Sunteți pe pagina 1din 38

SLUJBELE

POSTULUI MARE

MIERCURI ÎN
SĂPTĂMÎNA PATIMILOR

CONSILIUL EDITORIAL
AL BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA

1
Tipărită
cu binecuvîntarea Prea Sfințitului
NICODIM
Episcop de Edineț și Briceni

© Seminarul Teologic Liceal de fete „Sf. Cuv. Mc. Elisabeta”


Edineț

2
ÎN SFÎNTA
ŞI MAREA ZI MIERCURI
LA UTRENIE cuviinţă vei pune peste el. 6 Că îi vei da
lui binecuvîntare în veacul veacului,
Preotul: Binecuvîntat este veseli-l-vei pe dîns ul întru bucurie cu
Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi faţa Ta. 7 Că împăratul nădăjduieşte în
pururea, şi în vecii vecilor. Domnul şi întru mila Celui Preaînalt nu
Citeţul 1: Amin. se va clăti. 8 Află-se mîna Ta peste toţi
Sfinte Dumnezeule..., Preasfîntă vrăjmaşii Tăi, dreapta Ta să afle pe toţi
Treime..., Tatăl nostru... cei ce Te urăsc pe Tine. 9 Pune-i-vei pe ei
Preotul: Că a Ta este împărăţia... ca un cuptor de foc în vre mea arătării
Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte Tale; 10 Domnul întru mînia Sa îi va
(de 12 ori). Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne tulbura pe ei şi-i va mînca pe ei focul. 11
închinăm... (de 3 o ri) Rodul lor de pe pămînt îl vei pie rde şi
Şi apoi citeţul începe psalmii obişnuiţi de sămînţa lor dintre fiii oamenilor. 12 Că au
dimineaţă, în timpul cărora Preotul săvîrşeşte cădirea gîndit rele împotriva Ta, au cugetat
mare.
sfaturi, care nu vor putea să stea. 13 Că îi
Psalmul 19:
vei pune pe ei pe fugă şi cu arcul Tău vei
Auză-te Domnul în ziua necazului, ţinti capul lor. 14 Înalţă-Te, Doamne,
scutească-te numele Dumnezeului lui întru tăria Ta; cînta-vom şi vom lăuda
Iacob. 2 Trimită ţie ajutor din locaşul puterile Tale.
Său cel sfînt şi din Sion sprijinească-te pe Slavă..., Şi acum..., Sfinte
tine. 3 Pomenească toată je rtfa ta, Dumnezeule... Preasfîntă Treime..., Tatăl
arderea de tot a ta bine-plăcută să-I fie. 4 nostru...
Dea ţie Domnul după inima ta şi tot Preotul: Că a Ta este împărăţia...
sfatul tău să-l plinească. 5 Bucura-ne- Citeţul 1: Amin. Mîntuieşte,
vom de mîntuirea Ta şi întru numele Doamne, poporul Tău şi binecuvintează
Dumnezeului nostru ne vom mări. moştenirea Ta. Biruinţă
Plinească Domnul toate cererile tale. 6 binecredincioşilor creştini asupra celui
Acum am cunoscut că a mîntuit Domnul potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta
pe Unsul Său, cu pute rea dreptei Sale. 7 păzeşte pe poporul Tău.
Auzi-L-va pe Dîns ul din ce rul cel sfînt al Slavă ...,
Lui. 8 Unii se laudă cu căruţele lor, alţii Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce de
cu caii lor, iar noi ne lăudăm cu numele bunăvoie, poporului Tău celui nou,
Domnului Dumne zeului nostru. 9 Aceştia numit cu numele Tău, îndurările Tale
s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am dăruieşte, Hristoase Dumnezeule.
sculat şi ne-am îndreptat. 10 Doamne, Veseleşte cu puterea Ta pe drept
mîntuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, credinciosul nostru popor, dăruindu-i lui
în orice zi Te vom chema. biruinţă asupra potrivnicilor, avînd
Psalmul 20: ajutorul Tău armă de pace, nebiruită
Doamne, întru puterea Ta se va biruinţă.
veseli împăratul şi întru mîntuirea Ta se Şi acum...,
va bucura foarte. 2 După pofta inimii lui Folositoare, neînfricată şi
i-ai dat lui, şi de voia buzelor lui nu l-ai neînfruntată, nu trece cu vederea, ceea ce
lipsit pe el. 3 Că l-ai întîmpinat pe el cu eşti bună, rugăciunile noastre, întru tot
binecuvîntările bunătăţii, pus-ai pe capul lăudată Născătoare de Dumne zeu.
lui cunună de piatră scumpă. 4 Viaţă a Întăreşte viaţa cea de obşte a
cerut de la Tine şi i-ai dat lui lungime de dreptmăritorilor creştini. Mîntuieşte pe
zile în veacul veacului. 5 Mare este slava cei ce i-ai rînduit să conducă şi le dă lor
lui întru mîntuirea Ta, slavă şi mare birunţă din cer, pentru că ai născut pe
3
Dumnezeu, ceea ce eşti una mele s-au umplut de ocări şi nu este
binecuvîntată. vindecare în trupul me u. 8 Necăjitu-m-
Preotul: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, am şi m-am s merit foarte; răcnit-am din
după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne suspinarea inimii mele. 9 Doamne,
miluieşte.
Corul: Doamne miluieşte (de 3 ori). înaintea Ta este toată dorirea mea şi
Preotul: Că milostiv şi iubitor de oameni suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns. 10
Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului, şi Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a
S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. tăria mea şi lumina ochilor mei, şi
Corul: Amin. aceasta nu este cu mine. 11 Prietenii mei
Întru numele Domnului..., binecuvintează.
Preotul: S lavă S fintei şi celei de o fiinţă şi de şi vecinii mei în preajma mea s-au
viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, apropiat şi au şezut; şi cei de aproape ai
acum şi pururea, şi în vecii vecilor. mei departe au stat. 12 Şi se sileau cei ce
Corul: Amin. căutau sufletul meu, şi cei ce căutau cele
Citeţul 1: Slavă întru cei de sus lui rele mie grăiau deşertăciuni şi
Dumnezeu şi pe pămînt pace, între vicleşuguri toată ziua cugetau. 13 Iar eu,
oameni bunăvoire (de 3 ori). ca un surd, nu auzeam şi ca un mut ce
Doamne, buzele mele vei deschide şi nu-şi deschide gura sa. 14 Şi m-am făcut
gura mea va vesti lauda Ta (de 2 ori). ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui
Psalmul 3
mustrări. 15 Că spre Tine, Doamne, am
Doamne, cît s-au înmulţit cei ce mă nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne,
necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea; 2 Dumnezeul meu, 16 Că am zis, ca nu
Mulţi zic sufletului meu: „Nu este cumva să se bucure de mine vrăjmaşii
mîntuire lui, întru Dumnezeul lui!” 3 Iar mei; şi cînd s-au clătinat picioarele mele,
Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava împotriva mea s-au semeţit. 17 Că eu spre
mea şi Cel ce înalţi capul meu. 4 Cu bătăi gata sînt şi durerea mea înaintea
glasul me u către Domnul am strigat şi m- mea este pururea. 18 Că fărădelegea mea
a auzit din muntele cel sfînt al Lui. 5 Eu eu o voi vesti şi mă voi îngriji pentru
m-am culcat şi am adormit; sculatu-m- păcatul meu; 19 Iar vrăjmaşii mei trăiesc
am, că Domnul mă va sprijini. 6 Nu mă şi s-au întărit mai mult decît mine, şi s-au
voi te me de mii de popoare, care înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept. 20
împrejur mă împresoară. 7 Scoală, Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune mă
Doamne, mîntuieşte-mă, Dumnezeul defăimau, că urmam bunătatea. 21 Nu mă
meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă lăsa, Doamne, Dumnezeul me u, nu Te
vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai depărta de la mine, 22 Ia aminte spre
zdrobit. 8 A Domnului este mîntuirea şi ajutorul meu, Doamne al mîntuirii mele.
peste poporul Tău, binecuvîntarea Ta. Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul
Eu m-am culcat şi am adormit; meu, nu Te depărta de la mine. Ia aminte
sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini. spre ajutorul meu, Doamne al mîntuirii
mele.
Psalmul 37
Doamne, nu cu mînia Ta să mă Psalmul 62

mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă Dumnezeule, Dumne zeul me u, pe


cerţi. 2 Că săgeţile Tale s-au înfipt în Tine Te caut dis-de-dimineaţă. 2 Însetat-a
mine, şi ai întărit peste mine mîna Ta. 3 de Tine sufletul me u, suspinat-a după
Nu este vindecare în trupul meu de la Tine trupul meu, 3 În pămînt pustiu şi
faţa mîniei Tale; nu este pace în oasele neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel
mele de la faţa păcatelor mele. 4 Că sfînt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea
fărădelegile mele au covîrşit capul meu, Ta şi slava Ta. 4 Că mai bună este mila
ca o sarcină grea apăsat-au peste mine. 5 Ta decît viaţa; buzele mele Te vor lăuda.
5
Împuţitu-s-au şi au putre zit rănile mele, Aşa Te voi binecuvînta în viaţa mea, şi
de la faţa nebuniei mele. 6 Chinuitu-m- în numele Tău voi ridica mîinile mele. 6
am şi m-am gîrbovit pînă în sfîrşit, toată Ca de seu şi de grăsime să se sature
ziua mîhnindu-mă umblam. 7 Că şalele sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va
4
lăuda gura mea. 7 De mi-am adus aminte minuni? Sau cei morţi se vor scula şi Te
de Tine în aşternutul meu, în dimineţi vor lăuda pe Tine? 12 Oare, va spune
am cugetat la Tine, că ai fost ajutorul cineva în mormînt mila Ta şi adevărul
meu 8 Şi întru acoperămîntul aripilor Tău în locul pierzării? 13 Oare, se vor
Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi
meu de Tine şi pe mine m-a s prijinit dreptatea Ta în pămînt uitat? 14 Iar eu
dreapta Ta. 9 Iar ei în deşert au căutat către Tine, Doamne, am strigat şi
sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos dimineaţa rugăciunea mea Te va
ale pămîntului; da-se-vor în mîinile întîmpina. 15 Pentru ce, Doamne, lepezi
sabiei, părţi vulpilor vor fi. 10 Iar sufletul meu şi întorci faţa Ta de la
împăratul se va veseli de Dumnezeu; mine? 16 Sărac sînt eu şi în osteneli din
lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că tinereţile mele, înălţat am fost, dar m-am
s-a astupat gura celor ce grăiesc smerit şi m-am mîhnit. 17 Peste mine au
nedreptăţi. trecut mîinile Tale şi înfricoşările Tale
În dimineţi am cugetat la Tine, că m-au tulburat. 18 Înconjuratu-m-au ca
ai fost ajutorul meu. Şi întru apa toată ziua şi m-au cuprins deodată. 19
acoperămîntul aripilor Tale mă voi Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe
bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi vecin, iar pe cunoscuţii mei de ticăloşia
pe mine m-a s prijinit dreapta Ta. mea.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Doamne, Dumnezeul mîntuirii
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea
vecilor. Amin. Ta. Să ajungă înaintea Ta rugăciunea
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea.
