Sunteți pe pagina 1din 20

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1. (1) Statutul Comunei Periam este elaborat în conformitate cu prevederile art. 104 din
Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Comuna Periam, ca unitate administrativ - teritorială a Judetului Timiș, se definește
ca fiind persoană juridică de drept public cu deplină capacitate juridică, care posedă un patrimoniu şi
are iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitându-şi
autoritatea, în condiţiile legii, pe teritoriul delimitat prin lege.
(3) Comuna Periam poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii
publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane
fizice, în condiţiile legii.
Art. 2. Actele normative în vigoare și materialele documentare care au stat la baza elaborării
Statutului Comunei Periam sunt următoarele:
 Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României,
republicată (r2);
 Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și
completările ulterioare;
 Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările
și completările ulterioare;
 Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național,
cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu
modificările și completările ulterioare;
 Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică,
republicată;
 Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru
modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru
modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu
modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr.366/2013 privind aprobarea stemelor comunelor Giroc,
Ghiroda, Periam, Uivar și Variaș, judetul Timiș;
 Ordonanța 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și
completările ulterioare;
 O.U.G. nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările
ulterioare;
 Planul Urbanistic General al Comunei Periam, elaborat în anul 2002;
 Strategia de dezvoltare a Comunei Periam, pentru perioada 2014 - 2020;
 Studiu de fundamentare privind evoluția teritoriului și a localității, studiu istoric
pentru fundamentarea Planului Urbanistic General pentru comuna Periam județul
Timiș -2019, Lector Univ. Dr. Alwine Ivănescu, Universitatea de Vest Timișoara;
 Cercetare sociologică privind profilul psiho-social al Comunei Periam - 2019, D & B
Advanced Sociological Research and Consulting.

1
Capitolul II
REȘEDINȚA ȘI ÎNSEMNELE SPECIFICE ALE UNITĂȚII ADMINISTRATIV
TERITORIALE - COMUNA PERIAM

Art. 3. Reședința Unității Administrativ Teritorale - Comuna Periam este localitatea Periam.
Art. 4. (1) Pe teritoriul administrativ al U.A.T. Comuna Periam se folosesc, în condiţiile legii,
următoarele simboluri:
 Simboluri naționale:
- Stema României (aprobată prin Legea nr.102/1992 privind stema țării
și sigiliul statului, cu modificările și completările ulterioare);
- Drapelul României (tricolor - roșu galben și albastru);
- Imnul Naţional al României (Deşteaptă - te române);
- Ziua Națională a României (1 Decembrie).
 Simboluri europene:
- Drapelul European (un cerc format din 12 stele aurii pe fond albastru);
- Imnul European (Odă Bucuriei);
- Ziua Europei (9 Mai);
- Motto-ul Uniunii Europene (Uniţi în diversitate).
 Simboluri locale:
- Stema Comunei Periam (aprobată prin H.G. nr.366/2013);
- Zilele Comunei Periam (anual, sfârșitul lunii iulie);
- Hramul Bisericii Ortodoxe Române Periam (anual, 8 septembrie).
(2) Stema Comunei Periam se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile
rotunjite, tăiat orizontal de un brâu de argint, crenelat în partea superioară și undat în partea
inferioară. În partea superioară a scutului se află o cruce pe un postament cu 3 trepte de argint; crucea
este flancată, în dreapta, de o carte deschisă de aur, iar în stânga de un braț care ține un mănunchi cu
3 spice de grâu și 6 frunze. Brâul este încărcat cu 3 pălării verzi așezate pe orizontală. În vârful
scutului se află un vas de aur cu două toarte, care are deasupra o fascie undată îngustă de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Stema Comunei Periam, reprezentare grafică (anexa 1.3. din H.G. nr. 366/2013)

(3) Descrierea stemei (anexa 2.3. din H.G. nr. 366/2013) și semnificațiile elementelor
însumate: crucea semnifică existența așezământului mănăstiresc Ecclesia Roacensis și a vieții
creștine din secolul IV, iar brațul sprijinit în pământ semnifică ritualul aducerii de ofrande din roadele
pământului; cartea evocă existența școlii de la Periam, iar brâul crenelat reprezintă fortificația de
piatră existentă în zonă pentru așezământul Roacensis și Castelul Pereamus; fascia undată
simbolizează râul Mureș; vasul cu două toarte reprezintă vestigiile arheologice existente încă din
epoca neolitică a bronzului; pălăriile evocă existența spațiului de cultură și spiritualitate germanică
de-a lungul a circa 3 secole iar coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
rangul de comună.

2
Art. 5. (1) Arborarea în mod permenent a drapelului României, în forma, cu dimensiunile,
modelul și intensitatea culorilor stabilite potrivit legii, este obligatorie pentru toate autoritățile și
instituțiile publice cu sediul în România, atât pe edificiile în care acestea își au sediul, cât și în
interiorul lor, cu precădere în birourile persoanelor din conducere, în sălile de protocol și festivități,
pe perioada sărbătoririi unor evenimente deosebite sau pe durata desfășurării unor ceremonii, în
locurile publice stabilite de autoritățile administrației publice locale, la festivități și ceremonii oficiale
cu caracter local, în locurile unde acestea se desfășoară.
(2) Primarului Comunei Periam îi revine obligația de a purta eșarfa în culorile
drapelului național al României, potrivit prevederilor legale, la toate solemnitățile, recepțiile și
ceremoniile publice, indiferent de locul de desfășurare a acestora, precum și la celebrarea căsătoriilor.
(3) Imnul național al României se intonează vocal la începutul programului zilnic în
școala primară și în cea gimnazială, precum și în cadrul unor manifestări festive organizate în unități
de învățământ sau alte instituții de cultură, la nivelul U.A.T. Comuna Periam.
(4) Stema României este expusă atât în sediul primăriei și al autorităților publice locale,
cât și al instituțiilor de învățământ, fiind reprodusă pe sigiliile autoritatilor publice și pe actele
oficiale; conform legislației în vigoare, Primăria Comunei Periam deține sigilii având inscripționată
stema României, denumirea țării, a județului și a unității administrativ-teritoriale, sigilii care sunt
încredințate unor persoane special desemnate și care sunt direct răspunzătoare de păstrarea și
utilizarea acestora.
(5) Stema Comunei Periam este reprodusă pe toate înscrisurile oficiale întocmite de
Primăria Comunei Periam.

Capitolul III
AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Art. 6. (1) Comuna Periam are în componența sa satul Periam, acesta fiind și localitatea de
reședință.
(2) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
Comuna Periam, sunt: Consiliul Local al Comunei Periam, ca autoritate deliberativă şi Primarul
Comunei Periam, ca autoritate executivă, în exercitarea mandatului lor, aleșii locali îndeplinesc o
funcție de autoritate publică.
(3) Consiliul Local al Comunei Periam este compus dintr-un număr de 15
(cincisprezece) consilieri locali aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în
condițiile stabilite de legea privind alegerile locale.
(4) Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice
locale iar primăria comunei constituită din: primar, viceprimar, consilierul primarului și aparatul de
specialitate al primarului, reprezintă structura funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate
procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității deliberative și
dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
(5) Sediul Consiliului Local și al Primăriei Comunei Periam este: Comuna Periam,
strada Mureșului, nr. 1 bis, Județul Timiș.
(6) Autoritatea Consiliului local și a Primarului Comunei Periam se exercită numai pe
teritoriul administrativ al Comunei Periam.
(7) Actele autorităţilor publice locale (hotărârile adoptate de consiliul local şi
dispoziţiile emise de primarul) care se emit în exercitarea atribuţiilor, competenţelor şi a
responsabilităţilor pe care le au la nivelul unităţii administrativ-teritoriale trebuie să respecte în
totalitate Constituţia României şi legislația în vigoare.
(8) Locuitorilor Comunei Periam le revine obligația respectării legislației naționale,
precum și a actelor/documentelor cu caracter normativ, adoptate sau emise de autoritățile publice
locale, respectiv a hotărârilor Consiliului Local al Comunei Periam și/sau a Dispozițiilor Primarului
Comunei Periam;

3
(9) Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale se stabilesc
numai prin lege.
Art. 7. (1) Organizarea, funcționarea, competențele, atribuțiile, precum și gestionarea
resurselor locale se supun principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice,
eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și consultării cetățenilor în
soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin.(1) nu pot aduce atingere caracterului de
stat național, unitar și indivizibil al României.
Art. 8. (1) Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților
administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivității
publice locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
(2) Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în
limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în
competența altor autorități publice.
(3) În relațiile dintre consiliul local și primar, precum și între autoritățile administrației
publice din comună și autoritățile administrației publice de la nivel județean nu există raporturi de
subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare.

