție de delimitare, cu același
sens ca doar: numai/doar el a fost invitat (nu și
alții); voi sta numai/doar o oră (nu mai multe).
În sintagma nu mai, cele două componente își
păstrează autonomia, nu fiind o simplă
negație, iar mai, un element de cu totul altă
natură, care, aici, indică încetarea acțiunii
 exprimate de verb: mai știu = încă știu,
continui să știu; nu mai știu = am încetat
(deja) să știu. Deci, față de simpla negație nu
știu, mai aduce precizarea, nuanțarea
că înainte am știut.
Încontinuu/incontinuu este adverb (echivalent
cu mereu, întruna, neîntrerupt), ușor de
recunoscut, deoarece determină un verb.
Plouă încontinuu Construcția în continuu apare atunci
Plouă în continuu.
(incontinuu). când continuu e adjectiv, deci determină un
România
România este în substantiv. Funcția de adjectiv este confirmată
este încontinuuprogres.
continuuprogres. și de caracterul flexibil al cuvântului – în
continuu progres; în continuă dezvoltare –, dar
și de mobilitatea sintactică: în continuu
progres/în progres continuu.
La maximum/minimum sunt locuțiuni
adverbiale, compuse din prepoziția la plus
substantivele maximum/minimum, și determină
ascultă muzică verbe: s-a enervat la maximum; a redus la
ascultă muzică
(dată/emisă) minimum cheltuielile. Ca substantive, ele pot
lamaxim/minim
lamaximum/minimum apărea și în alte contexte – în maximum 30 de
maxim de profit cu
maximum de profit cu minute...; este necesar un minimum de
unminimum efort
unminim efort efort... Ca adjective, aceste cuvinte au
formele maxim/minim și determină diferite
substantive, putând suferi și modificări
flexionare: valoare maximă, eforturi minime.
Deși marcat ca impropriu, sensul de pe al
prepoziției după este recunoscut de DEX ca
cartea după noptieră cartea de pe noptieră fiind acceptabil, ceea ce ni se pare o eroare
(vezi după, sensul I.5). După cu sensul de
pe este un regionalism nerecomandabil.
Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil
Până număr la trei să Până număr până la trei
prezența primului pânădetermină ezitarea de
plecați de-aici! să plecați de-aici!
a-l repeta, dar este necesar și cel de-al doilea.
Există multe argumente pro și contra trecerii,
în 1993, de la ortografia sînt la
eu/ei/ele sînt/sânt eu/ei/ele sunt ortografia sunt (ca și a revenirii la folosirea
lui â),dar normele curente impun
forma sunt. Forma sânt este greșită oricum!
La începutul și la sfârșitul cuvintelor se
ânger înger
folosește numai î, ca și în cuvintele formate cu
a hotărâ a hotărî
prefix, dacă î este prima literă din
reântregire reîntregire
rădăcină(reînnoire, neîntors). Deci, participiul
hotărît hotărât
și gerunziul verbelor nu fac excepție: coborât-
hotărînd hotărând
coborând etc.
intreprinde, întreprinde, Toate cuvintele din această familie se scriu (și
intreprindere, întreprindere, se pronunță) doar cu î, nu cu i.
intreprinzător... întreprinzător...
Înainte de -b- sau -p-, în cuvintele românești,
a înpodobi a împodobi
apare consoana -m-, nu -n.- Fac excepție
a înproșca a împroșca
cuvintele compuse (sânpetru, nonprofit) și
a se înbuiba a se îmbuiba
cuvintele adoptate în română în forma
a înbiba a îmbiba
originală (hornpipe, Istanbul).
În general, în limba română prefixele se scriu
lipite de cuvântul care le urmează și nu se
anti-drog antidrog
despart prin cratimă. Numai în cazul
ne-respectuos nerespectuos
derivărilor ocazionale, neconsacrate de
răs-poimâine răspoimâine
dicționare, se despart prin cratimă: anti-
prezidențial, anti-Ionescu, anti-orice etc.
În primul caz, se cere să fie atât de liniște, încât
Liniște! Să se audă
să se audă bâzâitul unei muște; în al doilea,
Liniște! Să nu se audă musca!
cererea e și mai categorică, să fie atât de
musca! Liniște! Să nu se audă
liniște, încât să nu se audă absolut nici un
nici musca!
zgomot.
Confuzie ușor de înțeles
între sfară/șfară („fum”) și sfoară, cu atât mai
mult cu cât primul aproape a ieșit din uz.
Expresia are la bază un vechi procedeu de
comunicare la distanță, prin aprinderea unor
a da sfoară în țară a da sfară/șfară în țară
focuri, mai precis, inițial, a da sfară în
țară însemna a semnala ceva cu ajutorul
fumului, de la un post de strajă, la altul. De
aici, evoluția la a răspândi o veste, sensul
actual.
Expresia are sensul: „ineficient, inutil,
inadecvat, nepotrivit, nelalocul lui”, iar
câine sur la vânătoare câine surd la vânătoare
culoarea (sur) nu are niciun efect asupra
performanțelor câinelui la vânătoare...
Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime"
(sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă
mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin
prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere
această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele,
eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural ("unul din tineri"). De
fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează
nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai
noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-
una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și
nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce
numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens. Într-un volum de proză al lui
Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul
unul din..., urmate de un plural ("unul din ei vestește împăratului") și 8 construcții unul dintre... ("zise
unul dintre plăieși"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din
("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai";
"călugărul Dan e unul din școlarii Academiei", "unul din acei îngeri căzuți" etc.) și niciodată unul dintre.
Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor pentru una sau alta din construcții,
dorința de variație sinonimică, diferențe de eufonie, necesitatea de a sublinia un segment de text etc. și
G. Călinescu pare a fi preferat în mod clar tiparul unul din: în Viața lui Eminescu apare doar acesta (de
14 ori). Am putea presupune că lucrurile stau altfel în limba de astăzi: într-adevăr, într-un volum de
Mircea Horia Simionescu, Bibliografie generală, apare numai de 8 ori unul din urmat de plural, față de 32
de apariții pentru unul dintre... În schimb, la I.D. Sârbu (Adio Europa, vol. I), există 13 exemple unul din
+ plural - și doar 5 unul dintre. În Internet, raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența "unul
din ei" și 6.000 cu "unul dintre ei" indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși
un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței
structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative
de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele
"amplificate", pe măsură ce acelea mai vechi se reduc și se desemantizează.
E important să înțelegem cum și cînd s-a constituit recomandarea în cauză. Ea nu apare în vechile
gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. șincai, în Elementa
linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: "unii dintru cei mai buni
fărtați a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre
precedă un singular: "s-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de
grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul din noi", "o parte din soldați" - și cele cu dintre -
"câțiva dintre dânșii" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des
prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din
exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și
gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1948), e interesat de un alt
fenomen: înlocuirea în uz a construcțiilor cu de (indicînd tipul) prin cele cu din (indicînd partea, materia
etc.), pe care le consideră mai concrete. O observație a autorului ne interesează în mod special: el
consideră "din punct de vedere strict logic (...) absurdă" o construcție cu din + singular (non-colectiv),
pentru că "din presupune existența mai multor obiecte de același fel (ca să poți lua sau alege unul din
ele) și, deci, existența unui cuvânt la plural" (p. 391). De abia prin anii '70 construcția cu din începe să
fie condamnată, fiind considerată - în mod surprinzător - nouă, populară, greșită: un caz de substituire
care "deși nerecomandabil, cunoaște o răspîndire extrem de mare - chiar și în scris" (Limba română
contemporană, I, 1974, coord. I. Coteanu, p. 303).
Opțiunea pentru dintre în construcțiile discutate nu corespunde, așa cum am văzut, unui "adevăr
absolut" al sistemului sau uzului limbii, ci reflectă în primul rînd o dorință de raționalizare și
sistematizare. Problema e dacă o asemenea reglementare, care face să fie percepute ca greșeli sau cel
mult ca arhaisme mii de pagini vechi și noi, care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd,
monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă:
autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona
prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin
școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz
nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă variație stilistico-
pragmatică, în care se ține cont instinctiv de subliniere, individualizare etc. Ar fi bine ca și în cazul
variației din / dintre să se înțeleagă că dintre nu este cu nimic mai motivat, mai rațional decît din - și
mai ales că nu este obligatoriu.

Forme de plural greșite

Cuvântul Plural corect Plural greșit Comentarii
până la adânci până la adânci Adânci este la plural, deci și bătrâneți
bătrânețe
bătrâneți bătrânețe trebuie pus la plural.
colonel colonei coloneli
drajeu drajeuri drajee
festival festivaluri festivale
ingredient ingrediente ingredienți
jantă jante jenți/genți
laser lasere laseri Laseri este o formă acceptată de DN.
Mingii este pluralul lui mingie, care este
minge mingi mingii acceptat de DEX 2009, dar nu și de
DOOM 2.
Folosim pluralul nivele numai pentru
... la toate nivelurile ... la toate
nivel nivelul ca instrument (sensul 2 din DEX
... nivelele ...
'98).
Singurul motiv pentru care s-ar adăuga
un al doileai este articolul hotărât.
nostru munții noștri munții noștrii
Dar noștri este adjectiv posesiv și nu se
articulează niciodată.
orar orare orarii Orarii este pluralul lui orariu care este o
formă rară a cuvântului orar, atestată
 numai de DLRM.
reactor reactoare reactori Reactori este o formă acceptată de DN.
suport suporturi suporți Suporți este o formă acceptată de DN.
ultimele (feminin
ultim ultimile
plural articulat)

orme greșite ale cuvintelor

Forme
Forma corectă Comentarii
greșite
abia abea
amândurora (dativul lui Cum spunem tuturor, nu totorur, la fel spunem
amândorura
amândoi) și amândurora.
O ediție veche a Dicționarului de neologisme acceptă
anticameră antecameră
totuși șiantecameră ca variantă.
biscuit biscuite
Academia Română pare să fi cedat presiunii meniurilor
calmar, calamar oricum altfel agramate de prin restaurante. DEX 2009 și DOOM 2
recomandă formacalamar.
celălalt celălant Vezi definiția.
chiuvetă ghiuvetă
DEX-ul menționează complect ca variantă acceptată a
lui complet.DOOM și DOOM2 nu acceptă
complet complect
forma complect. Dacă până acum ați folosit complet, vă
recomandăm să-l folosiți și în continuare...
de asemenea deasemenea Deasemenea nu există în DEX.
delicvent, Delincvent nu are legătură cu delictul. Delicvent este doar o
delincvent
delictvent formă acceptată de DEX (dar nu și de DOOM și DOOM2).
genuflexiune genoflexiune
gref, grefrut
grep, grepfrut, grape-fruit
sau altfel
Până nu demult, singura construcție corectă era clasa
clasa întâi, clasa întâia clasa a-ntâia întâi.DOOM2 permite, spre deosebire de lucrările
normative anterioare, și construcții de tipul clasa întâia.
geantă,
jantă (de roată) Geantă este o formă acceptată de unele dicționare.
jeantă
greșeală greșală La fel ca și repezeală, umezeală (nu repezală, umezală).
lubrifiant lubrefiant
mostră monstră
nes (prescurtare de la ness
nescafe)
obstetrică obstretică
oprobriu oprobiu
Formele opșpe / opșpelea, optâșpe / optâșpelea, optsprece /
optsprezece, optsprezecel
oricum altfel optsprecelea, sunt menționate în DMLR, dar nu și în DEX
ea
sau DOOM.
optulea oricum altfel
piuneză pioneză Pioneză este doar o formă acceptată.
DN menționează și președenție; totuși, România are
președinte, nu „președente”!
președinție președenție
A nu se confunda cu adjectivul prezidențial, care provine
din fr. présidentiel.
reiat raiat
repercusiune repercursiune
sandvici, sandviș, sanviș, În ultimele ediții ale DEX și DOOM, forma recomandată
oricum altfel
sendviș estesandvici.
serviciu servici Servici nu există în DEX.
tobogan, topogan oricum altfel DOOM2 a acceptat pentru prima dată și forma topogan.
tontălău tăntălău Provine din tont.
II. ă sau e?
Mioara Avram -Ortografia pentru toți
Problema alegerii între ă şi e este simplă şi se rezolvă ferm şi clar după semiconsoanele [ĭ] şi [ŭ],
scrise i şi u; este relativ simplă şi cu o soluţie convenţională după vocale; este complicată şi supusă unor
reguli în mare parte individuale după consoane.
1. După semiconsoanele [ĭ] şi [ŭ], scrise i, respectiv u, de fapt, nu există alegere. În limba literară nu se
pronunţă niciodată [ĭă] şi nici nu se scrie iă, ci numai ie (= [ĭe]): de aceea verbele de conjugarea I cu
tema în [ĭ] au -e în loc de -ă la persoana a 3-a sg. a indicativului prezent (moaie, taie) şi a perfectului
simplu (muie, tăie) şi -em la persoana 1 pl. a indicativului prezent (muiem, tăiem). Nu se pronunţă [ŭe],
ci numai [ŭă]), scris uă: de aceea substantivul ou are pluralul cu desinenţa -ă (ouă), faţă de desinenţa -
e a altor substantive neutre.
2. După vocale nu sînt numeroase situaţiile care pun probleme. După i vocalic este valabilă interdicţia
apariţiei lui ă, ca şi după isemiconsonantic, care de fapt există în pronunţare, dar nu e notat după vocală.
Nu se pronunţă [i-ă] şi nu se scrie iă, ci numai ie (=[i-e]): de aceea şi verbele de conjugarea I cu tema
în i vocalic au -e în loc de -ă la persoana a 3-a singular a indicativului prezent (apropie, zgîrie) şi a
perfectului simplu (apropie, zgîrie, repatrie) şi -em la persoana 1 pl. a indicativului prezent (apropiem,
zgîriem, repatriem).
După u vocalic nu acţionează însă interdicţia legată de semiconsoana corespunzătoare, deci sînt posibile
ambele vocale în discuţie, iar scrierea reflectă pronunţarea. Se pronunţă şi se scrie continuă adj. f. sg.
(< continuu) sau vb. (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la continua) —continue adj. f.-n. pl. sau vb. (conj. prez. 3
sg. şi pl.); evaluez — evaluăm.
După e nu se pronunţă de obicei [ă] şi nici [e] pur. Se scrie însă atît ă, cît şi e, conform principiului
morfologic, în forme flexionare diferite ale verbelor cu tema în -e (agrea, crea, suplea): agreăm, creăm,
dar agreez, agreezi, agreeze, respectiv creez, creezi, creeze; substantivul provenit din fostul infinitiv lung
al verbului crea, anume creare, are genitiv-dativul singular şi pluralul în -ări: creări.
3. Cele mai multe probleme apar după consoane. a. După j, ş alegerea între ă şi e nu se rezolvă la fel de
categoric ca în cazul lui î şi isau a şi ea. În rădăcini se scrie de obicei e: injecţie, jecmăni, jefui, jeg —
şi jegos —, jeli, jerpeli, jertfă, păianjen, scrijeli/scrijela, stînjen; deşert — şi deşerta,
deşertăciune —, muşeţel, şedea, şei pl. şi şelar — şi şelărie, deşela, înşela, înşeua —, şeici (pl. de
la şaică), şepci pl. — şişepcar, şepcărie, şepcuţă —, şeptar şi şeptime, şerb, şerpi pl. — şi şerpar,
şerpariţă, şerpărie, şerpesc, şerpoaică, şerpui etc. —, şervet, şes, şesar şi şesime. Se scrie
însă ă în jăcaş, jăchilă, jălbar, jăpcan, jăratic, jărăgai, jări, jărci (pl. de la jarcă), pojărnicie, stejăriş —
şi stejărel, stejăruţ, stejărişte —; deşănţat, şăgalnic, şăgi (pl. de la şagă), şăluţ, şalvirie, şănţuleţ —
şi şănţişor, şănţui, şănţurele —, şătrar — şişătrăreasă —, şătruţă.
Îndreptarele curente îşi permit să simplifice situaţia, formulînd regula
scrierii numai cu e în rădăcina cuvintelor, în ciuda „excepţiilor” admise, dat fiind că cele mai multe
cuvinte scrise corect cu ă sînt cuvinte de mică importanţă (învechite sau/şi regionale, diminutive rare).
În afixele flexionare şi lexicale se poate scrie atît ă, cît şi e, în funcţie de afix şi de clasa de flexiune sau
de derivare. Substantivele şi adjectivele feminine cu tema în j, ş se pronunţă şi se scriu numai cu -ă la
nominativ-acuzativul (şi la vocativul egal cu această formă) singular: cîrjă, coajă, grijă, lojă, majă, ojă,
plajă, rujă, schijă, tijă, vrajă; avalanşă, broşă, cămaşă, cireaşă, cravaşă, drăgălaşă, fruntaşă, gureşă,
mătuşă, naşă, păpuşă, tovarăşă, tuşă, uriaşă, uşă etc. (nu coaje, grije..., cămaşe, păpuşe...); ele pot
avea -e la plural şi la genitiv-dativ singular: cîrje, plaje, ruje, schije, tije; avalanşe, broşe, cireşe,
cravaşe, drăgălaşe, fruntaşe, gureşe, naşe, tovarăşe, tuşe, uriaşe(celelalte substantive din lista dată
pentru singular au pluralul în -i). La genul masculin se pronunţă şi se scrie -ă la forma de singular
(pentru toate cazurile) a substantivelor bulibaşă, paşă, dar -e în forma de vocativ singular a
substantivelor şi adjectivelor terminate la nominativ-acuzativ în ş: chipeşe (domn!), tovarăşe!
Verbele de conjugarea I cu tema în j, ş se pronunţă şi se scriu cu -ă la persoana 1 plural şi a 3-a singular
şi plural a indicativului prezent (degajăm, degajă; înfăşăm, înfaşă) şi la persoana a 3-a singular a
perfectului simplu (angajă, etajă, încurajă), dar cu -e la persoana a 3-a sg. şi pl. a conjunctivului prezent
(degaje; înfeşe, îngroaşe etc.). Desinenţa verbelor cu prezent slab este la conjugarea I -ez, iar la a IV-
a -esc: angajez, furişez, mînjesc, păşesc etc.
Se pronunţă şi se scriu cu ă sufixele -ămînt, -ător şi forma de plural (şi genitiv-dativ singular) a
sufixului -are: îngrăşămînt; crucişător, înduioşător, înfricoşător, îngrăşător; angajări, amenajări, etajări,
încurajări, detaşări, înduioşări, retuşări etc. Tot -ă- este corect în derivatele cu -ean de la toponime în -
ani: botoşănean, focşănean.
Se pronunţă şi se scriu cu -e sufixele -el, -esc şi formele de plural (şi de genitiv-dativ singular) ale
sufixelor -eală, -ean: rotunjel, burduşel, frumuşel; vitejesc, strămoşesc; oblojeli, greşeli; clujeni,
ieşeni etc. Sufixele -ăreasă şi -ereasă, -ărie şi -erie au prima vocală diferită după cum sînt legate de
sufixul -ar (-ăreasă, -ărie) sau -er (-ereasă, -erie). Se pronunţă şi se scrie corect ă în borşăreasă,
cenuşăreasă, dar eîn lenjereasă; tot astfel, birjărie, căşărie, chiţibuşărie, gogoşărie, lăcătuşărie,
dar lenjerie, menajerie, străjerie. Derivatele cu -esc, -eştede la cuvinte formate cu -ar se pronunţă şi se
scriu corect cu -ăresc, -ăreşte: birjăresc, birjăreşte, căluşăresc; e din -er + -esc, -eşte se
menţine: străjeresc.
b. După s, în rădăcina cuvintelor se pronunţă şi se scrie corect ă în pasăre, să conjcţ., sămînţă,
său pron. şi adj. pos., ţesăla, dar e închiseliţă, se pron. refl., secară, secui — şi secuiesc,
secuime —, semăna — şi asemăna —, seminţe (pl. < sămînţă), seu s.
Limba literară face deosebire între să şi se (de exemplu: să ştie conj., prez. 3 sg. şi pl. activ,
personal; se ştie ind. prez. 3. sg. reflexiv-pasiv impersonal; să se şti conj. prez. 3 sg. reflexiv-
pasiv impersonal), său şi seu. Unele variante regionale cu ă în loc de eerau recomandate de
vechi îndreptare oficiale: de exemplu, chisăliţă, săcui.
Pentru afixe alegerea între ă şi e se orientează după criterii morfologice. Este corect -e în
substantivele mătase, tuse. Flexiunea unor verbe are atît forme corecte cu -e, cît şi unele cu -
ă: coase (inf. prez. şi ind. prez. 3 sg.) — coasă (conj. prez. 3 sg. şi pl.); iese (ind. prez. 3 sg.)
— iasă (conj. prez. 3 sg. şi pl.); miroase (ind. prez. 3 sg.) — miroasă (conj. prez. 3 sg. şi pl.). Desinenţa
verbală şi sufixul adjectival omonim se pronunţă şi se scriu -esc (nu -ăsc): obosesc, rusesc. Sufixele -
ărie şi -erie sînt ambele corecte, în cuvinte diferite: mătăsărie, dar cocserie.
După z, în rădăcina cuvintelor se pronunţă şi se scrie corect ă în mazăre — şi măzărar,
măzărat —, măzăriche, dar e în Dumnezeu, muzeu, răzeş — şi răzeşesc, răzeşie,
răzeşime, răzeşiţă —, reazem s. — şi rezema —, zece, zeghe, zemos, zer, zeţui. Se face deosebire
între zeus. şi zău interj. În afixe se aplică principiul morfologic. La substantivele şi adjectivele feminine
este corect nominativ-acuzativul singular în -ăşi pluralul (= genitiv-dativul singular) în -e: coacăză —
coacăze, oază — oaze, pupăză — pupeze, rază — raze, vitează — viteze. În flexiunea verbală
de asemenea există forme corecte cu ambele vocale: cutează (ind. prez. 3 sg. şi pl.) — cuteze (conj.
prez. 3 sg. şi pl.). Desinenţa verbală şi sufixul adjectival omonim se pronunţă şi se scriu corect -esc:
asurzesc, umezesc, englezesc, franţuzesc. Sufixele -ărie şi -erie îşi împart formaţiile corecte: brînzărie,
ceaprăzărie, orezărie, dar leprozerie.
După ţ, în rădăcina cuvintelor se scrie ă în înţărca, ţăpoi, ţăran, ţăruş, dar e în înţelege, oţet, ţelină,
ţencuşă, ţepi pl. (de la ţeapă şi de la rarul ţep) — şi ţepos, ţepuşă —, ţesăla, ţese — şi ţesător,
ţesătorie, ţesătură —, ţest — şi ţestos —, ţevar — şi ţevărie, ţevişoară, ţevos, ţevui —. În afixe criteriile
sînt de ordin morfologic. La substantivele şi adjectivele feminine este corect nominativ-acuzativul
singular în -ăşi pluralul (= genitiv-dativul sg.) în -e: aţă — aţe, raţă — raţe, viţă — viţe, lunguiaţă
— lunguieţe. În flexiunea unor verbe există forme corecte cu -ă şi cu -e: agaţă, cocoaţă (ind. prez. 3 sg.
şi pl.) — agaţe, cocoaţe (conj. prez. 3 sg. şi pl.). Desinenţa verbală şi sufixul adjectival omonim se
pronunţă şi se scriu corect -esc: ameţesc, urîţesc, băieţesc, frăţesc. În limba literară actuală este corect
sufixul substantival -eţe (nu -eţă, care e învechit): bătrîneţe, delicateţe, politeţe, tinereţe. Se pronunţă şi
se scrie corect -ărie în cîrnăţărie, faienţărie, zeţărie, dar -erie în seminţerie, spiţerie, tapiţerie.
Regulile academice din 1932 recomandau scrierea -eţă în neologisme
(acurateţă, fineţă, nobleţă, politeţă, stricteţă) şi tolerau variaţia -eţe/-eţă în formaţiile tradiţionale
(bătrîneţe/bătrîneţă, blîndeţe/blîndeţă, tinereţe/ tinereţă, tristeţe/tristeţă). După aceste reguli se
scria înţerca.
c. După d, se pronunţă şi se scrie corect e în prepoziţia de — şi în compusele cu ea: deoarece, deunăzi,
devălmăşie —, conjuncţia de, interjecţia de, în prefixele de- (dedulci, depune), des-/dez- (dezbrăca,
desface etc.) şi în cuvintele desagă, deştept, dar ă în nădăjdui. Se admite variaţia e/ă în
verbele dăula/dehula şi depăra/dăpăra.
După t, în rădăcina cuvintelor se pronunţă şi se scrie corect ă în pieptăna — şi pieptăn (ind. prez. 1
sg.), pieptănat, pieptănătoare, pieptănător, pieptănătorie, pieptănătură —, pieptănar, pieptănariţă,
pieptănaş, pieptănuş, tăciune, tăpşan — şi tăpşi —, vatămi (ind. prez. 2 sg.), dar e în pieptene s. sg. şi
vb. (conj. prez. 3 sg. şi pl.), piepteni s. pl. şi vb. (ind. prez. 2 sg.), pieptenel, tehui, telpiz. În ce priveşte
desinenţele, se pronunţă şi se scrie corect -ă în năpastă şi soartă. Sufixul -ărie este corect în cofetărie,
lăptărie, papetărie, iar -erie îngalanterie, loterie, piraterie.
După n, se pronunţă şi se scrie corect ă în nădejde, năgară, năjit, nămeţi, năpusti, nătărău, năvădi,
năvod, năzdrăvan, dar e în necaz — şi necăji —, nerod — şi nerozie —, netot. În desinenţe, se pronunţă
şi se scrie corect -ă în grindină, lindină, menghină, pagină, dar -e înfuningine, imagine, margine, origine,
pecingine. Sînt corecte formaţiile benzinărie, marochinărie, dar bombonerie, clovnerie.
d. După r, se pronunţă şi se scrie corect ă în crăpa — şi crăpi (ind. prez. 2 sg.) —, curăţa — şi curăţ,
curăţă —, ferăstrău, înzdrăveni, răbda, răci, răgaz, răposa, răspunde, rătez s., răutate, străin, străjer —
şi străji (pl. de la strajă), străjui —, strămurare, strănuta, dar e în către, cureţi (ind. prez. 2 sg.)
şi cureţe (conj. prez. 3 sg. şi pl.), ferestrui, între, întrema, rebegi, rele adj. f.-n. pl. şi s. n. pl. (<
rău), repede — şirepejor, repezi —, reteza, reţea, reuşi, rezema. Prefixul răs- nu trebuie confundat cu
secvenţa res-: se pronunţă şi se scrie corect răsfira, răsfrînge, dar respinge, restrişte. De asemenea se
disting prefixele dublete ră- şi re-: răpune „a doborî, a ucide” — repune „a pune din nou”; cf.
şi răposa „a deceda” — repauza „a se odihni”. Prefixul stră- nu trebuie confundat cu secvenţa stre-: se
pronunţă şi se scrie corect strămoş, strămuta, străvedea, dar strecura, strepezi.
De remarcat şi distincţia dintre vechiul răspunde şi neologicele
coresponda, corespunde, responsabil, precum şi dintre paronimele rătez s. şi retez vb. (ind. prez. 1 sg.
de la reteza).
În ce priveşte afixele flexionare, substantivele feminine pot avea la singular atît desinenţa -ă, cît şi -e: se
pronunţă şi se scrie corect -ăîn brăţară, latură, ţigară, dar -e în directoare. Desinenţa de plural a
substantivelor neutre este în limba literară actuală -
e: care (< car),hotare (< hotar), izvoare (< izvor), pahare (< pahar).
Flexiunea unor verbe are forme corecte atît cu -ă, cît şi cu -e: acoperă, coboară, descoperă, oferă,
omoară, preferă, suferă (ind. prez. 3 sg. şi pl.) — acopere, coboare, descopere, ofere, omoare, prefere,
sufere (conj. prez. 3 sg. şi pl.). La conjugarea a IV-a desinenţa verbelor cu infinitivul în -i este -
esc (dogoresc), iar a celor cu infinitivul în -î este -ăsc (amărăsc, hotărăsc, izvorăsc, ocărăsc etc.). Sufixul
adjectival se pronunţă şi se scrie corect -esc: tătăresc, iar sufixul adverbial corespunzător, -
eşte: tătăreşte. În berărie, pulberărie este corect sufixul -ărie, iar în trezorerie sufixul -erie.
Regulile academice din 1932 recomandau formele de ind. prez. 3 sg.
acopere, sufere (3 pl. acoper, sufer), dar 3 sg. şi pl. diferă, oferă.
După l, în rădăcina cuvintelor se scrie ă în lăicer/lăvicer, lăuză — şi lăuzi, lăuzie —, dar e în lepăda. Se
admite variaţia în lăscaie/leţcaie. În flexiunea verbelor azvîrli, zvîrli se admite variaţia azvîrlă/azvîrle,
zvîrlă/zvîrle la indicativ prezent 3 sg., aceeaşi persoană fiind numai azvîrle, zvîrle la conjunctiv prezent.
e. După b, în rădăcina cuvintelor se pronunţă şi se scrie corect ă în băjenie — şi băjenar, băjenări,
băjeni —, bărbieri, băşică, băut — şibăutor, băutură —, ciubăr, foraibăr, greabăn,
lebădă, dar e în galben, oberliht. Forma de conjunctiv prezent 3 sg. şi pl. a verbului avea are desinenţa -
ă (nu -e): aibă. Desinenţa verbelor de conjugarea a IV-a cu prezent slab se pronunţă şi se scrie corect -
esc: iubesc, vorbesc.
După p, se pronunţă şi se scrie corect ă în ienupăr, jneapăn, lepăda, în formele verbale acopăr,
descopăr (ind. prez. 1 sg. de la acoperi, descoperi) şi în prepoziţia după (nu dupe!), dar e în
prepoziţia pe, în substantivele carpen, curpen, pereche, perete şi în verbul speria. Substantivul derivat
de la a ţipa pentru a desemna acţiunea şi rezultatul ei este ţipăt, pl. ţipete. Variantele acoper,
descoper se pot explica prin vechi deprinderi ortografice, conforme cu regulile academice din 1932.
După m, se pronunţă şi se scrie corect ă în geamăn şi e în egumen, famen, rumen, semen „drug de fier”,
dar se admite variaţia la substantivul seamăn/semen (persoană; „asemănare”).
Verbele semăna şi asemăna au forme corecte nu numai cu ă, ci şi cu e în rădăcină: semăn (ind. prez. 1
sg.) — semeni (ind. prez. 2 sg.), semene (conj. prez. 3 sg. şi pl.); verbul a merge nu are însă forme
cu ă: în limba literară se pronunţă şi se scrie merg. Desinenţa verbală şi sufixul adjectival omonim sînt
-esc: mulţumesc, lumesc. Substantivul derivat de la a geme pentru a desemna acţiunea şi rezultatul ei
este geamăt, pl. gemete, iar substantivul colectiv derivat de la poamăeste pomet. Sufixele -ărie,
-erie sînt corecte în cuvinte diferite: plăpumărie, dar parfumerie.
După v, se pronunţă şi se scrie corect ă în levănţică, reavăn, dar e în dezveli, înveli, vecui, vedriţă,
veleat.
După f, se pronunţă şi se scrie corect ă în sufăr (ind. prez. 1 sg. de la suferi), dar e în felie, femeie,
fermeca. Problema alegerii între ă şi epoate viza simultan mai multe vecinătăţi consonantice: este cazul
lui fătălău (nu feteleu).
Varianta sufer era recomandată de regulile academice din 1932.
f. După h, se pronunţă şi se scrie corect ă în hălăciugă, hămesi,hărăţi, lehămeti — şi lehămetisi,
lehămetui —.
g. În numele proprii româneşti se întîlnesc variante — fixate ca nume diferite — cu ă în loc de e şi e în
loc de ă.
La antroponime ele sînt respectate, conform dorinţei purtătorilor şi tradiţiei, chiar dacă unele dintre ele
au fost la origine pur grafice (cu scriere etimologică). La prenume mai frecventă este variaţia
la Petru/Pătru şi la unele derivate: Petraşcu/Pătraşcu, Petruţ/Pătruţ; ea apare şi la alte prenume,
ca Zenovie/Zănovie şi chiar neologicele Jenel/Jănel, Jenică/Jănică. La numele de familie variaţia are o
largă răspîndire, după diverse consoane şi în diverse poziţii; de exemplu: Băjenaru, Bejănaru şi
Bejenaru; Cîrjă şi Cîrje; Focşăneanu şiFocşeneanu; Herescu şi Herăscu; Jeler şi Jăler;
Lăduncă şi Leduncă; Lepădat(u), Lăpădat(u) şi Lapedatu; Mureş(e)anu şi Murăşanu;
Năvodaruşi Nevodaru; Sălăgeanu, Selăgeanu şi Selegean(u); Sălăjan şi Selejan; Săulescu şi Seulescu;
Şelaru şi Şălaru; Şerpescu şi Şărpescu; Tătărăscu şi Tattarescu; Ţepuş şi Ţăpuş etc.
În toponimie, pe de o parte, se preiau unele variante regionale, iar, pe de alta, se menţin unele variante
grafice învechite (etimologice sau chiar greşite). Administraţia a optat uneori pentru variante diferite în
cazul aceleiaşi denumiri atribuite mai multor localităţi; de exemplu: Răcaş şi Recaş; Răuseni şi Reuseni;
Sălişte şi Selişte; Săuca şi Seuca; Şăulia şi Şeulia; Tămăşeşti şi Temeşeşti; Tătărăşti şiTătăreşti. Se
pronunţă şi se scrie corect ă în Buzău, Sălaj, dar e în Maramureş, Mureş, Vişeu.