Dumnezeule (de 3 ori). Psalmul 102
Doamne miluieşte (de 3 ori). Binecuvintează, suflete al meu, pe
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Domnul şi toate cele din lăuntrul me u,
Duh. numele cel sfînt al Lui. 2 Binecuvintează,
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate
vecii vecilor. Amin. binefacerile Lui. 3 Pe Cel ce curăţeşte
Psalmul 87 toate fărădelegile tale; pe Cel ce vindecă
Doamne, Dumnezeul mîntuirii toate bolile tale; 4 Pe Cel ce izbăveşte din
mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea stricăciune viaţa ta; pe Cel ce te
Ta. 2 Să ajungă înaintea Ta rugăciunea încununează cu milă şi cu îndurări; 5 Pe
mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea, Cel ce umple de bunătăţi dorirea ta;
Doamne. 3 Că s-a umplut de rele sufletul înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile
meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. 4 tale. 6 Cel ce face milostenie, Domnul, şi
Socotit am fost cu cei ce se coboară în judecată tuturor celor ce li se face
groapă; ajuns-am ca un om neajutorat, strîmbătate. 7 Cunoscute a făcut căile
între cei morţi slobod. 5 Ca nişte oameni Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
răniţi ce dorm în mormînt, de care nu Ţi- 8
Îndurat şi milostiv este Domnul,
ai mai adus aminte şi care au fost
îndelung-răbdător şi mult-milostiv. 9 Nu
lepădaţi de la mîna Ta. 6 Pusu-m-au în pînă în sfîrşit se va iuţi, nici în veac se va
groapa cea mai de jos, întru cele
mînia. 10 Nu după păcatele noastre a
întunecate şi în umbra morţii. 7 Asupra
făcut nouă, nici după fărădelegile noastre
mea s-a întărîtat mînia Ta şi toate
a răs plătit nouă, 11 Ci cît este de departe
valurile Tale le-ai adus spre mine. 8
cerul de pămînt, atît este de mare mila
Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine,
Lui, spre cei ce se tem de El. 12 Pe cît sînt
ajuns-am urîciune lor. 9 Închis am fost şi
n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de de departe răsăriturile de la apusuri,
suferinţă. 10 Strigat-am către Tine, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13
Doamne, toată ziua întins-am către Tine În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a
mîinile mele. 11 Oare, morţilor vei face miluit Domnul pe cei ce se tem de El. 14
5
Că El a cunoscut zidirea noastră; adusu- Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la
şi-a aminte că ţărînă sînte m. 15 Omul ca pămîntul dreptăţii. 11 Pentru numele
iarba, zilele lui ca floarea cîmpului; aşa Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru
va înflori. 16 Că vînt a trecut peste el şi nu dreptatea Ta scoate din necaz sufletul
va mai fi, şi nu se va mai cunoaşte încă meu. 12 Fă bunătate de stîrpeşte pe
locul său. 17 Iar mila Domnului din veac vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce
în veac spre cei ce se tem de Dînsul, 18 Şi necăjesc sufletul meu, că eu sînt robul
dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce Tău.
păzesc legămîntul Lui 19 Şi-şi aduc Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea
aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău!
ele. Domnul în ce r a gătit scaunul Său şi Auzi-mă, Doamne, întru dreptatea
împărăţia Lui peste toţi stăpîneşte. 20 Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău!
Binecuvîntaţi pe Domnul toţi înge rii Lui, Duhul Tău cel bun să mă
cei tari la virtute, care faceţi cuvîntul Lui povăţuiască la pămîntul dreptăţii.
şi auziţi glasul cuvintelor Lui. 21 Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
Binecuvîntaţi pe Domnul toate pute rile Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui. 22 vecilor. Amin.
Binecuvîntaţi pe Domnul toate lucrurile Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
Lui; în tot locul stăpînirii Lui, Dumnezeule (de 3 ori).
binecuvintează, suflete al meu, pe Preotul zice ectenia mare:
Cu pace, Domnului să ne rugăm.
Domnul. Corul: Doamne miluieşte.
În tot locul stăpînirii Lui, Pentru pacea de sus şi pentru mîntuirea
binecuvintează, suflete al meu, pe sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea
Domnul. sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea
tuturor, Domnului să ne rugăm.
Psalmul 142
Pentru sfîntă biserica aceasta şi pentru cei ce cu
Doamne, auzi rugăciunea mea, credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-
ascultă cere rea mea, întru credincioşia însa, Domnului să ne rugăm.
Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. 2 Să nu Pentru Marele Domn şi Părintele nostru,
Preafericitul Patriarh Kiril şi pentru Domnul nostru,
intri la judecată cu robul Tău, că nimeni Înalt Preasfinţitul Mitropolit Vladimir şi pentru
din cei vii nu-i drept înaintea Ta. 3 Domnul nostru, Preasfinţitul Episcop Nicodim, pentru
cinstita preoţime şi întru Hristos diaconime şi pentru
Vrăjmaşul prigoneşte sufletul me u şi tot clerul, şi poporul, Domnului să ne rugăm.
viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a Pentru de Dumnezeu păzită Ţara noastră,
să locuiesc în întuneric ca morţii cei din S tăpînirea şi oastea ei, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfînt locaşul acesta, ţara aceasta şi
veacuri. 4 Mîhnit e duhul în mine şi inima pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu
mea încremenită în lăuntrul meu. 5 credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de Pentru buna întocmire a văzduhului, pentru
îmbelşugarea roadelor pămîntului şi pentru vremuri
demult; cugetat-am la toate lucrurile paşnice, Domnului să ne rugăm.
Tale, la faptele mîinilor Tale m-am Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin
gîndit. 6 Întins-am către Tine mîinile aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei robiţi şi pentru mîntuirea lor, Domnului să
mele, sufletul me u, ca un pămînt ne rugăm.
însetoşat. 7 Degrab auzi-mă, Doamne, că Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul,
mînia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
ce se coboară în mormînt. 8 Fă să aud Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
nădejdea. Arată-mi calea pe care voi Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm
me rge, că la Tine am ridicat sufletul
Corul: Ţie, Doamne.
meu. 9 Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la
Preotul: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea
Tine alerg, Doamne. 10 Învaţă-mă să fac şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului, şi S fîntului Duh,
voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Corul: Amin.
6
Preotul: Aliluia. Aliluia. Aliluia. gl. 8-ea De După a doua Catis mă, S E D E A L N A,
noapte mînecă duhul meu către Tine, Dumnezeule, glasul 4:
pentru că lumină sînt poruncile Tale pe pămînt.
Podobie: Degrab ne întîmpină…
Corul: Aliluia (de 3 ori)
Preotul: Dreptate vă învăţaţi toţi cei ce locuiţi Iuda cel înşelător, poftind iubirea
pe pămînt. de argint, a gîndit cu vicleşug să Te
Corul: Aliluia (de 3 ori) vîndă, Doamne, pe Tine, comoara vieţii.
Preotul: Pizmuire va cuprinde pe poporul cel Pentru aceasta şi, îmbătîndu-se, a alergat
neînvăţat şi acum focul pe cei potrivnici va mînca. la iudei şi a zis călcătorilor de lege: „Ce
Corul: Aliluia (de 3 ori) vreţi să-mi daţi, şi eu Îl voi da pe El vouă,
Preotul: Adaugă lor rele, Doamne, adaugă ca să-L răstigniţi?”
rele celor măriţi ai pămîntului.
Corul: Aliluia (de 3 ori) Slavă…, Şi acum…, tot aceasta.
Şi după Aliluia, se cîntă troparul:
Corul: Doamne miluieşte (de 3 ori).
Iată Mirele vine în miezul nopţii şi Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh.
fericită este sluga pe care o va afla Citeţul 1: Şi acum şi pururea şi în
priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea vecii vecilor. Amin.
pe care o va afla lenevindu-se. Vezi dar,
ŞI CITEŞTE CATISM A A 16-A:
suflete al meu, cu somnul să nu te
îngreune zi, ca să nu te dai morţii şi afară După a treia Cat ismă, S E D E A L N A,
de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă glasul 1:
strigînd:”Sfînt, Sfînt, Sfînt eşti Podobie: Mormîntul tău…
Dumnezeule, pentru rugăciunile Păcătoasa, ştergînd cu căldură
Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne preacuratele Tale picioare, cu părul
pe noi”. capului ei, şi din adînc s uspinînd, a grăit
cu plîngere: „Îndurate, nu mă lepăda,
Slavă…,
nici nu mă urî Dumnezeul meu, ci mă
Iată Mirele vine…
primeşte pe mine, ceea ce mă pocăiesc, şi
Şi acum…, mă mîntuieşte, ca un Iubitor de oameni.”
Iată Mirele vine…
Slavă…, Şi acum…, tot aceasta.
Corul: Doamne, miluieşte (de 3 ori). Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim noi, să
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh. ascultăm S fînta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul
Citeţul 1: Şi acum şi pururea şi în nostru să-L rugăm.
Corul: Doamne, miluieşte (de 3 ori)
vecii vecilor. Amin. Preotul: Înţelepciune, drepţi să ascultăm Sfînta
ŞI CITEŞTE CATISM A A 14-A: Evanghelie.
Preotul: Pace tuturor.
După întîia Catismă, S E D E A L N A, glasul 3: Corul: Ş i duhului tău.
Preotul: Din sfînta Evanghelie cea de la Ioan
Podobie: De frumuseţea fecioriei tale… citire.
Păcătoasa a venit la Tine, vărsînd mir Corul: S lavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie.
cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de Preotul: S ă luăm aminte.
Preotul: Evanghelia de la Ioan (XII, 17-50)
oameni, şi s-a vindecat cu porunca Ta de Corul: S lavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie.
mirosul greu al răutăţilor; iar ucenicul cel
Psalmul 50
nemulţumitor, s uflînd împotriva harului
Citeţul 1: Miluieşte-mă, Dumnezeule
Tău, l-a lepădat pe el şi s-a amestecat cu
după mare mila Ta. 2 Şi, după mulţimea
noroiul, vînzîndu-Te pentru dragostea
îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
banilor. Slavă, Hristoase, milostivirii 3
Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea
Tale
şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4 Că
Slavă…, Şi acum…, tot aceasta. fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul
Corul: Doamne miluieşte (de 3 ori). meu înaintea mea este pururea. 5 Ţie
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh. unuia am greşit şi rău înaintea Ta am
Citeţul 1: Şi acum şi pururea şi în făcut, aşa încît drept eşti Tu întru
vecii vecilor. Amin. cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca
Tu. 6 Că iată întru fărădelegi m-am
ŞI CITEŞTE CATISM A A 15-A:
7
zămislit şi în păcate m-a născut maica Dorimedont, cu ale tuturor sfinţilor bunilor biruitori
mucenici; cu ale S fintei Cuvioase Muceniţe Elizabeta şi
mea. 7 Că iată adevărul ai iubit; cele cu ale Preacuvioaselor maici Parascheva și Agafia; cu
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor
Tale, mi-ai arătat mie. 8 Stropi-mă-vei cu Părinţilor noştri: Antonie şi Teodosie de la Kievo-
Pecersca, Iov de la Poceaev, S erafim de la S arov,
isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai Serghie şi Nicon de la Radonej, Ambrozie de la Optina
vîrtos decît zăpada mă voi albi. 9 Auzului şi Simeon Noul-Teolog, Siluan Atonitul, şi cu ale
meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se- preacuviosului părintelui nostru Paisie de la Neamţ, cu
ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi, Ioachim
vor oasele mele cele smerite. 10 Întoarce şi Ana şi cu ale tuturor sfinţilor; rugămu-Te, mult-
faţa Ta de către păcatele mele, şi toate Milostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, care ne
fărădelegile mele şterge-le. 11 Inimă rugăm Ţie, şi ne miluieşte pe noi.
curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Corul: Doamne miluieşte (de 12 ori)
duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru Preotul: Cu mila şi cu îndurările şi
ale mele. 12 Nu mă lepăda de la faţa Ta şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut
Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine. Fiului Tău, cu Care eşti binecuvîntat,
13
Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu împreună cu Preasfîntul şi bunul şi de
duh stăpînitor mă întăreşte. 14 Învăţa-voi viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi
pe cei fărădelege căile Tale şi cei pururea, şi în vecii vecilor.
necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15 Corul: Amin.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge, TRICÎNTAREA
Dumnezeule, Dumne zeul mîntuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Alcătuire a lui Cosma.
