Beneficiari eligibili

 Autoritate publică locală

 ONG
 Universitate
 Autoritatea publică centrală
 Instituție publică

Obiectiv specific
OS 4.9 Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii
orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru
principalele patologii

Condiții beneficiari eligibili

Solicitanții și partenerii eligibili în cadrul acestor apeluri sunt:

 Ministerul Sănătății / autorități publice / Universități publice de Medicină și Farmacie / Ordinul

Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali (inclusiv cei din autorităţile
de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale) în parteneriat cu actori relevanți (alte
autorități publice centrale și locale, universităţi, ONG-uri etc.).

! Este obligatorie derularea proiectului în parteneriat (element de eligibilitate al proiectului).

Activități eligibile/Cheltuieli eligibile

Tipurile de activități eligibile care vor fi finanțate în contextul acestui apel de proiecte sunt cele care
vizează derularea screeningului prin testare HPV/ Babes Papanicolau în vederea depistării leziunilor
precanceroase și ale stadiilor incipiente ale cancerului de col uterin. Astfel, în funcție de nevoile
persoanelor din grupul țintă, propunerile de proiecte vor include următoarele tipuri de activități
eligibile:

 Activitatea 1: Furnizarea serviciilor de sănătate din programele regionale de prevenție,

depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor precanceroase ale colului uterin:
o Sub-activitatea 1.1. Desfășurarea acțiunilor aferente achiziționării echipamentelor și
aparaturii medicale necesare derulării activităților/ sub-activităților de screening
(Babeş Papanicolau/HPV) al cancerului de col uterin, precum şi a celor necesare
înființării şi funcționării centrelor de prevenție a cancerului;
o Sub-activitatea 1.2. Activități de identificare grup țintă și de acordare de sprijin;
o Sub-activitatea 1.3. Derularea screeningului primar prin testare Babeş-Papanicolau
şi testare HPV în regim pilot în vederea depistării leziunilor precursorii ale cancerului
de col uterin;
o Sub-activitatea 1.4. Realizarea triajului citologic la femeile identificate cu teste HPV
pozitive la screening-ul primar şi depistarea precoce a infecției cu HPV la femeile
identificate cu teste Babeș –Papanicolau pozitive la screening-ul primar;
o Sub-activitatea 1.5. Diagnosticul și tratamentul precoce al leziunilor displazice ale
colului uterin și reevaluarea periodică (follow-up) a pacientelor tratate pentru leziuni
 depistate în programe de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament
precoce al cancerului de col uterin;
o Sub-activitatea 1.6. Tratamentul precoce al leziunilor displazice ale colului uterin a
pacientelor tratate pentru leziuni depistate în programe de prevenție, depistare
precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin (Chiuretaj cu
biopsia de col uterin);
o Sub-activitatea 1.7. Sprijinirea grupului țintă, în special a pacienților diagnosticați în
programul de screening în vederea determinării eficacității măsurilor întreprinse și
ajustării acestora, după nevoi;
o Sub-activitatea 1.8. Sprijin pentru înființarea şi funcționarea centrelor de prevenție,
depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin
 Activitatea 2: Activități de informare, educare, conștientizare a grupului țintă al serviciilor de
screening al cancerului de col;
 Activitatea 3: Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Pentru detalii suplimentare consultați Ghidul Solicitantului și anexele acestuia.

Valoarea proiectului și a finanțării nerambursabile

Alocarea financiară este dedicată exclusiv regiunilor mai puțin dezvoltate (Nord-Vest, Centru, Sud-
Muntenia, Nord-Est) și este de 20.000.000 euro (contribuția UE + contribuția națională), din care:

 contribuția UE este de 17.000.000,00 euro (corespunzând unei contribuții UE de 85%), iar

contribuția națională este de 3.000.000,00 euro (corespunzând unei contribuții naționale de
15%).

La nivelul fiecăreia dintre regiunile vizate prin apel (Nord-Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est)
alocarea este de maximum 10.500.000 euro (contribuția UE + contribuția națională), din care:

 contribuția UE este de 8.925.000,00 euro (corespunzând unei contribuții UE de 85%), iar

contribuția națională este de 1.575.000,00 euro (corespunzând unei contribuții naționale de
15%).

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 10.500.000 euro.