Mi-ar *place

Puț ină gramatică - „mi-ar place”

În limba română, se ştie, sînt patru conjugări. Dar numai două dintre ele sînt vii, continuă adică să
formeze verbe noi. Acestea sînt conjugarea întîi, în -a, -are şi a patra, în -i, -ire. [...]
Celelalte două conjugări sînt moarte, adică se mărginesc la verbele care s-au format odată, demult, şi
care, pe măsură ce trece vremea, cad în desuetudine sau sînt cîştigate de celelalte conjugări. De fapt,
încă din limba latină aceste două conjugări încetaseră a fi productive.
Primul semn de slăbiciune pe care-l dau conjugarea a doua şi a treia e faptul că se confundă adesea între
ele. Încă din limba latină apar exemple de această confuzie: verbele a rîde şi a teme, care erau de
conjugarea a doua, au trecut la conjugarea a treia şi s-au păstrat ca atare în toate limbile romanice; în
schimb a cădea şi a scădea, care erau de conjugarea a treia, au trecut la conjugarea a doua.
Iată şi o explicaţie a acestei confuzii: la unele moduri şi timpuri conjugarea a doua şi a treia au aceeaşi
formă, de exemplu participiul de la a bate e bătut, iar cel de la a vedea e văzut; la fel cu perfectul
simplu: văzui şi bătui, cu imperfectul, cu mai mult ca perfectul etc. De aceea se poate forma din nou şi
infinitivul la fel pentru amîndouă verbele: după a vedea, se face a bătea, iar după a bate, se face a
prevede.
La drept vorbind, verbele de conjugarea a treia nu apar decît rareori trecute la a doua, mai cu seamă în
graiul copiilor: a bătea, a făcea,a trimitea etc., sînt forme pe care nu le scrie nimeni dintre adulţi pînă
acum. Mult mai serioase sînt exemplele de verbe de conjugarea a doua trecute la conjugarea a treia,
ceea ce se explică prin faptul că verbele de conjugarea a doua sînt mult mai puţine, vreo douăzeci în
total.
Putem pleca de la un exemplu ca a rămîne, care se generalizează din ce în ce în locul lui a rămînea,
astfel că azi forma a doua poate părea greşită. De aici ajungem la exemple ca a umple în loc de a
umplea, la fel de răspîndite amîndouă.[1]
Iată, în sfîrşit, exemple care constituie, în starea de azi a limbii, neîngăduite greşeli: a place în loc de a
plăcea - forma lungă a infinitivului este plăcere, nu plácere, deci avem aici un exemplu de verb de
conjugarea a doua, şi expresia curentă mi-ar place nu ar fi corectă decît dacă s-ar zice mi-ar face
plácere.
A apare este astăzi aproape general şi nu rareori citim va apare, deşi verbul acesta este derivat cu
prefixul ad- de la pareo, care a dat în limba română pe a părea; a pare se aude mai rar (mi-ar pare
bine), poate din cauză că se simte legătura cu forma infinitivului lung părere. Nimeni n-ar spune a vede,
dar mulţi spun a prevede şi chiar prevédere, accentuat pe ve.
Iată acum şi un caz de confuzie între conjugările a treia şi a patra: prin analogie cu a şti, s-a ajuns şi
la a scri (scrim, scriţi), căci se ziceştiu şi scriu, dar cine va îndrăzni să zică scrire în loc de scriere?
Am început prin a arăta că încurcături de felul indicat s-au făcut încă din epoca latină şi au continuat să
se facă de-a lungul istoriei limbii române, astfel încît multe din formele noi sînt singurele acceptate.
Atunci ce importanţă are că se fac şi astăzi confuzii şi de ce să ne ridicăm contra lor? Pentru că aceste
confuzii duc la conjugări mixte, la excepţii de la reguli şi complică morfologia noastră, care şi aşa este
destul de complicată. Ar trebui, de exemplu, să stabilim că, în afară de cele patru conjugări cunoscute,
mai avem una cu infinitivul scurt terminat în -e, dar cu infinitivul lung în -ére (a pare, dar părere), sau
infinitivul scurt în -i, dar cu cel lung în -ere (a scri, dar scriere).
Complicaţiile acestea nu pot decît confuzii într-o limbă, ceea ce nu e deloc de dorit. De altfel, dispariţia
parţială a conjugărilor a doua şi a treia e datorată tocmai complicaţiei lor. Cum vreţi ca o conjugare care
are prezentul sug, perfectul supsei şi participiul supt să facă prozeliţi? În cazul cel mai bun, admiţînd că
analogia ar unifica din nou conjugarea verbelor de felul acesta, tot am putea reproşa erorilor de care m-
am ocupat aici că produc nestabilitate, deci nesiguranţă.

1. ↑ S-au impus între timp formele a rămîne şi a umple, recomandate de norme.

Niciun sau nici un?

Exemplele redate aici sunt preluate din fișierul Ce este nou în DOOM, aflat pe site-ul Academiei Române.
(Documentul este disponibil doar într-un format patentat, formatul Microsoft Word, dar acest lucru este
independent de voința noastră).
Corect Greșit Comentarii
N-are niciun chef să N-are nici un chef să Niciun este adjectiv pronominal negativ, care,
facă ce i se cere. facă ce i se cere. conform DOOM2, se scrie într-un singur cuvânt.
Nu e nici naiv și nici Nu e nici naiv și niciun
Nici este adverb, iar un articol.
un om neștiutor. omneștiutor.
Mă confundați, eu nu Mă confundați, eu nu
am nici un frate, nici amniciun frate, nici mai Nici este conjuncție, iar un numeral.
mai mulți. mulți.
Niciunul este pronume negativ, scris într-un
N-a venit niciunul. N-a venit nici unul.
cuvânt, conform DOOM2.
Nu-mi
Nu-mi place nici Nici este conjuncție, iar unul este pronume
place niciunul, nici
unul, nici celălalt. nehotărât.
celălalt.
Posibilitatea intercalării
N-are nici (măcar)
adverbului măcar între nici și un este un test util
un prieten.
pentru a scrie separat cele două cuvinte.
Alte articole lingvistice

Calcuri inutile
Calcurile lingvistice sunt un fenomen normal prin care limba evoluează. Totuși, adesea ele nu sunt
necesare, în sensul că nu apar pentru a defini un termen inexistent în limbă, ci apar pur și simplu din
lenea de a folosi cuvântul potrivit în procesul de traducere. Dintre calcurile inutile amintim:
Forma corectă Forma calchiată Observaț ii
Dincolo de bucuria că avem așa mulți studenți în
Ceremonia
Ceremonia de graduare țări de limbă engleză încât am importat
de absolvire
cuvântul graduation, acesta este un calc nenecesar.
Până la un punct, folosirea lui patetic cu sensul de
„jalnic”, „deplorabil” este de înțeles, el fiind o
A eșuat în mod jalnic. A eșuat în mod patetic. calchiere glumeață a englezescului pathetic.
Totuși, trebuie ținut minte că sensul real al
cuvântului este „plin de patos, impresionant”.
Acum Acum
În limba română, a partaja are sens numai în
puteți distribui poze puteți partaja poze pe
domeniul juridic sau al telecomunicațiilor.
pe Facebook. Facebook.
Am aplicat la Facultatea Cu tot regretul că limba română nu are o exprimare
Mi-am depus de Litere. mai succintă pentru „a-și depune dosarul” (în
dosarul la Facultatea Mi-am depus vederea admiterii la o școală, un loc de muncă
de Litere. aplicaț ia la Facultatea etc.), calchierea lui to apply peste a aplica este
de Litere. incorectă.
Un punct în plan Folosirea lui determinat cu sensul de „hotărât” este
Popescu este un
estedeterminat de greșită, prin contaminare cu
fotbalistdeterminat.
două coordonate. englezescul determined.
Iaurt bogat
Cuvântul nutrient nu există în limba română.
în substanț e Iaurt bogat în nutrienț i
Există cuvântulnutritiv, dar cu valoare de adjectiv.
nutritive
Neptun orbitează în Neptun orbitează Verbul a orbita este intranzitiv, deci un corp nu
jurul Soarelui. Soarele. orbitează alt corp, ci în jurul altui corp.
Concentrează-te! Focusează-te! În limba română nu există verbul a se focusa.
Popescu
Popescu are expertiză în
are experiență în
domeniu
domeniu
Un deputat a început Un deputat a În limba română, vocal are doar sensurile de „care
săvocifereze în devenit vocal în aparține vocii, privitor la voce” și „(muzică)
momentul în care... momentul în care... executată cu vocea”.
Auditoriul s-a ridicat
în picioare
Publicul s-a ridicat în
picioare În limba română, audiență are sensul de
Asistenț a s-a ridicat Audienț a s-a ridicat în „întrevedere” și alte sensuri, dar nu pe cel de
în picioare picioare „public”. Folosiți, după caz (concert, prelegere,
Spectatorii s-au meci etc.) unul dintre sinonimele enumerate.
ridicat în picioare
Suporterii s-au
ridicat în picioare
Alte articole lingvistice
I. e sau ea?
Mioara Avram -Ortografia pentru toți
Problema alegerii între a şi ea (= [ĕa]) în pronunţare şi în scriere se pune mai ales după consoane.
1. După i vocalic şi semiconsonantic întrebarea „a sau ea?” devine fie „ea sau ia?” (vezi V), fie
„ia, iia sau iea?” (vezi X). Din punctul de vedere exclusiv a ceea ce urmează după i, este de reţinut, în
orice caz, interdicţia de apariţie a secvenţei grafice iea. Atît după semiconsoana [ĭ], cît şi după vocala [i]
se scrie numai a,
niciodată ea: femeia şi femeiască, îndoială şi îndoiască, întemeia şi întemeiază, joiaşi Joian, vasluian; bu
curia, apropia, liniază, sfiască etc.
2. După e, chiar dacă pronunţarea nu este distinctă sau înclină spre [ĕa], se scrie atît a, cît şi ea,
conform principiului morfologic, în forme flexionare diferite ale verbelor cu tema în această vocală. În
majoritatea formelor este corect a: agrea, crea —
şi procrea, recrea — , suplea; agreat, creat...; agreaţi, creaţi...; agrease, crease..., dar la ind. prez. 3 sg.
şi pl. este corect ea: agreează, creează, supleează.
Structura morfologică a acestor verbe este agre||a, agre||ează, ca şi lucr||a, lucr||ează sau
evalu||a, evalu||ează.
Derivatele verbelor cu tema în -e se scriu corect cu a: agreabil; creativitate, creator, creatură, creaţie;
supleant.
3. După consoane, scrierea reflectă totdeauna pronunţarea. Pronunţarea prezintă însă variante regionale
(legate de caracterul dur sau palatal al consoanelor precedente) şi hipercorecte, în ambele direcţii, care
se reflectă şi în scris.
După cele mai multe consoane vorbitorii graiurilor de tip nordic (moldovean, maramureşean,
crişean, bănăţean) pronunţă [a], iar vorbitorii graiurilor de tip sudic (muntean, oltean) [ĕa].
Pentru rădăcina cuvintelor nu se pot formula reguli cu un grad mai mare de generalitate, cu excepţia
rădăcinilor care conţin consoanelej, ş.
a. După j, ş, în rădăcina cuvintelor se pronunţă şi se scrie numai a (nu ea): deja, dejalen,
dojană, jachetă, jad, jaf, jalbă, jale, jalon, jaluzea, jambon, jandarm, janilie, jantă, jar —
şi jarişte —, jartieră, javră, mojar, pojar, rejansă, stejar etc.; aşa, caşa, caşalot, cearşaf, eşafod,
eşapament, eşarfă, muşama, şa, şabac/şabacă, şablon, şacal, şagă, şah, şaibă, şaisprezece şi
şaizeci, şal, şalău, şale, şalupă, şamotă, şampanie, şan, şansă, şantier, şanţ, şapcă, şapte,
şarjă, şarpe, şase, şatră etc.
Conform acestei reguli se scrie a (nu ea) în aşază (ind. prez. 3 sg. şi pl. de
la aşeza), deşală (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la deşela),deşartă (f. sg. de la deşert şi ind. prez. 3
sg. şi pl. de la deşerta) şi deşarte (f. pl. de la deşert şi conj. prez. 3 sg. şi pl. de
la deşerta),dîrjală „băţ, coadă de topor sau de sapă; persoană înaltă şi slabă”, înşală (ind. prez.
3 sg. şi pl. de la înşela), şadă (conj. prez. 3 sg. şi pl. de la şedea) şi şade (ind. prez. 3 sg. de la
acelaşi verb), şasă (f. sg. de la adjectivul şes), tînjală „piesă la jug”.
Variantele — fonetice şi grafice — cu ea la cuvintele din ultimul alineat se explică prin apropierea
lor de cuvinte asemănătoare prin învelişul sonor, dar diferite prin structura morfologică, întrucît
la ele ea se găseşte în afixe; de exemplu, furişează sau înfăţişează(faţă
de aşază); greşeală (faţă de deşală şi înşală); îndîrjeală sau mînjeală (faţă de dîrjală şi tînjală).
b. După s, se pronunţă şi se scrie ea în cuvintele măsea, seacă (f. de la sec şi ind. prez. 3 sg. şi
pl. de la seca), seamăn s. şi seamănăvb. (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la semăna), seară —
şi alaltăseară, aseară, deseară/diseară —, searbăd. Se pronunţă şi se scrie seamă în toate
sensurile actuale ale acestui cuvînt (şi în îmbinările a băga de seamă, a lua seama, a ţine
seama, o seamă de), dar samă în sensurile învechite „recensămînt” şi „bir”, de care este legat
derivatul sameş „funcţionar strîngător de biruri” şi „administrator de moşie”.
După z, se pronunţă şi se scrie a în za (pl. zale) şi zadă, dar ea în zeamă.
După ţ, se pronunţă şi se scrie a în ţară, dar ea în ţeapă şi ţeapăn, ţeastă, ţeavă.
c. După r, se pronunţă şi se scrie a în cracă, crapă (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la crăpa), praftură,
rabdă (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la răbda),strajă, şirag, teraz, dar ea în breaslă, creangă,
greabăn, rea (f. sg. de la rău), reavăn, reazem s. şi vb. (ind. prez. 1 sg. de la rezema)
şireazemă vb. (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la acelaşi verb), streaşină, treapăd, vrea (şi vreai,
vreau de la acelaşi verb), vreasc, zdreanţă. Se admite variaţia în interjecţia tranca-flanca/trean-
ca-fleanca.
După l, se pronunţă şi se scrie a în flacără, dar ea în buleandră, fleandură, leapădă (ind. prez. 3
sg. şi pl. de la lepăda).
 d. După d, se pronunţă şi se scrie ea în deapănă (ind. prez. 3 sg. şi pl. de la depăna). Se admite
atît ea, cît şi a în deapără/dapără ind. prez. 3 sg. şi pl. de la variante morfologice diferite ale
aceluiaşi verb: depăra/dăpăra.
După t, se pronunţă şi se scrie corect a în tas, taşcă, dar ea în stearpă (f. sg. de la sterp).
e. După consoane labiale (b, p, m, v), se pronunţă şi se scrie a în obadă, pag, pană, pară, pată,
pomană, vadră, dar beat, meargă (conj. prez. 3 sg. şi pl. de la merge), pribeag, veac.
4. Pentru afixele flexionare şi lexicale ataşate la teme consonantice există regula menţinerii unităţii
acestora şi a respectării structurii morfologice a tipului de flexiune sau de derivare.
a. Substantivele feminine terminate în consoană + ă au forma articulată în a, iar cele terminate
în consoană + e au forma articulată în ea. În limba literară actuală se pronunţă şi se scrie
corect latura (< latură), ţigara (< ţigară), năpasta (< năpastă), soarta (< soartă),
dar bătrîneţea (< bătrîneţe), directoarea (< directoare), marginea (< margine), mătasea (< măt
ase), originea (< origine), tusea (< tuse). Substantivele şi adjectivele feminine cu tema
terminată în j, ş au formele articulate numai în -
a: cîrja (< cîrjă), coaja (< coajă), grija (<grijă), loja (< lojă), maja (< majă), plaja (< plajă), ru
ja (< rujă), schija (< schijă), tija (< tijă); broşa (< broşă), cămaşa (< cămaşă), cireaşa(< cirea
şă), cravaşa (< cravaşă), fruntaşa (< fruntaşă), gureşa (< gureşă), mătuşa (< mătuşă), păpuşa
(< păpuşă), tovarăşa (<tovarăşă), tuşa (< tuşă), uşa (< uşă) etc.; de asemenea substantivele
masculine bulibaşa (< bulibaşă), paşa (< paşă).
Variantele neliterare laturea, ţigarea au la bază forme nearticulate în -e, iar directoara, margina,
origina forme nearticulate în -ă. VeziII 3.
b. Verbele de conjugarea I cu tema terminată în j, ş se pronunţă şi se scriu cu a la infinitiv şi în
formele care preiau sufixul infinitivului: angaja, aranja, menaja şi furişa, înfăşa, îngrăşa (inf. şi
imperf. 3 sg.); angajaţi..., furişaţi... (ind. prez. şi imperf. 2 pl.; part. m. pl.); angajai..., furişai...
(perf. s. 1 sg. şi imperf. 2 sg.); angajat..., furişat... (part. m. sg.; supin) etc., dar cu ea în
desinenţa de indicativ prezent 3 sg. şi pl.: angajează, aranjează, menajează şi furişează,
înfăţişează, trişează etc.
c. La conjugarea a IV-a desinenţa de conj. prez. 3 sg. şi pl. este -ească la verbele cu infinitivul în
consoană + -i şi -ască la cele cu infinitivul în -î; cum sufixul de infinitiv -î apare numai după r,
rezultă că desinenţa -ască se poate întîlni numai după r (dar nu e corectă decît la verbele în -rî,
nu şi la cele în -ri). Se pronunţă şi se scrie corect îngrijească, oblojească, rotunjească,
veştejească; obosească, sosească; umezească; ameţească, iuţească; mulţumească; dogorească,
huzurească, dar amărască, hotărască, ocărască, posomorască, scociorască.
d. Sufixul imperfectului este -a la verbele de conjugarea I (scris ea la cele cu tema terminată în
consoanele [ḱ], [ģ]) şi la cele de conjugarea a IV-a cu infinitivul în -î, dar -ea la toate celelalte.
Se pronunţă şi se scrie corect oblojea, rotunjea, veştejea, dar angaja, aranja, bandaja, menaja;
ieşea, păşea, sfîrşea, dar furişa, înfăşa, îngrăşa; apăsa, dar obosea; uza, dar auzea, umezea;
cocoţa, darameţea; dogorea, huzurea, suferea, dar amăra, cobora, hotăra etc.
Limba literară deosebeşte imperfectul verbelor îngrija „a fi îngrijorat”: îngrijam, îngrijai,
îngrija etc. de cel al verbului îngriji „a avea grijă de...”: îngrijeam, îngrijeai, îngrijea etc.
Imperfectul verbului a fi, în limba literară, este eram, erai, era, eraţi, erau (nu eream, ereaţi,
ereai, erea etc.).
e. Se pronunţă şi se scrie numai a în următoarele sufixe:

• -adă: oranjadă, orjad(ă);

• -ament: angajament, aranjament; ataşament, branşament;
• -ant: angajant, deranjant, descurajant; tranşant;
• -ar: birjar, forjar; căluşar, coşar, gogoşar, păpuşar etc.;
• -ator: încurajator;
• -şag: furtişag, rămăşag.

Se pronunţă şi se scrie numai ea, după consoane, în sufixele:

• -ea (f. sg. de la -el): frumuşea, căţea, viţea;

• -eală: betejeală, mînjeală, oblojeală, prăjeală; căptuşeală, greşeală, învălmăşeală, moleşeală,
sfîrşeală, zăpuşeală; agoniseală, oboseală, procopseală; umezeală, urzeală; ameţeală, iuţeală;
amăreală, mohoreală, oţăreală;
• -eaţă: roşeaţă;
 • -ească (f. sg. de la -esc): vitejească; ostăşească, răzeşească, strămoşească; rusească,
săsească; englezească, franţuzească; băieţească, frăţească etc.

De asemenea, se pronunţă şi se scrie numai -ea în sufixul de apartenenţă locală -ean după
majoritatea consoanelor, inclusiv j, ş, ţ, z, v: clujean, doljean, gorjean, lugojean; argeşean,
crişean, făgărăşean, huşean, ieşean, maramureşean, orăşean, oşean; bănăţean, cetăţean,
gălăţean, judeţean; hurezean, vîrlezean; braşovean, lipovean, moldovean, prahovean. După c,
g, sufixul este însă -an: lipscan, haţegan. :După d şi s pot apărea atît -ean, cît şi, mai rar, -
an: bîrlădean, orădean, dar arădean/arădan; apusean, mesean, dar bîrsan, persan.
După j, ş poate apărea sufixul -an cu alte valori: hlujan, tăpşan.
Variante cu -an în loc de -ean după j, ş sînt răspîndite prin unele formaţii cu valoare de nume
proprii: Argeşana şi Clujana(întreprinderi); Crişana (provincie); Ana-Lugojana (personaj dintr-un
cîntec popular şi din opereta cu acest titlu); Transfăgărăşan(şosea).
5. În antroponimele româneşti se întîlnesc variante cu a în loc de ea şi cu ea în loc de a. Variaţia vizează
mai rar rădăcina cuvintelor (cf. totuşi numele de familie Decusară alături de Decuseară, Peagu alături
de Pagu, chiar Şearpe alături de Şarpe) şi mai frecvent afixele: de exemplu, numele de
familie Cîmpan(u) şi Cîmpean(u), Făgărăşan(u) şi Făgărăşeanu, Galaţanu şi Gălăţeanu,
Lugojan şi Lugojeanu, Moldovan(u) şi Moldovean(u) etc. Sufixul onomastic -şa se pronunţă şi se scrie
corect cu a (nu cu ea): Comşa, Focşa, Lupşa, Tomşa. Existenţa a două sufixe diferite -a şi -ea, cu
influenţe reciproce (-a pentru -ea şi -ea pentru -a), explică variantele întîlnite la unele prenume
masculine (Costa şi Costea) şi mai ales la nume de
familie: Chiosa şi Chiosea; Creţa şi Creţea; Groza şi Grozea; Mosora şiMosorea; Zbiera şi Zbierea etc.
Toponimele provenite din nume de grup pot avea sufixul -ani sau -eni, nu însă -eani; se
pronunţă şi se scrie corect -ani în Botoşani, Dejani, Focşani, Oprişani.

Reguli de folosire
Blancul marchează în scris o realitate fonetică, şi anume pauza care separă în vorbire aceste elemente.
1. Blancul are rol special, distinctiv, și anumite diferenţierea secvenţelor identice ca sunete constitutive,
dar care, despărţite prin blanc, reprezintă un grup de cuvinte (nici o dată – conjuncţie + numeral +
substantiv), în timp ce, scrise „legat”, alcătuiesc un singur cuvânt (niciodată – adverb).
Este de remarcat aici că inexistența unei norme oficiale de scriere „sudată” a cuvintelor: se scrie de
la și pentru că, deși este evident că elementele constitutive nu mai există ca atare, în schimb se
scrie neînț elegând, deși particula ne- își păstrează sensul distinct de negație (și, mai mult, se poate
intercala adverbul mai, obținând un nou cuvânt – nemaiînț elegând).
2. El poate compensa absenţa punctului între iniţialele majuscule ale unei abrevieri: I D E
B pentru Întreprinderea de Distribuţie a Electricităţii București; în momentul de față se preferă, însă,
economia de spațiu, adică suprimarea punctelor şi a blancurilor (adicăIDEB).

Absenț a bancului
1. Absenţa blancului (deci scrierea „legată”) marchează unitatea cuvintelor. Ea caracterizează cuvintele
simple, majoritatea derivatelor şi cuvintele compuse sudate, nedisociabile.

Bibliografie

[IOOP3] Semnul întrebării e folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor
interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propozițiile și frazele care
au un caracter interogativ și care sunt întrebări directe.

[GLR1965] Semnul întrebării e folosit în scriere pentru a marca pe lângă pauză și intonația
propozițiilor independente sau a frazelor interogative. El se pune de asemenea după cuvinte sau grupuri
de cuvinte cu funcțiune de propoziții interogative independente.

[GLR2008] Semnul întrebării marchează toate tipurile de intonație interogativă: intonația

ascendentă a întrebărilor totale (Maria citește[?]), intonația descendentă a întrebărilor parțiale (Ce
citește[?]), intonația ascendent-descendentă a întrebărilor alternative (Citește cărți sau reviste?]).

[DOR] Semnul interogativ marchează intonația propozițiilor sau a frazelor interogative.

Observaț ie:Secvența precedentă semnului întrebării, în cazul enunțurilor complexe, poate fi rostită cu
diverse variații de înălțime ale tonului, care nu apar marcate prin punctuație.

Exemple
Aha, da! ce[?] povestea[?] cine[?] care poveste[?]
Sadoveanu
Ei, jupânule, de pe unde[?] ... Ce vânturi[?]... Pe la noi... ai[?]... și de ce[?]...
Delavrancea
Un fiziolog care stabilește care sunt funcțiile organismului omenesc cum trebuie să înceapă[?]
Ţuț ea

Reguli de folosire
Se folosește semnul întrebării:
1. La sfârșitul unei propoziții interogative directe.
— Cum te cheamă, măi copile[?]
Eminescu
– Câți oameni ați mâncat aceste cincisprezece bucăți de pâine[?]
Creangă
Da slănină nu-i în pod[?] unt nu-i[?] ouă nu-s[?]
Creangă
Observaț ie: La fel după grupuri de cuvinte care reprezintă propoziții eliptice sau cu elemente
subînţelese:
– Cine-i acolo[?]
– Eu.
– Cine eu[?]
– Eu. Ivan.
– Și ce vrei[?]
Creangă
M-a omorât, domnule.
De ce[?]
Am fost și eu...
Unde[?]
La revoluție.
Caragiale
2. La sfârșitul unei fraze alcătuite din propoziții interogative coordonate.
La ce să fii proastă și să-ți strici inima[?]
Vlahuț ă
3. După un pasaj interogativ în care se redau spusele cuiva în vorbire indirectă, fără a se folosi verbe de
declarație și conjuncții (procedeu denumit vorbire indirectă liberă).
Se spărseseră sticlele și acum se scurgea rămășita vinului. Ce să facă[?] La mușteriu, cu cioburi de sticlă
nu putea merge. Să fugă[?] Unde să se ducă[?] Să se-ntoarcă la prăvălie! ...
Caragiale
4. La sfârșitul unei fraze compuse din propoziții dependente de o propoziție interogativă directă care se
află la începutul frazei, când nu se pierde complet tonul interogativ.
Iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua[?]...
Creangă
De ce boala și moartea să fie partea voastră, Când ei în bogăția cea splendidă și vastă Petrec ca și în
ceruri, n-au timp nici de-a muri[?]
Eminescu
Căci ce povară e prea grea, și care
Liman e prea departe când prin viață
Cu noi mergi tu, Speranță-nălțătoare[?]
Neculuț ă
Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar
ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar[?]
Eminescu
Observaț ie: Se pune uneori punct la sfârșitul unei fraze alcătuite dintr-o propoziție interogativă directă
urmată de multe propoziții subordonate dacă până la sfârșitul frazei se pierde tonul interogativ.
Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut,
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am îmbiat.
Eminescu
5. După propozițiile interogative retorice.
Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de domnul pre pământ[?]
Russo
6. La sfârșitul construcțiilor interogative cu caracter dubitativ-deliberativ.
Însă cel mare se dă după ușă, și — să tragă, să nu tragă[?] În sfârșit trage zăvorul... când ia! ...ce să
vadă[?]
Creangă
Cum adică? să nu pot eu înțelege: visez ori sunt treaz[?]
Caragiale
Oare să se însoare, ori să nu se însoare[?]
Negruzzi
Observaț ie: De asemenea se pune și după propozițiile interogativ-exclamative (uneori se pune și
semnul exclamării).
Cum o să umblu după dumneata[?]
Caragiale
7. După o propoziție interogativă incidentă, intercalată într-o propoziție enunțiativă sau între două
propoziții enunțiative și izolată de restul frazei prin pauze.
I-a rămas și un copil, o fetiță care — cum să spun[?] —, care e un fel de ghimpe între ei. . . un copil,
vai! destul de rău crescut.
Sadoveanu
Atunci treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă-i vorbă coanei Joițichii — nu-i așa, nene
Zahario[?] — să fie așa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun . . . avem ceva politică de
vorbit între bărbați.
Caragiale
8. La sfârșitul frazelor ce conțin o propoziție (fie principală, fie subordonată) interogativă.
– De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi[?]
Eminescu
9. Reprezentarea nedumeririi interlocutorilor prin mimică și/sau gesturi.
– Ei, da! și Costică...
– [?]...
– Costică Arion...
Caragiale
10. În titluri, când sunt considerate propoziții interogative directe.
Ce-i de făcut[?] (titlu de roman)
E o liniște iubirea[?] (poezie de Vieru)
De ce să mori tu[?] (poezie de Eminescu)

Când nu se foloseș te semnul întrebării

1. Este nerecomandabilă folosirea semnului întrebării după propozițiile interogative retorice.
Vezi? Nu ți-am spus eu că tutunul nu e lucru bun[.]
Caragiale

2. Nu se pune semnul întrebării după propoziția interogativă indirectă.

Ea a doua zi se miră, cum de firele sunt rupte[.]
Eminescu
3. În titluri nu se pune semnul întrebării când sunt considerate propoziții interogative indirecte,
depinzând de o regentă neexprimată.
Cum am învățat românește (titlul unei povestiri de C. Negruzzi)
Cine a inventat telescopul

Folosirea în relaț ie cu alte semne

Semnul întrebării și semnul exclamării asociate marchează intonația de tip special a enunțurilor
interogative exclamative. Ordinea semnelor, eventual repetarea unuia dintre ele, poate sugera care este
tipul de intonație predominant.
1. Când comunicarea este interogativă și exclamativă în același timp, se pune semnul întrebării însoțit de
semnul exclamării.
— Pe mine, fata lui Hagi Cănuță, să-ndrăznești tu să mă bați, păcătosule, janghinosule și râiosule[!?]...
Caragiale
— Tu ești mă, tragedianule[?!]
Galaction
A! de ce mai dă Dumnezeu omului fericire, dacă e să i-o ia înapoi[?!] De ce nu moare omul când e
fericit[?!] De ce am mai trăit eu s-ajung la asa ceva[?!]
Caragiale
Dar ce-ai face tu și cum ai trăi, De-ai avea mamă și-ar muri[?!] Ce-ai face tu și cum ar fi, De-ai avea
copii și-ar muri[?!]
Vieru
Ana: Ţi-e chiar atât de greu să mă ierți?
Abel: Doamne, ce-i în capul tău[?!] Ca să te iert, ar trebui să te socotesc vinovată față de mine.
H. Lovinescu
E miezul nopții, la ora asta se vine acasă[!?],
Molimă[?!?] Universitățile (și studentul apăsă dur pe acest cuvânt) nu se închid pentru molimă.
Mihăescu
2. Uneori după o propoziție interogativă exclamativă se pune semnul întrebării însoțit de semnul
exclamării:
Taxa, conașule!
Ce! ești copil[!?] Caragiale
3. Reprezentarea diferitelor sentimente ale interlocutorilor prin mimică și gesturi se poate face prin
combinarea diferitelor semne ortografice:
Patroana (cu ochii calzi): Şi de ce mă iubești?
Mitică: (rămâne năuc)[!!!?]
Patroana (frumoasă, furioasă): înțelegi sau nu înțelegi?
Camil Petrescu
Mitică: Acum în urmă, când am fost la d-ta... Nu știu ce s-a întâmplat cu mine atunci...
Patroana:[?!]
Mitică: Nu știu...
Camil Petrescu
– Îi lipsește mult?
– Nimic nu lipsește!
– [!?]
Caragiale
4. Se pune semnul întrebării între paranteze rotunde pentru a arăta că autorul are rezerve sau îndoieli
față de afirmația anterioară.
Dar era un fel de laudă gratuită, ca și când cuvintele ar fi fost tocite de sens și trebuiau umflate: „G.D.
Ladima un strălucit talent” sau „a fost unul dintre cei mai lăudați [(?)] poeți de azi”. Una vorbea chiar de
„o mare pierdere pentru literatura românească”.
Camil Petrescu
5. Se adaugă punctele de suspensie pentru a indica variate stări afective și o pauză mai mare la sfârșitul
propoziției.
Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ține toate minte? Și ar sta să le asculte[?...]
Eminescu
— Ei, flăcăule, de pe unde[?...] Ce vânturi[?...] Pe la noi... ai?... Și de ce[?...]
Delavrancea
corect: mi-ar placea
gresit: mi-ar place

corect: un membru-doi membri

gresit: doi membrii

corect: nou nascuti

gresit: noi nascuti

corect: nu-ti face iluzii!

gresit: nu-ti fa iluzii!

corect: saptezeci si trei

gresit: saptezecisitrei

corect: ostatic
gresit: ostatec

corect: s-a facut ora douasprezece

gresit: s-a facut ora doisprezece

corect: repaus
gresit: repaos

corect: "sa nu fii suparat!"

gresit: "sa nu fi suparat!"

corect: fiica Anei

gresit: fiica lui Ana

corect: delincvent
gresit: delicvent

corect: un zmeu de hartie, doua zmeie de hartie

gresit: un zmeu, doua zmee (sau doi zmei...)
(am auzit voci care spuneau ca si "zmeu din povesti" are tot forma asta dar eu n-am vazut
nicaieri scris "Mama Zmeielor" sau "Fat Frumos s-a intalnit cu doua zmeie"!)

corect: eu enumar, tu enumeri, el enumera, noi enumeram, voi enumerati, ei enumera.

gresit: enumerez, enumerezi, enumereaza...sau eu enumer.

corect: mersi pentru carte!

gresit: merci pentru carte! (e vorba de lb. romana)
Vis = faptul de a visa; inlantuire de imagini, de fenomene psihice si de idei care apar in constiinta omului in timpul
somnului; reverie, meditatie, visare; iluzie desarta; gand, idee, aspiratie irealizabila.

Pentru forma corecta de plural, apelam la DOOM2, care ne spune asa:

1.vis (imagine din timpul somnului) - plural: vise

2.vis (aspiratie) - plural: visuri

Sa vorbim/scriem corect!

DEX:

Nivele= Nume dat mai multor unelte, instrumente, dispozitive care servesc la determinarea liniei (sau a pozitiei, a
suprafetelor) orizontale sau cu care se masoara pe teren diferentele de inaltime dintre doua sau mai multe puncte de
pe suprafata terestra.

De asemenea, nivele este folosit si ca plural pentru substantivul nivela (1. instrument pentru verificarea
orizontalitatii unei piese, mașini, instalatii, a verticalitatii unui perete in curs de constructie. 2. (geol.) instrument pentru
masurarea directa, pe teren, a diferentelor de inaltime intre doua puncte.)

Pe de alta parte, specialistii spun ca forma “niveluri” este cea corecta pentru cele mai frecvente utilizari ale
termenului: inaltimea la care se afla un obiect, raportat la un plan orizontal; etaj; zona geologica; grad de pregatire.