16
Doamne, buzele mele vei deschide, şi Irmosul de 2 ori și troparele pe 12.
gura mea va vesti lauda Ta. 17 Că de ai fi Cîntarea a 3-a, glasul al 2-lea:
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu
Irmosul:
le vei binevoi. 18 Jertfa lui Dumnezeu:
Corul: Pe piatra credinţei întărindu-
duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită mă, lărgit-ai gura mea asupra vrăjmaşilor
Dumnezeu nu o va urgisi. 19 Fă bine,
mei; că s-a veselit duhul meu a cînta: „Nu
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, este sfînt ca Dumnezeul nostru şi nu este
şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 20
drept afară de Tine, Doamne”.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, În deşert şi cu minte înrăutăţită se
prinosul şi arderile de tot; atunci vor adună adunarea celor fără de lege, ca să
pune pe altarul Tău viţei. Te dovedească vrednic de pierzare, pe
Preotul: Mîntuieşte, Dumnezeule, poporul Tine, Hristoase Mîntuitorule; Căruia
Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, cercetează lumea cîntăm: „Tu eşti Dumnezeul nostru, şi nu
Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea
dreptmăritorilor creştini şi trimite peste noi milele este sfînt afară de Tine, Doamne.”
Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Sfatul cel cumplit al celor fără de
S tăpînei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea lege, fiind cu suflet împotrivitor lui
Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă
făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor Dumnezeu, se sfătuieşte să ucidă ca pe un
netrupeşti Puteri; cu rugăciunile cinstitului, măritului netrebnic pe Hristos cel drept; Căruia
Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; cu cîntăm: Tu eşti Dumnezeul nostru, şi nu
ale S finţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli;
cu ale celor între sfinţi Părinţilor noştri şi mari dascăli este sfînt afară de Tine, Doamne.
ai lumii şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Corul: Pe piatra credinţei întărindu-
Cuvîntătorul de Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur; cu ale mă ...
S finţilor Atanasie, Chiril şi Ioan cel Milostiv, patriarhii
Alexandriei; cu ale celor între sfinţi Părinţilor noştri: Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
Nicolae al Mirelor Lichiei, S piridon al Trimitundei, rugăm.
Doamne miluieşte
făcătorilor de minuni, Calinic de la Cernica, Iosif cel
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Nou, Ioan, Nectarie, Mitrofan, Iorest şi S ava, Varlaam Dumnezeule, cu harul Tău.
și Dosoftei, mitropoliții Moldovei, Gavriil, mitropolitul Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata, mărita
Chișinăului și Hotinului şi cu ale sfinţilor sfinţiţi Stăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea
mucenici: Ciprian, Ignatie, Irineu, Foca şi Haralambie, Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
şi cu ale tuturor sfinţilor ierarhi; cu ale sfinţilor, mari Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui
Mucenici: Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Dimitrie, Hristos Dumnezeu să o dăm.
izvorîtorul de mir, Pantelimon, Teodor Tiron, Teodor Ţie, Doamne.
S tratilat şi Ioan cel Nou, cu ale sfintului Mucenic

8
Preotul: Că Tu eşti Împăratul păcii şi Domnul lăudaţi-L, şi-L preaînălţaţi în
Mîntuitorul sufletelor noastre şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi
toţi vecii”.
în vecii vecilor. Săvîrşitu-s-a izbăvirea celei
Corul: Amin. recunos-cătoare prin mîntuitoarele
C O N D A C, glasul al 4-lea: milostiviri şi din izvorul lacrimilor, cu
Podobie: Cel ce Te -ai înălţat pe cruce… care, spălîndu-se prin mărturisire, nu s-a
Mai mult decît desfrînata făcînd ruşinat, ci a grăit: „Toate lucrurile
fărădelege, ploi de lacrimi nicicum nu Ţi- Domnului pe Domnul lăudaţi-L, şi-L
am adus, Bunule; dar cu tăcere rugîndu- preaînălţaţi în toţi vecii.”
mă, cad către Tine, sărutînd cu dragoste Corul: Să lăudăm, bi ne să cuvîntămn şi
preacuratele Tale picioare. Ca să-mi dai să ne închinăm Domnului, cîntîndu-I şi
iertare de greşeli ca un Stăpîn, mie, celui preaînălţîndu-L pe Dînsul întru toţi vecii.
ce grăiesc: „Mîntuitorule, de Cuvîntul tiranului pentru că biruia...
întinăciunea faptelor mele curăţeşte- Nu se cîntă: Ceea ce eşti mai ci nstită… ci
mă.” îndată:
I COS Cîntarea a 9-a:
Femeia care era mai înainte Irmosul :
desfrînată, degrab s-a arătat înţeleaptă, Corul: Cu suflete curate şi cu buze
urînd lucrurile păcatului celui ruşinos şi neîntinate, veniţi să mărim pe cea nepătată
plăce rile trupului; aducîndu-şi aminte de şi preacurată Maica lui Emanuel, prin ea
ruşinea cea mare şi de osînda pedepsei, aducînd rugăciuni Celui ce S-a născut
pe care o vor răbda desfrînatele şi dintr-însa: „Milostiveşte-Te spre sufletele
risipitorii, dintre care cel dintîi fiind eu, noastre, Hristoase Dumnezeule, şi ne
mă îngrozesc; dar petrec în obiceiul cel mîntuieşte pe noi.”
rău, eu, nebunul. Iar femeia cea Arătîndu-se nemulţumitor, viclean
desfrînată, temîndu-se şi sîrguindu-se, a şi pizmaş, Iuda cel rău a vîndut harul cel
venit degrabă grăind către Izbăvitorul: vrednic de Dumnezeu, prin care s-a
„Iubitorule de oameni şi îndurate, dezlegat datoria păcatelor, precupeţind
izbăveşte-mă de întinăciunea faptelor harul cel iubitor de Dumne zeu.
mele.” Milsotiveşte-Te spre sufletele noastre,
Hristoase Dumnezeule, şi ne miluieşte pe
Cîntarea a 8-a:
Irmosul: noi.
Corul: Cuvîntul tiranului pentru că Iuda, lepădîndu-se de prietenia lui
biruia, de şapte ori cuptorul a fost ars Hristos pentru aur, me rgînd a zis mai-
oarecînd; în care tinerii nu s-au ars, marilor celor fără de lege: „Ce-mi veţi da
porunca regelui călcînd. Ci au cîntat: mie şi eu voi da vouă, precum voiţi pe
„Toate lucrurile Domnului pe Domnul Hristos, pe care Îl căutaţi?” Milostiveşte-
lăudaţi-L, şi-L Preaînălţaţi în toţi vecii.” Te spre sufletele noastre, Hristoase,
Turnînd fe meia mir scump pe Dumnezeule, şi ne mîntuieşte .
domnescul Tău creştet cel dumnezeiesc şi O, iubirea ta de arginţi cea
înfricoşător, Hristoase, a cuprins tălpile orbitoare, neîmpăcatule, din care ai luat
Tale cele neîntinate cu mîini întinate şi a uitare de cele ce ai învăţat! Că nici toată
grăit: „Toate lucrurile Domnului pe lumea nu este de un preţ cu sufletul şi din
Domnul lăudaţi-L, şi-L preaînălţaţi în deznădejde te-ai sugrumat, însuţi
toţi vecii.” spînzurîndu-te, vînzătorule. Milostiveşte-
Cu lacrimi a spălat picioarele Te spre sufletele noastre, Hristoase,
Ziditorului cea vinovată în păcate şi le-a Dumnezeule, şi ne mîntuieşte.
şters cu părul său; pentru aceea nu a Corul: Cu suflete curate şi cu buze...
pie rdut izbăvirea faptelor ei de viaţă, ci a Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne
grăit: „Toate lucrurile Domnului pe rugăm.

9
Doamne miluieşte horă; în timpane şi în psaltire să-I cînte
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Lui. 4 Că iubeşte Domnul poporul Său şi
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata, va învăţa pe cei blînzi şi-i va izbăvi. 5 Se
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi vor lăuda cuvioşii întru slavă şi se vor
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim. bucura în aşternuturile lor. 6 Laudele
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. Domnului în gura lor şi săbii cu două
Ţie, Doamne. tăişuri în mîinile lor, 7 Ca să se răzbune
Preotul: Că pe Tine Te laudă toate Puterile pe neamuri şi să pedepsească pe popoare,
cereşti şi Ţie slavă înălţăm Tatălui şi Fiului, şi S fîntului 8
Ca să lege pe împăraţii lor în obezi şi pe
Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
Amin. cei slăviţi ai lor în cătuşe de fier, 9 Ca să
L U M I N Î N D A, glasul al 3-lea:
facă între dînşii judecată scrisă. Slava
Cămara Ta, Mîntuitorul meu, o aceasta este a tuturor cuvioşilor Săi.
văd împodobită şi îmbrăcăminte nu am, Psalmul 150
ca sa intru într-însa. Luminează-mi Citeţul 2: Lăudaţi pe Domnul întru sfinţii
haina sufletului meu, Dătătorule de Lui; lăudaţi-L pe El întru tări a puterii Lui.
lumină, şi mă mîntuieşte. (de 3 ori) Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui;
lăudaţi-L pe El după mulţi mea slavei Lui.