Procentul minim de cofinanțare proprie (C.pr.) obligatoriu pentru fiecare tip de entitate juridică
este prezentat în secțiunea 4.3.1. Cofinanțarea proprie minimă a beneficiarului din cadrul
documentului Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital
Uman 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.
Cursul de schimb valutar folosit este cursul Inforeuro aferent lunii decembrie 2019, respectiv 1 EUR
= 4,785 RON.

Depunerea proiectului
Depunerea proiectelor se ve efectua prin intermediul sistemului electronic MySMIS2014.

Ghidul finanțării
Corpul uman este alcatuit din mii de miliarde de celule vii. Celulele normale
ale corpului cresc, se divid in noi celule si mor intr-un mod ordonat. In primii
ani de viata, celulele normale se divid mai rapid pentru a permite persoanei sa
creasca. Dupa ce persoana devine adult, majoritatea celulelor se divid doar
pentru a inlocui celulele uzate, deteriorate sau moarte.
Intelege ce este cancerul
Cancerul apare atunci cand celulele dintr-o anumita parte a corpului
incep sa creasca si sa se inmulteasca fara control. Exista mai multe tipuri
de cancer, dar toate apar din cauza acestei cresteri fara control a celulelor
anormale.
Inmultirea celulelor canceroase
Cresterea celulelor canceroase este diferita de cresterea celulelor normale. In
loc sa moara, celulele canceroase continua sa creasca si sa formeze celule
canceroase noi. Aceste celule canceroase pot invada sau pot creste in alte
tesuturi, lucru pe care celulele normale nu il pot face. Capacitatea de a
creste fara control si de a invada alte tesuturi este ceea ce defineste celula
canceroasa.
Ce sunt metastazele
In cele mai multe cazuri, celulele canceroase formeaza o tumora, dar exista
unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia, unde doar rareori se formeaza
tumori. In schimb, aceste celule canceroase circula in sange si in maduva
osoasa. Cand celulele canceroase ajung in vasele de sange sau limfatice, ele
pot calatori in alte parti ale corpului unde incep sa creasca si sa formeze noi
tumori care inlocuiesc tesutul normal. Acest proces este
denumit metastazare.
Indiferent de locul unde se dezvolta un cancer, acesta este intotdeauna
denumit dupa locul de unde a inceput. De exemplu, cancerul de san care s-a
raspandit la ficat este denumit cancer de san cu metastaze in ficat, nu cancer
de ficat. De asemenea, cancerul de prostata care s-a raspandit la nivelul
osului este denumit cancer de prostata metastazat, nu cancer osos.
Diferitele tipuri de cancer se pot manifesta foarte variat
De exemplu, cancerul pulmonar si cancerul de san sunt boli foarte diferite.
Ele cresc in ritmuri diferite si raspund in diferite moduri la tratament. Acesta
este motivul pentru care pacientii cu cancer au nevoie de tratament specific
tipului de cancer de care sufera.
Benign versus malign
Nu toate tumorile sunt canceroase. Tumorile care nu sunt cancer sunt
denumite benigne. Tumorile benigne pot cauza si ele probleme –pot creste
foarte mult si pot apasa pe alte organe si tesuturi sanatoase. Dar tumorile
benigne nu pot invada alte tesuturi. Din acest motiv, nu se pot raspandi si in
alte parti ale corpului (nu pot metastaza). Aceste tumori nu pun in pericol
viata aproape niciodata.
Ce este cancerul de san
Cancerul de san este cel mai frecvent cancer la femei si a doua cauza a
deceselor provocate de cancer in randul femeilor, dupa cancerul de
plaman. Afecteaza 1 din 8 femei.
Centrul de Control al Bolilor (Center for Disease Control) din SUA estimeaza
ca mai mult de 192,370 de femei sunt diagnosticate cu cancer de san in
fiecare an, insa numarul de cazuri noi a scazut in ultimul deceniu. Anual, mai
mult de 40.000 de femei isi pierd viata din cauza acestei boli.
Barbatii pot dezvolta si ei cancer de san, dar se intampla mult mai rar decat la
femei, cu aproape 2.000 de noi cazuri in fiecare an.
Depistarea precoce prin screening a cancerului de san
Screening – neologism care in medicina se refera la testarea unei persoane
sau a unui grup de persoane pentru depistarea prezentei unei boli sau a unei
conditii particulare de sanatate.
Depistarea precoce a unei leziuni de glanda mamara (cancerul de san) poate
permite vindecarea completa sau imbunatatirea categorica a prognosticului.
Acest lucru este posibil atunci cand cancerul este depistat in stadii timpurii,
cand este prea mic pentru a fi vazut sau simtit la palpare. Screening-ul nu
previne aparitia cancerului, ci ajuta la depistarea lui in stadii in care poate fi
tratat cu sanse de vindecare.
Ce sunt si cui se adreseaza programele de screening pentru
cancerul de san?
Testele de screening pentru cancerul de san sunt investigatii medicale facute
pacientelor care au risc crescut de cancer de san, dar care nu au inca
simptome. Ajuta la gasirea unui cancer intr-o etapa timpurie, moment in care
sansele de a trata eficient sunt cele mai bune. Programul de screening se
adreseaza tuturor femeilor peste 50 de ani care nu au factori de risc pentru
cancerul de san si femeilor cu factori de risc pentru cancerul de san,
indiferent de varsta.
 In cazul femeilor fara factori de risc este recomandat ca la fiecare 3 ani sa se
prezinte la medic pentru a-si investiga sanii. Un astfel de program poate fi
constituit dintr-un:
 Consult chirurgical
 Recoltare de markeri tumorali specifici cancerului de san
 Teste imagistice (ecografie mamara si/sau mamografie)
In cazul femeilor cu risc crescut pentru cancer de san se recomanda
urmatoarele teste de screening:
La 20-30 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic al sanilor o data la 3 ani
La 30-40 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic anual al sanilor
 Examen ecografic anual mamar
La 40-50 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic anual al sanilor
 Mamografie bilaterala anuala (completata de ecografie mamara, daca este
necesar)
Dupa 50 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic anual al sanilor
 Mamografie bilaterala anuala (completata de ecografie mamara, daca este
necesar)