DEX:
Niveluri= Stadiu, grad (de pregatire, de dezvoltare), treapta (a calitatii), indice (al cantitatii)

In concluzie, avand in vedere ca in prezent ne raportam la regulile stabilite prin DOOM 2, aveti libertatea sa folositi
ambele variante de plural :)
 Greseli frecvente in limba romana

Aceasta este o lista de greseli frecvente in limba romana. Am inceput lista in momentul in care mi-am dat seama ca
incep sa uit sau sa gresesc anumite cuvinte dupa perioade mai lungi petrecute in afara tarii. Cei care considera ca stiu
deja sa vorbeasca perfect nu prea au nimic de invatat din astfel de pagini (si probabil nici din altele...). Sper sa mai
adun sugestii si corecturi de la cei care citesc aceasta pagina. Faptul ca fac o lista cu greselile altora nu inseamna ca
eu insumi stiu romana foarte bine sau ca sint specialist (de fapt, meseria mea nu are nimic de-a face cu romana). Mi
se intimpla si mie sa folosesc cuvinte sau expresii gresite mai des decit trebuie, asa ca va rog corectati-ma daca am
facut vreo greseala, nu ma supar. Scopul final este sa folosim mai bine si mai corect limba romana, cei care
considera ca nu conteaza cum vorbim atita timp cit ne intelegem nu prea au ce face aici. In nici un caz nu mi-am
propus sa invat romana pe cineva, pt ca nici eu n-o stiu foarte bine... . Am inceput transcrierea notitelor intr-o baza
de date (xmbase-grok din Unix). Ce se vede deocamdata e doar o mostra (am adunat peste 100 de greseli si mai
adun...). Toate greselile sint reale (le-am auzit sau vazut undeva). Multumesc celor care le-au facut :-] Pe unele le-
am auzit cu surprindere la mine :-( Alta caracteristica este ca greselile din lista sint un pic mai 'rafinate' (in masura in
care o greseala poate fi rafinata) decit eticheta "CEOLOFAN" pe care am vazut-o de curind in piata. Lista nu
cuprinde miile de variatii ale greselilor de ortografie posibile, ci doar greselile frecvente si cuvintele dificile. Orice
sugestie este bine venita (E-mail: fdonea AT yahoo DOT com) (incerc sa ma feresc de 'spam', sper ca se intelege
adresa adevarata. Puneti '@' in loc de AT si '.' in loc de DOT) Stiu, trebuie sa gasesc o metoda de a scrie cu caractere
romanesti, si trebuie sa trec la 'i' din 'a'....
Cautare in baza de date
Din pacate, inca nu am gasit o metoda de a folosi programe CGI-BIN pe pagina de la Tripod. Nu cred ca cei de la
Tripod ar fi de acord sa-mi dea parola de root pentru instalarea tuturor componentelor necesare unei cautari
interactive in baza de date :-) Deocamdata cautati folosind meniul din browser (Ctrl-F).

Cea mai 'buna' fraza gresita:

"Scopul acestei actiuni a avut ca obiectiv final ...." (ofiter al Politiei Romane, 1 iulie 1999, postul TV PROTV)

CORECT GRESIT Comentarii

Da, banala si mult folosita intrebare despre
timp este de fapt total aiurea. Cum adica
"Cit este ceasul?" "Cit aveti ceasul?" "cit am ceasul?". Este o combinatie a
intrebarilor "Cit este ceasul?" si "Aveti un
ceas?". Eventual si "Aveti ora?"

un barem DEX: e permis si 'baremuri' IOOP: e

doua bareme specificat doar pluralul 'bareme'

Accentul pe prima silaba exista ca

regionalism (banuiesc ca in Ardeal). Cel
mai interesant lucru este ca 'dusman exista
in hindusa! L-am auzit intr-un film indian,
dus'man 'dusman dupa care un coleg din India mi l-a
confirmat. Cuvintul a calatorit vreo mie de
ani si vreo 15 000 km (?) din India pina la
noi. Conform DEX-ului insa, noi l-am luat
de la turci.

Doua hoteluri. --- DEX specifica si pluralul 'hotele'.

'Sofa' provine din turca (desi se regasesete

O sofa. Doua sofale. Am vindut sofalele. ---
si in alte limbi).
...au fost prinsi in (politia si militia) 'flagrant' este adjectiv ce-
...au fost prinsi in flagrant...
flagrant delict... o fi ala adjectiv...

in functie de ...functie de...

ceva mai bine: DE FACUT: Exemplele de fata nu sint

...noi sintem una dintre primele
tari din Europa care AU..
sau, cel mai bine:
...tara noastra este una dintre
primele tari care AU...
...noi sintem una dintre primele
tari din Europa care avem...
foarte bune pentru ca au greseli multiple si
initial eu insumi am recomandat ceva
gresit!!! Din greseala !! :-) De folosit
exemple separate si de eliminat rubrica de
fata. 13/5/3

????????????????????biscut/biscuite

a crea ( a cre-a)
CONJUGARE+DESPARTIRE IN SILABE:
eu creez (cre-ez)
tu creezi (cre-ezi)
el creeaza (cre-ea-za)
noi cream (cre-am)
(cu 'a' de la 'mamaliga')
voi creati (cre-ati)
ei creeaza (cre-ea-za)
---
se creeaza (cre-ea-za) a creea Cea mai buna metoda este analogia cu "a
--- a creia lucra", care este compus din radacina 'lucr-'
eu am creat ceva (cre-at) noi creem si sufixul '-a', la fel cu 'a cre-a'. Conjugarea
el a creat el va creea este usor de retinut astfel: eu lucr-ez --- eu
creind aceasta poezie...(cre-ind) Cum se poate creea/creia un fisier? cre-ez el lucr-eaza --- el cre-eaza s.a.m.d.
(cu 'i' de la 'inot')
creand aceasta poezie...(cre-and)
(cu 'a' de la roman)
---
el va crea
---
va fi creata o posibilitate...
Cum se poate crea un fisier?

a curata a curati
Aici ar fi nevoie de diacritice, insa cred ca
curatat curatit
se deduce despre ce cuvinte e vorba.
sa curate sa curete

a face a facea
 a propri
a popri proprire
poprire proprit
sinonim: a pune sub sechestru.
poprit a propi
propire

aceeasi aceasi

acelasi acelas

Aceste doua carti se complimenteaza

complementeaza
reciproc.

Adu creionul! Adu-l!

Aduce creionul! Aduce-l! Imperativ, persoana a 2-a, singular. Forma
Nu aduce cartea!
Nu adu cartea! negativa e lunga. Valabil pentru mai multe
Condu cu grija!
Conduce cu grija! verbe: a duce, a aduce, a conduce. a reduce
Nu conduce masina asta!
Nu condu masina asta! etc
Condu-l pe domnul X!

al douazecilea
al douazecelea
al treizecilea

al zecelea al zecilea

alcool (al-co-ol) alcol (al-col)

Regula de formare a cazului genitiv-dativ:

aleie
o alee, doua alei alee-unei alei-aleii (se adauga un 'i' la
la capatul aleiei
la capatul aleii forma cu 'unei' obtinindu-se forma a 3-a)
la capatul aleei
Exista exceptii: v. subst. 'vie'

alta data: Ambele variante ar putea fi corecte, in

Venim alta data si-ti cumparam jucaria altadata (in loc de 'alta data') functie de ce anume vrea sa comunice
(adica 'venim a doua oara...') vorbitorul.

Am citit cartea PE care mi-ai dat-o. Am citit cartea care mi-ai dat-o.

Nu este o greseala de gramatica, ci una

Am instalat o baterie de 120 de amperi-ora Am instalat o baterie de 120 amperi in tehnica. Bateria are o anumita cantitate de
in masina. masina. sarcina electrica care asteapta cu nerabdare

Am mai citit o data ca sa ma conving,
adica O (1, UNA) data, nu doua sau trei.
Odata, acum 14 ani, am citit o carte.
Odata si odata (=cindva).
Odata ajunsi acasa...
A fost odata...
Hai odata!
Astept sa vina vara odata.
A ajuns odata cu mine.
Nu am mincat decit un mar.
Am mincat doar un mar.
Nu i-au ramas decit 10 bucati.
I-au ramas doar 10 bucati.
un apostrof, doua apostrofuri
bauturi spirtoase
bu-'te-li-e
cartea Mariei
un cartus, doua cartuse
sa fie transportata prin fire, de la un pol la
altul. Sarcina de masoara in coulombi (C)
sau in amperi-ora. O baterie de 120Ah
poate mentine un curent de 120 de amperi
timp de o ora, dupa care moare. Sau poate
mentine 12 amperi timp de 10 ore, dupa
care moare. Produsul dintre intensitatea in
amperi si timpul in ore da sarcina electrica
a bateriei in amperi inmultiti cu ore (Ah).
In mod uzual, pentru aceasta marime se
foloseste si 'capacitate', insa este un abuz
de limbaj tolerat. Capacitatea este altceva
si se masoara in farazi (F). In practica, ca si
(unii) oameni, bateriile tin mai mult cind
fac pauze lungi si dese :-) In afara de asta,
se mai incarca si de la alternator, din mers,
tot ca (unii) oameni.
Am mai citit odata ca sa ma conving. Sinonimul lui 'cindva' este 'odata', scris
O data, acum 14 ani, am citit o carte. intr-un cuvint. 'Odata' scris intr-un cuvint
A fost o data... mai inseamna si "complet", "in toata
Hai o data!!! puterea cuvintului". Cind se poate pune
Astept sa vina vara o data. intrebarea "De cite ori" folosim "o data"
A ajuns o data cu mine. (doua cuvinte).
Se pare ca trebuie sa traim cu problema
Am mincat decit un mar. asta: in romana exista dubla negatie sau
I-au ramas decit 10 bucati. negatie unde parca n-ar trebui. In alte limbi
nu. Pina ne hotarim daca e o problema de
viata si de moarte, e corect "N-am mincat
decit..."
apostroafe :-)
bauturi spirtuoase De pe o chitanta.
bu-te-'li-e Din pacate, si eu folosesc varianta gresita.
se intilneste mai putin in scris, insa foarte
cartea lui Maria
des in vorbire; este permisa exprimarea cu
cartea lu' Maria
'lui' doar la unele nume straine de femei
(e.g. Ingrid)
cartusuri
Ce-i cu astea aici?
Ce-s cu astea aici? dezacord facut din dorinta de a nu face
Ce este cu astea aici?
Ce sint cu astea aici ? dezacord
Ce sint astea?

s, = sh de la sarpe. Verdictul 'gresit' e poate

un pic nedrept. IOOP nu mentioneaza
cearceaf
cears,af, cearceaf. DEX-ul recomanda 'cearsaf',
cearceafe
cears,afuri cearceaf' este mentionat doar ca varianta.
Singura solutie in astfel de cazuri e
supunerea la vot :-)

cuvintul provine de la muscheta si nu de la

Cei trei muschetari Cei trei mus,chetari
mus,chi :-) :-) 's,' inseamna sh de la sarpe

un chibrit
Din pacate, vinzatorii din piata se uita lung
doua chibrituri chibrite
cind ii intreb de chibrituri...

Cite o data se intimpla sa ninga primavara.

Citeodata se intimpla sa ninga primavara. citeodata=uneori
Cite odata se intimpla sa ninga primavara.

clasa a douasprezecea clasa a doisprezecea substantivul 'clasa' este feminin

intii clasa intia

Clauza natiunii celei mai favorizate. Clauza natiunii cele mai favorizate. Inca mai credem in favoruri?

un colonel, doi colonei coloneli

confort comfort
(intilnita la vorbitorii de engleza)
confortabil comfortabil

Conform listei de cheltuieli anexate... Conform listei de cheltuieli anexata...

creare (cre-a-re) creere

crearea (cre-a-rea) creerea
crearii (cu 'a' de la 'mamaliga') creerii

'm'-ul provine probabil de la ideea ca

un crenvurs,t cremvurs,ti continutul e ca o crema. O fi, insa nu de
doi crenvurs,ti cremvus,ti aici vine cuvintul ci de la cuvintul german
crenvus,ti Krenwurstchen (cu u cu trema). In
germana 'austriaca' 'Kren' inseamna hrean,
insa n-as vrea sa ma lansez in studii
etimologice...

culoarea verzei
culoarea varzei
doua verze
doua varze

De gustibus non disputandum est. De gustibus non discutandum

deasemeni 2 cuvinte. Este 'de asemeni' corect? Sau

de asemenea
deasemenea numai 'de asemenea'?

Decit timp esti aici?

De cit timp esti aici?

delincvent delicvent

De mult timp n-am mai fost acolo... Demult timp n-am mai fost acolo...
Mai demult erau mai multi copaci... Mai de mult erau mai multi copaci...

Stiu, e mai greu de pronuntat cu d, insa asa

dividend divident
este corect :-)

doi barbati treji

doi barbati trezi
doua femei treze

un rad
doi razi doi rad unitate de masura a iradierii

Un zmeu de hirtie. Doua zmeie de hirtie. Doi zmei de hirtie.

Un zmeu din povesti. Doi zmei din povesti. Doua zmee de hirtie.

Doua bari.
Doua bare.
[cu a de la mamaliga]
 doua barze
o barza, doua berze
doua berzi

Doua bande de hoti. In romana avem doua cuvinte separate, in

Doua benzi de hoti.
Doua benzi de casetofon. limbile de origine exista doar unul, se pare
Doua bande de casetofon.
Benzile de unde scurte. (fr.bande/ germ Bande).

doua burghie
doua burghiuri

doua cabluri doua cable

O chitara.
Doua chitari.
Doua chitare.

Cuvintul folosit pentru instrumentul de

Doua niveluri de tensiune.
O nivela, doua nivele (instrument).
Un nivel, doua nivele (instrument).
masurat orizontalitatea este fie neutrul
Doua nivele de tensiune.
nivel (un nivel, doua nivele), fie femininul
nivela (o nivela, doua nivele). In rest
pluralul este 'niveluri'.

o palm~a, doua palme doua pa~lmi a~ = a de la mamaliga

o plapuma~
doua plapume
doua pla~pumi

un rucsac doua rucsace

doua rucsacuri doi rucsaci

un vaccin
doua vaccine
doua vaccinuri

doua varze
doua verze
doua verzi

douazeci doua zeci

o zeama, doua zemuri Doua zeme.
Culoarea zemii. Culoarea zemei.

douazeci si unu douazecisiunu

douazeci si doi douazecisidoi

Asa zic cei care au auzit ceva despre

Draga Constantin Drag Constantin acordul partilor de vorbire, insa n-au auzit
bine!!!

Draga Marius si Ovidiu

Draga Marius, draga Ovidiu
Dragi Marius si Ovidiu cauza: dorinta de a face acordul!!!
Dragii mei Marius si Ovidiu

Echipa de criminalisti
Echipa de criminalisti
care a analizat probele... subiectul propozitiei este cuvintul 'echipa'
care au analizat probele...

El adopta.
El adopteaza.
Ei vor sa adopte.
Ei vor sa adopteze.
Ei adopta.
Ei adopteaza.

englezi engleji
francezi franceji

Era mai bine inainte. Erea mai bine inainte.

Eu continuu [con-ti-nu-u].
Eu continui.
Tu continui [con-ti-nui].

Eu copiez propozitia in caiet. Eu copii propozitia in caiet.

Tu copiezi Tu copii.
El copiaza El copie.
Ei copiaza Ei copie.

Eu enumer. Tu enumeri. El enumera. Eu enumerez. Eu enumar. El enumara.

Noi enumeram. Voi enumerati. Ei enumera. El enumereaza. Nu provine (direct) de la 'numar'. Provine
I-am cerut sa enumere speciile de broasca. I-am cerut sa enumereze speciile de din verbul fr. enumerer, lat. enumerare.
broasca.
 Eu sint cel care am nota cea mai mica la
Eu sint cel care ARE nota cea mai mica la chimie. Acordul se face cu 'cel', respectiv 'cei' si nu
chimie.
Eu sint printre cei care AU note mici la chimie. cu 'eu'.

eu sughitz eu sughit
Verbul de baza este 'a sughitza'.
el sughitza el sughite

Eu vomit. El vomita. Eu vomez. El vomeaza.

Evolutia evenimentelor avea sa duca la ... Evolutia evenimentelor aveau sa duca la ...

excroc
escroc ecscroc
(...sau cine mai stie cum!!)

A aparut relativ recent. Am auzit-o prima

'ca':
Ca sistem de operare, Linux este
superior sistemului Windows :-)
expresia 'ca si' folosita in loc de 'in calitate
de':
Ca si sistem de operare, Linux este superior
sistemului Windows.
data in Ardeal, sau de la ardeleni. Daca 'ca'
simplu provoaca o cacofonie, si daca vrem
sa o evitam (v.nota despre cacofonii --- in
curind), putem foarte bine folosi 'in calitate
de'.

un expres, doua exprese expresuri (d.trenuri, mijloace de transport)

faine
cu 'a' de la 'mamaliga' (substantiv). Cine nu
fainuri faini
crede sa deschida DEX-ul :-)
(ca plural al lui 'faina')

Apostroful indica accentul pe silaba care

'Faceti liniste. Fa~'ceti liniste!
urmeaza. Tilda dupa a indica 'a' de la
Sa 'facem liniste. Sa fa~'cem liniste!
mamaliga.

Iti place cum arata cladirea? I-ti place cum arata cladirea?
Da, imi place. Da, i-mi place.
Iti trimit un pachet. I-ti trimit un pachet.

ideea e buna idea e buna

o idee, doua idei autorul ideei regula: idee-unei idei-ideii
autorul ideii

erbicid ierbicid
 intreprindere
^intreprindere a intreprinde
i=i, ^i=^i din i (stiu, trebuie sa afisez
a ^intreprinde intreprinzator
caracterele..)
^intreprinzator

Iti place cum arata cladirea? Iti place cladirea cum arata?

Energia electrica se masoara in KWh, nu in

KW. Energia se consuma in mai multe sau
mai putine ore, cu o viteza determinata de
PUTERE. Puterea se "disipa", nu se
consuma, si se masoara in KW sau in W.
Puterea electrica nu costa bani. Energia
Un kilowatt, doi kilowat,i (kilowatzi).
costa bani, pentru ca pentru transmiterea ei
(pronuntat cu 'v')
Kilowattul costa 4000 de lei. se consuma resurse. O putere mare face ca
Kilowattul-ora costa 4000 de lei.
Luna trecuta am consumat 300 de kilowati. energia sa se consume mai repede in timp.
Luna trecuta am consumat 300 de kilowati-ora.
Comparatie mecanica: un boxer de
categorie grea are putere mare. Astfel, daca
este pus sa alerge, va obosi relativ repede.
In contrast, o aschiuta de alergator, are
putere mica si va rezista mai mult timp.
Presupunind ca amindoi au mincat aceeasi
cantitate de mamaliga.

Ma mir de el, ...

sau
Ma mira de el, cum a putut face asa ceva?
El ma mira (e corect chiar daca suna
ciudat/nefolosit)

Accentul e pe prima silaba. Daca-mi aduc

bine aminte si in italiana e tot asa, 'La
'ma-fi-a mafia pronuntat ma-'fi-a
mafia' !!!?? (astept o confirmare de la un
coleg italian)

superior, cel mai bun/mare/performant mai superior, cel mai superior

DEX 96 contine 'maieu' insa face trimitere

maiou maieu (cititi comentariul) la 'maiou'. Cred ca 'maieu' este o forma mai
veche.
Provine din latina (maiestas). Cu 'j' e in
maiestate majestate engleza si franceza. In romana e cu 'i'
(parca si in germana e pronuntat cu 'i').

Stiu, suna rau pentru multa lume. Insa

Majoritatea lucratorilor A decis sa intre in greva.
Majoritatea lucratorilor au decis sa intre in
logica e foarte clara: Cine a decis?
greva.
Majoritatea a decis. Care majoritate? Cea a
lucratorilor.

'Mentenanta' nu exista in DEX-ul din 1996,

intretinere, intretinere si reparatii etc mentenanta ceea ce nu inseamna ca va ramine gresit in
 viitor. Personal, il incadrez la categoria de
neologisme inutile, pentru care exista deja
echivalente romanesti.
Cuvintul nu este neaparat gresit, cit strain.
DEX'96 are rubrica pentru "mersi", cu s, pe
mersi merci
care-l considera totusi frantuzism. Se face
trimitere la cuvintul francez 'merci'.
placea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala
mi-ar placea mi-ar place seamana cu cea de la 'aparea' Verbul la
infinitiv: (a) placea

mic-dejunuri.
mici-dejunuri ??
Dar: "la micul dejun", "Micul dejun a fost bun"

Nu e o greseala insa se foloseste asa de des

si suna asa de aiurea incit parca te intrebi
cine o fi fost geniul literar care a folosit-o
orice altceva!!!!!!!!! monstru sacru prima data. O data era de ajuns!! O fi o
traducere? De unde vine?!!! Din
mitologie? Parca seamana cu "...the battle
for the hearts and minds..." :-)

Multi membri au acceptat.

Multi membrii au acceptat. un membru, doi membri.
Membrii au acceptat.

nemaiexistind, nemaiexistand ne mai existind

Apostroful (') indica accentul pe silaba

Ni s-a cerut sa ta~'cem. Ni s-a cerut sa 'tacem. imediat urmatoare. 'A' urmat de ~ este 'a'
de la 'mamaliga'.

Nici unul din trenurile de noapte nu merge. Nici unul din trenurile de noapte nu merg.

nici un, nici una, nici o niciun, niciuna, nicio

nou-nascuti noi-nascuti

Intr-adevar este greu de pronuntat varianta

Nu ma mai joc! intreaga: Nu imi mai place. De ce insa sa
Nu mai ma joc!
Nu mai joc (jocul asta)! inventam o constructie gresita cind exista
Nu mai imi place.
Nu imi mai place. Nu-mi mai place. pur si simplu: Nu-mi mai place , care este
chiar MAI SCURT !!!

Nu scri urit! (!!??).

Scrie mai frumos! Nu scrie urit!
Sa scri frumos.
Sa scrii frumos. Sa nu scrii urit.
Nu-ti face probleme! Nu-ti fa probleme!
Nu face asa ceva! Nu fa asa ceva!

Nu-ti face probleme. Nu-ti fa probleme.

Nu mai vreau. Numai vreau.

Vreau numai doua. Vreau nu mai doua.

Numarul creditelor acordate de banci de la Numarul creditelor acordate de banci de la Unii uita ca au inceput propozitia cu
inceputul lunii februarie A scazut dramatic. inceputul lunii februarie au scazut 'numarul'. _Numarul_ a scazut, nu
A! dramatic. creditele!!

O minge, doua mingi. Aruncati mingile! O minge, doua mingii. Da, am auzit asta de prea multe ori.
A cazut din cauza unei mingi. Pluralul 'mingi' se pronunta intr-o silaba.

o tava, doua tavi (cu a de la mamaliga) o tava, doua tave

marimea tavii (cu a de la mamaliga) marimea tavei

inca se mai gasesc astfel de cuvinte pe

prospecte ale unor produse. In ultima
o tija, o bucsa o tije, o bucse
vreme greseala e mai rara pentru ca nu mai
exista produse romanesti :-)

optzeci si noua optzecisinoua

al saptezeci si doilea al saptezecisidoilea

Am auzit pentru prima data 'doi' in loc de

'doua' inainte de 1989, in Ardeal sau la
persoane venite de acolo. Pe atunci era
ora douasprezece ora doisprezece (ora 12)
inca neobisnuit. Regula: substantivele 'ora'
doua mai doi mai (2 mai)
si 'zi' sint feminine, asa ca trebuie facut
douazeci si doua decembrie douazeci si doi decembrie
acordul, chiar daca ele pot lipsi din
expresii. Greseala pare sa fi 'prins' dupa
revolutie...
'ostatec' nu este de fapt gresit, insa DEX-ul
recomanda 'ostatic', care vine din italianul
ostatic ostatec 'ostatico'. N-avem nici un interes in a ne
indeparta de varianta mai latina (?), mai
ales cind e cea mai corecta.

ouale oualele

pancarta pancarda
particula particola

pazes-te-te
gindeste-te etc gindes-te-te
pazes-te-te

pe banii contribuabililor. pe banii contribuabilor.