Capitolul IV
ÎNTINDEREA ȘI DELIMITAREA TERITORIALĂ
A COMUNEI PERIAM

Art. 9. (1) Comuna Periam este aşezată în vestul ţării, în partea de nord-vest a Câmpiei
Banatului, într-o subdiviziune a Câmpiei Mureşului, denumită Câmpia Arancăi.
(2) Câmpia Banatului este situată în partea de sud a conului Mureşului şi în sud-vest,
până la graniţa cu Serbia; această câmpie include şi punctul cel mai vestic al ţării - localitatea Beba
Veche; are cele mai multe cursuri canalizate, cele mai multe suprafeţe drenate, cea mai mare densitate
de căi ferate iar pe teritoriul său se întinde cel mai mare judeţ al ţării - Județul Timiş.

4
(3) Comuna Periam are în componența sa satul Periam şi zona de agrement Periam-Port,
existând ca și intravilan extins al localității.
(4) Localitatea Periam, având coordonatele 46° 05' N și 20° 87' E, se află amplasata la
intersecţia DJ 682 (Beba Veche-Arad) cu DJ 692 (Timişoara-DN6), la o distanță de aproximativ 45
km de Municipiul Arad, 50 km de Municipiul Timişoara și 20 km de Orașul Sânnicolau Mare, de
unde, după parcurgerea unei distațe de circa 19 km, se poate ajunge la punctul de trecere al frontierei
- Cenad.
(5) Zona Periam-Port reprezintă un fost cătun transformat în sat de vacanță, amplasat în albia
Râului Mureş, în „Aria Protejată Lunca Mureşului”; distanța până la Periam-Port este de aproximativ
5,2 km, iar accesul se poate face prin DC 30 Periam- Periam-Port.
(6) Comuna Periam se învecinează la sud și la sud-est cu Comuna Variaş, la sud-vest cu
Comuna Pesac, la vest cu Comuna Sânpetru-Mare, la nord cu râul Mureş (implicit Judeţul Arad) iar
la est cu localitatea Satu-Mare, sat aparținător Comunei Secusigiu, Județul Arad.

Art. 11. (1) Comuna Periam face parte din Județul Timiș, ocupând o suprafață de 6.447,28 ha,
terenul însumând suprafaţa totală aflată atât în intravilanul cât şi extravilanul comunei.
(2) Intravilanul existent al localităţii Periam se întinde pe o suprafaţă de 390,06 ha și
este format din două trupuri distincte:
- trupul I - localitatea propriu-zisă, având o suprafaţă de 380,18 ha;
- trupul II - zona Periam-Port, având o suprafaţă de 9,88 ha.
(3) Fondul funciar cuprinde o suprafață totală de 6.057,22 ha teren, din care suprafața
de 5.757,93 ha (reprezentând un procent de 95,10%) este teren agricol iar restul suprafeței de 299,29
ha (reprezentând un procent de 4,90 %) reprezintă teren neagricol, ponderea categoriilor de folosinţă
a terenului fiind prezentată în următorul tabel:

5
Nr. FOND FUNCIAR (2008)
crt. Teren Agricol Teren Neagricol
Categoria de Ha % Categoria de Ha %
folosinţă folosinţă
1. Arabil 4536,87 74,90 Păduri 25,91 0,42
2. Păşuni 580,95 9,60 Ape, bălţi 115,52 1,90
3. Fâneţe 36,63 0,60 Drumuri şi CF 123,25 2,03
4. Vii 2,85 0,10 Curţi, construcţii 3,24 0,05
5. Livezi 600,63 9,90 Neproductiv 31,37 0,50
Total: 5757,93 95,10 Total: 299,29 4,90
Total general: 6.057,22

Art. 12. Potrivit Anexei IV din Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional, cu modificările şi completările ulterioare, localitatea Periam face parte din
categoria localităților rurale de rang IV.