LA U D E L E
Glasul 1:
Psalmul 148 Citeţul 1: Pe Tine, Fiul Fecioarei,
Citeţul 2: Lăudaţi pe Domnul din cunoscîndu-Te păcătoasa că eşti
ceruri, lăudaţi-L pe El întru cele înalte. 2 Dumnezeu, a zis cu plîngere, rugîndu-se,
Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi- ca una ce făcuse lucruri vrednice de
L pe El toate puterile Lui. 3 Lăudaţi-L pe lacrimi: „Dezleagă-mi datoria, porecum
El, soarele şi luna, lăudaţi-L pe El, toate mi-am dezlegat şi eu părul; iubeşte-mă
stelele şi lumina. 4 Lăudaţi-L pe El, pe mine ceea ce Te iubesc, care după
cerurile cerurilor şi apa cea mai presus dreptate eram urîtă şi Te voi propovădui
de ceruri 5 Să laude numele Domnului, că alături de vameşi, Făcătorule de bine,
El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au Iubitorule de oameni.”
zidit. 6 Pusu-le-ai pe ele în veac şi în
Citeţul2: Lăudaţi-L pe El în glas de
veacul veacului; lege le-a pus şi nu o vor trîmbi ţă; l ăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută.
trece. 7 Lăudaţi pe Domnul toţi cei de pe
pămînt, balaurii şi toate adîncurile. 8 Citeţul1: Mirul cel de mult preţ l-a
Focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul, amestecat păcătoasa cu lacrimi şi l-a
toate îndepliniţi cuvîntul Lui; 9 Munţii şi turnat peste preacuratele Tale picioare,
toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi sărutîndu-le. Precum pe aceea îndată ai
cedrii; 10 Fiarele şi toate animalele, îndreptat-o, dăruieşte-ne şi nouă iertare,
tîrîtoarele şi păsările cele zburătoare; 11 Cel ce ai pătimit pentru noi şi ne
Împăraţii pămîntului şi toate popoarele, mîntuieşte.
căpeteniile şi toţi judecătorii pămîntului; Citeţul 2: Lăudaţi-L pe El în ti mpane şi
12
Tinerii şi fecioarele, bătrînii cu tine rii, în horă; lăudaţi-L pe El în strune şi org ane.
13
Să laude numele Domnului, că numai
Citeţul 1: Cînd păcătoasa aducea
numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe
mirul, atunci s-a înţeles ucenicul cu cei
pămînt şi în cer. 14 Şi va înălţa puterea
fără de lege. Aceea se bucură turnînd
poporului Lui. Cîntare tuturor cuvioşilor
mirul cel de mult preţ, iar el se grăbea să
Lui, fiilor lui Israel, poporului ce se
vîndă pe Cel fără de preţ; aceea a
apropie de El.
cunoscut pe Stăpînul, iar acesta se
Psalmul 149 despărţea de Stăpînul; aceea se mîntuia,
Cîntaţi Domnului cîntare nouă; iar Iuda se făcea rob vrăjmaşului. Rea
lauda Lui în adunarea celor cuvioşi. 2 Să este lenevirea, mare este pocăinţa, pe
se veselească Israel de Cel ce l-a făcut pe care dăruieşte-o mie, Mîntuitorule, Cel
el şi fiii Sionului să se bucure de ce ai pătimit pe ntru noi, şi ne mîntuieşte
împăratul lor. 3 Să laude numele Lui în pe noi.
10
Citeţul 2: Lăudaţi-L pe El în chi mvale Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă
bi ne răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chi mvale de în neam şi în neam. Eu am zis: „Doamne,
strigare. Toată suflarea să l aude pe Domnul! miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că
Citeţul 1: Vai de ticăloşia lui Iuda! am greşit Ţie. Doamne, către Tine am
Văzut-a pe păcătoasa sărutînd tălpile scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu
Mîntuitorului şi a gîndit cu vicleşug la eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este
sărutarea vînzării. Aceea şi-a dezlegat izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea
părul, iar acesta s-a legat cu mînia, lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc
aducînd, în loc de mir, răutatea cea urît- pe Tine.”
mirositoare; că pizma nu ştie să Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua
cinstească lucrul cel de folos. Vai de aceasta, fără de păcat să ne păzim noi.
ticăloşia lui Iuda, de care izbăveşte, Bine eşti cuvîntat, Doamne Dumnezeul
Dumnezeule, sufletele noastre. părinţilor noştri şi lăudat şi preaslăvit
este numele Tău în veci, Amin. Fie,
Citeţul 2: Slavă..., glasul al 2-lea: Doamne, mila Ta spre noi, precum am
Citeţul 1: Păcătoasa a alergat la nădăjduit întru Tine. Bine eşti cuvîntat,
mir, să cumpere mir de mult preţ, să Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
ungă pe Făcătorul de bine şi a strigat Bine eşti cuvîntat, Stăpîne, înţelepţeşte-
către vînzătorul de mir: „Dă-mi mir, ca mă cu îndreptările Tale. Bine eşti
să ung şi eu pe Cel ce a şters toate cuvîntat, Sfinte, luminează-mă cu
păcatele mele!” îndreptările Tale. Doamne, mila Ta este
Citeţul 2: Şi acum..., glasul al 6-lea: în veac, lucrurile mîinilor Tale nu le
trece cu vederea. Ţie se cuvine laudă, Ţie
Citeţul 1: Cea cufundată în păcate, se cuvine cîntare, Ţie slavă se cuvine,
Te-a aflat pe Tine liman de mîntuire şi Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum
îndată, turnîndu-Ţi mirul cu lacrimi, a şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
grăit: „Iată, Cel ce aduce pocăinţă
Preotul: S ă plinim rugăciunea noastră cea de
păcătoşilor! Ci mă mîntuieşte, Stăpîne, dimineaţă, Domnului.
din valul păcatului, pentru mare mila Doamne miluieşte
Ta.” Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Preotul: Slavă Ţie, celui ce ne-ai Ziua toată desăvîrşită, sfîntă, în pace şi fără de
arătat nouă lumina. păcat, la Domnul să cerem.
Dă, Doamne.
Citeţul 1: Slavă întru cei de sus lui Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor
Dumnezeu şi pe pămînt pace, între sufletelor şi trupurilor noastre, la Domnul să cerem.
Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile
oameni bunăvoire. Lăudămu-Te, bine Te noastre, la Domnul să cerem.
cuvîntăm, închinămu-ne Ţie, slăvimu-Te, Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace
mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea lumii, la Domnul să cerem.
Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru
mare. Doamne, Împărate ceresc, pocăinţă a o săvîrşi, la Domnul să cerem.
Dumnezeule, Părinte atotţiitorule, S fîrşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
Doamne Fiule, Unule-Născut, Iisuse neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoare
judecată a lui Hristos, să cerem.
Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne Pe Preasfînta, curata, prea binecuvîntata,
Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumne zeu, mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele noastră, lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel Ţie, Doamne.
ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne Preotul: Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor,
miluieşte pe noi. Că Tu eşti Unul Sfînt, şi al iubirii de oameni eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui
şi Fiului, şi S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în vecii
Tu eşti Unul Domn Iisus Hristos, întru vecilor.
slava lui Dumnezeu Tatăl, Amin. În toate Amin.
zilele bine Te voi cuvînta şi voi lăuda Preotul: Pace tuturor.
numele Tău în veac şi în veacul veacului. Corul: Ş i duhului tău.

11
Preotul: Capetele noastre Domnului să le mele, Cel ce eşti bucuria îngerilor; ci mă
plecăm. primeşte pe mine, cea care mă pocăiesc,
Corul: Ţie, Doamne.
pe care nu m-ai lepădat cînd păcătuiam,
Preotul: Că al Tău este a ne milui şi a ne
mîntui pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, Doamne, pentru mare mila Ta.”
Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi Citeţul 1: Slavă…, Şi acum…, g lasul 8:
în vecii vecilor.
Corul: Amin. Citeţul 2: Doamne, femeia aceea ce
LA S T I H OA V NĂ căzuse în păcate multe, simţind
Stihira, galsul al 6-lea.
Dumnezeierea Ta, luînd rînduială de
Astăzi a venit Hristos în casa mironosiţă şi tînguindu-se, a adus Ţie
fariseului, şi, apropiindu-se o femeie mir mai înainte de îngropare, zicînd:
păcătoasă, s-a aruncat la picioarele Lui, „Vai mie! Că noapte îmi este mie
grăind: „Ve zi pe cea cufundată în păcate, înfierbîntarea desfrîului şi întunecată, şi
pe cea deznădăjduită pentru fapte, pe cea fără de lună pofta păcatului. Primeşte
nelepădată de către bunătatea Ta; ci-mi izvoarele lacrimilor mele, Cel ce scoţi cu
dă, Doamne, iertare de cele rele şi mă norii apă din mare; pleacă-Te spre
mîntuieşte”. suspinurile inimii mele, Cel ce ai plecat
cerurile cu nespusa plecăciune. Ca să
Citeţul 1: Umpl utu-ne-am di mineaţa de sărut preacuratele Tale picioare şi să le
mila Ta, Doamne, şi ne-am bucurat, şi ne-am şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu.
veselit în toate zilele noastre. Veselitu-ne-am
pentru zilele în care ne-ai smerit pe noi, pentru Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva
anii în care am văzut rele. Caută s pre robii Tăi şi în rai în amiază, de frică s-a ascuns. Cine
spre lucrurile Tale şi îndreptează pe fiii lor. va cerceta mulţimea păcatelor mele şi
Citeţul 2: Întins-a păcătoasa părul adîncurile judecăţilor Tale, Mîntuitorule
său Ţie, Stăpînului, întins-a şi Iuda de suflete, Izbăvitorul meu? Să nu mă
mîinile sale la cei fără de lege. Aceea ca treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel
să ia iertare, iar acesta ca să ia arginţi. ce ai nemăsurată milă.”
Pentru aceasta grăim către Tine, Celui ce Citeţul 1: Bine este a ne mărturisi
ai fost vîndut şi ne-ai mîntuit pe noi: Domnului şi a cînta numele Tău,
„Doamne, slavă Ţie”. Preaînalte, a vesti dimineaţa mila Ta şi
adevărul Tău în toată noaptea (de 2 ori).
Citeţul 1: Şi să fie lumina Domnului Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă
Dumnezeului nostru peste noi, şi lucrurile
Treime…, Tatăl nostru…
mîinilor noastre le îndreptează.
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 2: Venit-a la Tine femeia Citeţul 1: Amin. În Biserica slavei
cea necurată şi întinată, vărsnd lacrimi tale stînd, în cer ni se pare că stăm,
pe picioarele Tale, Mîntuitorule, dinainte Născătoare de Dumneze u, ceea ce eşti uşă
vestind Patima Ta. Cum mă voi uita la cerească; deschide-ne nouă uşile milei
Tine, Stăpîne? Că Tu ai venit să tale.
mîntuieşti pe păcătoasa. Ridică-mă din Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
adînc pe mine, cea moartă, Cel ce ai Slavă…, Şi acum…, Ceea ce eşti
ridicat pe Lazăr din mormînt, fiind mort mai cinstită..., Întru numele Domnului...,
de patru zile. Primeşte-mă pe mine, binecuvintează.
ticăloasa, Doamne, şi mă mîntuieşte. Preotul iese din altar, în fața ușilor împărătești şi
rosteşte ecfonisul:
Citeţul 1: Lăuda-Te-voi pe Ti ne cu toată Preotul: Cel ce este binecuvîntat, Hristos,
inima mea, s pune-voi toate minunile Tale.
Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea,
Citeţul 2: Cea defăimată pentru şi în vecii vecilor.
viaţă şi recunoscută pentru întoarcere, Citeţul 1: Amin. Împărate ceresc, pe
purtînd miresme, s-a apropiat de Tine, binecredincios ul nostru popor ocroteşte-
grăind: „Să nu mă lepezi pe mine, l, credinţa o întăreşte, pe cei răi îi
păcătoasa, Cel ce Te-ai născut din îmblînzeşte, lumea o împacă, sfînt locaşul
Fecioară; să nu treci cu vede rea lacrimile acesta bine-l păzeşte, pe cei mai înainte
12
răposaţi, părinţii şi fraţii noştri, în Tine; în veac se vor bucura şi le vei fi lor
locaşurile drepţilor îi aşază, iar pe noi sălaş, şi se vor lăuda cu Tine, toţi cei ce
întru pocăinţă şi mărturisire ne primeşte, iubesc numele Tău. 12 Că Tu vei
ca un bun şi de oameni Iubitor. binecuvînta pe cel drept, Doamne, căci
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
cu arma buneivoiri ne-ai încununat pe
Sirul: noi.
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul Psalmul 89
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie). Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al în neam şi în neam. 2 Mai înainte de ce s-
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o au făcut munţii şi s-a zidit pămîntul şi
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi lumea, din veac şi pînă în veac eşti Tu. 3
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că Nu întoarce pe om întru sme renie, Tu,
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie). Care ai zis: „Întoarceţi-vă, fii ai
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni: oamenilor”, 4 Că o mie de ani înaintea
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o ochilor Tăi sînt ca ziua de ieri, care a
închinăciune). trecut, şi ca straja nopţii. 5 Nimicnicie
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune). vor fi anii lor; dimineaţa ca iarba va
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o trece. 6 Dimineaţa va înflori şi va trece,
închinăciune). seara va cădea, se va întări şi se va usca. 7
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune). Că ne-am sfîrşit de urgia Ta şi de mînia
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul, Ta ne-am tulburat. 8 Pus-ai fărădelegile
toată, şi la sfîrşit o metanie. noastre înaintea Ta, greşelile noastre
CEASUL ÎNTÎI ascunse, la lumina feţei Tale. 9 Că toate
Citeţul 2: Veniţi să ne închinăm... (de zilele noastre s-au împuţinat şi în mînia
3 ori) Ta ne-am stins. 10 Anii noştri s-au socotit
Psalmul 5 ca pînza unui păianjen; zilele anilor
Graiurile mele ascultă-le, Doamne! noştri sînt şaptezeci de ani; 11 Iar de vor
Înţelege strigarea mea! 2 Ia aminte la fi în putere, optzeci de ani, şi ce este mai
glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi mult decît aceştia, osteneală şi durere; 12
Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi Că trece viaţa noastră şi ne vom duce. 13
ruga, Doamne! 3 Dimineaţa vei auzi Cine cunoaşte puterea urgiei Tale şi cine
glasul me u; dimineaţa voi sta înaintea Ta măsoară mînia Ta, după te merea de
şi mă vei vedea. 4 Că Tu eşti Dumne zeu, Tine? 14 Învaţă-ne să socotim bine zilele
Care nu voieşti fărădelegea, nici nu va noastre, ca să ne îndreptăm inimile spre
locui lîngă Tine cel ce vicleneşte. 5 Nu vor înţelepciune. 15 Întoarce-Te, Doamne!
sta călcătorii de lege în preajma ochilor Pînă cînd vei sta departe? Mîngîie pe
Tăi. Urît-ai pe toţi cei ce lucrează robii Tăi! 16 Umplutu-ne-am dimineaţa
fărădelege. 6 Pierde-vei pe toţi cei ce de mila Ta şi ne-am bucurat şi ne-am
grăiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean veselit în toate zilele vieţii noastre. 17
îl urăşte Domnul. 7 lar eu, întru mulţimea Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai
milei Tale, voi intra în casa Ta, închina- smerit, pentru anii în care am văzut rele.
18
mă-voi spre sfînt locaşul Tău întru frica Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile
Ta. 8 Doamne, povăţuieşte-mă întru Tale şi îndreptează pe fiii lor. 19 Şi să fie
dreptatea Ta, din pricina duş manilor lumina Domnului Dumne zeului nostru
mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta. 9 peste noi, şi lucrurile mîinilor noastre le
Că nu este în gura lor adevăr, inima lor îndreptează.
este deşartă; groapă deschisă grumazul Psalmul 100
lor, cu limbile lor viclenesc. 10 Judecă-i pe Mila şi judecata Ta voi cînta Ţie,
ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; Doamne. 2 Cînta-voi şi voi me rge, cu
după mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i pricepere, în cale fără prihană. Cînd vei
pe ei, că Te-au amarît, Doamne. 11 Şi să veni la mine? 3 Umblat-am întru
se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru nerăutatea inimii mele, în casa mea. 4 N-
13
am pus înaintea ochilor mei lucru Izbăveşte-mă de clevetirea
nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urît. 5 oamenilor şi voi păzi poruncile Tale. (de 2
Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; ori)
pe cel rău, care se depărta de mine, nu l- Faţa Ta arat-o peste robul Tău şi
am cunoscut. 6 Pe cel ce clevetea în mă învaţă îndreptările Tale. (de 2 ori)
ascuns pe vecinul său, pe acela l-am Să se umple gura mea de lauda Ta,
Doamne, ca să laud slava Ta, toată ziua
izgonit. 7 Cu cel mîndru cu ochiul şi
mare cuviinţa Ta. (de 3 ori)
nesăţios cu inima, cu acela n-am mîncat.
8 Citeţul 2: Sfinte Dumnezeule…,
Ochii mei sînt peste credincioşii
Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
pămîntului, ca să şadă ei împreună cu
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, Citeţul 2: Amin. Mai mult decît
acela îmi slujea. 9 Nu va locui în casa mea desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
cel mîndru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
va sta înaintea ochilor mei. 10 În dimineţi dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către
voi judeca pe toţi păcătoşii pămîntului, Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
ca să nimicesc din cetatea Domnului pe Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
toţi cei ce lucrează fărădelegea. greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului „Mîntuitorule, de întinăciunea fapte-lor
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii mele curăţeşte-mă”.
vecilor. Amin. Doamne miluieşte (de 40 de ori).
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie Cel ce în toată vremea şi în tot
Dumnezeule (de 3 ori). ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi
Doamne miluieşte (de 3 ori). slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
Preotul în faţa uşilor împărăteşti zice troparul răbdătorule, Mult-milostive şi Mult-
acesta pe glasul al 6-lea: milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
Dimineaţa auzi glasul me u, cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
Împăratul meu şi Dumnezeul meu. (o la mîntuire pentru făgăduinţa
metanie). bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
Corul: Dimineaţa auzi glasul me u... primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
Preotul: Graiurile mele ascultă-le, acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
Doamne, înţelege strigarea mea. (o metanie). poruncile Tale; sufletele noastre le
Corul: Dimineaţa auzi glasul me u... sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
Preotul: Către Tine mă voi ruga, îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
Doamne. (o metanie). izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
Corul: Dimineaţa auzi glasul me u... şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
Sfîntului Duh. fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
vecii vecilor. Amin. Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
Cum te vom numi, Ceea ce eşti eşti în vecii vecilor. Amin.
plină de har? Cer, că ai răsărit pe Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă…,
Soarele dreptăţii? Rai, că ai odrăslit Şi acum…, Ceea ce eşti mai cinstită...,
floarea nestricăciunii? Fecioară, că ai Întru numele Domnului...,
rămas nestricată? Maică curată, că ai binecuvintează.
Preotul iese din altar şi rosteşte ecfonisul în fața
avut în sfintele tale braţe Fiu, pe ușilor împărătești:
Dumnezeul tuturor? Pe Acela roagă-L să Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
mîntuiască sufletele noastre. bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
Corul: Paşii mei îndreptează-i după miluieşte.
cuvîntul Tău şi să nu mă stăpînească Citeţul 1: Amin.
Preotul cu glas tare rosteşte rugăciunea
toată fărădelegea. (de 2 ori) cuviosului Părintelui nostru, Efrem Sirul:

14
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul Citeţul 1: Amin. Slavă Ţie, Dumne-
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie). zeul nostru, slavă Ţie. Împărate ceresc,
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al Mîngîietorule..., Sfinte Dumnezeule...,
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o Preasfîntă Treime..., Tatăl nostru...
metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi Preotul: Că a Ta este împărăţia ...
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie). (de 12 ori). Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne
Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni: închinăm (de 3 ori)
Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
Psalmul 16
închinăciune).
Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia
(o închinăciune). aminte cererea mea, ascultă rugăciunea
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
închinăciune).
mea, din buze fără de viclenie. 2 De la
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să
închinăciune). vadă cele drepte. 3 Cercetat-ai inima
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
toată, şi la sfîrşit o metanie.
mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai
Citeţul 2: Sfinte Dumnezeule…, lămurit, dar nu s-a aflat întru mine
Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru… nedreptate. 4 Ca să nu grăiască gura mea
Preotul: Că a Ta este împărăţia… lucruri ome neşti, pentru cuvintele
Citeţul 2: Amin. Doamne miluieşte buzelor Tale eu am păzit căi aspre. 5
(de 12 ori). Îndreaptă picioarele mele în cărările
Hristoase, Lumina cea adevărată, Tale, ca să nu şovăie paşii mei. 6 Eu am
Care luminezi şi sfinţeşti pe tot omul ce strigat, că m-ai auzit, Dumne zeule;
vine în lume, să se însemneze peste noi pleacă urechea Ta către mine şi auzi
lumina feţei Tale, ca într-însa să vedem cuvintele mele. 7 Minunate fă milele Tale,
lumina cea neapropiată. Îndreptează Cel ce mîntuieşti pe cei ce nădăjduiesc în
paşii noştri spre lucrarea poruncilor Tine de cei ce stau împotriva dreptei
Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Tale. 8 Păzeşte-mă, Doamne, ca pe
Maicii Tale şi ale tuturor sfinţilor Tăi. lumina ochilor; cu acoperămîntul
Amin. aripilor Tale acope ră-mă 9 De faţa
Corul: Apărătoare Doamnă, pentru necredincioşilor care mă necăjesc pe
biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din mine. Vrăjmaşii mei sufletul me u l-au
nevoi, aduce m ţie, Născătoare de cuprins; 10 Cu grăsime inima lor şi-au
Dumnezeu, noi, robii Tăi. Ci ca ceea ce ai încuiat, gura lor a grăit mîndrie. 11
stăpînire nebiruită, izbăveşte-ne pe noi Izgonindu-mă, acum m-au înconjurat;
din toate nevoile, ca să strigăm ţie: ochii lor şi-au aţintit ca să mă plece la
„Bucură-te, Mireasă pururea Fecioară.” pămînt. 12 Apucatu-m-au ca un leu gata
Preotul: Slavă Ţie, Hristoase de pradă, ca un pui de leu ce locuieşte în
Dumnezeule, năde jdea noastră, slavă Ţie. ascunzişuri. 13 Scoală-Te, Doamne,
Corul: Slavă…, Şi acum…, Doamne întîmpină-i pe ei şi împiedică-i. Izbăveşte
miluieşte (de 3 ori) ...binecuvintează. sufletul meu de cel necredincios, cu sabia
Preotul: Venind Domnul spre Ta. 14 Doamne, desparte-mă de oamenii
patima cea de bunăvoie, pentru acestei lumi, ce-şi iau partea în viaţă, căci
mîntuirea noastră, Hristos, Adevăratul s-a umplut pîntecele lor de bunătăţile
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Tale; săturatu-s-au fiii lor şi au lăsat
Preacuratei Maicii Sale... rămăşiţele pruncilor. 15 Iar eu întru
Corul: Pe Marele Domn ... dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-
mă-voi cînd se va arăta slava Ta.