Toate cuvintele derivate de la radacina

'domn' se scriu cu litera mica!!! (cind nu
sint la inceput de propozitie, bineinteles).
NU ESTE O FORMULA DE POLITETE,
CI O GRESEALA. Explicatia erorii sta in
dorinta celui care scrie de a maguli o
pentru dumneavoastra pentru Dumneavoastra
persoana mai mult sau mai putin
va rog sa-i transmiteti domnului X... ...sa-i transmiteti Domnului X...
importanta. Conform normelor general
o rog pe doamna Y... o rog pe Doamna Y...
acceptate, singurul Domn care se scrie cu
...am discutat cu domnul Z... ...am discutat cu Domnul Z
litera mare peste tot in propozitie este
Stimate domnule, Stimate Domnule,
Dumnezeu si atit, mai are cineva vreo
pretentie?!! Un efect neplacut al propagarii
acestei greseli este ca cei care scriu corect
pot avea nesansa ca cel caruia i se
adreseaza sa nu stie de aceasta greseala si
sa fie dezamagit ca n-a primit D mare...!!!

Pentru rezolvarea oricaror altor probleme, Pentru rezolvarea oricaror alte probleme,
luati legatura cu Costica. luati legatura cu Costica.

apostroful inaintea unei silabe indica

preve-'dere pre-'vedere
accent pe silaba respectiva. Accentul
preve-'deri pre-'vederi
corect este pe a 3-a silaba, pt TOATE
sensurile cuvintului.

Ce-o fi un 'presedente', domnilor reporteri

presedintie presedentie
???

A scumpi inseamna a mari pretul unui

_Produsele_ se scumpesc. Pretul
nu se poate scumpi pentru ca pretul nu este
de vinzare!!
Pretul se _mareste_ (din pacate!).
produs. Asa ca "preturile se scumpesc" este
Preturile se scumpesc.
pleonasm. A ieftini inseamna a micsora
Preturile se ieftinesc.
pretul. In plus, propozitia a doua este falsa
din punct de vedere economic :-) :-)

Se zice "primul" doar cind e vorba de

Prim-ministrul bulgar a vizitat Romania.
Primul Ministru bulgar a vizitat Romania. _primul_ si nu de al doilea. In plus,
Presa a comentat vizita prim-ministrului britanic.
Presa a comentat vizita Primului Ministru functiile de stat NU se scriu cu majuscula
Doi prim-ministri. Prim-ministrii.
britanic. (IOOP). Si nici alte functii politice sau
Primul ministru care a demisionat a fost cel
Primii ministri ai celor 7 tari. administrative! Se foloseste cratima, ca la
de externe.
nou-nascut.
 (imputernicire) accentul pe a doua silaba.
A nu se confunda cu verbul 'a procura',
care are accentul pe ultima silaba.
o pro-'cu-ra, procura (substantiv)
Pronuntia corecta a substantivului coincide
doua pro-'curi pronuntat 'pro-cu-ra
cu pers II sing a verbului. Si ce daca!! Asta
nu e motiv suficient ca sa schimbam
accentele unde vrem.

regula: 'i' de 3 ori interzis exceptie de la

productia de vin a viei productia de vin a viii
regula: alee-unei alei-aleii (v.subst.'alee')

propietar
proprietar
propietate
proprietate Rrrrrrr...
poprietar

propriu
propiu
proprie
propie

provine de la un pseudosistem de operare

un registru, doua registre registri al calculatoarelor care va disparea in citiva
ani :-)

repaus repaos

reziduu rezidu

Sa aiba. Sa aibe. Mai mult in sud.

sa 'fa-cem sa fa~-'cem tilda = caciulita de la a - = despartire in

sa 'fa-ceti sa fa~-'ceti silabe

Sa fii cuminte! Sa nu fii obraznic! Sa fi cuminte! Sa nu fi obraznic.

Nu fi obraznic! Fii cuminte!
Sa stii ca asa e.
Poate ai fi mai multumit asa.
Doar strainii care vorbesc romana pot fi
Nu fii obraznic! Fi cuminte!
scuzati (al doilea i e scurt si e greu de
Sa sti ca asa e.
auzit).
Poate ai fii mai multumit asa.

Sa inveti sa scrii corect! Sa inveti sa scri corect!

Sa stii ca asa e. Sa sti ca asa e. 'i'-ul scurt este uitat de multe ori.

(Saddam) ESTE ACUZAT
Saddam Hussein, impreuna cu alte sapte
Aceasta este o greseala gresita! :-) Daca
persoane,
autorul crede ca acordul trebuie facut cu
sint acuzati de crime impotriva
"persoane", de ce nu zice "acuzatE"? Nici
umanitatii....
macar nu stie sa greseasca cum trebuie :-)
(radio SBS in romana).

salariu salar

(atit pentru forma de substantiv cit si

salbatic salbatec
pentru cea de adjectiv)

greseala intilnita mai ales in pronuntie.

saptesprezece saptisprezece
Intr-adevar, 'optsprezece' e relativ greu de
optsprezece optisprezece
pronuntat, insa 'saptesprezece' ce are???!!

sapunuri sapune

scena scena pronuntat shcena

Se datoreaza Se datoreste

merita (sa...) se merita

nu merita (sa...) nu se merita

Se uita la ce facem noi.

Se uita la noi ce facem.
Se uita la noi ca sa vada ce facem.

serviciu
serviciu militar
a fi de serviciu servici
'servici' nu exista!!! Originea latina a
serviciu bine platit servici bine platit
cuvintului ('servitium') arata clar cum
a face un serviciu servici de cafea
trebuie sa zicem.
serviciu financiar servici cu efect
serviciu de cafea
serviciu cu efect

un simptom, doua simptome simptomuri

simptoame :-)

Acordul. Greseala provine de la 'Stimate

Stimate domnule Stimat prieten, domn' (de asemenea gresit).
 Stimat domn,

Stringe gunoaiele de pe jos! Stringe gunoaiele dupa jos! Am auzit-o in Ardeal.

su-biect su-bi-ect
(despartire in silabe corecta) (despartire in silabe gresita)

superfluu superflu

suporturi suporti

Temperatura a scazut pina la un minimum Temperatura a scazut pina la un minim

de 15 grade, dupa care a crescut pina de 15 grade, dupa care a crescut pina
la un maximum de 44 de grade. la un maxim de 44 de grade.

(corect e cu a~ de la mamaliga si a la
Temperatura va scadea. Temperatura va scade.
sfirsit, accent pe a doua silaba)

tigara tigare

un furtun, doua furtunuri un furtun, doua furtune

un tarif - doua tarife un tarif - doua tarifuri

o usa, doua usi use

va aparea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala

va aparea va apare seamana cu cea de la place/placea Verbul
la infinitiv: a aparea

va rog sa-mi trimiteti... conjugarea verbului: ... noi trimitem voi

va rog sa-mi trimite-ti...
trimiteti ei trimit

Vad ca nu stii sa conjugi verbele. Vad ca nu sti sa conjugi verbele. :-)

vino la mine vin-o la mine

 'virusi' nu este gresit, insa DEX recomanda
virusuri virusi 'virusuri'. Este necesara adaugarea unei
coloane 'nerecomandat'.

volume volumuri pluralul 'volumuri' este invechit

o vopsea, doua vopsele vopseluri

vreo
vre-un In afara de 'vreo', care are o singura silaba,
vreun
vre-o restul se pot _pronunta_ cu pauza (silaba
vreuna
vre-unui noua) dupa 'vre-' sau fara pauza, cu vocala
vreunul
etc scurta.

Iugoslavia, iugoslav Yugoslavia 'Y' e in engleza, in romana e cu 'I'

Dupa cum s-a observat, inca nu m-am decis sa folosesc 'i din a' pentru ca nu mi se pare esential. Din cite stiu,
simplificarea ortografiei NU a fost in nici un caz impusa de rusi sau comunisti, ci s-a facut la sugestia lui
M.Sadoveanu, cu scopul de a usura scrierea in limba romana. Prin revenirea la ortografia precedenta, NU se face
nici un fel de reparatie morala etc, si NU se elibereaza limba romana de vreo influenta straina etc etc. Efectul pe
termen lung va fi probabil ca vor exista mai multe greseli in scriere (romana era oricum dificila).
Faptul ca limba cea mai vorbita in prezent pe glob este o limba cu mai putine reguli (de exemplu la conjugarea
verbelor) este probabil una din explicatiile extinderii ei, alaturi, bineinteles de existenta imperiului britanic si
victoria anglo-americana in razboiul al doilea.
De citiva ani, germanii au introdus o simplificare (sigur, controversata) a ortografiei. In Romania pragului de
mileniu, Academia Romana considera oportun sa faca exact invers. Asa o fi bine...daca si altii gindesc asa nu pot
decit sa ma conformez :-(

Se intimpla foarte des ca tocmai cei care pretind ca tin foarte mult la regula lui i din a sa vorbeasca foarte incorect.

O problema mult mai importanta si URGENTA a limbii romane contemporane ar fi fost recunoasterea presiunii
enorme de a introduce neologisme si gasirea unor solutii inteligente (in special in domeniul calculatoarelor) care sa
sune bine si sa prinda.
Acest document este copiat de la dexonline.ro, pentru a vă fi de folos chiar şi în
momentele în care sunteţi departe de orice sursă de Internet.

Instrucţiuni de folosire:

- Tipăriţi documentul şi puneţi-l la îndemână, undeva aproape de monitorul sau

laptopul dumneavoastră.
- Atunci când sunteţi nesigur(ă) pe un anume cuvânt, o anume expresie sau un
anumit număr de i-uri, verificaţi acest document.
- Puteţi să-l verificaţi chiar şi când sunteţi sigur(ă) pe dvs., nu strică. Pariu că tot ai
greşit?

NU ESTE DESTINAT CONSUMULUI UMAN!

Corect Greșit Comentarii

Eu am numai trei Am decât 10000 lei. Ca adverb restrictiv, în construcții afirmative
picioare. se folosește numai, iar în construcții negative
Nu am decât 10000 lei. se folosește decât.
Eu sunt Eu sînt, eu sânt Fără comentarii. Dacă țineți morțiș să vă
împotriviți normelor ortografice curente și să
scrieți cum ați învățat, scrieți eu sînt. Eu sânt
este greșit după ambele seturi de norme.
Înger Ânger Se folosește î, nu â, la începutul cuvântului,
A hotărî A hotărâ la sfârșitul cuvântului și în cuvintele formate
Reîntregire Reântregire cu prefix dacă î este prima literă din rădăcină.
Hotărât Hotărît Participiul și gerunziul verbelor nu fac
Hotărând Hotărînd excepție: dacă participiul se formează cu -ât
sau dacă gerunziul se formează cu -ând,
folosim â.
Fii cuminte! Fi cuminte! Pentru imperativul afirmativ (fii cuminte!) și
Nu fi fraier! Nu fii fraier! pentru conjunctiv (să fii punctual) n-am
Să fii punctual. Să fi punctual. argumente, dar așa e :) Imperativul negativ
se formează întotdeauna cu nu + infinitivul
verbului: nu veni, nu pleca, nu uita. Deci, în
cazul lui a fi, avem nu fi fraier!
Munții noștri Munții noștrii Singurul motiv pentru care s-ar adăuga un al
doilea i este articolul hotărât. Dar noștri este
adjectiv posesiv și nu se articulează
niciodată.
Băiatul a cărui carte Oricum altcumva „Băiatul pauză pauză cărți”, un subiect drag
Fata a cărei carte nouă. Ca principiu de viață, e mult mai bine
Băiatul ale cărui cărți să vă opriți din vorbire două secunde și să
Fata ale cărei cărți judecați construcția decât să o spuneți cum
Băieții a căror carte s-o nimeri. Mai ales când audienței îi pasă. :)
Fetele a căror carte Regula de construcție este acordul „în cruce”:
Băieții ale căror cărți al / a / ai / ale se acordă cu obiectul (cartea /
Fetele ale căror cărți cărțile), iar cărui / cărei / căror se acordă cu
posesorul (băiatul / fata etc).
Băiatul al cărui câine
Fata al cărei câine
Băiatul ai cărui câini
Fata ai cărei câini
Băieții al căror câine
Fetele al căror câine
Băieții ai căror câini
Fetele ai căror câini
Eu creez Eu crez Verbul a crea, deși se termină în -ea, nu este
Tu creezi Tu crezi un verb de conjugarea a II-a, ci de
El creează El crează conjugarea I. Sufixul este -a, iar rădăcina
 Corect Greșit Comentarii
este cre-. Pentru ușurință, conjugați-l ca și pe
creare creere a lucra, înlocuind lucr- cu cre-. Oriunde a
lucra se conjugă cu un e, a crea se conjugă
cu doi (eu lucrez – eu creez). Formele crez,
crezi, crează există în limba română în cu
totul alt context; ele sunt conjugări populare
ale verbului a crede.
Eu creez Eu creiez Dacă infinitivul verbului se termină în -ia, (a
Eu agreez Eu agreiez întemeia, a încleia) atunci litera i apare și la
Eu întemeiez Eu întemeez persoana I a timpului prezent, altfel nu (a
Eu încleiez Eu încleez crea, a agrea).
Fumător inveterat Invers Paronime – vezi definițiile
Adevăr învederat
Masculin Oricum altcumva Pronume de întărire – vezi DEX.
Eu însumi
Tu însuți
El însuși
Noi înșine
Voi înșivă
Ei înșiși

Feminin
Eu însămi
Tu însăți
Ea însăși
Noi însene
Voi însevă
Ele înseși (însele)
Repercusiune Repercursiune Vezi definiția.
Oprobriu Oprobiu Vezi definiția.
Complet Complect DEX-ul menționează complect ca variantă
acceptată a lui complet. Totuși, dacă până
acum ați folosit complet, vă sugerăm să-l
folosiți și în continuare. :)

DOOM și DOOM2-ul nu acceptă forma

complect.
Delincvent Delicvent Vezi definiția, care nu are legătură cu
Delictvent delictul. Delicvent este doar o formă
acceptată de DEX (dar nu și de DOOM și
DOOM2).
Piuneză Pioneză Vezi definiția. Pioneză este doar o formă
acceptată.
Saxana Sarsana Vezi definiția. Sarsana este o formă acceptată
de DOOM2 și DAR.
Crevetă, pl. crevete DOOM2 acceptă și versiunea crevete /
Crevete, pl. creveți creveți.
Robinet, pl. robinete Robinet, pl. robineți Vezi definiția. Robineți este o formă acceptată
de DN.
Suport, pl. suporturi Suport, pl. suporți Vezi definiția. Suporți este o formă acceptată
de DN.
Balot, pl. baloturi Balot, pl. baloți Vezi definiția. Baloți este o formă acceptată
de DOOM2.
Acumulator, pl. Acumulator, pl. Vezi definiția. Acumulatori este o formă
acumulatoare acumulatori acceptată de DOOM2 și DN.
Laser, pl. lasere Laser, pl. laseri Vezi definiția. Laseri este o formă acceptată
de DN.
 Corect Greșit Comentarii
Reactor, pl. reactoare Reactor, pl. reactori Vezi definiția. Reactori este o formă
acceptată de DN.
Festival, pl. festivaluri Festival, pl. festivale Vezi definiția.
Jantă, pl. jante Jeantă/geantă, pl. Vezi definiția.
jenți/genți
Acciz, pl. accize Acciză Vezi definiția.

Dicționarele recente (DOOM2) menționează

forma acciză.
Grep sau grepfrut sau Oricum altcumva Vezi definițiile.
grape-fruit
Ingrediente (pl. lui Ingredienți Vezi definiția.
ingredient)
Amândurora (dativul lui Amândorura Vezi definiția. Cum spunem tuturor, nu
amândoi) totorur, la fel spunem și amândurora.
De asemenea Deasemenea Deasemenea nu există în DEX.
Merită să aștepți Se merită să aștepți Verbul a merita nu este reflexiv.
Ce-i cu cărțile astea pe Ce-s cu cărțile astea Folosirea verbului a fi la plural nu are sens și
masă? pe masă? nu are legătură cu faptul că vorbim despre
mai multe cărți. Un exemplu și mai evident
este Ce este cu voi aici?, nu Ce sunteți cu voi
aici?
Serviciu Servici Servici nu există în DEX.
Mi-ar plăcea Mi-ar place Infinitivul verbului este a plăcea (vezi
definiția), iar condițional-optativul se
formează cu verbul auxiliar a avea (în acest
caz, ar) și cu infinitivul.
Cartea de pe noptieră Cartea după noptieră DEX menționează de pe ca sens impropriu al
lui după (sensul 5), dar Gramatica Academiei
nu menționează acest lucru.
Cartea pe care am citit- Cartea care am citit-o În toate cazurile avem de-a face cu propoziții
o Omul care l-am subordonate: „pe care am citit-o”, „pe care l-
Omul pe care l-am întrebat am întrebat” etc. În primele două, „pe care”
întrebat este complement direct, arătând asupra cui
se efectuează acțiunea: Pe cine am citit? Pe
Cartea care mi-a plăcut ea, pe carte. Pe cine am întrebat? Pe el, pe
Omul care mi-a om. Complementul direct este în cazul
răspuns acuzativ, de aceea este nevoie și de
prepoziția pe.

În ultimele două cazuri, „care” este subiect,

arătând cine face acțiunea: Cine a plăcut?
Cartea. Cine a răspuns? Omul. Subiectul este
în cazul nominativ, de aceea nu este nevoie
de prepoziția pe. Cartea care am citit-o este
o contaminare între cele două construcții și
este incorectă.
Optsprezece Oricum altcumva DEX (vezi definiția) nu indică nicio altă
variantă acceptată.
Optulea Oricum altcumva DEX (vezi definiția) nu indică nicio altă
variantă acceptată.
Mă doare apendicele. Mă doare apendicita. Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt
Mă dor amigdalele. Mă doare amigdalita. părți ale corpului, deci nu au cum să doară.
Mă doare amigdalita este la fel de incorect ca
și mă doare durerea de cap.
Un copil Copii se joacă În cele mai multe cazuri, forma de plural
 Corect Greșit Comentarii
Doi copii articulat a substantivelor masculine se
Copiii se joacă Cobaiii sunt rozătoare formează prin adăugarea literei i la forma
nearticulată. Substantivele care au doi i la
Un cobai plural (copii, ulii, vizitii) capătă trei i în forma
Doi cobai articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar
Cobaii sunt rozătoare substantivele care au un singur i la plural
(oameni, cobai) capătă doi i în forma
articulată (oamenii, cobaii).
Majoritatea salariaților Majoritatea Este pur și simplu vorba despre acordul
este mulțumită... salariaților sunt subiectului cu predicatul. Majoritate este la
mulțumiți... singular, deci și verbul a fi trebuie pus la
singular. Ce-i drept, majoritate este un
substantiv colectiv, cu sens de plural, dar
forma gramaticală este în continuare cea de
singular. Un exemplu și mai elocvent este
tineretul merge la mare (nu tineretul merg la
mare).

Observație: În conformitate cu noua ediție a

Gramaticii Academiei, în anumite cazuri
acordul prin înțeles este admis, dar nu se
specifică explicit vcazurile (în cazul acesta
ambele variante ar fi acceptabile).
Cel mai bine plătită Cea mai bine plătită Formarea superlativului cu expresia cel mai
doctoriță doctoriță se referă, în acest caz, la adverbul bine, nu la
adjectivul plătită. Doctorița nu este cea mai
plătită, ci cea plătită cel mai bine. Și, întrucât
adverbele nu au gen, număr sau caz,
superlativul se formează implicit cu cel pus la
masculin.

Se vede mai ușor forma corectă inversînd

topica: Doctorița cel mai bine plătită, nu
Doctorița *cea mai bine plătită
Până număr până la Până număr la trei să Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil
trei să plecați de-aici! plecați de-aici! prezența primului până creează confuzie, dar
este necesar și cel de-al doilea.
Dă-te la o parte. De-te la o parte Fără comentarii.
Dați-vă jos. Dădeți-vă jos.
Nu face asta. Nu fă asta. Imperativul negativ se formează cu infinitivul
verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci,
nu face.
Chiuvetă Ghiuvetă Vezi definiția.
A avansa A avansa înainte A avansa implică noțiunea de înaintare.
De ce râzi? De ce te râzi? A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv.
Îmi place cineva Îmi place de cineva Cineva este subiect gramatical, deci trebuie
pus în cazul nominativ, fără prepoziția de.
Orar, pl. orare Orar, pl. orarii Vezi definiția.
Drajeu, pl. drajeuri Drajeu, pl. drajee Vezi definiția.
Preț mare Preț scump Un produs este scump atunci când prețul său
este mare. Preț scump este o struțo-cămilă.
sandviș / sandvici / Oricum altcumva DEX (vezi definiția) indică sandviș ca formă
sanviș corectă, iar celelalte două ca variante
acceptate.
Nes (prescurtare de la Ness Vezi definiția.
nescafe)
Lubrifiant Lubrefiant Vezi definiția.
 Corect Greșit Comentarii
Președinție Președenție Vezi definiția (chiar dacă DN menționează și
această variantă). România are președinte,
nu „președente”!
A nu se confunda cu adjectivul prezidențial,
care provine din fr. présidentiel.
Anticameră Antecameră Vezi definiția. O ediție veche a Dicționarului
de neologisme acceptă totuși și antecameră
ca variantă.
Genuflexiune Genoflexiune Vezi definiția.
Remarcă, pl. remarce Remarcă, pl. remarci Vezi definiția.