Capitolul V
EVOLUȚIA ISTORICĂ A COMUNEI

Art. 13. (1) Prestigiul localității Periam, din punct de vedere istoriografic este dat de vârsta sa
preistorică, materialul arheologic de aici a definit o cultură specifică a epocii timpurii a bronzului,
numită inițial Cultura Periam, ulterior întregită sub forma culturii Periam-Pecica.
(2) Din numeroasele puncte arheologice de pe teritoriul Comunei care au furnizat
descoperiri de tip Periam-Pecica, cel mai important rămâne „Schanzhügel” sau „Movila cu șanț”, sit
arheologic de tip așezare fortificată, datată mil. I a. Ch., cu șase nivele de stratificare din epoci
ulterioare, care are ca repere de localizare: 1,49 km vest de Biserica Ortodoxă Română Periam, 2,37
km est de Biserica Ortodoxă Română Sânpetru-Mare, 390 m nord de DJ 682 și 120 m sud de
versantul stâng al Pârâului Aranca;
(3) Repere istorice:
- anul 1241 - este distrusă aşezarea Rahonţa (Periam-Port) de către mongoli; despre
Rahonţa (,,Rohonca”, „Rohuncha”, „Ruhuncha”, „Rehunda”, „Gohuncha”,
„Rohancha”, „Rahoncza”), se cunosc foarte puţine lucruri; din toate însemnările,
specificaţiile sau alte documente, Rahonţa se regăsea undeva lângă Periam-Port;
- primul document scris privind Periamul a fost emis în anul 1332 la Cenad, centru
religios și administrativ în epocă, care îl atestă pe nobilul Emeric Bechey ca
proprietar al satului, urmare donației regelui Carol Robert, menționându-l și pe
Blasius de Priamus ca administrator al posesiunii;
- următoarele documente din anii 1333-1335 sunt listele dijmelor papale care
menționează numele preotului Nicolaus de Priamus și sumele plătite de parohia
locală (solvit 72 banales);
- anul 1347 - este atestată proprietatea regală asupra Priamului, dar și dreptul
comercianților străini de a-și stabili aici rezidența;
- anii 1387-1437 - este acordat Priamusului de către regele Sigismund, privilegiul de a
organiza târguri săptămânale, fiind astfel, formal, declarat oraș;
- anul 1552 - Timişoara este cucerită de turci, epoca stăpânirii turcești a Banatului
(1552-1716) a fost pentru localitate epoca unui mare regres;
- anii 1598 - 1599 - tătarii distrug aşezările din sudul râului Mureş;
- anul 1716 - Banatul este recucerit de Eugeniu de Savoya; după eliberarea Banatului
de sub ocupația turcească în anul 1716, Curtea de la Viena a adoptat o politică de
populare a Banatului printr-un sistem de colonizare a populației germane; anul 1724
este un reper fundamental în istoria Periamului, fiind data sosirii primilor coloniști
6
germani din zonele Trier și Mainz, veniți pe Dunăre și Tisa până la Szeged, de unde
au fost transportați la Periam; s-au așezat pe malul nordic al pârăului Aranca, în vatra
veche a satului, construindu-și case din lemn și pământ; anul 1747 consemnează un
număr de 121 de familii de coloniști germani, în anul 1749 adăugându-se încă 6
familii de coloniști, dar și un număr de 11 familii germane refugiate de la Vârșeț din
cauza luptelor purtate cu turcii; în anul 1752 sunt colonizate 33 de familii din zona
Lothringen; în ultima etapă a colonizării germane, în anii 1765-1766, sosesc la
Periam încă 133 de familii;
- pentru coloniștii germani din Periam, secolul al XVIII-lea a fost unul dramatic,
având de luptat atât cu inundațiile râului Mureș, cât și cu epidemiile; satul a fost
inundat de șapte ori în anii 1725, 1726, 1731, 1739, 1740, 1742 și 1748, astfel că în
anul 1749 administrația începe construcția digului de pe malul Mureșului cu lucrători
unguri, ulteriori stabiliți aici; de la bun început coloniștii s-au confruntat cu tifosul
exantematic și cu malaria favorizată de zonele inundabile de pe râul Mureș și pârâul
Aranca; acestora li s-au adăugat epidemia de ciumă din anii 1738-1740 și cea de
variolă din anii 1768-1769, conducând la un mare număr de victime;
- în anul 1743 s-a ridicat biserica din satul vechi iar în anul 1761 satul s-a mutat pe
malul sudic, mai înalt, al pârâului Aranca, în actuala vatră a satului, devenită în timp
ea însăși Altdorf sau Satul Vechi, iar în anul 1772 s-a ridicat biserica Sf. Johann de
Nepomuk, purtând numele patronului catolic al Banatului;
- în anul 1748 - satul este inundat de râul Mureş; sunt colonizate încă 6 familii, încep
lucrările de realizare a unui dig pe malul râului Mureş, se continuă colonizarea cu
încă 29 familii din Lothringen-Germania în anul 1752 și o nouă colonizare în anii
1765 - 1766, astfel încât Periamul număra 977 locuitori;
- anul 1778 - în urma războiului de 7 ani cu habsburgii, Maria Theresia predă Banatul
Ungariei; Periamul aparţine de pretura Sânnicolau-Mare, comitatul Torontal;
- anul 1824 - se construieşte primăria satului iar în anii 1831, 1833, 1836 are loc o
nouă epidemie de holeră, în urma căreia a rezultat un număr de 277 morţi;
- la finele primei jumătăți a secolului al XIX-lea, cea în care Periamul s-a aflat în
posesia și sub jurisdicția Episcopiei de Zagreb, s-a întemeiat în anul 1845 zona
Haulik, după numele episcopului de atunci, pentru 50 de familii de meșteșugari din
Periam și din vecinătate, obligate prin contractul cu Episcopia să-și construiască
casele în termen de un an, după un plan de sistematizare radial; în anul următor
începe și construcția bisericii Haulik, sfințită în 1856 de episcopul omonim;
- anterior acestui eveniment întemeietor, în anul 1824 s-a construit primăria, iar în anul
1841 Periamul primește dreptul de a organiza un mare târg; din anul 1848, la
revenirea în administrația civilă, Periamul devine, până la Marea Unire, sediul
preturii omonime;
- a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primii ani ai secolului XX aduc la Periam
poșta (1866), telegraful (1869), calea ferată (Valcani-Periam în anul 1869, Timișoara-
Periam în anul 1908, Arad-Periam în anul 1911), finalizarea îndiguirii Mureșului
(anul 1879), școala confesională de fete patronată de călugărițele din ordinul catolic
Notre Dame (anul 1857), liceul de băieți (anul 1911, sediu al actualului Liceu
Teoretic), tipografia fraților Pirkmayer (anul 1882-editorii săptămânalului
„Torontaler Zeitung” și bilunarului „Südungarische Bürgerzeitung”), tipografia
Frischmann (anul 1907 - editorul ziarului „Torontaler Nachrichten”) și chiar
cinematograful (anul 1914);
- convulsiile secolului XX au condus la fenomenul unei emigrări masive în America,
a unui procent de aproximativ 17 % din populație;
- în primul război mondial, locuitorii din Periam au luptat pe frontierele care au
implicat armata austro-ungară, dovadă fiind numele lor încrustate în plăcile de
marmură ale Monumentului Eroilor din primul război mondial amplasat în fața
Bisericii Haulik;
- anul 1944 - al doilea Război Mondial, Periamul a avut de suferit din cauza ocupaţiei
germane: „În perioada 26-28 septembrie 1944, trupele germane de ocupaţie au
împuşcat în Periam 16 localnici, printre care s-au numărat două femei şi patru
7
copii”; Periamul a fost teatrul luptelor între trupele germane şi sovietice: ,,La 7
octombrie 1944, comuna Periam se afla deja sub ocupaţia Armatei Roşii. În urma
luptelor dintre trupele sovietice şi germane, în Periam au rămas 117 morţi,
nenumărate case au fost distruse, iar centrala telefonică şi cele 45 de posturi ale
sale, au fost complet avariate”;
- revoluția agrară a adus între anii 1945-1948 un mare aport de populație românească:
coloniști din Ardeal, refugiați din Basarabia, Bucovina și Cadrilater;
- în anul 1945, un număr de 93 de locuitori germani au fost deportați la muncă silnică
în U.R.S.S., doar 66dintre aceștia întorcându-se acasă, în anul1949; în anul 1948,
industria și serviciile din Periam au fost naționalizate și s-a început naționalizarea
agriculturii, încheiată în anul 1960 prin așa-zisa cooperativizare;
- în anul1951, un număr de 335 locuitori din elita țărănească a Periamului au fost
deportați în Bărăgan, în anul 1956 permițându-li-se întoarcerea acasă;
- în anul 1970 - are loc cea mai mare inundaţie din istoria Periamului, urmată de
inundația din anul 1974;
- una din marile probleme ale Periamului postbelic a fost exodul populației germane
spre Germania, între anii 1960 și 1990 ai secolului trecut, urmată de aportul mare
adus de Periam diasporei românești din Europa, cu precădere în Spania și Germania,
la cumpăna dintre secolele XX și XXI.

Capitolul VI
DATE DEMOGRAFICE

Art. 14. (1) Pe parcursul ultimului secol, din anul 1890 până în prezent, populația localității
Periam a avut o evoluție descendentă, scăzând de la numărul de 5.953 de locuitori în anul 1890, la
numărul de 4.505 locuitori în anul 2011 (data ultimului recensământ al populației), adică o scădere de
circa 24%, numărul acestora micșorându-se cu aproximativ 1.500 locuitori. Această evoluție a fost
determinată de schimbarea profilului comunitar prin emigrarea populației de etnie germană și
înlocuirea sa cu populație românească, din diverse zone ale țării, în anii 1960 și imediat după anul
Revoluției din 1989.