CEASUL AL TREILEA
Psalmul 24
Preotul: Binecuvîntat este Către Tine, Doamne, am ridicat
Dumnezeul nostru totdeauna acum şi sufletul meu, Dumne zeul me u. 2 Spre
pururea, şi în vecii vecilor. Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în
veac, nici să rîdă de mine vrăjmaşii mei, 3
15
Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca
nu se vor ruşina; să se ruşineze toţi cei ce Tu. 6 Că iată întru fărădelegi m-am
fac fărădelegi în deşert. 4 Căile Tale, zămislit, şi în păcate m-a născut maica
Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă mea. 7 Că iată adevărul ai iubit; cele
învaţă. 5 Îndreptează-mă spre adevărul nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii
Tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumne zeu, Tale, mi-ai arătat mie. 8 Stropi-mă-vei cu
Mîntuitorul me u, şi pe Tine Te-am isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai
aşteptat toată ziua. 6 Adu-Ţi aminte de vîrtos decît zăpada mă voi albi. 9 Auzului
îndurările şi milele Tale, Doamne, că din meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-
veac sînt. 7 Păcatele tinereţilor mele şi ale vor oasele mele cele smerite. 10 Întoarce
neştiinţei mele nu le pomeni. 8 După mila faţa Ta de către păcatele mele, şi toate
Ta, pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea fărădelegile mele şterge-le. 11 Inimă
Ta, Doamne. 9 Bun şi drept este Domnul, curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi
pentru aceasta lege va pune celor ce duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru
greşesc în cale. 10 Îndrepta-va pe cei ale mele. 12 Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi
blînzi la judecată, învăţa-va pe cei blînzi Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine.
căile Sale. 11 Toate căile Domnului sînt 13
Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu
milă şi adevăr pentru cei ce caută duh stăpînitor mă întăreşte. 14 Învăţa-voi
aşezămîntul Lui şi mărturiile Lui. 12 pe cei fărădelege căile Tale şi cei
Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15
păcatul meu,că mult este. 13 Cine este Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge,
omul cel ce se teme de Domnul? Lege va Dumnezeule, Dumne zeul mîntuirii mele;
pune lui în calea pe care a ales-o. 14 bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi 16
Doamne, buzele mele vei deschide şi
seminţia lui va moşteni pămîntul. 15 gura mea va vesti lauda Ta. 17 Că de ai fi
Domnul este întărirea celor ce se tem de voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu
Dînsul, aşezămîntul Lui îl va arăta lor. 16 le vei binevoi. 18 Jertfa lui Dumnezeu:
Ochii mei pururea spre Domnul, că El va duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită
scoate din laţ picioarele mele. 17 Caută Dumnezeu nu o va urgisi. 19 Fă bine,
spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului,
sărac sînt eu. 18 Necazurile inimii mele s- şi să se zidească zidurile Ierusalimului. 20
au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
19
Vezi smerenia mea şi osteneala mea, şi- prinosul şi arderile de tot; atunci vor
mi iartă toate păcatele mele. 20 Vezi pe pune pe altarul Tău viţei.
vrăjmaşii mei, că s-au înmulţit şi cu ură Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
nedreaptă m-au urît. 21 Păzeşte sufletul Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşine z vecilor. Amin.
că am nădăjduit în Tine. 22 Cei fără Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie
răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Dumnezeule (de 3 ori).
Te-am aşteptat, Doamne. 23 Izbăveşte, Doamne miluieşte (de 3 ori).
Dumnezeule, pe Israel din toate Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
necazurile lui. Duh.
Psalmul 50 Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după vecii vecilor. Amin.
mare mila Ta 2 Şi după mulţimea
îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. ŞI CITEŞTE CATISM A A 19-A.
3 Iar după citirea catismei:
Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea
şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4 Că Preotul din faţa uşilor împărăteşti zice troparul,
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul glasul al 6-lea:
meu înaintea mea este pururea. 5 Ţie Doamne, Cel ce pe Preasfîntul Tău
unuia am greşit şi rău înaintea Ta am Duh, în ceasul al treilea, L-ai trimis
făcut, aşa încît drept eşti Tu întru Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L
16
lua de la noi, ci Îl înnoieşte întru noi, cei primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
ce ne rugăm Ţie. (o metanie). acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
Corul: Doamne, Cel ce pe Prea- poruncile Tale; sufletele noastre le
sfîntul Tău Duh... sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
Preotul: Inimă curată zideşte întru îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
întru cele dinăuntru ale mele. (o metanie). şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
Corul: Doamne, Cel ce pe sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
Preasfîntul Tău Duh... fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
Preotul: Nu mă lepăda pe mine de la unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
de la mine. (o metanie). eşti în vecii vecilor. Amin.
Corul: Doamne, Cel ce pe Doamne, miluieşte (de 3 ori).
Preasfîntul Tău Duh... Slavă…, Şi acum…, Ceea ce eşti
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi mai cinstită..., Întru numele Domnului...,
Sfîntului Duh. binecuvintează.
Citeţul 1: Şi acum, şi pururea, şi în Preotul iese din altar şi rosteşte ecfonisul:
vecii vecilor. Amin. Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
Născătoare de Dumnezeu, tu eşti
miluieşte.
viţa cea adevărată, care ai odrăslit rodul
Citeţul 1: Amin.
vieţii; ţie ne rugăm: „Roagă-te, Stăpînă, Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
cu Sfinţii Apostoli, să miluiască sufletele Sirul:
noastre.” Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
Preotul: citeşte Sfînta Evanghelie, după grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
care, Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
Citeţul 2: Domnul Dumne zeu bine răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
este cuvîn-tat. Bine este cuvîntat Domnul metanie).
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
ziua, în toate zilele; să facă priincioase văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
cele ale noastre Dumne zeul mîntuirii binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
noastre, Dumnezeul nostru, Dumnezeul Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
mîntuirii. Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă închinăciune).
Treime…, Tatăl nostru… Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
(o închinăciune).
Preotul: Că a Ta este împărăţia… Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
Citeţul 2: Amin. Mai mult decît închinăciune).
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
închinăciune).
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule; Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către toată, şi la sfîrşit o metanie.
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele Citeţul 1: Stăpîne Dumnezeule,
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de Părinte atotputernice, Doamne Fiule
greşeli ca un Stăpîn, mie celui ce grăiesc: Unule-Născut, Iis use Hristoase şi Duhule
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor Sfinte, o Dumnezeire, o Pute re, miluieşte-
mele curăţeşte-mă.” mă pe mine, păcătosul şi, cu judecăţile
Doamne miluieşte (de 40 de ori). care ştii, mîntuieşte-mă pe mine,
Cel ce în toată vremea şi în tot nevrednicul robul Tău, că bine eşti
ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi cuvîntat în vecii vecilor. Amin.
slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
răbdătorule, Mult-Milostive şi Mult-
CEASUL AL ŞASELEA
Milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe Citeţul 2: Veniţi să ne închinăm... (de
cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi 3 ori)
Psalmul 53
la mîntuire pentru făgăduinţa
Dumnezeule, întru numele Tău
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
mîntuieşte-mă şi întru puterea Ta mă
17
judecă. 2 Dumnezeule, auzi rugăciunea meu de cei ce se apropie de mine, că
mea, ia aminte cuvintele gurii mele. 3 Că mulţi erau împotriva mea. 21 Auzi-va
străinii s-au ridicat împotriva mea şi cei Dumnezeu şi-i va sme ri pe ei, Cel ce este
tari au căutat sufletul meu şi n-au pus pe mai înainte de veci. 22 Că nu este în ei
Dumnezeu înaintea lor. 4 Că iată, îndreptare şi nu s-au temut de
Dumnezeu ajută mie şi Domnul este Dumnezeu. Întins-au mîinile lor
sprijinitorul sufletului meu. 5 Întoarce-va împotriva aliaţilor lor, 23 Întinat-au
cele rele vrăjmaşilor mei; cu adevărul legămîntul Lui. Risipiţi au fost de mînia
Tău îi vei pierde pe ei. 6 De bunăvoie voi feţei Lui şi s-au apropiat inimile lor; 24
je rtfi Ţie; lăuda-voi numele Tău, Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decît
Doamne, că este bun, 7 Că din tot necazul untdelemnul, dar ele sînt săgeţi. 25
m-ai izbăvit şi spre vrăjmaşii mei a privit Aruncă spre Domnul grija ta şi El te va
ochiul meu. hrăni; nu va da în veac clătinare
Psalmul 54 dreptului. 26 Iar Tu, Dumnezeule, îi vei
Auzi, Dumnezeule, rugăciunea mea coborî pe ei în groapa stricăciunii. 27
şi nu trece cu vederea ruga mea. 2 Ia Bărbaţii vărsători de sînge şi vicleni nu
aminte spre mine şi mă ascultă; mîhnitu- vor ajunge la jumătatea zilelor lor; iar eu
m-am întru neliniştea mea şi m-am voi nădăjdui spre Tine, Doamne.
tulburat de glasul vrăjmaş ului şi de Psalmul 90
necazul păcătosului. 3 Că a abătut as upra Cel ce locuieşte în ajutorul Celui
mea fărădelege şi întru mînie m-a Preaînalt, întru acoperămîntul
vrăjmăşit. 4 Inima mea s-a tulburat întru Dumnezeului cerului se va sălăşlui. 2 Va
mine şi frica morţii a căzut peste mine; 5 zice Domnului: „Sprijinitorul meu eşti şi
Teamă şi cutremur au venit asupra mea scăparea mea; Dumnezeul meu, voi
şi m-a acoperit întunericul. 6 Şi am zis: nădăjdui spre Dînsul”. 3 Că El te va
„Cine-mi va da mie aripi ca de izbăvi din cursa vînătorilor şi de cuvîntul
porumbel, ca să zbor şi să mă odihnesc?” tulburător. 4 Cu spatele te va umbri pe
7
Iată, m-aş îndepărta fugind şi m-aş tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o
sălăşlui în pustie. 8 Aşteptat-am pe armă te va înconjura adevărul Lui. 5 Nu
Dumnezeu, Cel ce mă mîntuieşte de te vei teme de frica de noapte, de săgeata
puţinătatea sufletului şi de vifor. 9 ce zboară ziua, 6 De lucrul ce umblă în
Nimiceşte-i, Doamne, şi împarte limbile întune ric, de molima ce bîntuie întru
lor, că am văzut fărădelege şi dezbinare amiază. 7 Cădea-vor dinspre latura ta o
în cetate. 10 Ziua şi noaptea o va mie şi zece mii de-a dreapta ta, dar de
înconjura pe ea peste zidurile ei; tine nu se vor apropia. 8 Însă cu ochii tăi
fărădelege şi osteneală în mijlocul ei şi vei privi şi răsplătirea păcătoşilor vei
nedreptate; 11 Şi n-a lipsit din uliţele ei vedea. 9 Pentru că pe Domnul, năde jdea
camătă şi vicleşug. 12 Că de m-ar fi ocărît mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare
vrăjmaşul, aş fi răbdat; 13 Şi dacă cel ce ţie. 10 Nu vor veni către tine rele şi bătaie
mă urăşte s-ar fi fălit împotriva mea, m- nu se va apropia de locaşul tău. 11 Că
aş fi ascuns de el. 14 Iar tu, omule,
înge rilor Săi va porunci pentru tine ca să
asemenea mie, căpetenia mea şi
te păzească în toate căile tale. 12 Pe mîini
cunoscutul meu, 15 Care împreună cu
te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de
mine te-ai îndulcit de mîncări, în casa lui
piatră piciorul tău. 13 Peste aspidă şi
Dumnezeu am umblat în acelaşi gînd! 16
vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu şi
Să vină moartea peste ei şi să se coboare
peste balaur. 14 „Că spre Mine a
în iad de vii, 17 Că vicleşug este în
nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice
locaşurile lor, în mijlocul lor. 18 Iar eu,
Domnul; îl voi acoperi pe el,că a
către Dumnezeu am strigat şi Domnul m-
cunoscut numele Meu. 15 Striga-va către
a auzit pe mine. 19 Seara şi dimineaţa, şi
la amiezi, spune-voi, voi vesti şi va auzi Mine şi-l voi auzi pe el; cu dînsul sînt în
glasul me u. 20 Izbăvi-va cu pace sufletul necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi. 16
18
Cu lungime de zile îl voi umple pe el şi-i Mîntuitorul nostru, Hristoase
voi arăta lui mîntuirea Mea”. Dumnezeule, slavă Ţie.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Slavă…, Şi acum…, tot acesta.