„Numărul cazurilor oncologice din România ar putea fi diminuat cu până la 50% prin evitarea
factorilor de risc, printr-un stil de viață sănătos, dar pentru o asemenea schimbare de mentalitate
colectivă este necesar efortul conjugat al mai multor instituții publice și organizații, atât locale,
cât și naționale și internaționale” - a declarat Președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, în cadrul
unui simpozionului dedicat combaterii și controlului cancerelor.
Sub deviza „Leaving no one out” („Nimeni nu trebuie lasat in urma”), lucrările simpozionului s-
au concentrat în jurul elementelor esențiale ale Planului Național de Control al Cancerului:
înregistrarea și monitorizarea, prevenția primară și screeningul.
Manifestarea organizată de Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene, alaturi de
Comisia Europeană, a avut ca scop dezbaterea, la nivel de experți, a soluțiilor de mobilizare a
potențialului și a oportunităților încă neutilizate pentru dezvoltarea de abordări inovatoare și
eficiente în accelerarea implementării în practică a progreselor înregistrate până în prezent în
domeniul oncologic.
Conturarea acestor soluții trebuie să pornească de la utilizarea datelor informatice acumulate
până în prezent la instituțiile publice din România, printr-un proces de analizare a acestora care
să furnizeze rapoarte-suport cu grad ridicat de acuratețe (data-mining) pentru fundamentarea
politicilor de sănătate în domeniul oncologic, pentru evaluarea tehnologiilor medicale și pentru
optimizarea utilizării fondurilor disponibile.
În anul 2018 numărul beneficiarilor Programului Naţional de Oncologie a fost de circa 130.000,
iar fondurile totale utilizate au fost de aproximativ 1,8 miliarde lei - adică peste o treime din
fondurile totale alocate de CNAS celor 14 programe naționale curative pe care le derulează. În
acest an, doar pentru primul semestru este prevăzută o finanțare de aproape un miliard lei pentru
același program.
Distinct de Programul Național de Oncologie, instituția mai are în derulare și 19 contracte cost-
volum pentru medicamente inovative cu indicații terapeutice oncologice, valoarea totală a
acestor contracte fiind de 1,3 miliarde lei.
„Având în vedere ritmul de creștere a incidenței afecțiunilor oncologice și ponderea mare a
cazurilor depistate în stadii avansate de boală, este evident că oricât am mări fondurile alocate,
acestea vor fi mereu insuficiente. Soluția nu este doar să investim cât mai mulți bani și să
asigurăm cele mai noi și mai performante tratamente. Trebuie să trecem de la medicina omului
bolnav la medicina omului sănătos, să convingem populația să investească în prevenție și în
depistarea precoce a bolilor oncologice” - a mai declarat Președintele CNAS, Răzvan
Vulcănescu, în cadrul manifestării.