 La data de 1 ianuarie 2019, Institutul Național de Statistică înregistra pentru


Comuna Periam următoarea structură a populației:
Comuna Periam 5.050 locuitori, din care:
Sex Masculin 2.536
Sex Feminin 2.514

 Conform datelor oficiale existente la INSSE, evoluția în timp a populației din


Comuna Periam prezintă un trend ușor descendent:

8
8000
7047 7105
7000

6000
5050
5000
5048
4000

3000 4515 locuitori


2000 Recensăă măâ nt 2002 4505 locuitori

1000 Recensăă măâ nt 2011


0
1992
1993

1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

2012
2013
2014
2015
2016
2017

2019
2011

2018
 Există însă o anumită inconsistență în datele prezentate de Institutul Național de
Statistică,, datorită redefinirii conceptului de populație stabilă și înlocuirea
acestuia cu cel de populație după criteriul locului de domiciliu; descreșterea din
anul 2007 se datorează desprinderii satului aparținător Pesac și transformării
acestuia în comună; dacă se urmărește evoluția populației din localitatea Periam pe
parcursul secolului trecut, se constată o scădere relativ constantă a acesteia, cu
aproape 1.500 de persoane (24%) între anii 1890 și 2011; și în acest caz a avut loc
o schimbare a profilului etnic, grupul majoritar german fiind înlocuit de cel român
în perioada anilor 1960.

Art. 15. (1) Conform recensământului (RPL) efectuat în anul 2011, populația Comunei Periam
se ridică la numărul de 4.505 locuitori, în descreştere față de recensământul anterior din anul 2002,
când a fost înregistrat un număr de 4.515 de locuitori; populaţia stabilă a Comunei Periam este
formată din 2.260 persoane de sex masculin şi 2.245 de sex feminin.
(2) Majoritatea locuitorilor comunei noastre sunt români (83,68%). Principalele
minorități sunt reprezentate de etnia romă (7,39%), germană (2,15%) și maghiară (1,58%), pentru
diferența de 4,11% din populație, apartenența etnică nefiind cunoscută.

Populaţia Români Maghiari Romi Germani Ucrainieni Sârbi Bulgari Cehi * Inf.
stabilă nedisp.
4505 3770 71 333 97 5 30 5 3 6 185
% 83,68 1,58 7,39 2,15 1,09 4,11
* Notă: Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3): ruşi - lipoveni, slovaci, macedoneni, altă etnie
(3) Conform recensământului din anul 2011, minoritatea cea mai însemnată în
localitatea Periam este comunitatea de romi, cu 333 locuitori. În realitate, conform evidenței
Asociației Partida Romilor, comunitatea este formată din 470 persoane, din care 174 copii până la 18
ani și 296 adulți. Fondul locativ al comunității este format din 82 locuințe, din care 35 locuiesc fără
forma legale (acte de proprietate, contracte, etc.), 2 fără racord la energie electrică, 38 nu au racord
la rețeaua de alimentare cu apă, 60 neracordate la rețeaua de gaz.

9
Capitolul VII
CĂILE DE COMUNICAȚIE EXISTENTE ȘI CATEGORIA ACESTORA

Art. 16. (1) Căile de comunicație care străbat Comuna Periam sunt: rutiere și feroviare.
(2) Comuna Periam este străbătută de două drumuri județene: DJ 682 Arad-Beba Veche
și DJ 692 Timișoara-DN6, fiind amplasată la o distanță de 55 km de Timișoara, 45 km de Arad și 20
km de Sânnicolau-Mare. Pe raza Comunei Periam cele două drumuri județene au fost recent
reabilitate și modernizate și sunt utilizate, în mare parte, pentru transportul greu de mărfuri.
(3) Prin intermediul infrastructurii rutiere, este facilitat accesul către cele două
aeroporturi internaționale din Municipiile Timișoara și Arad, precum și spre punctele de trecere a
frontierei cu Ungaria, prin punctul Cenad (39 km) și cu Serbia prin punctul de trecere Jimbolia (38
km). De asemenea, la o distanță de aproximativ 38 km se poate ajunge și la autostrada A1 (Arad-
Timișoara).
(4) Curse regulate de transport pasageri sunt asigurate de către societatea de transport
Autotim S.A pe ruta Timișoara - Periam, prin 3 curse tur-retur într-un interval de 24 ore, utilizând 3
stații de îmbarcare-debarcare. Cursele speciale de transport pasageri sunt efectuate de către firme
private pentru transportul pasagerilor din Comuna Periam către angajatorii din Orașul Sânnicolau-
Mare și Municipiul Timișoara, precum și pentru transportul elevilor din învățământul liceal.
(5) Drumul Comunal Dc 30 face legătura între Comuna Periam şi Periam-Port, are o
lungime de 5,5 km și asigură accesul în zona de agrement unde sunt construite casele de vacanță.
Drumul este utilizat și ca acces la fermele zootehnice, precum și către alți agenți economici din zonă,
necesitând unele lucrări de reabilitare și modernizare.
(6) Rețeaua stradală din localitate se compune din drumuri de categoriile IV și V,
având o lungime de 23,741 km (fără drumurile județene). Au fost reabilitate și modernizate străzi în
lungime de 1,297 km până în anul 2012, inclusiv. În perioada 2014-2018 au fost modernizate străzi în
lungime de 20,894 km prin proiectul denumit ,,Modernizare drumuri de interes local în comuna
Periam”. Necesită lucrări de modernizare străzi în comună pe o lungime de 1,55 km.
(7) Localitatea Periam este un important nod feroviar, aflându-se la intersecția căilor
ferate Arad-Vălcani și Timișoara Nord-Nerău. Transportul de persoane este asigurat de operatorul
Regiotrans S.R.L. Brașov, care asigură, regulat, într-un interval de 24 ore pe ruta Timișoara-Nerău un
număr de 4 curse tur și 6 retur iar pe ruta Arad-Vălcani 5 curse tur și 6 retur. Transportul de mărfuri
este asigurat de S.N.C.F.R. - Marfă și transportatori privați.

Capitolul VIII
DOTĂRI TEHNICO - EDILITARE

Art. 17. (1) Comuna Periam este prevăzută cu sistem de alimentare și distribuție a apei în
lungime de 36,604 km din PEID PE 80.
(2) Captarea apei se realizează din strat acvifer de adâncime prin intermediul a 4
foraje cu adâncimea de 80 - 178 m, din care două foraje sunt echipate cu pompe submersibile și stații
de hidrofor. Celelalte două foraje echipate cu pompe submersibile deservesc castelul de înmagazinare
a apei.
(3) Castelul de apă are capacitatea de 300 mc, din care 60 mc rezervă intangibilă
pentru incendiu, având prevăzută instalație de clorinare pentru dezinfecția apei potabile.
(4) Sistemul deservește un număr de 1.300 locuințe racordate, inclusiv instituțiile
publice și agenții economici, aflându-se în proces de extindere, reabilitare și modernizare, inclusiv
stația de tratate a apei.

10
Art. 18. (1) Sistemul de colectare, transport, epurare și evacuare a apelor uzate este compus
din:
- stație de epurare cu treaptă mecanică și treaptă biologică, cu un debit de epurare de
300 mc/zi;
- rețea de conducte colectoare și transport, formată din: 23,36 km ramuri colectoare
principale, 18,54 km ramuri colectoare secundare și pentru racorduri, 12 stații de
pompare, 0,53 km conducte de transport, 1,62 km conducte de refulare și
evacuare, 477 cămine de vizitare și racord și 332 cămine de racordare.
(2) Colectarea apelor de la utilizatori se face prin intermediul a 1.200 racorduri
individuale, atât la utilizatorii privați cât și la instituții publice și agenți economici.
Art. 19. Alte rețele de distribuție:
- rețea de alimentare cu energie electrică, care este realizată pentru întreaga comună
prin reţele supraterane de joasă tensiune modernizate de furnizor în 2010; din cele
1587 locuinţe convenţionale, 1577 locuinţe sunt racordate la reţeaua de
alimentare; reţeaua stradală este prevăzută cu iluminat public prin intermediul
unui număr de 709 lămpi; atât în intravilanul comunei cât şi în extravilan există
reţele de transport de medie tensiune;
- rețea de distribuție gaze în lungime de 33,026 km; are 806 de branşamente,
inclusiv instituţiile publice şi alte instituţii pentru instalaţiile de încălzire;
- în Comuna Periam funcţionează următorii operatori de rețele de comunicații:
Romtelecom S.A.(telefonie fixă, mobilă şi internet), RCS & RDS (telefonie,
televiziune şi internet), Vodafone (telefonie mobilă) și Orange (telefonie mobilă).