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
vecilor. Amin. Preotul: Înţelepciune. Să luăm
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie aminte
Dumnezeule. (de 3 ori) Citeţul 2: Prochimen, glasul al 4-
Doamne miluieşte. (de 3 ori) lea: Te va binecuvînta Domnul din Sion,
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului Cel ce a făcut cerul şi pămîntul.
Duh. Corul: Te va binecuvînta Domnul...
Citeţul 1: Şi acum, şi pururea, şi în Citeţul 2: Iată acum binecuvîntaţi
vecii vecilor. Amin. pe Domnul, toate slugile Domnului.
Corul: Te va binecuvînta Domnul...
ŞI CITEŞTE CATISM A A 20-A. Citeţul 2: Te va binecuvînta
Iar după citirea catismei:
Preotul înaintea uşilor împărăteşti zice troparul, Domnul din Sion.
glasul al 2-lea: Corul: Cel ce a făcut cerul şi
Cel ce în ziua şi în ceasul al şaselea pămîntul.
pe Cruce ai pironit păcatul, cel cu Preotul: Înţelepciune.
îndrăzneală, făcut de Adam în rai, şi Citeţul 2: Din Proorocia lui
zapis ul greşelilor noastre rupe-l, Iezechiel, citire:
Hristoase Dumnezeule, şi ne mîntuieşte Preotul: Să luăm aminte:
pe noi. (o metanie). Citeţul 2: Am auzit glasul Unuia,
Corul: Cel ce în ziua... care mi-a zis: “Fiul omului, am să te
Preotul: Auzi, Dumne zeule, glasul trimit la fiii lui Is rael, la aceşti oameni
meu şi nu trece cu vederea rugăciunea neascultători, care s-au răzvrătit
mea. (o metanie) împotriva Mea; ei, ca şi părinţii lor,
Corul: Cel ce în ziua... păcătuiesc înaintea Mea pînă în ziua de
Preotul: Eu către Dumneze u am astăzi. Aceşti fii sînt neruşinaţi şi cu
strigat şi Domnul m-a auzit pe mine. (o inima împietrită; la ei te trimit Eu, ca să
metanie) le zici: „Aşa grăieşte Domnul!” Ori te-or
Corul: Cel ce în ziua... asculta, ori nu te-or asculta – căci sînt un
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi neam îndărătnic – să ştie însă că este
Sfîntului Duh. între ei un prooroc. Dar tu, fiul omului,
Citeţul 2: Şi acum, şi pururea, şi în să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu
vecii vecilor. Amin. te sperii, deşi ei vor fi pentru tine spini şi
Neavînd îndrăzneală pentru ciulini, şi ai să trăieşti între ei, ca între
păcatele noastre cele multe, tu, pe cel ce scorpii; să nu te temi de vorbele lor şi de
S-a născut din tine, roagă-L, Născătoare faţa lor să nu te sperii, deşi sînt un neam
de Dumnezeu Fecioară, că mult poate îndărătnic, ci să le spui cuvintele Mele,
rugăciunea Maicii spre îmblînzirea ori te-or asculta, ori nu te-or asculta, căci
Stăpînului. Nu trece cu vederea sînt un neam de răzvrătiţi. Tu însă, fiul
rugăciunile păcătoşilor, Preacurată, că omului, ascultă ce voiesc să-ţi spun! Nu fi
milostiv este şi poate să mîntuiască, Cel îndărătnic, ca acest neam de răzvrătiţi!
ce a voit a pătimi pentru noi. Deschide-ţi gura şi mănîncă ceea ce am
Troparul profeţiei, glas ul al 8-lea: să-ţi dau!”. Şi, privind eu, am văzut o
Astăzi s-a adunat adunarea cea mînă întinsă spre mine şi în ea o hîrtie
vicleană şi a gîndit asurpa Ta cele strînsă sul; şi a desfăşurat-o înaintea
deşarte; astăzi Iuda, pentru tocmeala ce mea, şi am văzut că era scrisă şi pe o
a făcut, şi-a arvunit luişi spînzurare; iar parte, şi pe alta: plîngere, tînguire şi jale
Caiafa, şi nevrînd, a mărturisit că unul era scris în ea. Apoi mi-a zis: “Fiul
pentru toţi ai luat patimă de bunăvoie, omului, mănîncă această hîrtie şi mergi
de grăieşte casei lui Israel!”. Atunci eu
19
mi-am deschis gura şi Acela mi-a dat să poruncile Tale; sufletele noastre le
mănînc hîrtia aceea şi mi-a zis: “Fiul sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
omului, hrăneşte-ţi pîntecele şi-ţi satură îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
lăuntrul tău cu această hîrtie, pe care ţi-o izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
dau Eu!”. Şi eu am mîncat-o, şi era în şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
gura mea dulce ca mierea. sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor,
Preotul: Înţelepciune. Să luăm fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
aminte unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Citeţul 2: Prochimen, glasul al 2- Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
lea. Cei ce vă temeţi de Domnul, eşti în vecii vecilor. Amin.
binecuvîntaţi pe Domnul. Doamne miluieşte. (de 3 ori) Slavă…,
Corul: Cei ce vă temeţi de Şi acum…, Ceea ce eşti mai cinstită...,
Domnul... Întru numele Domnului...,
Citeţul 2: Lăudaţi numele binecuvintează.
Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul. Preotul iese din altar şi stînd înaitea ușilor
Corul: Cei ce vă temeţi de împărătești rosteşte ecfonisul:
Domnul... Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
Citeţul 2: Cei ce vă temeţi de bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
miluieşte.
Domnul.
Citeţul 2: Amin.
Corul: Binecuvîntaţi pe Domnul.
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Aici Preotul citeşte Sfînta Evanghelie. Sirul:
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
Citeţul 1: Degrab să ne întîmpine pe trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
noi îndurările Tale, Doamne, că am grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
sărăcit foarte. Ajută-ne nouă, răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
Dumnezeule, Mîntuitorul nostru, pentru metanie).
slăvirea numelui Tău. Doamne, Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
mîntuieşte-ne pe noi şi curăţeşte păcatele
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
noastre pentru numele Tău. Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Treime…, Tatăl nostru… Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
închinăciune).
Preotul: Că a Ta este împărăţia… Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
Citeţul 1: Amin. Mai mult decît (o închinăciune).
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule; închinăciune).
Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către închinăciune).
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de toată, şi la sfîrşit o metanie.
greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc: Citeţul 2: Dumnezeule şi Doamne al
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor puterilor, şi Ziditor a toată făptura, Care
mele curăţeşte-mă.” pentru milostivirea milei Tale celei
Doamne miluieşte (de 40 de ori). neasemănate, pe Unul-Născut Fiul Tău,
Cel ce în toată vremea şi în tot pe Domnul nostru, Iisus Hristos, L-ai
ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi trimis spre mîntuirea neamului nostru şi,
slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung- prin cinstită Crucea Lui, zapisul
păcatelor noastre l-ai rupt şi ai biruit
răbdătorule, Mult-milostive şi Mult-
întru Dînsul stăpîniile şi pute rile
milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
întune ricului; Îns uţi Stăpîne, Iubitorule
cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
de oameni, primeşte aceste rugăciuni de
la mîntuire pentru făgăduinţa
mulţumire şi de cerere ale noastre, ale
bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne, păcătoşilor şi ne izbăveşte pe noi de toată
primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul căderea în păcat cea de tot pierzătoare şi
acesta şi îndreptează viaţa noastră spre întunecată, şi de toţi vrăjmaşii văzuţi şi
20
nevăzuţi care caută să ne facă rău. toate păcatele lor. 3 Potolit-ai toată mînia
Pătrunde cu frica Ta trupurile noastre şi Ta; întorsu-Te-ai de către iuţimea mîniei
nu pleca inimile noastre spre cuvinte sau Tale. 4 Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul
gînduri rele, ci, cu dorirea Ta, hrăneşte mîntuirii noastre, şi-Ţi întoarce mînia Ta
sufletele noastre. Ca spre Tine totdeauna de la noi. 5 Oare, în veci Te vei mînia pe
căutînd şi cu lumina cea de la Tine noi? Sau vei întinde mînia Ta din neam
povăţuiţi fiind, la Tine, Lumina cea în neam? 6 Dumnezeule, Tu, întorcîndu-
neapropiată şi pururea fiitoare privind, Te, ne vei dărui viaţă, şi poporul Tău se
neîncetată mărturisire şi mulţumire Ţie va veseli de Tine. 7 Arată-ne nouă,
să înălţăm, Tatălui celui fără de început, Doamne, mila Ta şi mîntuirea Ta dă-ne-o
împreună Unuia-Născut Fiului Tău şi nouă. 8 Auzi-voi ce va grăi întru mine
Preasfîntului şi bunului şi de viaţă Domnul Dumnezeu; că va grăi pace peste
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea, şi poporul Său. 9 Şi peste cuvioşii Săi şi
în vecii vecilor. Amin. peste cei ce îşi întorc inima spre Dînsul. 10
CEASUL AL NOUĂLEA Dar mîntuirea Lui este aproape de cei ce
se tem de Dînsul, ca să se sălăşluiască
Citeţul 1: Veniţi să ne închinăm... (de slava în pămîntul nostru. 11 Mila şi
3 ori)
adevărul s-au întîmpinat, dre ptatea şi
Psalmul 83
pacea s-au sărutat. 12 Adevărul din
Cît de iubite sînt locaş urile Tale, pămînt a răsărit şi dreptatea din cer a
Doamne al pute rilor! 2 Doreşte şi se privit. 13 Că Domnul va da bunătate şi
sfîrşeşte sufletul me u după curţile pămîntul nostru îşi va da rodul său; 14
Domnului; inima mea şi trupul meu s-au Dreptatea înaintea Lui va me rge şi va
bucurat de Dumne zeul cel viu. 3 Că
pune pe cale paşii Săi.