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în

rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În
acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru
prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială,
însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu
privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor
controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși
majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10
românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor
precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-
Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre
acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile
HPV, principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și
tratabile cu condiția monitorizării regulate.
În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în
desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a
acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de
o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de
informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de
screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a
cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea
Babeș-Papanicolau.
Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul
proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de
screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul
Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună
cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din
FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-
2020.
Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar
de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii
pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al
cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic,
precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening
a cancerului de col uterin.
Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România
Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la
nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din
categoria 15-45 ani. Cu toate acestea, studiul privind implementarea
screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și
realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța,
împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată
că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei),
cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente
trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei;
20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru
este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin,
deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între
statele membre.
Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012
aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și
1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).
La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței
(32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2
decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a
doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.
La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania,
Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în
estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria
(26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește
apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se
poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia
(165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col
uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut –
incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE. În România se
înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.
Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute
în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100
000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei),
respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate
valori.
Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU
Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus
Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile
de cancer documentate de studiile medicale. Mai exact, dintre cele peste 120 de
tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col
uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii,
dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este
înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.
Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin
vaccinare și testare periodică.
Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic
Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV,
genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care
dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod
substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această
formă de cancer.
După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru
Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV,
care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină
apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix®
(GlaxoSmithKline Biologicals).
Vaccinul anti-HPV în România
Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în
februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din
România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în
anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă,
din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.
În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care
doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să
desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a
introduce vaccinarea împotriva HPV.
Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV)
și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU.
Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase
și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi
redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la
50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a
mortalității specifice prin CCU.
De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia
Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de
cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției
cu HPV.
De asemenea, recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003
de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea
Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe
naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus,
recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce
privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost
ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel
puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.
Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003,
publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col
uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la
nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în
implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col
uterin în statele membre.
Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o
vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă,
România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu
excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate,
vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o
țară la alta, potrivit ECDC.
Programe de screening pentru cancerul de col uterin
Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare
sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul
întregii populații. Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal
pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru
cancerul colorectal) la nivelul populației prin crearea de registre de screening
legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica
Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar
dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se
prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat
proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat
pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru.
Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei,
Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb, programe de
screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica
Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.
Prevenția cancerului de col uterin în România
La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30%
în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și
comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului;
mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție
primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui
modele valabile și pentru țara noastră.
Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru
depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins
(circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent,
circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș
Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care
rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor
posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional,
potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)
Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România
(INSP)
86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate
dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV,
iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin
este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de
infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul
HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului
și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre
această afecțiune .
De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test
pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul
Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut
în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.
Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening
pentru cancerul de col uterin
În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România,
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de
beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează,
începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în
programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul
Operaţional Capital Uman 2014-2020.
Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane
care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire,
depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele
patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale
în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe
îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite
pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și
anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de
sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening),
diagnostic și tratament pentru principalele patologii.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național
prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare
precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.
2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în
derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al
cancerului de col uterin.
3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor
vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col
uterin.
Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea
de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor
pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68
de luni.
Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau
Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-
Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin,
expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC,
Franța) în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de
monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu
recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE, și Director din
partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat
la baza lui și activitățile desfășurate până acum.
,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor
Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col
uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid,
elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG
SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea
predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în
depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă
utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în
Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.
Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening
înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și
asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină
,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al
cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de
screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată
insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-
patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de
cito-patologie din program.
Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru
asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc,
înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin
utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub
supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator
care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de
calitate”, mai spune acesta.
Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte
pilot recente
,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare
regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și
CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu
Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula.
Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP
,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului
primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare
din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să
elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de
personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de
documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele
(livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale
proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de
integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic,
protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități
mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de
evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv
,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la
activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.
De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga
metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de
formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de
laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie
bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.
Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților
privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme
informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să
asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului
la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care
vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe
conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.