Capitolul IX
PRINCIPALELE INSTITUȚII PE DOMENII

Art. 20. (1) În Comuna Periam procesul educațional al învățământului preuniversitar de stat
este asigurat prin intermediul Liceului Teoretic Periam, pentru clasele I - XII şi al Grădiniţei cu
program prelungit, în anul 2019 fiind înscriși un număr de 648 elevi și preșcolari, astfel: 132 copii în
ciclul preșcolar, 29 copii în clasa pregătitoare, 152 elevi în ciclul primar, 128 elevi în ciclul gimnazial
și 207 elevi în ciclul liceal.
(2) În cadrul liceului activează un număr de 53 cadre didactice.
(3) Procesul educațional se desfășoară în 4 localuri de învățământ, atfel:
- localul I situat în Comuna Periam, strada Magnoliei, nr. 2, Județul Timiș, a fost
construit în anul 1911 după planurile arhitectului Erwin Otto Sarkany din
Budapesta, fiind destinat educaţiei băieţilor; din anul 1919 şcoala a avut şi
secţie cu predare în limba română, în anul1928 şcoala a devenit gimnaziu iar din
1942 aceasta devenit şcoală mixtă; clădirea în care funcționează liceul este
dotată cu infrastructura necesară (apă, canalizare, termoficare proprie) care
necesită lucrări de reabilitare şi modernizare; clădirea este în proces de
reabilitare;
- localul II situat în Comuna Periam, strada Viorelelor, nr. 1, Județul Timiș,
cunoscut sub numele de Şcoala mică a fost prima şcoală românească a satului,
inaugurată festiv în anul 1933 în prezenţa ministrului învăţământului Constantin
Anghelescu; în acest corp de clădire învaţă elevii din învățământul primar,
clasele I - IV; localul a fost reabilitat în anul 2013;
- localul III situat în Comuna Periam, strada Viorelelor, nr. 1a, Județul Timiș, este
o clădire nouă dată în funcţie în anul 2012, în care învață elevi ai ciclului
gimnazial de învățământ din clasele V-VIII;
- Grădiniţa cu program prelungit din Comuna din Periam este amplasată într-o
clădire reabilitată în anul 2006 şi desfăşoară procese de educaţie a preşcolarilor

11
în regim de grădiniţă cu program normal şi cu program prelungit; în anul 2019 a
fost extinsă cu o sală de evenimente și au fost modernizate grupurile sanitare.
(4) În Comuna Periam funcţionează și un Centru de zi pentru copiii romi cu o
capacitate de 50 locuri, care își desfășoară activitatea în baza unui parteneriat încheiat între Consiliul
Local al Comunei Periam și Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara, fiind înscriși un număr de
aproximativ 45 copii de etnie romă.
Art. 21. Serviciile în domeniul sănătății, cuprind:
- 2 cabinete medicale destinate medicinii de famile, cu 1 post medic de familie
neocupat;
- o policlinică a cărei servicii cuprinde: medicina de familie, ecografie
abdominală, EKG, analize de laborator, tratamente;
- 2 cabinete stomatologice;
- 3 farmacii umane;
- 1 cabinet medical veterinar cu farmacie veterinară.
Art. 22. (1) Activitățile și manifestările cultural-artistice de la nivelul comunei se desfășoară în
cadrul Căminului Cultural, care are o capacitate de 400 locuri, clădirea necesitând lucrări de
reabilitare și modernizare.
(2) În incinta Căminului Cultural de pe strada Magnoliei, nr. 17, funcţionează o
Bibliotecă comunală, care deține peste 6000 volume de cărți și care, prin proiectul ,,Biblionet” a fost
dotată cu 4 calculatoare, imprimantă, videoproiector, având acces la internet.
(3) În localitate există clădirea fostului cinematograf, construită în anul 1924, clădire
care însă necesită ample lucrări de consolidare, reabilitare și modernizare.
Art. 23. Infrastructura destinată sportului este destul de bine dezvoltată, cuprinzând:
- stadionul de fotbal, unde se desfășoară competițiile și activitățile echipei de
fotbal ,,Avântul” Periam, terenul fiind dotat cu o tribună având o capacitate de 100
locuri pe scaune şi vestiare;
- sala de sport competiţională cu 150 locuri, dotată cu vestiare şi terenuri pentru
fotbal, handbal, baschet, tenis de câmp şi volei;
- baza sportivă multifuncțională cu teren de sport sintetic și vestiare;
- baza sportivă pentru competiții de minifotbal, cu gazon sintetic și dotată cu vestiare.
Art. 24. În domeniul asistenței sociale, compartimentul de Asistență Socială din cadrul
Primăriei Comunei Periam, prin personalul de specialitate angajat, asigură întreaga activitate de
autoritate tutelară și asistență socială la nivelul comunei.
Art. 25. Presa locală de informare este constituită din publicația ,,Monitorul Primăriei Periam”
prin aparițiile bianuale ale cotidianului.

Capitolul X
PRINCIPALELE FUNCȚIUNI ECONOMICE

Art. 26. (1) Din informațiile obținute de pe portalul www.firme.info/timis/periam (accesat în


data de 11.02.2020), în Comuna Periam sunt înregistrați un număr de 455 agenți economici, inclusiv
asociații nonprofit, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, etc.;
(2) Dintre cei 455 agenți economici, 124 au înregistrată o activitate cu o cifră de
afaceri de 174.287.608 lei, diferența de 331 agenți având cifra de afaceri 0.
(3) Diversificarea pe sectoare, fără a fi cuprinse firmele care au sediul social în alte
localități dar care au desfășurat activitate în anul 2019, cum ar fi S.C.Smithfield Ferme S.R.L.
Timișoara, C.E.C. Bank, S.C. Profi Rom Food S.R.L., RC - CF Trans S.R.L. Brașov, Westgrain
S.R.L. Oradea, Compania Națională ,,Poșta Română”, Compania Națională de Căi Ferate ,,C.F.R.”
S.A.București, se prezintă astfel:

12
Domeniul economic Total
Primar Secundar Terțiar
(agricultura) (industrie) Comerț Transport Alimentație Servicii
Nr. agenţi 21 11 43 11 10 28 124
economici

23.098.225

56.401.000

701.234

5.051.471

174.287.608
68.711.063
Cifra

20.324.615
afaceri

Art. 27. (1) În activitatea economică a comunei, este dominant sectorul terțiar, cu o pondere de
47,32 % din cifra de afaceri totală. Sectorul terțiar este dominat de comerț (activitate diversificată
privind produsele comercializate) care are o pondere de 68,38 % din cifra de afaceri a sectorului
terțiar, urmată de activitatea te transport rutier de mărfuri și persoane cu 24,64%, servicii diverse (de
la reparații auto, instalații, la servicii de consultanță) cu 6,12 % și alimentație cu 0,86 %.
(2) O pondere însemnată de 39,42 % în evoluția economică a comunei o are sectorul
primar (agricultura). Activitatea principală în sectorul primar este asigurată de cultura cerealelor,
urmată de producția de fructe și legume, creșterea animalelor.
(3) Sectorul secundar (industrie) ocupă ultimul loc în activitatea economică, cu 13,26
%, activitatea fiind bazată pe fabricarea produselor de panificație.
Art. 28. (1) Comuna Periam a înregistrat o evoluție economică ascendentă pe parcursul
ultimilor ani, bugetul local crescând cu 53% din anul 2012 până în anul 2019:

Buget local
12000000
10295990
10000000
8819380

8000000 7380352

6000000
6457000
5762892
4000000

2000000

0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Buget local

(2) În anul 2019 funcționau în Comuna Periam un număr de 29 de firme cu cifre de


afaceri de peste 1 milion de lei, având următorul profil: 10 firme în sectorul primar (agricultura), 5
firme în sectorul secundar (industrie) și 14 firme în sectorul terțiar (9 firme în comerț și 5 firme în
transport).
(3) Conform acestor distribuții, majoritatea firmelor mari din Periam au o
rentabilitate care reflectă o dezvoltare sustenabilă, care nu se bazează pe speculații de moment și care
poate reflecta un climat economic solid.