Obs.: Remarci este o formă acceptată de

curînd de DOOM2.
Să aibă parte Să aibe parte Vezi definiția (mai ales cea din Dicționarul
ortografic).
Abia Abea Vezi definiția.
El/ea se așază El/ea se așează Vezi definiția.
Clasa întâi Clasa întâia Vezi definiția.
Clasa a-ntâia
Colonel, pl. colonei Colonel, pl. coloneli Vezi definiția.
Sticlă de un litru Sticlă de un kilogram Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o
sticlă de un litru cu mercur, ea va cântări
peste 13 kilograme, iar dacă o umplem cu
ulei de floarea soarelui, ea va cântări numai
920 de grame! Deci „sticlă de un kilogram”
nu are sens.
Greșeală Greșală La fel ca și repezeală, umezeală (nu repezală,
umezală).
Până la adânci Până la adânci Adânci este la plural, deci și bătrâneți trebuie
bătrâneți bătrânețe pus la plural.
Ora unu Ora una Este greșit argumentul că aici s-ar face
Ora două Ora doi acordul cu oră. Se folosește pur și simplu din
Ora douăsprezece Ora doisprezece motive de tradiție: pe vremuri se folosea
Ora douăzeci și unu Ora douăzeci și una (un) ceas/ (două) ceasuri nu oră. Între timp
Ora douăzeci și două Ora douăzeci și doi ceas s-a schimbat cu oră, însă structura s-a
păstrat.
Am luat un pix de la ei Am luat un pix de la Deoarece am dat pixul înapoi mai multor
și li l-am dat înapoi ei și i l-am dat înapoi persoane, corect este ...li l-am dat...
Obstetrică Obstretică Vezi definiția.
Nu există așa ceva Nu se există așa ceva Folosirea unei forme reflexive *a se exista
este incorectă.
Liniște! Să se audă Liniște! Să nu se Daca musca nu se aude, probabil e gălăgie.
musca! audă musca! Dacă țineți neapărat să folosiți negația,
spuneți: Liniște! Să nu se audă nici musca!
Cu surle și tobe Cu surle și trâmbițe Surla și trâmbița sunt amândouă instrumente
de suflat. O paradă militară are și
instrumente de suflat și de percuție.
Datorită publicului și Datorită publicului și După datorită se folosește dativul. Articolul
încurajărilor acestuia... a încurajărilor posesiv a (al, ai, ale) este specific genitivului,
acestuia... deci nu are ce căuta aici.
Branul este deja Branul este deja locație înseamnă „chirie”, nu este un cuvînt
consacrat ca loc de consacrat ca locație mai pompos pentru loc – vezi definiția
vacanță. de vacanță
Calmar Calamar Vezi definiția (chiar dacă este menționat în
DER).
 Corect
... la toate nivelurile ...
Multe din marile
descoperiri au fost
făcute fortuit.
celălalt
cartea anului acestuia
El se înșală.
Vrea să (te) înșele.
Eu crăp (de râs, de
ciudă).
Tu crăpi (de râs, de
ciudă).
Când am venit la tine,
tu plecaseși deja.
Ne-am văzut doar o
dată în ultimul an.
A fost odată ca
niciodată... (cândva)
Odată cu Ana, a venit
și Barbu. (concomitent)
Era vesel și odată s-a
întristat. (deodată)
Să cereți voie înainte
să plecați.
Nu trageți!
Cere-ți drepturile tale.
Trage-ți pătura pe
tine.
Aș veni și eu cu voi.
Cât am putut dormi!
A fost învestit în
funcția de ...
Câine surd la
vînătoare.
A da sfară/șfară în
țară
Condițiile optime
O listă completă
Greșit Comentarii
... la toate nivelele ... Vezi definiția. Folosim pluralul nivele numai
pentru nivelul ca instrument (sensul 2 din
DEX '98).
Era crispat și zâmbea Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat,
fortuit. întâmplător”, nu „forțat”.
celălant Vezi definiția.
cartea anului acesta Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă
în gen, număr și caz cu substantivul
determinat.
El se înșeală. Vezi definiția.
Vrea să (te) înșale. Forma înșale este valabilă doar pentru „a
pune șaua pe...”.
Eu crap (de râs, de Vezi definiția.
ciudă).
Tu crapi (de râs, de
ciudă).
Când am venit la Forma verbului la indicativ, mai mult ca
tine, tu plecasei perfect, persoana a II-a, singular se
deja. construiește cu terminația -seși, nu -sei:
plecaseși, plăcuseși, merseseși, coborîseși,
iubiseși.
Ne-am văzut doar O dată se scrie despărțit numai când indică
odată în ultimul an. enumerarea (o dată, de două ori). Când are
A fost o dată ca unul din sensurile „cândva”, „concomitent”,
niciodată... „deodată”, se scrie legat, fiind adverb. Vezi
O dată cu Ana, a definiția.
venit și Barbu.
Era vesel și o dată s-
a întristat.
Să cere-ți voie Ți se desparte prin cratimă atunci când are
înainte să plecați. rol de pronume, fiind forma prescurtată a lui
Nu trage-ți! îți: cere-ți (tu, ție, drepturile tale), trage-ți
Cereți drepturile (tu, ție, pătura pe tine). Când indică
tale. desinența de plural, persoana a II-a a
Trageți pătura pe verbelor, ți se scrie desigur lipit de verb: voi
tine. cereți, voi trageți.
Aș venii și eu cu voi. Infinitivul verbului nu are nevoie de un i în
Cât am putut dormii! plus. În primul caz, verbul este la modul
condițional-optativ, care se construiește
întotdeauna cu forma de infinitiv a verbului.
În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv.
A fost investit în investit înseamnă folosit într-o afacere, plasat
funcția de ... (se referă la capital).
Câine sur la Expresia are sensul: „pe nepregătite”, iar
vînătoare. culoarea (sur) nu are niciun efect asupra
performanțelor câinelui la vînătoare...
A da sfoară în țară Vezi definiția.
Condițiile cele mai Adjectivele care la origine sunt comparative
optime și superlative: exterior, interior, superior,
O listă foarte inferior, optim, excelent sau cele care
completă exprimă, prin sensul lor, superlativul:
ultrasensibil, splendid, perfect nu formează
grade de comparație.
 Corect Greșit Comentarii

De asemenea nu formează grade de

comparatie nici adjectivele care exprimă o
însușire absolută: pozitiv, negativ, complet,
mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, prim
etc.
Din cauza vremii Din cauza la vremea „Din cauza” este o locuțiune prepozițională
urâte, n-am mai mers urâtă, n-am mai care cere întotdeauna cazul genitiv.
la munte. mers la munte.
Întreprinde, Intreprinde, Toate cuvintele din această familie se scriu
întreprindere, intreprindere, (și se pronunță) doar cu î, nu cu i.
întreprinzător... intreprinzător...
Risc să dau un Mă risc să dau un Chiar dacă unele dicționare menționează că
pronostic... pronostic... risca este și reflexiv, aceste forme sunt
Riști să-l înfrunți pe Te riști să-l înfrunți învechite și nerecomandate.
șef? pe șef?
Antidrog Anti-drog În general, în limba română, prefixele se
Nerespectuos Ne-respectuos scriu lipite de cuvântul care le urmează și nu
Răspoimâine Răs-poimâine se despart prin cratimă.
Le-am mulțumit celor Le-am mulțumim la Celor este un complement indirect. El
care m-au ajutat. cei care m-au ajutat. răspunde la întrebarea „cui i-am mulțumit?”
(celor), nu la întrebarea „la cine i-am
mulțumit?” (la cei). Acest gen de
complement indirect stă întotdeauna în cazul
dativ (celui). Varianta la cei nu este
propriu-zis o greșeală, ci mai curând un stil
de vorbire neîngrijită sau o formă populară.
Folosirea acuzativului prepozițional în locul
dativului apare încă din latina populară.
Abrogarea legii Abrogarea legii Când un atribut este exprimat prin adjectiv
adoptate acum un an adoptată acum un (provenit din participiul verbului a adopta, în
an acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna
în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl
determină. În acest caz, legii este în cazul
genitiv, deci și adoptate trebuie declinat în
cazul genitiv. Corect este așadar legea
adoptată, dar legii adoptate.
Nu mai știu ce să cred. Numai știu ce să Numai se scrie într-un cuvânt când are
Numai tu știi ce s-a cred. sensul de „doar”. Când arată încetarea unei
întâmplat. Nu mai tu știi ce s-a acțiuni, nu mai se scrie separat.
întâmplat.
Mostră (cu sensul de Monstră Vezi definiția.
eșantion, probă)
A împodobi A înpodobi Înainte de b sau p se pune aproape
A împroșca A înproșca întotdeauna consoana m, nu n. Fac excepție
A se îmbuiba A se înbuiba cuvintele compuse (sânpetru, nonprofit) și
A îmbiba A înbiba cuvintele împrumutate literal din alte limbi
(hornpipe).
Ouăle sunt proaspete. Ouălele sunt Vezi definiția (click pe „declinări” pentru a
Încondeierea ouălor proaspete. vedea lista completă a declinărilor).
este o tradiție Încondeierea ouălelor
frumoasă. este o tradiție
frumoasă.
Tontălău Tăntălău Vezi definiția (provine din tont).
Plouă încontinuu Plouă în continuu. Încontinuu se scrie într-un cuvânt atunci
(incontinuu). România este când are valoare de adverb (echivalent cu
România este în încontinuu progres. mereu, întruna) și despărțit atunci când avem
continuu progres. prepoziția în și adjectivul continuu.
 Corect Greșit Comentarii
Incontinuu este echivalent cu încontinuu;
a nu se confunda cu discontinuu (confuzie
care ar putea fi generată de alte perechi de
antonime formate cu prefixul in: consecvent
– inconsecvent, constant – inconstant, etc.).
Statele Unite ale Statele Unite ale Conform prof. univ. dr. Theodor HRISTEA
Americii sunt o țară Americii este o țară (emisiunea Parol din 30-03-2010, TVR)
mare și puternică. mare și puternică.
O sumă de calități Un summum de Vezi definiția.
calități
Ascultă muzică la Ascultă muzică la La maximum este o locuțiune adverbială
maximum/minimum. maxim/minim. (vezi definiția).
Maximum de profit cu Maxim de profit cu Doar maxim este adjectiv. Ca substantiv
un minim efort. un minimum efort. însă, maximum este sinonim cu maxim
(vezi definiția).
Codrii înverziți sunt Oricum altfel Substantivele masculine au, la forma de
frumoși. plural articulat cu articol hotărât, doi i (sau
Înverziții codri trei, în cazul cuvintelor ca uliii, vizitiii,
freamătă. copiii). Când există un adjectiv antepus
Pantalonii albaștri s- substantivului, el preia accentul: codrii
au rupt. înverziți, dar înverziții codri. În sintagma
Am discutat despre niște parametri importanți, articolul este
niște parametri nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se
importanți. scriu cu un singur i.
Parametrii cei mai
importanți au fost
discutați.
Y
 Y
 

 
 Y


Y 





 !"

 #"!" "$

 %

 %#

&" "$


  
cf.
conform
confer x pune alături, compară!
  

Gheorghe
Ghe.
Gh.
 Y
'

Oorim, ansă, a preciza...

Dorim însă a preciza...

  ansă 
 

  

Ceea ce a devenit, nu ne mai interesează...

Ceea ce a devenit nu ne mai interesează...

  
  
   

 


 

Y

Œaptisprezece, optisprezece/optusprezece
Œaptesprezece, optsprezece
 

Y

Œtat
stat
...de plată

merg la / urmează la / femeie de ...

servici
serviciu
 

Y

el, ea, ei, ele, era, este: e 
 




º

 

Y
%

orele 14
ora 14

[ai, fetele! Tu, fată!

[ai, fetelor! Tu, fato!

coaja
ouălelor
ouălor
 

Y
%

chibrite, hotele, profile

chibrituri, hoteluri, profiluri

lovirea
mingiei
mingii
 

Y

ai place...
de mama
mama 
  
vroiam
voiam   a voi
va apare, mi-ar place
va apărea, mi-ar plăcea
  
  
 

Y
(
an......... trei zile
maxim / minim
maximum / minimum

cei mai bine plătiţi sportivi

cel mai bine plătiţi

iau decât mere

iau doar/numai mere // nu iau decât mere
 

Y
()

rochii...
roze, move, olive
roz, mov, oliv...

     
 

Y
Y")

„m dori să reuŒim.
Ori, an condiţiile actuale, este din ce an ce mai
greu.
ori x
 



 
 

or x
 



  


Or, an condiţiile actuale, este din ce an ce mai

greu.
 

Y
Y")

CiteŒte...
pentru ca s㠌tie.
s㠌tie.
(pentru) ca½ an eventualitatea unui examen,
s㠌tie.
 

Y
*"&
haină... piele
din
de
trei... prietenii lui
din
dintre

a căzut... gheţii
datorită
din cauza
 

Y
#

—ecolul...
XXI
al XXI-lea
 

Y
Y
"( % *(

Trezi-se-va astfel an orice om normal la cap, cu

simţul ridicolului, grija Œi strădania pentru
folosirea unei limbi române...
trezi-se-vor

—e va urmări, an special, înscrierea la Œcoală a

copiilor, prevenirea abandonului Œcolar Œi
recuperarea celor cu abandon Œcolar.
se vor urmări
 

Y
Y
"( % *(

—ingurul element viabil al bunăstării rămân

ceafa sau guŒa...
rămâne
 

Y
Y
"( % *( 

àiecare dintre vinovaţi au primit câte o

amendă...
a primit
 

Y
Y
"( % *(

Rn grup de circa 30 de persoane s-au

strâns Œi an faţa...
s-a strâns
 

Y
Y
"( *"#  

...despre emisiunile TV, al cărui subiect era

profesoara...
al căror

s-a descoperit o plantă, an —coţia, al cărui

ulei are acelaŒi efect...
al cărei

creierul unui individ a cărei retină a fost 37

de ani nefolosită...
a cărui
 

Y
Y
"( *"#  

omul care l-am văzut ieri

pe care
 

Y
Y
"( "  $

modul de aplicare al lamelelor...

a

a mai efectuat cu succes două operaţii de

transplant ale membrelor superioare
al

pentru a verifica modul de utilizare al unor

fonduri P[„

a
 

Y
Y
"( (# 

strădania pentru folosirea unei limbi române

cât mai limpede
limpezi

caracterul precar al noii formaţiuni

guvernamentale, condusă de democratul...
conduse
 

Y
Y
"( (# 

ora
doisprezece
douăsprezece

clasa a
doisprezecea
douăsprezecea

doisprezece milioane
douăsprezece milioane
 

Y
Y

Centrul Infotrafic avertizeaz㠌oferii...


       

Centrul Infotrafic îi avertizează pe Œoferi...

 
 
Y
Y"!&*"#

a servi x  ½      

 ½


    
  

 
½ 
      


 

a se servi x  


 




   



mă duc să servesc masa.
—erviţi cafea!

mă duc să iau masa / să mănânc.

—erviţi-vă cafea!
 
 
Y
Y"!&*"#
fortuit    ½ 
½ 


forţat

problematic  
  ½ 
½ 


care ridică probleme

salutar 
 

care trebuie/merită a fi salutat
 
 
Y
Y"!&*"#
lutier  
  
 


 


    
 
olar (care prelucrează lutul)

specios  


special

summum       ½   ½ 

sumă
 
 
Y
#*"*+ , 

—-au antâlnit antr-o.... pitorească.

locaţie
loc

 x  
 
 
Y
#*"*+ , 
—unt ... mari de avalanŒă.
Œanse
riscuri

xistă ... ca incendiul să fi fost provocat
Œansa
posibilitatea

Œansă x 

    

 


 
 
Y
#*"*+ , 
Concurentul are ... : renunţă sau continuă.
două alternative
o alternativă / două soluţii

alternativă x 

       


½



  
 
 
Y
 "%#

aversă x 
 






averse de ploaie/zăpadă/vânt
averse


 drept 




 pentru 
  
 
 
 


drept pentru care
drept care / pentru care

a se califica x 
      








 


a se califica mai departe

a se califica
 
 
Y
 "%#

încă = mai
   

     


*ncă mai citeŒte.

*ncă citeŒte. / mai citeŒte.
 
 
Y
 "%#
a se limita / a se rezuma / a se mărgini numai /
doar la ...

a se limita / a se rezuma / a se mărgini la ...

numai = doar     
 


  
 
   
- 


cu surle Œi ...
trâmbiţe
tobe

 
= 

½ 


- 

a da .... în ţară
sfoară
sfară  




   ½  

- 

a rata ... puţin
de
cu


: a rata cu mult

 '

el, ... profesionist«

ca Œi
ca / drept / în calitate de

nu mă risc
nu risc
MULTIPLE CHOICE
Alegeti enuntul corect:a. A fãcut eforturi merituoase de când a venit.b. A fãcut eforturi meritorii de când a venit.
Alegeti enuntul corect:a. A venit disc-jockeyul!b. A venit disc-jockey-ul!
Alegeti enuntul corect:a. Aceasta este una dintre caracteristicile graiului muresean.b. Aceasta este una dintre caracteristicile
graiului muresan.
Alegeti enuntul corect:a. Accidentul s-a produs din cauza ploii si a cetii.b. Accidentul s-a produs din cauza ploii si a cetei.
Alegeti enuntul corect:a. Acest sal a fost al bunicã-mi.b. Acest sal a fost al bunicã-mii.
Alegeti enuntul corect:a. Alesesem o bluzã iuni.b. Alesesem o bluzã uni.
Alegeti enuntul corect:a. Am auzit cã e un mare excroc!b. Am auzit cã e un mare escroc!
Alegeti enuntul corect:a. Am avea nevoie de douã sevalete.b. Am avea nevoie de douã sevaleturi.
Alegeti enuntul corect:a. Am aflat cã Ioana adoptã o fetitã.b. Am aflat cã Ioana adopteazã o fetitã.
Alegeti enuntul corect:a. Am aflat despre asta prin intermediul mass-media.b. Am aflat despre asta prin intermediul mass-
mediei.
Alegeti enuntul corect:a. Am adus agheasmã de la bisericã.b. Am adus aghiasmã de la bisericã.
Alegeti enuntul corect:a. Am citit despre Knut, un urs-polar din Germania.b. Am citit despre Knut, un urs polar din Germania.
Alegeti enuntul corect:a. Am nevoie de douã furtune.b. Am nevoie de douã furtunuri.
Alegeti enuntul corect:a. Am vãzut la grãdina zoologicã un lincs.b. Am vãzut la grãdina zoologicã un linx.
Alegeti enuntul corect:a. Apa începuse sã se evaporeze.b. Apa începuse sã se evapore.
Alegeti enuntul corect:a. Ar trebui sã cumpãr un stecãr mai mare!b. Ar trebui sã cumpãr un stecher mai mare!
Alegeti enuntul corect:a. Ar trebui citit indexul de la contorul de gaze.b. Ar trebui citit indexul de la contuarul de gaze.
Alegeti enuntul corect:a. Ar fi vrut sã înconjure grãdina.b. Ar fi vrut sã înconjoare grãdina.
Alegeti enuntul corect:a. As dori douã pãstârnacuri!b. As dori doi pãstârnaci!
Alegeti enuntul corect:a. Ascunsese lucrurile printre niste boscheti.b. Ascunsese lucrurile printre niste boschete
Alegeti enuntul corect:a. Avea douã hobby-uri: tenisul si dansul.b. Avea douã hobbyuri: tenisul si dansul.
Alegeti enuntul corect:a. Bãiatul e cam nãrod!b. Bãiatul e cam nerod!
Alegeti enuntul corect:a. Bunicul lui e un virtuoz al naiului.b. Bunicul lui e un virtuos al naiului.
Alegeti enuntul corect:a. Ce este preria?b. Ce este preeria?
Alegeti enuntul corect:a. Cel mic e cam rãzgâiat.b. Cel mic e cam râzgâiat.
Alegeti enuntul corect:a. Cât costã un fir de gerbera?b. Cât costã un fir de jerbera?
Alegeti enuntul corect:a. Câte sprayuri doriti?b. Câte spray-uri doriti?
Alegeti enuntul corect:a. Chebapul e o fripturã cu mirodenii.b. Kebabul e o fripturã cu mirodenii.
Alegeti enuntul corect:a. Colega iesise din birou valvârtej.b. Colega iesise din birou val-vârtej.
Alegeti enuntul corect:a. Copiii lor sunt precoce.b. Copiii lor sunt precoci.
Alegeti enuntul corect:a. Concluziile bioloagei sunt extrem de interesante.b. Concluziile biologei sunt extrem de interesante.
Alegeti enuntul corect:a. Culoarea mingii era verde.b. Culoarea mingiei era verde.
Alegeti enuntul corect:a. Cunosti un marochiner bun?b. Cunosti un marochinier bun?
Alegeti enuntul corect:a. Culoarea azaleei de la fereastrã e deosebitã.b. Culoarea azaleii de la fereastrã e deosebitã.
Alegeti enuntul corect:a. Culoarea carapacii era maronie.b. Culoarea carapacei era maronie.
Alegeti enuntul corect:a. Culoarea pieii animalului era deosebitã.b. Culoarea pielii animalului era deosebitã.
Alegeti enuntul corect:a. E perioada discounturilor.b. E perioada discounturi-lor.
Alegeti enuntul corect:a. E vreo gogosãrie prin apropiere?b. E vreo gogoserie prin apropiere?
Alegeti enuntul corect:a. E vreun camping prin apropiere?b. E vreun chemping prin apropiere?
Alegeti enuntul corect:a. Ei azvârlã lucrurile pe unde-apucã.b. Ei azvârlesc lucrurile pe unde-apucã.
Alegeti enuntul corect:a. Era al douãzecilea pe listã.b. Era al douãzecelea pe listã.
Alegeti enuntul corect:a. Era rece si mi-am luat si mesada.b. Era rece si mi-am luat si misada.
Alegeti enuntul corect:a. Erau optisprezece studenti în grupã.b. Erau optsprezece studenti în grupã.
Alegeti enuntul corect:a. Eu stãruiesc sã rãmânem la cabanã.b. Eu stãrui sã rãmânem la cabanã.
Alegeti enuntul corect:a. Fãceti liniste, vã rog!b. Faceti liniste, vã rog!
Alegeti enuntul corect:a. Fãcuse niste remarci interesante.b. Fãcuse niste remarce interesante.
Alegeti enuntul corect:a. Fãcuse niste remarci interesante.b. Fãcuse niste remarce interesante.
Alegeti enuntul corect:a. Fãcuse o parodontozã.b. Fãcuse o paradentozã.
Alegeti enuntul corect:a. Föhnurile de pe acest raft sunt nemtesti.b. Foehnurile de pe acest raft sunt nemtesti.
Alegeti enuntul corect:a. Fetele trebuia sã ajungã pãnã acum.b. Fetele trebuiau sã ajungã pãnã acum.
Alegeti enuntul corect:a. Forma gogoasei de mãtase era putin ciudatã.b. Forma gogosii de mãtase era putin ciudatã.
Alegeti enuntul corect:a. Foarfecele trebuie sã fie bine ascutite.b. Foarfecile trebuie sã fie bine ascutite
Alegeti enuntul corect:a. Hai, nu fi rãu!b. Hai, nu fii rãu!
Alegeti enuntul corect:a. În apropiere erau douã prãpastii.b. În apropiere erau douã prãpãstii.
Alegeti enuntul corect:a. In fata clãdirii erau niste ornamente de ghips.b. In fata clãdirii erau niste ornamente de gips.
Alegeti enuntul corect:a. Îti place bridgeul?b. Îti place bridge-ul?
Alegeti enuntul corect:a. Joia aveau douã seminare.b. Joia aveau douã seminarii
Alegeti enuntul corect:a. Îi plãcea gustul nugalei cu stafide.b. Îi plãcea gustul nugii cu stafide.
Alegeti enuntul corect:a. Ia pe care o port e de la bunica.b. Iea pe care o port e de la bunica.
Alegeti enuntul corect:a. Locatia în care se va desfãsura balul e în apropiere.b. Locul în care se va desfãsura balul e în
apropiere.
Alegeti enuntul corect:a. Mâine vom afla cine e noul primsecretar.b. Mâine vom afla cine e noul prim-secretar.
Alegeti enuntul corect:a. Mânca, deseori, în fast-fooduri.b. Mânca, deseori, în fast-food-uri.
Alegeti enuntul corect:a. Mi-a spus cã ar vrea douã grepuri si câteva lãmâi.b. Mi-a spus cã ar vrea douã grefuri si câteva lãmâi.
Alegeti enuntul corect:a. Mi-ar place sã merg si eu la munte.b. Mi-ar plãcea sã merg si eu la munte
Alegeti enuntul corect:a. Mi-ar trebui douã coli albastre!b. Mi-ar trebui douã coale albastre!
Alegeti enuntul corect:a. Mirosul tãmâiei se simtea de pe hol.b. Mirosul tãmâii se simtea de pe hol.
Alegeti enuntul corect:a. Mihai se lãfãieste acum pe canapeaua cea nouã.b. Mihai se lãfãie acum pe canapeaua cea nouã.
Alegeti enuntul corect:a. Nu lãsati fãrâmituri pe masã!b. Nu lãsati firimituri pe masã!
Alegeti enuntul corect:a. Nu vreau decât un weekend la munte!.b. Nu vreau decât un week-end la munte!.
Alegeti enuntul corect:a. Noului-nãscut i-au pus numele bunicului.b. Nou-nãscutului i-au pus numele bunicului.
Alegeti enuntul corect:a. Nu-mi face una ca asta!b. Nu-mi fã una ca asta!
Alegeti enuntul corect:a. N-au mai venit de mult la Sibiu.b. N-au mai venit demult la Sibiu.
Alegeti enuntul corect:a. Oile sunt animale ierbivore.b. Oile sunt animale erbivore.
Alegeti enuntul corect:a. Pare cam tãntãlãu.b. Pare cam tontãlãu.
Alegeti enuntul corect:a. Pe noptierã erau douã milieuri de la bunica.b. Pe noptierã erau douã mileuri de la bunica.
Alegeti enuntul corect:a. Purta o bluzã rozã.b. Purta o bluzã roz.
Alegeti enuntul corect:a. Pluralul substantivului flamingo este flamingi.b. Pluralul substantivului flamingo este flamingouri.
Alegeti enuntul corect:a. Practica se efectueazã în scoli si licee.b. Practica se efectuiazã în scoli si licee.
Alegeti enuntul corect:a. Pune lãcrãmioarele în glastrã!b. Pune lãcrimioarele în glastrã!
Alegeti enuntul corect:a. Pusese niste linoleum la intrare.b. Pusese niste linoleu la intrare.
Alegeti enuntul corect:a. S-a produs un scurt-circuit în apropiere.b. S-a produs un scurtcircuit în apropiere.
Alegeti enuntul corect:a. Se dusese de-a-n boulea.b. Se dusese de-a-n-boulea.
Alegeti enuntul corect:a.Sunteti cel de-al saptesprezecelea înscris la concurs.b.Sunteti cel de-al saptesprezecilea înscris la
concurs.
Alegeti enuntul corect:a. Sunt douã serviceuri prin apropiere.b. Sunt douã service-uri prin apropiere.
Alegeti enuntul corect:a. Saptisprezece e cifra ta norocoasã.b. Saptesprezece e cifra ta norocoasã.
Alegeti enuntul corect:a. Tãceti, vã rog!b. Taceti, vã rog!
Alegeti enuntul corect:a.Termenul paleativ e des întâlnit în domeniul medical.b.Termenul paliativ e des întâlnit în domeniul
medical.
Alegeti enuntul corect:a. Trebuie sã repar sandaua.b. Trebuie sã repar sandala.
Alegeti enuntul corect:a. Ti-a plãcut speechul directorului?b. Ti-a plãcut speech-ul directorului?
Alegeti enuntul corect:a. Tin minte si acum gustul pascãi fãcute de bunica.b. Tin minte si acum gustul pãstii fãcute de bunica.
Alegeti enuntul corect:a. Tãrãncile vindeau zarzavaturile la un pret accesibil.b. Tãrancele vindeau zarzavaturile la un pret
accesibil.
Alegeti enuntul corect:a. Toatã încãperea mirosea a prenadez.b. Toatã încãperea mirosea a prenandez.
Alegeti enuntul corect:a. Toti sunt perspicaci.b. Toti sunt perspicace.
Alegeti enuntul corect:a. Unul dintre soldati a fost luat ostatec.b. Unul dintre soldati a fost luat ostatic.
Alegeti enuntul corect:a. Verbul scrisese e la indicativ, mai-mult-ca-perfect.b. Verbul scrisese e la indicativ, mai mult ca
perfect.
Alegeti enuntul corect:a. Venise cu niste argumente cam serbede.b. Venise cu niste argumente cam searbede.
Alegeti enuntul corect:a. Vrem sã creãm o rubricã nouã în revista scolii.b. Vrem sã creem o rubricã nouã în revista scolii.
Alegeti enuntul corect:a. Vrei o caramea?b. Vrei o caramelã?
Alegeti enuntul corect:a. Vorbea încontinuu.b. Vorbea în continuu.
Alegeti enuntul corect:a. Vor urma, acum, douã bluesuri.b. Vor urma, acum, douã blues-uri.

Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. ab-stract, mau-so-leub. a-bstract, mau-so-leuc. ab-stract, ma-u-so-leu
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. ais-berg, su-bli-ma-reb. a-is-berg, su-bli-ma-rec. ais-berg, sub-li-ma-re
Sunt corecte formele:a. afrodisiac, analoagã/ analogãb. afrodiziac, analoagã/ analogãc. afrodisiac, analogã
Sunt corect accentuate cuvintele:a. altundevá, polónic, caractérb. altundevá, poloníc, caractérc. áltundeva, polónic, caracter
Sunt corecte formele:a. anteturi/ antete, nugib. antete, nugic. anteturi/ antete, nugale
Sunt corecte formele:a. aragaze, vremuri/ vremib. aragazuri, vremuric. aragazuri, vremuri/ vremi

Sunt corect accentuate cuvintele:a. áripã, cãtínã, gúlasb. áripã, cãtínã, gulásc. arípã, cãtínã, gúlas
Sunt corect accentuate cuvintele:a. aústru, cobái, diásporãb. áustru, cobái, diásporãc. aústru, cóbai, diásporã
Sunt corecte formele:a. a deszãpezi, a înãmolib. a deszãpezi, a înnãmolic. a dezãpezi, a înnãmoli
Sunt corecte formele:a. a desbrobodi, a (se) complãceab. a dezbrobodi, a (se) complãceac. a desbrobodi, a (se) complace
Sunt corect accentuate cuvintele:a. avárie, ánost/ anóst, chímenb. avárie, ánost/ anóst, chiménc. avaríe, ánost/ anóst, chímen
Sunt corecte formele:a. a decoji, a înnotab. a descoji, a înnotac. a descoji, a înota
Sunt corecte formele:a. a înoda, a plãceab. a înnoda, a plãceac. a înnoda, a place
Sunt corecte formele:a. a importuna, a curãtab. a importuna, a curãtic. a inoportuna, a curãta
Sunt corecte formele:a. café-frappé, lãcãtuserieb. café-frapé, lãcãtuseriec. café-frappé, lãcãtusãrie

Sunt corect accentuate cuvintele:a. céntimetru, preríe, míjloc/ mijlócb. centimétru, preríe, míjloc/ mijlócc. céntimetru,
prérie, mijlóc
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. cu-loar, ast-ma-tib. cu-lo-ar, ast-ma-ticc. cu-loar, as-tma-tic
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. cuan-tum, co-ni-acb. cu-an-tum, co-ni-acc. cuan-tum, co-niac
Sunt corecte formele:a. corijent/ corigent, corozivb. corijent, corosivc. corigent, corosiv

Sunt corect accentuate cuvintele:a. deseóri, merinós, frânghíeb. deseóri, mérinos, frânghíec. déseori, merinós, frânghíe
Sunt corecte formele:a. de sine stãtãtor, derby/ derbib. de-sine-stãtãtor, derby/ derbic. de-sine-stãtãtor, derby

Sunt corecte formele:a. ditamai, destructivb. ditamai/ ditai, distructivc. ditamai/ ditai, destructiv
Sunt corecte formele:a. disearã/ desearã, pretutindenib. disearã/ desearã, pretutindeneac. disearã, pretutindenea
Sunt corecte formele:a. de-a pururi, de-a-n-picioareleab. de-a pururi/ de-a pururea, de-a-n picioareleac. de-a pururea, de-a-n
picioare-lea
Sunt corect accentuate cuvintele:a. Dobrógea, bíftec, azbéstb. Dóbrogea, bíftec, azbéstc. Dóbrogea, bíftec, ázbest
Sunt corecte formele:a. eu continui, te pieptenib. eu continuu, te pieptenic. eu continui, te piapteni
Sunt corecte formele:a. eu înconjor, sã deserteb. eu înconjur, sã desertec. eu înconjor, sã desarte
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. im-pi-e-gat, arc-ticb. im-pie-gat, arc-ticc. im-pi-e-gat, ar-ctic
Sunt corecte formele:a. îmbâxit, transsiberianb. îmbâcsit, transiberianc. îmbâcsit, transsiberian
Sunt corecte formele:a. însealã, efectueazãb. însalã, efectuiazãc. însalã, efectueazã
Sunt corecte formele:a. dizident, pieptene/ pieptãnb. disident, pieptene/ pieptãnc. dizident, pieptene
Sunt corecte formele:a. disearã/ desearã, de-a baba-oarbab. disearã, de-a baba oarbac. desearã, de-a babaoarba
Sunt corecte formele:a. eschimosã, economãb. eschimoasã, econoamãc. eschimosã, econoamã
Sunt corecte formele:a. filologã, serviciub. filoloagã, serviciuc. filologã, service
Sunt corecte formele:a. jãratic, carismãb. jeratic, carismãc. jãratic, charismã
Sunt corecte formele:a. laitmotiv, linoleub. laitmotiv, linoleumc. lait-motiv, linoleum
Sunt corecte formele:a. lezmaiestate/ lezmajestate, greiereb. lezmaiestate, greierec. lezmaiestate/ lezmajestate, greier
Sunt corect accentuate cuvintele:a. háchitã, despót, butélieb. háchitã, déspot, butelíec. háchitã, déspot, butélie
Sunt corecte formele:a. motto, cârdãsieb. moto, cârdãsiec. motto, cãrdãsie
Sunt corecte formele:a. nãrod, încorporabil/ incorporabilb. nerod, încorporabil/ incorporabilc. nãrod, incorporabil
Sunt corecte formele:a. nãpraznic, zilierb. nãprasnic, zilerc. nãprasnic, zilier

Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. o-biect, sand-vicib. o-biect, san-dvicic. o-bi-ect, sand-vici
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. pa-u-per, as-prub. pau-per, a-spruc. pau-per, as-pru
Sunt corecte formele:a. paradisiac, inopinatb. paradiziac, inopinantc. paradiziac, inopinat
Sunt corecte formele:a. prim-ministru, confettib. prim ministru, confettic. prim-ministru, confeti
Sunt corecte formele:a. pulovãr, eczemãb. pulover, eczemãc. pulover, egzemã
Sunt corecte formele:a. proces-verbal, erbicidb. proces verbal, erbicidc. proces-verbal, ierbicid
Sunt corecte formele:a. poliglotã, omoloagã/ omologãb. poligloatã, omoloagãc. poligloatã, omoloagã/ omologã
Sunt corecte formele:a. posttraumatic, nemaiîntâlnitb. postraumatic, nemaiîntâlnitc. posttraumatic, ne mai întâlnit
Sunt corecte formele:a. paradontozã, tigãncib. parodontozã, tigãncic. parodontozã, tigance
Sunt corecte formele:a. patriotã, cuvânt-înainteb. patrioatã, cuvânt-înaintec. patrioatã, cuvânt înainte
Sunt corecte formele:a. picareascã, desucheatãb. picarescã, desucheatãc. picarescã, desuchiatã
Sunt corecte formele:a. plebiscituri, portmoneeb. plebiscite, portmoneuric. plebiscite, portmonee
Sunt corecte formele:a. pãlincã, izlazb. palincã, izlazc. palincã, islaz
Sunt corect accentuate cuvintele:a. regízor, cálcar, spléndidb. regizór, cálcar, spléndidc. regízor, calcár, splendíd
Sunt corecte formele:a. ridichi, torenti/ torenteb. ridichii, torentic. ridichii, torenti/ torente
Sunt corecte formele:a. robinete, poieneb. robinete/ robineti, poienic. robinete/ robineti, poiene
Sunt corecte formele:a. râpe, pandispanurib. râpe/ râpi, pandispanec. râpe/ râpi, pandispanuri
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. si-fo-ni-er, sanc-ti-u-neb. si-fo-nier, sanc-ti-u-nec. si-fo-ni-er, san-cti-u-ne
Sunt corecte formele:a. sandvici/ sendvis, muchieb. sandvis, muchiec. sandvis/ sandvici, muche
Sunt corecte formele:a. sã batem, asazãb. sã bãtem, asazãc. sã batem, aseazã
Sunt corecte formele:a. scrutine, fagoturi/ fagotib. scrutinuri, fagotic. scrutinuri, fagoturi/ fagoti
Sunt corecte formele:a. sã sovãie, sã stãruiascãb. sã sovãiascã, sã stãruiascãc. sã sovãie, sã stãruie
Sunt corecte formele:a. sã reînvie/ sã reînvieze, va pãreab. sã reînvieze, va parec. sã reînvie/ sã reînvieze, va pare
Sunt corecte formele:a. sã absolveascã, sã decernezb. sã absolve, sã decernezc. sã absolve, sã decern
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. tes-lã, cro-a-zi-e-rãb. te-slã, croa-zi-e-rãc. tes-lã, croa-zi-e-rã
Sunt corect despãrtite în silabe cuvintele:a. vâr-stã, boj-de-u-cãb. vâr-stã, boj-deu-cãc. vâ-rstã, boj-de-u-cã
Sunt corect accentuate cuvintele:a.mánager/manáger,avárie,bidivíub.mánager,avárie,bidíviuc.mánager/manáger,avaríe,
bidivíu
Sunt corecte formele:a. tuneluri/ tunele, chibriturib. tuneluri/ tunele, chibrituri/ chibritec. tunele, chibrite
Sunt corecte formele:a. voiam, creãmb. vroiam, creãmc. voiam, creem
Sunt corecte formele:a. a râzgâi, a pricopsib. a râzgâi, a pricopsi/ a procopsic. a rãzgâia, a pricopsi/ a procopsi
Sunt corecte formele:a. a ticsi, a ticnib. a tixi, a tihnic. a ticsi, a tihni
Sunt corecte formele:a. tãrãnci, pardesiurib. tãrãnci, pardesiec. tãrance, pardesie
Sunt corecte formele:a. tangou, pizza/ pizzãb. tango, pizzac. tango, pizza/ pizzã
Sunt corecte formele:a. tãpsane, debusee/ debuseurib. tãpsanuri, debuseuric. tãpsanuri, debusee/ debuseuri
Sunt corecte formele:a. vopsele/ vopseluri, noi-nãscutib. vopsele, noi-nãscutic. vopsele/ vopseluri, nou-nãscuti
Sunt corecte formele:a. vagoneti, voiajuri/ voiajeb. vagonete, voiajuri/ voiajec. vagoneti, voiaje
Sunt corecte formele:a. zacusti, sloganuri/ sloganeb. zacuste, sloganuri/ sloganec. zacusti, sloganur
Sunt corecte formele:a. Evul mediu, Domnia sab. Evul Mediu, Domnia sac. Evul Mediu, Domnia Sa
Sunt corecte formele:a. Editura Univers enciclopedic, Întâi Maib. Editura univers enciclopedic, Întâi maic. Editura Univers Enciclopedic, Întâi
Mai
Cuvântul a emigra are semnificatia:a. a veni într-o tarã strãinã pentru a se stabili aicib. a pleca din patrie si a se stabili în altã tarã
Cuvântul fresco are semnificatia:a. tesãturã subtire de lânãb. picturã muralã decorativã
Cuvântul specios are semnificatia:a. specialb. cu aparente favorabile plãcute, amãgitor, înselãtor
Cuvântul fragrant are semnificatia:a. parfumat, mirositorb. evident, care sare în ochi
Cuvântul martial are semnificatia:a. de pe planeta Marteb. de rãzboi, militar; solemn, impunãtor
Cuvântul a releva are semnificatia:a. a scoate în relief, a remarca, a evidentiab. a (se) dezvãlui, a (se) descoperi
Cuvântul mutual are semnificatia:a. caracteristic mutilor, mutescb. care se face în mod reciproc si simultan
Cuvântul sardonix are semnificatia:a. piatrã semipretioasãb. sarcastic, batjocoritor
Cuvântul tarantelã are semnificatia:a. pãianjen veninosb. dans vioi napolitan
Cuvântul speculativ are semnificatia:a. abstract, bazat pe speculatie, referitor la teorieb. care face speculã, afacerist
Cuvântul serpar are semnificatia:a. persoanã care însoteste expeditiile în Himalaia si carã poverileb. pasãre rãpitoare; chimir
Cuvântul paiet are semnificatia:a. mic obiect ce se coase pe haine, stofe, pentru a le înfrumusetab. pânzã groasã, impermeabilã
Cuvântul lutier are semnificatia:a. om care lucreazã cu lutulb. om care face viori
Cuvântul bienal are semnificatia:a. care se produce, care apare de douã ori pe anb. care dureazã doi ani sau apare o datã la doi ani
Cuvântul libertinaj are semnificatia:a. comportare care sfideazã regulile decentei si ale moraleib. libertate
Cuvântul fortuit are semnificatia:a. venit pe neasteptate, întâmplãtorb. fãcut sau impus cu forta
Cuvântul acribie are semnificatia:a. acrealãb. exactitate, rigurozitate în cercetarea stiintificã
Cuvântul venal are semnificatia:a. care are legãturã cu vasele sanguineb. care e în stare de orice pentru bani, imoral
Cuvântul a abjura are semnificatia:a. a jura din noub. a renega public o credintã, o doctrinã
Cuvântul cupid are semnificatia:a. care apartine zeului iubiriib. lacom, avid de câstig
 E greșit să spunem: "Se merită", pentru că verbul "a
merita" nu este reflexiv. Deci vom spune: "Merită
sa mergi la această intilnire" și nu "Se merită să
mergi...".
 E greșit să spunem: "mai special"; "mai
deosebit"; "mai superior"- acestea nu suportă
grade comparative!
 Din categoria falselor reflexive face parte forma „se râde” - propoziţia „de
ce te râzi” ar putea fi interpretată ca „de ce râzi de tine însuţi”, adică râzi tu
singur de tine, forma corectă fiind de ce râzi şi, respectiv, ei râdeau, noi am
râs, voi râdeţi etc. (şi nu „ei se râdeau, noi ne-am râs”).

pentru verbul a semna - „trebuie să vă semnaţi”, „neapărat semnaţi-văcând

scrieţi SMS-uri” sau la bancă ni se cere „semnaţi-vă aici”. În toate aceste
cazuri este de prisos pronumele reflexiv vă, iar variantele corecte sunt eu
semnez, tu semnezi, noi semnăm etc. (nu „mă semnez, te semnezi, ne
semnăm”), semnaţi aici, neapărat semnaţi. Se pare că în acest caz este
vorba de un calc neinspirat după verbul rusesc подписаться, care este
reflexiv, iar vorbitorii basarabeni îi copiază formele.
 exprimări de tipul „dacă nu mă greşesc, este din anul
trecut”, „el s-a greşit când a spus”, în care verbul a
greşi este folosit cu pronumele reflexiv, or, în română
acest verb nu este reflexiv, prin urmare, va trebui să
spunem el a greşit, tu greşeşti etc. Forma corectă a
expresiei respective, destul de uzuale, este dacă nu
greşesc, iar ca sinonime pot fi utilizate dacă nu mă înşală
memoria, dacă îmi amintesc bine
Pleonasm
 PLEONÁSM, pleonasme,  prefer mai bine
s.n. Eroare de exprimare  prima prioritate
constând în folosirea  promotor al progresului
alăturată a unor cuvinte,
 protagonist principal
construcţii, propoziţii etc.
cu acelaşi înţeles  sărbătoare festivă
 sumar schiţat
 Pleonasme  a suprapune peste
 oportunitate bună  a unelti pe ascuns
 cel mai optim  varietate diversă
 ortografie corectă  zvon mincinos
 apă potabilă de băut  afluenţă mare
 Genul masculin Genul feminin Genul
feminin
 (forma corectă) (forma incorectă)
 metrolog metrologă metroloagă
 patriot patriotă patrioată
 pedagog pedagogă pedagoagă
 spicher spicheriţă
 vagabond vagaboandă
 aborigen aborigenă
 analog analoagă/analogă
 nou-născut nou-născuţi noi-născuţi
 palat palate palaturi
Pleonasme
 „A intra înăuntru” – „a intra” înseamnă deja a pătrunde în
interiorul unui spațiu, a trece de afară înăuntru.
 2. „A coborî jos” – puteți coborî și sus?
 3. „A urca sus” – puteți urca și jos?
 4. „Circa vreo/vreun” – „circa” este cuvânt de
proveniență latină care are înțeles de
„aproximativ/cam/vreo/vreun”.
• „Care”
• Cartea care stă pe masă este a Ioanei.
• Mașina care este parcată în fața blocului este a amicei
mele.
• Floarea care îmi place cel maimult este crinul.
• Vestea care a ajuns la urechile tuturor este adevărată.
• „Pe care”
• Cartea pe care (eu) am citit-o este a Ioanei.
• Mașina pe care (el) a văzut-o parcată în fața blocului este
a amicei mele.
• Floarea pe care (tu) ai primit-o în dar ți-a plăcut foarte
mult.
• Vestea pe care (ei) toți au auzit-o este adevărată.
• Mic dicţionar de paronime
•
abilitate (pricepere) - agilitate (sprinteneală, supleţe);
apropiere (acţiunea de a se apropia) - apropriere (acţiunea de a însuşi un
lucru străin) arbitrai (hotărât de arbitru) - arbitrar (după bunul plac);
carbonier (care se referă la cărbune) - carbonifer (ramură industrială care se
ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui);
complement (parte de propoziţie) - compliment (laudă, măgulire);
eferenţă (respect, consideraţie) - diferenţă (deosebire);
dependenţă (a fi dependent de ceva) - dependinţă (încăpere auxiliară: baie,
bucătărie, cămară);
emigraţie (expatriere) - imigraţie (a se stabili într-o ţară străină);
eminent (remarcabil, excepţional) - iminent (care nu poate fi oprit);
(a) enerva (a înfuria, a indispune) - (a) inerva (în biologie, despre
terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut);
familial (privitor la familie, destinat familiei) - familiar (intim, apropiat,
cunoscut); glacial(de gheaţă, rece) - glaciar (eră glaciară);
(a) investi - (a face o investiţie financiară) - (a) învesti (a acorda unei
persoane un drept, o funcţie, o demnitate);
libret (arie muzicală) - livret (legitimaţie militară);
literal (cuvânt cu cuvânt, textual) - literar (referitor la literatură);
oral (transmis prin viu grai, verbal) - orar (program pe ore);
ordinal (care indică ordinea unor obiecte) - ordinar (obişnuit, vulgar);
original (neobişnuit, propriu unei persoane) - originar (privitor la origine,
obârşie);petrolier (referitor la petrol, navă pentru transportul petrolului) -
petrolifer (bogat în petrol, zăcăminte);
temporal (care indică timpul) - temporar (de scurtă durată, momentan).
CRATIMĂ = semn grafic ( – )
folosit pentru a
lega două sau
mai multe
cuvinte care se
pronunţă
împreună.
 S–A / SA
• s-a jucat  mama sa (ei; lui)
• s-a plimbat  sora sa (ei; lui)

• s-a bucurat  cartea sa (ei; lui)

• s-a uitat  banca sa (ei; lui)

Ionel s-a dus Bunica sa are o

la bunici. cabană la munte.
Ana s-a întâlnit cu verişoara sa.
 Elena ____
s-a uitat în camera __
sa
şi ____
s-a mirat. Era ordine desăvârşită.
Cine ____
s-a îngrijit oare de cameră? ___
S-a
dus la mama ____sa şi i-a mulţumit. S-a
___
hotărât să fie foarte ordonată în viitor.
 S – AU / SAU
• s-au jucat sau = ori
• s-au plimbat  mergi sau stai

• s-au bucurat  cânţi sau reciţi

• s-au uitat  citeşti sau scrii

Elevii s-au întâlnit Prima oră avem

în curtea şcolii. matematica sau
limba română ?