13
Capitolul XI
SERVICIILE PUBLICE LOCALE

Art. 29. (1) Serviciile publice locale reprezintă acele activităţi şi prestaţii pe care autorităţile
publice locale sau instituţiile publice de interes local le desfăşoară sau le oferă cetăţenilor în scopul
satisfacerii nevoilor lor.
(2) În comuna Periam funcționează următoarele servicii de utilitate publică:
- Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (S.V.S.U.) al Comunei Periam, care
reprezintă o structură specializată constituită în subordinea Consiliului Local al
Comunei Periam, organizată cu personal angajat şi voluntar, în scopul apărării
vieţii, avutului public şi/sau a celui privat, în situaţii de urgenţă, îşi îndeplineşte
atribuţiile legale şi prestează servicii în sectorul de competenţă (teritoriul
administrativ al Comunei Periam) şi în localităţile cu care are încheiate contracte
de intervenţie, serviciul fiind dotat cu o autospecială pentru stingerea incendiilor;
- Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) al
Comunei Periam, serviciu fără personalitate juridică organizat în subordinea
Consiliului Local al Comunei Periam, având drept scop exercitarea
competențelor date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor
normative care reglementează activitatea de evidență a persoanelor, eliberarea
actelor de identitate și a documentelor de stare civilă;
- Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare (S.P.A.A.C.) al Comunei
Periam, structură având personalitate juridică, organizată în subordinea
Consiliului Local al Comunei Periam și sub coordonarea primarului, ca serviciu
de sine stătător, finanțat din bugetul local, prin reorganizarea Compartimentului
Întreținere rețele apă și canalizare din cadrul primăriei, prin care se asigură
distribuția apei potabile, colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor
uzate, în a cărui sarcină revine și întreținerea și exploatarea rețelelor edilitare
prevăzute la art. 17 și art. 18 din prezentul statut.
(3) Serviciile de iluminat public şi întreţinere spaţii verzi aflate în administrarea
primăriei sunt extenalizate.
(4) Colectarea deşeurilor menajere în comună este asigurată prin intermediul
Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID) Timiș.
(5) Din anul 2009 a fost înființat Clubul Sportiv ,,Avântul” Periam, persoană
juridică de drept public, apolitică, fără scop patrimonial, în subordinea consiliului local, având drept
obiect principal de activitate promovarea şi organizarea sportului pentru toţi, precum şi sportul de
performanţă, selecţia, pregătirea şi participarea sportivilor la competiţii interne şi internaţionale
pentru promovarea imaginii comunităţii locale, în cadrul căruia activează echipa de fotbal masculin
(seniori), echipa de fotbal masculin (juniori) și o echipă de handbal masculin.
(6) Din anul 2018 a fost înființată la nivelul comunei societatea comercială de interes
public local S.C. „AQUA PERIAM” S.R.L., având ca asociat unic UAT-Comuna Periam,
reprezentată prin Consiliul Local al Comunei Periam cu sediul în Comuna Periam, str. Mureșului, nr.
1 bis, Judetul Timiș, care are ca domeniu principal de activitate - cod CAEN 432 - Lucrări de
instalaţii electrice şi tehnico-sanitare şi alte lucrări de instalaţii pentru construcţii, având ca
activitate principală - cod CAEN 4322 - Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer
condiţionat iar ca și activităţi secundare - cod CAEN 4312 - Lucrări de pregătire a terenului, cod
CAEN 4329 - Alte lucrări de instalații pentru construcții, cod CAEN 4331 - Lucrări de ipsoserie, cod
CAEN 4332 - Lucrări de tâmplărie şi dulgherie, cod CAEN 4333 - Lucrări de pardosire şi placare a
pereţilor, cod CAEN 4334 - Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri, cod CAEN 4339 -
Alte lucrări de finisare, cod CAEN 4391 - Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii, cod
CAEN 4399 - Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a., cod CAEN 8130 - Activităţi de înteţinere
peisagistică.

14
Capitolul XII
PATRIMONIUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE COMUNA PERIAM

Art. 30 (1) Potrivit legislației în vigoare, patrimoniul U.A.T. Comuna Periam se compune din
totalitatea bunurilor mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi privat al comunei, precum și
drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.
(2) Domeniul public al comunei este alcătuit din bunurile care, potrivit legii, sunt de
interes public şi nu sunt declarate prin lege de interes public naţional, aceste bunuri sunt inalienabile,
imprescriptibile şi insesizablile. Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei
Periam este atestat în Anexa nr. 60 la H.G. nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al
judeţului Timiș, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Timiș, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Domeniul privat al comunei se compune din bunuri mobile şi imobile, altele decât
cele de interes public, intrate în proprietatea comunei prin modalităţile prevăzute de lege. Bunurile
aparţinând domeniului privat al comunei sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu
se prevede altfel.
(4) Toate bunurile care aparțin U.A.T. Comuna Periam sunt supuse anual inventarierii, în
acest sens fiind prezentat consiliului local anual, de către primarul Comunei, un raport cu privire la
gestionarea tuturor acestor bunuri. Consiliul Local al Comunei Periam poate hotărî, în condițiile
legii, ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat local să fie date în administrarea instituțiilor
publice și regiilor autonome din subordinea unității administrativ-teritoriale care le are în proprietate,
concesionate, închiriate, date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică sau valorificate prin
alte modalități prevăzute de lege.

Capitolul XIII
INFORMAȚII PRIVIND SOCIETATEA CIVILĂ

Art. 31. (1) Comunitatea locală a Comunei Periam este organizată pe principiul constituţional
al pluralismului, care reprezintă condiţia de bază şi garanţia economiei de piaţă, a democraţiei sociale
şi politice, a libertăţii membrilor săi.
(2) Partidele politice care își desfășoară activitatea în Comuna Periam, sunt:
- Partidul Social Democrat (P.S.D.);
- Partidul National Liberal (P.N.L.);
- Partidul Uniunea Salvați România (U.S.R.).
(3) Din punct de vedere confesional, locuitorii comunei noastre sunt clasificați astfel:
- ortodocși - 81,13 %;
- romano-catolici - 7,30 %;
- penticostali - 3,80 %;
- greco-catolici - 1,29 %;
- baptiști - 1,13 %;
- altă religie - 0,96 %;
- reformați - 0,17 %;
- cu apartenență religioasă necunoscută - 4,22 %.
(4) Din anul 2011 este activă Asociația Crescătorilor de Animale Periam, având
personalitate juridică, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, independentă, care
promovează obiectivele şi desfăşoară activităţile de interes general ale crescătorilor de animale
individuali din comuna noastră. Celelalte organizații nonguvernamentale înscrise juridic nu
desfășoară activitate.

15
Capitolul XIV
COOPERAREA SAU ASOCIEREA

Art. 32. (1) Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele
competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile
legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat.
Asociatiile de dezvoltare intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică.
(2) Guvernul sprijină asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe
naționale de dezvoltare, finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și prevăzute distinct în
cadrul bugetului ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice, în condițiile legii care
reglementează finanțele publice locale.
(3) Consiliul local hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii
sau proiecte de interes public local, înfrățirea comunei cu unități administrativ-teritoriale din alte țări,
cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau din străinatate, precum și
aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în
vederea promovării unor interese comune.
(4) Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de
înfrățire/cooperare cu autoritățile administrației publice locale din alte state, prioritar cu autoritățile
administrației publice locale din statele în care se află comunități de români, programe comune
culturale, sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregatire profesională și alte acțiuni care
contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie, inclusiv finanțarea acestora.
(5) Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unități
administrativ-teritoriale din străinatate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților
administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul primarilor, ministerului cu atribuții în
domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice. Proiectele
de acord de cooperare pe care unitățile administrativ-teritoriale intenționeaza să le încheie cu unitățile
administrativ-teritoriale din alte țări trebuie transmise spre avizare conformă ministerului cu atribuții
în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții in domeniul administrației publice înainte
de supunerea lor spre adoptare de către autoritatile deliberative.
(6) Comuna Periam face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest a României și este
membră a:
- Asociaţiei Comunelor din România (A.Co.R.);
- Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri (ADID) Timiș;
- Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Distribuție Gaz Timiș Vest;
- Grupului de Acțiune Locală (GAL) Triplex-Confinium.
(7) U.A.T. Comuna Periam nu are forme de cooperare sau asociere cu persoane
juridice de drept public sau privat străine.

Capitolul XV
MODALITATEA DE ATRIBUIRE ȘI SCHIMBARE A DENUMIRILOR DE
OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL

Art. 34. (1) Consiliul local, în calitatea sa de autoritate deliberativă, atribuie sau schimbă, în
condițiile legii, denumiri de străzi, piețe și de orice alte obiective de interes public local.

16
(2) Atribuirea sau schimbarea de denumiri se face prin hotărâre adoptată de consiliul
local, pentru parcuri, piețe, oboare,cartiere, străzi, stații ale mijloacelor de transport în comun,
precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate în subordinea sa.
(3) Proiectele hotărârilor având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de
personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice alta natură, ori schimbarea unor
astfel de denumiri, vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate în prealabil și avizate de
comisia județeană de atribuire de denumiri. Deși avizul respectivei comisii județene are caracter
consultativ, solicitarea acestuia este obligatorie.
(4) Hotarârile consiliului local adoptate fără solicitarea avizului comisiei județene de
atribuire de denumiri, sunt nule de drept. În cazul în care avizul comisiei nu este emis în termenul
prevăzut de art.5 alin.1 din O.G. nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu
modificările și comletările ulterioare, consiliul local poate adopta hotărârea de atribuire sau
schimbare de denumiri și în lipsa acestuia.

Capitolul XVI
CONSULTAREA CETĂȚENILOR

Art. 35. (1) Cetățenii Comunei Periam au dreptul de a participa, prin modalitățile prevăzute de
lege, la viața politică, economică, socială și cultural-sportivă a localității iar problemele de interes
deosebit pot fi supuse aprobării locuitorilor, prin referendum local.
(2) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de către consiliul local, la
propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali.
(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor
teritoriale ale comunei se înaintează Parlamentului spre adoptare, numai după consultarea prealabilă a
cetățenilor comunei, prin referendum. În acest caz, organizarea referendumului este obligatorie.
(4) Obiectul și data referendumului local se stabilesc și se aduc la cunoștința publică
cu cel putin 20 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia.
(5) Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai
duminica.
(6) Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit
vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu exceptia debililor sau a alienaților mintal
puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la
pierderea drepturilor electorale.
Art. 36. Pentru alte probleme de interes public, specifice pe domenii de activitate, este
obligatorie organizarea dezbaterilor publice pentru consultarea cetățenilor în procesul de luare a
deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative, cu respectarea următoarelor
principii:
- informarea, în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public
care urmează să fie dezbatute de autoritățile administrației publice locale, precum și
asupra proiectelor de acte normative;
- consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice,
în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
- participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:
 ședințele și dezbaterile autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei
legi sunt publice, în condițiile legii;
 dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;
 minutele acestor ședințe vor fi înregistrate, arhivate și făcute publice, în condițiile
legii.

17
Capitolul XVII
ACORDAREA DE TITLURI ȘI CERTIFICATE

Art. 37. (1) Conform legislației în vigoare, Consiliul local poate conferi persoanelor fizice
române sau străine cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al Comunei, în baza unui
regulament propriu, prin regulament stabilindu-se și condițiile retragerii titlului conferit, titlu care se
poate pierde sau retrage în cazul în care persoanele cărora le-a fost conferit desfășoară activități
contrare intereselor Comunei Periam.
(2) Prin Hotărârea nr.50/15.05.2017 Consiliul Local al Comunei Periam a adoptat un
Regulament privind conferirea titlului de cetăţean de onoare al comunei Periam persoanelor fizice
române sau străine cu merite deosebite, titlul de „Cetăţean de onoare al Comunei Periam"
reprezentând cea mai înaltă distincţie ce poate fi acordată de către Consiliul Local al Comunei
Periam.

Capitolul XVIII
ELEMENTE DE IDENTITATE LOCALĂ

Art. 38. (1) Furnizarea argumentelor evoluției și valorii istorice și culturale pentru
identificarea, protejarea și valorizarea unor zone și monumente semnificative, a unor situri
arheologice, precum și a unei specificități a locului reprezintă repere fundamentale pentru orice
dezvoltare durabilă.
(2) Este remarcabilă supraviețuirea numelui inițial a localității, a nucleului nominal
cu câteva variabile: Priamus, Pereamus, Puruiamos, Perjemosch (germană), Perjámos (maghiară),
Periam. O tentativă de românizare excesivă în anul 1924 (Grădiște), a fost sortită eșecului, numele
multisecular dovedindu-se mai puternic.
(3) Originea numelui este rarisimă, pentru că este una livrescă, în condițiile de
început ale mileniului II. În plan religios, cucerirea maghiară a dus la înființarea pe Valea Mureșului a
unor mănăstiri de rit latin de către călugării italieni și francezi, inclusiv mănăstirea Rahonța,
localizată la Periam-Port și distrusă de invazia mongolă din anul 1241.
(4) Din această origine a numelui provine semnul spiritualizat care a însoțit actul
fondator. După încă o mie de ani, durabilitatea dezvoltării locale se pune în raport cu spiritualitatea,
în toate formele ei de expresie.
Art. 39. Elementele de identitate istorică și spirituală, sunt prezente în număr destul de mare
în comuna Periam, astfel:
- „Movila cu Şanţ” sau „Terasa orăşenească”, cel mai important obiectiv arheologic
din Periam, ansamblu anonim din categoria locuire de tip așezare fortificată, datat
mil. I a. Chr, înscris în Repertoriul Arheologic Național, cod: LMI: TM–I–s-B-
06077;
- Biserica Romano-Catolică ,,Sf. Joahn de Nepomuk” din Comuna Periam se află
înscrisă în lista monumentelor patrimoniului cultural naţional, cod LMI: TM-II-m-
B-06272. A fost construită în 1772, fiind patronată de Sf. Joahn de Nepomuk, care
este şi patronul Banatului;
- Biserica Romano-Catolică „Haulik” a fost construită între anii 1847-1856 de către
episcopul Haulik, episcop de Zagreb; în prezent, biserica este administrată de către
credincioşii greco-catolici;
- Biserica Ortodoxă Română Periam a fost construită între anii 1926-1927 după ce în
anul 1918 Banatul a fost unit cu România, de către arhitectul Josef Ortner, interiorul