Copiii s-au dus în parc sau la ştrand ?

 Unul (singular) Mai mulţi (plural)
s-a bucurat s-au bucurat
s-a plimbat s-au plimbat
s-a aşezat s-au aşezat
s-a jucat s-au jucat
Copilul s-a întors de Copiii s-au întors de
la şcoală, s-a dez- la şcoală, s-au dez-
brăcat de hainele de brăcat de hainele de
şcoală, s-a îmbrăcat şcoală, s-au îmbrăcat
cu hainele de casă, cu hainele de casă,
s-a spălat şi a s-au spălat şi au
mâncat. mâncat.
 I – A / IA
• i-a dat ia → a lua
• i-a luat  ia caietul

• i-a cerut  ia metroul

• i-a împrumutat  ia inelul

Elena i-a cumpărat Ionel ia stiloul din

prietenei sale o carte. penar.

Mama i-a spus fetiţei să ia o prăjitură

cu frişcă.
 Ce nu-i corect ?
Elena ia cartea din bibliotecă. Învăţătoarea
/ spus să citească proverbe despre
ia
prietenie. I-a explicat cum să citească ca să
/ cele mai bune proverbe.
i-a

Elena ia cartea din bibliotecă. Învăţătoarea

i-a spus să citească proverbe despre
prietenie. I-a explicat cum să citească ca să
ia cele mai bune proverbe.
 L – A / LA
la → când indică direcţia (locul) unde are loc acţiunea

‹‹ l-a văzut la teatru ››

‹‹ l-a trimis la magazin ››
‹‹ l-a dus la doctor ››
‹‹ l-a luat la plimbare ››

Mihai l-a chemat pe vecinul său la joacă.

La cină, mama l-a invitat pe bunicul.
 Azi Ieri
Învăţătoarea îl as- Învăţătoarea l-a as-
cultă pe Mihai. cultat pe Mihai.
Mama îl plimbă pe Mama l-a plimbat
Ionuţ. pe Ionuţ.
Pe Dorin îl încântă Pe Dorin l-a încân-
natura. tat natura.
Medicul îl sfătuieşte Medicul l-a sfătuit
să se spele zilnic pe să se spele zilnic pe
dinţi. dinţi.
 ORTOGRAMĂ SAU NU ?

 Mihai s-a plimbat cu bicicleta sa .

 Fraţii mei au fost la pădure sau s-au
jucat în faţa blocului ?
 Mihaela i-a cerut mamei bani să ia o
îngheţată.
 La televizor, bunicul l-a văzut pe fiul său.

s-a i-a
L-a sa ia la s-au sau
 Ionel (sa/s-a) dus (la /l-a)pădure cu sora (sa/s-a).
Acolo (la /l-a) întâlnit pe Marius. După ce (sau /s-au)
jucat cu mingea, au plecat să culeagă flori.
- Acestea sunt viorele (sau /s-au)brânduşe? a întrebat
Marius.
- (Ia /I-a) câte o floare din fiecare şi te va lămuri
mama acasă.
Marius (ia /i-a) cules mamei un frumos buchet de
flori.
 I-AU / IAU
i-au → două cuvinte care se rostesc împreună;
→ o silabă

I-au comunicat rezultatele de la concurs.

lui / ei au comunicat
I-au dus să vadă spectacolul.
pe ei au dus

Iau = a lua
Iau o carte din bibliotecă. (am luat)
Părinţii iau metroul până la serviciu. (au luat)
 Mai de mult Acum
Am luat scaunul. Iau scaunul.
Am luat masa. Iau masa.
Am luat notă bună. Iau notă bună.
I-au spus să înveţe. Îi spun să înveţe.
I-au împrumutat o Îi împrumută o
carte. carte.
I-au cerut carnetul Îi cer carnetul de
de note. note.
 NE-A / NEA
 ne-a → două cuvinte care se rostesc împreună;
→ o silabă
ne-a explicat (a explicat nouă)
ne-a învăţat (a învăţat pe noi)
Moş Crăciun ne-a adus multe daruri.

 nea = zăpadă, omăt

Din văzduh cad fulgi de nea.

 nea = nene
De sărbători va veni la noi şi nea Mihai cu familia.

Nea Matei ne-a văzut de departe cum ne

jucam cu bulgării de nea.
 Ieri a nins şi stratul de ____
nea
creştea văzând cu ochii. Tocmai atunci
ne-a
____ vizitat mătuşa Aglae. Ea a venit cu
nea
sania trasă de doi cai mânaţi de ____
Ne-a adus nuci şi
Vasile, fratele tatei. ____
cozonac cu multă nucă. Ne-a____ spus că
dacă suntem cuminţi ne aduce şi altă
ne-a bucurat mult.
dată. Vizita ei ____
 NE-AM / NEAM
 Ne-am → două cuvinte;
→ o silabă;
→ urmează o acţiune: ne-am hotărât;
ne-am bucurat; ne-am mirat; ne-am cunoscut

 Neam
Dacii au fost un neam de oameni viteji. (popor)
Cristi este neam cu mine. (rudă)
Toţi din neam am învăţat carte. (familie)
Ce neam de copii zburdalnici! (grup)
N-am mâncat neam. (deloc)
 AZI IERI
Ne plimbăm prin Ne-am plimbat prin
pădure. pădure.
Ne ducem la film. Ne-am dus la film.
Ne scriem tema. Ne-am scris tema.
Ne jucăm în parc. Ne-am jucat în parc.
Ne adunăm în curtea Ne-am adunat în curtea
şcolii. şcolii.
Ne ascuţim creioanele. Ne-am ascuţit creioanele.
Rezolvând aceste exerciţii
scrierea corectă folosind
cratima nu va mai constitui
o problemă.
S U C C E S !
Material realizat de înv. Lucia Bălan
 ORTOGRAMA ” CEAI „ ŞI „ CE – AI ”
“ Ce- ai ” şi “ ceai ” , atenţie mare !
Sunt doar două ortograme
La prima , cratima se pune
Doar , urmează o acţiune !
Cealaltă , doctorie înseamnă
Ce te scapă de răceală
Cald sau rece consumat
E remediul garantat !

ORTOGRAMA „ CAI ” ŞI „ C – AI ”
Alte două ortograme
Sunt acestea : „ cai ” şi „ c – ai ” .
Prima , animal poate să fie
Folosit la tracţiune
La a doua , linia scrie – o
Că urmează acţiune
Altfel de tu vei gândi
Greşeală pe loc va fi !

ORTOGRAMA „ DINTR – O ”
Când această ortogramă
O descoperi , chiar în grabă ,
Ţineţi minte dragi copii
Doar cratima o uneşte
Atunci când ea se rosteşte !
Acea mică linioară
Ţine loc la o vocală .
La scris , nu poate fi altfel
Ca să fiţi elevi model !
În concluzie , deci :
Cratima să foloseşti !

ORTOGRAMA „ DINTR – UN ”
„ Dintr – un ” , dacă atent vei fi
În texte , aşa să scrii !
Ţine minte , nu uita ,
Foloseşte cratima !
Neplăceri nu – ţi va crea !
 Nu este corect de – ncerci
Astfel de îl iscăleşti :
„ Dintrun ghiveci ”
Limba română te – nvaţă
Cum să te descurci în viaţă !

ORTOGRAMA „ IAU ” ŞI „ I – AU ”
Când scriu iau sau i – au , vă spun
Luaţi aminte de acum
Atunci când scriu iau , legat
Înţeles are de : a luat
Prima formă am utilizat !
Dacă i – au folosesc ,
Trebuie să mă gândesc
Că după i , pronume ,
Urmează o acţiune
Aceste două cuvinte
Nu pot fi nicicând unite
Alăturea pot ele sta
Folosind doar cratima !

ORTOGRAMA „ ÎNTR – O ”
Totdeauna , ţine minte
Ortograma de vei scrie ,
Foloseşte cu dibăcie
Liniuţa despărţitoare
Ce ţine locul unei vocale .
Ca să nu greşeşti ,
Scrie mereu ÎNTR – O
Atunci când o să – ntâlneşti !

ORTOGRAMA „ ÎNTR – UN ”
Stai niţel ca să îţi spun
Ortograma fixă într – un
O vei scrie mereu ,
Chiar dacă îţi pare greu
Doar cu cratimă
Aşa că , .... te rog , reţine !
Dacă nu vei fi atent
Şi altfel tu o vei scrie
Greşeală mare o să fie !
 ORTOGRAMA „ LA ” ŞI „ L – A ”
Ortograma la şi l – a
După cum poţi observa ,
Formă dublă ar avea
Îţi spun eu : „ Se scrie – aşa !
Cu linie de despărţire
Dacă nu face unire
Unul dintre : lui sau ei .
Când cuvintele minune
Pot face înlocuire
Vei scrie împreunat
Ortograma la , legat ! ”

ORTOGRAMA „ M – A ”
Eu te rog , reţine :
Ortograma fixă „ m – a ”
Se scrie mereu aşa ,
Doar cu linie de despărţire
Fiindcă ea face unire
Între un pronume şi – un verb
Ce nu se – nţeleg , de fel !
Dacă le – ai împreuna ,
Şi le – ai scrie aşa „ ma ”
Nu va fi altceva
Decât o simplă silabă
Nicidecum o ortogramă !
Atenţie , deci „ - Nu confunda
Ortograma cu silaba ! ”

ORTOGRAMA „ M – AM “
Când am scris cuvântul „ m – am ”
Cratima am folosit
Căci eu astfel am gândit :
„ M - ” vine de la „ mine ”
„ Am ” – reprezintă acţiune
Împreună nu se scriu
Aceste două cuvinte
Ce de fapt , sunt diferite !
Cred că n – am făcut greşeală
Dacă astfel am socotit
Voi ce credeţi ?
- Bine – am gândit ?
ORTOGRAMA „ M – AR ”
Trebuie să ştii aşa :
Ortograma aceasta , „ m – ar ”
Formă fixă poate – avea !
Oriunde o întâlneşti
Ai grijă să nu greşeşti
Că fără cratimă de vei scrie
Greşeală o să fie !
Reţine că niciodată
Două cuvinte alăturate
Nu pot fi împreunate !
Doar linia de unire
Poate face o minune
Dacă ele sunt diferite !

ORTOGRAMA „ M – AU ”
Colega mea îmi explică
Ca să fiu mereu atentă
La această ortogramă
Şi să bag mereu de seamă
Că niciodată nu se – mpacă
Pronumele şi verbul .
În această situaţie
Face o mică demonstraţie
Şi – mi propune să folosesc
Cratima , să nu greşesc !
Căci pe ea de – o scriu ,
Sigură pot ca să fiu
Că am utilizat – o corect
Şi astfel am înţeles
Că această ortogramă
Mereu are cratimă !
ORTOGRAMA „ MI – AŢI ”
Ca celelalte surate ,
Ortograma asta , frate ,
O vei scrie despărţit
Indiferent de locul găsit
Nu uita , fără excepţie
„ Mi – aţi ” se scrie doar aşa
Folosind mereu , cratima !
Ce – am tot zis , până acum ?
Un pronume cu un verb ,
Nu se înţeleg defel !

ORTOGRAMA „ MI – AŞ ”
Ca la orice ortogramă ,
Stai niţel , bagă de seamă „
Uşor , chiar , analizează
Şi vei remarca rapid
Că nu – i cu ea de glumit !
Mereu scrie – o despărţit ,
De nu vrei să fi greşit !
La fel ca la alte surate ,
Sunt două cuvinte alăturate
Şi prin cratimă legate
Atunci când sunt pronunţate
De vei fi atent mereu
Vei vedea că nu e greu .

ORTOGRAMA „ MI – AR ”
După ce am chibzuit ,
Eu aşa am socotit ,
Că mereu dacă – ntâlnesc
Ortograma fixă „ mi – ar ”
Trebuie să folosesc
Cratima , să nu greşesc !
Voi ce părere aveţi ?
- Am dreptate ? sau , glumesc ?

ORTOGRAMA „ MI – AM ”
Un gând m – a preocupat
Dacă scriu „ mi – am ” legat
Dar pe loc m – am răzgândit
Că aşa mi – am amintit
Că îmi zise tanti Miţa :
„ Ortograma mi – am se scrie
Folosind doar liniuţa
Ce leagă mereu pronunţia
Unui pronume de – o acţiune
Ce într – un cuvânt nu le poţi pune
Fiindcă sunt diferite
Şi nu pot să fie unite .
Aşa că , te rog reţine ,
Totdeauna cratima vei pune
Scumpa mea , Ilenuţa ! ”

ORTOGRAMA „ MI – AI ”
Ortograma „ mi – ai ” se scrie
Doar cu linie de unire .
În orice loc dac – o găseşti
Ai grijă să nu greşeşti
Când trebuie s – o foloseşti !
Nu uita că „ mi ” , pronume
Cu „ ai ” , o acţiune
Totdeauna nu se – mpacă
De sunt scrise laolaltă !

ORTOGRAMA „ M – AŞ ”
Mi se pare potrivit
Să folosesc doar despărţit
Ortograma fixă „ m – aş ”
Căci altfel de o voi scrie
Greşeală , sigur o să fie !
Eu aşa am gândit
Că nu pot fi împreunate
Două cuvinte diferite
Ce prin rostire sunt legate !
Astfel , un pronume şi o acţiune
Doar despărţite , le poţi ţine
Cu o linie , salvatoare .
Şi astfel , limba română – ţi va pare
Uşoară şi melodioasă
Mai dulce şi mai frumoasă !

ORTOGRAMA „ PRINTR – O ”
Dacă vrei să n – ai probleme
Ortograma fixă “ PRINTR - O ”
Scrie – o mereu despărţită
De o liniuţă mică !
La pronunţie , se înţelege ,
Aceasta , nu se vede !
Dar când în texte va fi
Doar aşa o vei găsi :
 “ PRINTR – O ”

ORTOGRAMA „ PRINTR – UN ”
Limba noastră românească
E puţin cam „ încurcată ”
Neatent dacă tu eşti ,
Ortograma uşor greşeşti .
Mereu cratima te salvează
De o greşeală gravă .
Dacă tu o foloseşti ,
Poţi fi mândru că eşti
Un elev care deja ştie
Că printr – un mereu se scrie
Doar cu linie de despărţire !

ORTOGRAMA „ SA ” ŞI „ S – A ”
Sa şi s – a , două surori ,
Utilizate adeseori ,
Trebuie ţinut minte
Atunci când sunt folosite !
Ele putând fi înlocuite
Cu cuvintele : a lui , a ei ,
De apare împreunată !
Dacă o scriem dezlegată ,
Nu poate fi asociată
Cu cele două cuvinte
Amintite mai – nainte !
Atenţie la cum vom scrie
Ortogramele acestea , duble
Care pot fi confundate !

ORTOGRAMA „ TE – AM ”
Trebuie să ştii de – acum :
Numai formă fixă are
De aceea greu , nu pare ,
Cratimă să foloseşti
De câte ori o găseşti
În basme , texte sau poveşti .
Ţine minte eu îţi zic
„ Te – am ” vei scrie despărţit !
 ORTOGRAMA „ TE – AU ”
Ca şi alte ortograme ,
Care – ncep cu t sau ţ ,
Formă fixă mereu are
Dar trebuie atenţie mare
Ca să nu o foloseşti
La un loc , c – o să greşeşti !
Aceste două cuvinte
Care vezi , sunt diferite ,
Legate nu pot sta .
În concluzie să ştii ,
Că mereu vei folosi
Cratima , salvatoare
De greşeală , de eroare !
 CÂND SCRIEM „i-au” si
CÂND SCRIEM „iau”?
Scriem „i-au” atunci când această
ortogramă este urmată de un verb la
timpul trecut, numărul plural.

Exemplu:

Zmeii i-au furat merele împăratului.

Scriem „iau” atunci când această

ortogramă poate fi înlocuită prin
formele verbului „a lua” la persoana I,
numărul singular.

Exemplu:

Unii-l iau grăbit la vale...

(George Cosbuc – „Iarna pe ulită”)
 CÂND SCRIEM „i-a” si
CÂND SCRIEM „ia”?
Scriem „i-a” atunci când această
ortogramă este urmată de un verb la timpul
trecut, numărul singular.

Exemplu:

Gospodina i-a dat lui Zdreantă un ou

fierbinte.

Scriem „ia” atunci când această ortogramă

poate fi înlocuită prin formele verbului „a
lua” la persoana a III-a, numărul singular sau
când este o interjectie.

Exemple:

Andrei ia cartea si o pune în ghiozdan.

(verb)

2
 - Ia, să-ti leg ochii si urechile c-un stergar,
dacă vrei să mai trăiesti. (interjectie)
(Ion Creangă – „Dănilă Prepeleac”)
CÂND SCRIEM „m-ai” si
CÂND SCRIEM „mai”?
Scriem „m-ai” atunci când urmează
un verb la timpul trecut, persoana a II-a,
numărul singular.

Exemplu:

- De ce m-ai prins în pumnul tău (...)?

(Elena Farago – „Gândăcelul”)

Scriem „mai” atunci când acesta

este substantiv sau cuvânt de legătură.

Mos Vasile avea un cires care se

cocea în mai. (substantiv)
(după Ion Creangă – „Amintiri din copilărie”)

3
- Cine-mi mai dă chei ruginite, că-i
dau de cele de aur? (cuvânt de
legătură)
(Mihai Eminescu – „Frumoasa lumii”)
CÂND SCRIEM „n-ai” si
CÂND SCRIEM „nai”?
Scriem „n-ai” atunci când urmează un
verb la timpul trecut, persoana a II-a, numărul
singular sau când arată un verb la prezent,
precedat de adverbul negativ „n-”.

Exemple:

- Să n-ai nicio grijă, mămucă (...).

(Ion Creangă – „Capra cu trei iezi”)
- N-ai să te duci la joacă până nu-ti vei
face temele.

Scriem „nai” când acest cuvânt denumente

un instrument muzical.

Exemplu:

4
Tata mi-a cumpărat un nai.

CÂND SCRIEM „ne-am” si

CÂND SCRIEM „neam”?
Scriem „ne-am” atunci când
urmează un verb la timpul trecut,
persoana I, numărul singular.

Exemplu:

Noi atunci ne-am dus la scăldat.

Scriem „neam” atunci când acest

substantiv are sensul de „rudă” sau
„popor”.

Exemple:

Eu am un neam (rudă) la Bucuresti.

5
Noi suntem un neam (popor) de
oameni harnici si primitori.
CÂND SCRIEM „i-ar” si
CÂND SCRIEM „iar”?
Scriem „i-ar” atunci când urmează
un verb la viitor, dar care denumente o
actiune posibilă, nesigură.

Exemplu:

Ursului i-ar fi fost poftă de niste

peste.

Scriem „iar” atunci când el poate fi

înlocuit cu expresia „din nou”.

Exemplu:

6
Mâine vom merge iar (din nou) la
scoală.

CÂND SCRIEM „s-au” si

CÂND SCRIEM „sau”?
Scriem „s-au” atunci când urmează
un verb la timpul trecut, persoana aIII-a,
numărul plural.

Exemple:

Păsările călătoare s-au dus în tările

calde.

Scriem „sau” atunci când acesta poate

fi înlocuit cu „ori”.

Exemplu:

7
Îmi dati voie să iau un măr sau o
pară?

CÂND SCRIEM „ne-a” si

CÂND SCRIEM „nea”?
Scriem „ne-a” atunci când urmează un
verb la timpul trecut, persoana a III-a, numărul
singular.

Exemplu:

Tata ne-a dus la teatru.

Scriem „nea” atunci când acest cuvânt

exprimă o formulă de adresare prin care
arătăm un oarecare respect, în special pentru
persoanele mai în vârstă, când înlocuieste
substantivul „zăpadă” sau când acesta este o
conjunctie.

Exemple:

8
 Astăzi m-am întâlnit cu nea Costică.
Fulgi de nea plutesc în aer.
- Nea, Zurzan!
CÂND SCRIEM „c-ai” si
CÂND SCRIEM „cai”?
Scriem „c-ai” când urmează un verb
la timpul trecut, persoana a III-a,
numărul singular.

Exemplu:

Am auzit c-ai fost astăzi pe la mine.

Scriem „cai” atunci când acesta este

substantiv si denumeste un animal.

Exemplu:

9
La herghelie am văzut multi cai
frumosi.

CÂND SCRIEM „ce-ai” si

CÂND SCRIEM „ceai”?
Scriem „ce-ai” atunci când urmează
un verb la timpul trecut, persoana a II-a,
numărul singular.

Exemplu:

- Spune-mi, ce-ai făcut la examen?

Scriem „ceai” atunci când denumente

un substantiv.

Exemplu:

10
 Mama mi-a făcut un ceai de mentă.

CÂND SCRIEM „l-a” si

CÂND SCRIEM „la”?
Scriem „l-a” atunci când urmează un
verb la timpul trecut, persoana a III-a,
numărul singular.

Exemplu:

Dar de cum l-a îmbucat,

Zdreantă l-a si lepădat (...)
(Tudor Arghezi – „Zdreantă”)

Scriem „la” atunci când acesta indică

directia.

11
 Exemplu:

De-a dreptul la ea se duse sora

împăratului (...).
(Barbu Stefănescu-Delavrancea – „Palatul de
clestar”)

12
Ştiu c-ai plecat.

Am doi cai.
Cred că-i acasă.

Căi greşite.
C-ar câstiga
concursul.

Car cu boi.
Ce-ai băut?

Vin la ceai.
C-or primi ceva.

Cântă în cor.
Du-ne la film!

Dune de nisip.
L-a felicitat.

Citeşte la cărţi.
M-ai ascultat.

Luna mai.
N-ai dormit
destul.

Am un nai.
N-aş vrea să
plec.

Am un naş bun.
Ne-a adus apă.

A căzut nea.
Ne-am urcat.

Neam de daci.
Ni-l dă acum.

Croazieră pe
Nil.
N-or cere.

Nor călător pe
cer.
Fiul al moşului
ş-al babei.

Şal din mătase.

Te-i trezi.

Are cuib în tei.

V-ar privi.

Zugrăvesc cu
var.
Vi-i frig?

A ruginit frunza
din vii.
Ce-a fost aici?

Fata cea bună.

Ce-i aici?

Cei buni
câstigă.
L-aş ţine de
mână.

Nu fi laş!
L-aţi crescut.

Paşi laţi şi grei.

M-oi duce.

Obraji moi şi
calzi.
N-oi prinde
peşte.

Noi ne jucăm.
S-a dus departe.

Povestea sa e
interesantă.
Să-i spună ceva.

Părinţii săi.
L-or vedea mai
târziu.

De dragul lor!
N-oi citi
scrisoarea.

Vino la noi.
V-oi spune ceva.

Voi vreţi
dulciuri.
Vru a-i
răspunde.

Ai un inel?
I-a făcut un ou.

Ia cartea de pe
masă.
I-au sădit în
grădină.

Eu iau haina.
S-ar duce de-ar
putea.

Ei sar râzând.
Cine v-a adus?

Va veni la
Bucureşti.
Na,c-am picat!

E cam greu
bagajul!
I-ar împinge în
prăpastie.

Iar faci pozne?

S-au oprit din
drum.

Vii sau pleci?

N-a rămas
nimic.

Na!c-am venit!