18
bisericii fiind terminat mai târziu; primul preot ortodox a fost Ştefan Vasilescu, în
anul 1939;
- Biserica Penticostală ,,Betania” Periam este destinată credincioșilor cultului
penticostal, în prezent aceasta funcționează într-o clădire restaurată și modernizată;
- Biserica Baptistă ,,Manarata” Periam deservește credincioșii cultului religios
baptist, deasemena și aceasta funcționând într-o clădire nouă.
Art. 40. Elementele de identitate istorică culturală se regăsesc în monumentele ridicate în
localitatea Periam:
- un monument dedicat eroilor primului război mondial, se află în cimitirul romano-
catolic din Comuna Periam, fiind construit în 1927 din sponsorizările localnicilor;
- Monumentul Eroilor din 1918 situat în fața Bisericii ,,Haulik” a fost construit din
donații ale unor periamoseni, ale bisericii și ale asociației care s-a ocupat de
construirea monumentului; la inaugurarea acestuia, în anul 1927, a fost considerat
monumentul oficial al eroilor din primul razboi mondial; pe plăcile amplasate în
spatele monumentului sunt cioplite numele tuturor periamoșenilor căzuți în razboi,
monumentul fiind restaurat în anul 2018;
- Monumentul soldatului sovietic străjuiește lespezile mormintelor soldaților sovietici
fiind situat în spatele Bisericii ,,Haulik”, dovadă a luptelor date pe teritoriul
localității între trupele germane și sovietice.
Art. 41. Din rândurile comunității periamoșene au apărut și câteva personalități care s-au
manifestat, pe plan european, în știință, literatură, artă sau sport:
- Cornel Grofşorean (1881-1949), avocat de profesie a fost Subprefect al judeţului
Caraş Severin, primar al Timişoarei, senator în Parlamentul României; a înfiinţat în
anul 1933 revista Institutului Social Banat Crişana;
- Franz Ehling (1884 -1941), poet și scriitor de artă dramatică;
- Ernst Schannen (1853-1916), arhitect format la Zürich, unul dintre principalii
creatori ai marilor edificii budapestane de la cumpăna secolelor XIX -XX;
- Karl Grünn (1855-1930), preot catolic, poet de limba germană cultă și în dialectul
șvăbesc din Banat; a urmat gimnaziul la Seghedin, după care a studiat teologia la
Timișoara; în anul 1878 a fost hirotonisit preot, în anul 1910 întorcând-se ca preot
în localitate;
- Ludwig Baróti-Grünn (1856–1933), istoric afirmat profesional la Budapesta,
autorul primei monografii istorice de ținută științifică a Periamului apărută în anul
1889 „Geschichte von Perjamosch” (Istoria Periamului), folosind pentru prima dată
surse din Arhivele Judeţene Timişoara;
- Georg şi Alois Pirkmayer (1882), proprietarii tipografiei ,,Pirkmayer” din Periam,
care au condus la apariţia săptămânalului „Torontaler Zeitung” şi apoi al bilunarului
„Südungarische Bürgerzeitung”;
- Georg Endress (1893-1932), pilot și instructor de zbor, unul dintre primii piloți de
război ai armatei austro-ungare, pionier al zborurilor transatlantice, care a doborât
în anul 1931 recordul de viteză la traversarea oceanului;
- Franz Ferch, pictor, s-a născut în anul 1900 la Rudolfsgrad și a copilărit în Periam;
în anul 1923 are o expoziţie la Timişoara, iar în anul 1930 participă la Timişoara la
un concurs al pictorilor din Banat, primind locul 1; dintre picturile sale amintim
„Siesta” și „Fiasco rosso”;
- Mathias Mrakitsch (1903-1948), cântăreț de operă (bas), arhitect format la
Stuttgart, autodidact muzical, remarcat la opera din Basel, apoi cu o prodigioasă
carieră solistică pe marile scene lirice ale lumii;
- Dr. Erich Lammert (1912-1997), medic şi om de ştiinţă, născut în Mercydorf
(Carani); în anul 1949 a preluat cabinetul medical cartier din districtul Perjamosch
unde a lucrat până în anul 1973, când s-a pensionat ca medic primar; a decedat la
data de 27.02.1997 în localitatea Siegen;
- Franz Ghillich născut în Comuna Periam în anul 1920, a fost un grafician renumit;
a urmat cursuri la scoli de artă din Timişoara şi Germania, având expoziţii în
Timişoara şi Bucureşti;

19
- Franz Heinz născut în Comuna Periam, la data de 21 noiembrie 1929, scriitor de
limba germană; după al Doilea Război Mondial a lucrat, printre altele, ca agricultor
și ca brutar în Periam; s-a angajat ca redactor la ziarul de limbă germană Neuer
Weg, unde a lucrat în perioada 1960-1974; în paralel, a lucrat și în calitate de
colaborator pentru programele de limbă germană de la Radio România și de la
Televiziunea Română;
- Victor Gaga (1930-2003). A efectuat studiile la Institutul de Arte Plastice "Ion
Andreescu" din Cluj-Napoca. A început sa sculpteze din 1954 şi operele sale au
participat la expoziţii atât în tara cât şi peste hotare. Arta sa monumentală poate fi
admirată în următoarele localităţi: Capâlnas, Guruslau, Lugoj, Moldova Noua,
Stamora Moraviţa, Timişoara.
- Walter Andreas Kirchner, născut în anul 1941 în Periam, fiind premiat pentru
sculpturile sale în Germania, unde a emigrat în anul 1981;
- Richard Wagner, cunoscut poet în Germania, s-a născut în Lovrin și a copilărit în
Comuna Periam; în anul 2000 a primit premiul „Neuer Deutschen Literaturpreis
2000” la Târgul de Carte de la Frankfurt, pentru romanul „Miss Bukarest”;
- Franz Remmel, născut la 5 septembrie 1931 în Comuna Periam, etnolog, jurnalist şi
scriitor de limba germană din România; a studiat pedagogia şi jurnalistica, fiind
profesor până în anul 1966, apoi a fost corespondent din Hunedoara a ziarului de
limbă germană Neuer Weg; debutează literar în anul 1978 prin publicarea cărţii
„Über alle sieben Meere” (Călătorind peste şapte mări); după anul 1990 a început
să fie preocupat de situaţia şi istoria ţiganilor din România, scriind mai multe cărţi
pe această temă, astfel încât, în data de 7 martie 2007, la Hunedoara, ambasadorul
Republicii Austria, Dr. Christian Zeileissen i-a înmânat lui Franz Remmel distincţia
„die Goldene Verdienstnadel der Republik Österreich” pentru activitatea sa
meritorie de expert în problemele romilor.

CAPITOLUL XIX
DISPOZIȚII FINALE

Art. 41. Prezentul Statut al U.A.T. Comuna Periam se aprobă conform procedurii prevăzute
de Regulamentul propriu privind măsurile metodologice, organizatorice, termenele şi circulaţia
proiectelor de hotărâri care se înaintează Consiliului Local Periam spre adoptare, aprobat de
Consiliul Local al Comunei Periam prin H.C.L. Periam nr. 68/26.09.2018 și poate fi modificat şi/sau
completat prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, şi cu respectarea normelor de tehnică
legislativă prevăzute în Legea nr.24/2000, republicată (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

20