pasărea şi-a aflat casă şi turtureaua cuib,
unde-şi va pune puii săi: 4 Altarele Tale, Psalmul 85
Doamne al Pute rilor, Împăratul meu şi Pleacă, Doamne, urechea Ta şi mă
Dumnezeul me u. 5 Fericiţi sînt cei ce auzi, ca sărac şi necăjit sînt eu. 2 Păzeşte
locuiesc în casa Ta; în vecii vecilor Te sufletul meu, căci cuvios sînt; mîntuieşte,
vor lăuda. 6 Fericit este bărbatul al cărui Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce
ajutor este de la Tine, Doamne; suişuri în nădăjduieşte în Tine. 3 Miluieşte-mă,
inima sa a pus, 7 În valea plîngerii, în Doamne, că spre Tine voi striga toată
locul care i-a fost pus. Că binecuvîntare ziua. Veseleşte sufletul robului Tău, că
va da Cel ce pune lege; 8 Merge-vor din spre Tine, Doamne, am ridicat sufletul
putere în pute re, arăta-Se-va Dumnezeul meu. 4 Că Tu, Doamne, bun şi blînd eşti
dumnezeilor în Sion. 9 Doamne, şi mult-milostiv tuturor celor ce Te
Dumnezeul pute rilor, auzi rugăciunea cheamă pe Tine. 5 Ascultă, Doamne,
mea! Ascultă, Dumnezeul lui Iacob! 10 rugăciunea mea şi ia aminte la glasul
Apărătorul nostru, ve zi,Dumnezeule, şi cererii mele. 6 În ziua necazului meu am
caută spre faţa unsului Tău! 11 Că mai strigat către Tine, că m-ai auzit. 7 Nu este
bună este o zi în curţile Tale decît mii. asemenea Ţie între dumnezei Doamne, şi
Ales-am a fi lepădat în Casa lui nici fapte nu sînt ca faptele Tale. 8 Veni-
Dumnezeu, mai vîrtos decît a locui în vor toate neamurile pe care le-ai făcut şi
locaşurile păcătoşilor. 12 Că mila şi se vor închina înaintea Ta, Doamne, şi
adevărul iubeşte Domnul; Dumnezeu har vor slăvi numele Tău. 9 Că mare eşti Tu,
şi slavă va da. Dumnezeu nu va lipsi de Cel ce faci minuni, Tu eşti singurul
bunătăţi pe cei ce umblă întru nerăutate. Dumnezeu. 10 Povăţuieşte-mă, Doamne,
13
Doamne al puterilor, fericit este omul pe calea Ta şi voi merge întru adevărul
cel ce nădăjduieşte întru Tine. Tău; veselească-se inima mea, ca să se
Psalmul 84 teamă de numele Tău. 11 Lăuda-Te-voi,
Bine ai voit, Doamne, pămîntului Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima
Tău, întors-ai robimea lui Iacob. 2 Iertat- mea şi voi slăvi numele Tău în veac. 12 Că
ai fărădelegile poporului Tău, acoperit-ai mare este mila Ta spre mine şi ai izbăvit
21
sufletul me u din iadul cel mai de jos. 13 Aici Preotul citeşte Sf. Evanghelie.
Dumnezeule, călcătorii de lege s-au Nu ne lăsa pe noi pînă în sfîrşit,
sculat asupra mea şi adunarea celor tari
pentru numele Tău cel sfînt şi nu strica
a căutat sufletul meu şi nu Te-au pus pe legătura Ta şi nu depărta mila Ta de la
Tine înaintea lor. 14 Dar Tu, Doamne,
noi, pentru Avraam, cel iubit de Tine, şi
Dumnezeu îndurat şi milostiv eşti; pentru Isaac, robul Tău, şi Israel, sfîntul
îndelung-răbdător şi mult-milostiv şi
Tău.
adevărat. 15 Caută spre mine şi mă
Sfinte Dumnezeule…, Preasfîntă
miluieşte, dă tăria Ta slugii Tale şi
Treime…, Tatăl nostru…
mîntuieşte pe fiul slujnicei Tale. 16 Fă cu
Preotul: Că a Ta este împărăţia…
mine semn s pre bine, ca să vadă cei ce
Citeţul 2: Amin. Mai mult decît
mă urăsc şi să se ruşineze, că Tu,
desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mîngîiat.
lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
Fă cu mine semn spre bine, ca să
dar cu tăce re rugîndu-mă, cad către
vadă cei ce mă urăsc şi să se ruşineze, că
Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mîngîiat.
Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
Duh. Şi acum, şi pururea, şi în vecii
„Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor
vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie mele curăţeşte-mă.”
Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
Dumnezeule (de 3 ori).
Doamne miluieşte. (de 3 ori) Cel ce în toată vremea şi în tot
Preotul înaintea uşilor împărăteşti zice troparul, ceasul, în cer şi pe pămînt, eşti închinat şi
glasul al 8-lea: slăvit, Hristoase Dumne zeule, Îndelung-
Cel ce în ceasul al nouălea pentru răbdătorule, Mult-milostive şi Mult-
noi cu trupul moarte ai gustat, omoară milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe
cugetul trupului nostru, Hristoase cei păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi
Dumnezeule, şi ne mîntuieşte pe noi. (o la mîntuire pentru făgăduinţa
metanie). bunătăţilor ce au să fie; Însuţi, Doamne,
Corul: Cel ce în ceasul al nouălea ... primeşte şi rugăciunile noastre în ceasul
Preotul: Să se apropie rugăciunea acesta şi îndreptează viaţa noastră spre
mea înaintea Ta, Doamne, după cuvîntul poruncile Tale; sufletele noastre le
Tău mă înţelepţeşte. (o metanie) sfinţeşte, trupurile curăţeşte, cugetele
Corul: Cel ce în ceasul al nouălea... îndreptează, gîndurile curăţeşte şi ne
Preotul: Să intre cererea mea izbăveşte pe noi de tot necazul celor rele
înaintea Ta, Doamne, după cuvîntul Tău şi al dure rii. Înconjoară-ne pe noi cu
mă izbăveşte. (o metanie) sfinţii Tăi înge ri, ca, prin mijlocirea
Corul: Cel ce în ceasul al nouălea... lor,fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajunge m la
Preotul: Slavă Tatălui şi Fiului, şi unirea credinţei şi la cunoştinţa slavei
Sfîntului Duh. Tale celei neapropiate, că binecuvîntat
Citeţul 1: Şi acum, şi pururea, şi în eşti în vecii vecilor. Amin.
vecii vecilor. Amin. Doamne miluieşte. (de 3 ori) Slavă…,
Cel ce pentru noi Te-ai născut din Şi acum…, Ceea ce eşti mai cinstită...,
Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule, Întru numele Domnului...,
Care cu moartea pe moarte ai prădat şi binecuvintează.
învierea ai arătat, ca un Dumne zeu, nu Preotul iese din altar şi stînd înaitea ușilor
trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu împărătești rosteşte ecfonisul:
mîna Ta. Arată iubirea Ta de oameni, Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
Milostive, primeşte pe Născătoarea de bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
Dumnezeu, Ceea ce Te-a născut pe Tine, miluieşte.
Citeţul 2: Amin.
care se roagă pentru noi şi mîntuieşte,
Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
Mîntuitorul nostru, pe poporul cel Sirul:
deznădăjduit.
22
Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul Fericiţi cei ce plîng, că aceia se vor
trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
mîngîia. Pome neşte-ne pe noi, Doamne,
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al cînd vei veni întru împărăţia Ta.
răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o Fericiţi cei blînzi, că aceia vor
metanie). moşteni pămîntul. Pomeneşte-ne pe noi,
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că Doamne, cînd vei veni întru împărăţia
binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie). Ta.
Citeţul 1: Stăpîne Doamne, Iisuse Fericiţi cei ce flămînzesc şi
Hristoase, Dumne zeul nostru, Cel ce însetoşează de dreptate, că aceia se vor
îndelung ai răbdat pentru greşelile sătura. Pome neşte-ne pe noi, Doamne,
noastre şi pînă la acest ceas de acum ne- cînd vei veni întru împărăţia Ta.
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor
ai adus pe noi, întru care pe lemnul cel
milui. Pome neşte-ne pe noi, Doamne,
de viaţă făcător fiind răstignit, tîlharului
cînd vei veni întru împărăţia Ta.
celui bine cunoscător intrarea în rai i-ai
Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia
făcut şi cu moartea pe moarte ai
vor vedea pe Dumnezeu. Pomeneşte-ne
sfărîmat; curăţeşte-ne pe noi, păcătoşii şi pe noi, Doamne, cînd vei veni întru
nevrednicii robii Tăi, că am greşit şi împărăţia Ta.
fărădelegi am făcut şi nu sînte m vrednici Fericiţi făcătorii de pace, că aceia
să ridicăm ochii noştri şi să privim la fiii lui Dumnezeu se vor che ma.
înălţimea cerului, pentru că am lăsat Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd vei
calea dreptăţii Tale şi am umblat în voile veni întru împărăţia Ta.
inimii noastre; ci ne rugăm neasemănatei Fericiţi cei prigoniţi pentru
bunătăţii Tale: „Iartă-ne pe noi, dreptate, că a acelora este împărăţia
Doamne, după mulţimea milei Tale şi ne cerurilor. Pomeneşte-ne pe noi, Doamne,
mîntuieşte pentru sfînt numele Tău, că s- cînd vei veni întru împărăţia Ta.
au stins întru deşertăciuni zilele noastre. Fericiţi veţi fi, cînd vă vor ocărî şi
Scoate-ne din mîna potrivnicului, iartă vă vor prigoni, şi vor zice tot cuvîntul rău
nouă păcatele noastre şi omoară gîndul împotriva voastră, minţind pentru Mine.
nostru cel trupesc. Ca lepădînd pe omul Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd vei
cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm şi veni întru împărăţia Ta.
Ţie să vieţuim, Stăpînul nostru şi Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata
Făcătorului de bine. Şi aşa urmînd voastră multă este în ceruri. Pomeneşte-
poruncile Tale, la odihna cea veşnică să ne pe noi, Doamne, cînd vei veni întru
ajunge m, unde este locaşul tuturor celor împărăţia Ta.
ce se veselesc. Că Tu eşti cu adevărat Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfîntului
veselia cea adevărată şi bucuria celor ce Duh. Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd
Te iubesc, Hristoase Dumne zeul nostru, vei veni întru împărăţia Ta.
şi Ţie slavă înălţăm, împreună cu Şi acum, şi pururea, şi în vecii
Părintele Tău cel fără de început şi cu vecilor. Amin. Pomeneşte-ne pe noi,
Preasfîntul şi bunul şi de viaţă făcătorul Doamne, cînd vei veni întru împărăţia
Tău Duh, acum şi pururea, şi în vecii Ta.
vecilor. Amin.” Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd
Corul începe a cînta pe glasul al 8-lea: vei veni întru împărăţia Ta. (o metanie)
Întru împărăţia Ta, pome neşte-ne Pomeneşte-ne pe noi, Stăpîne, cînd
pe noi, Doamne, cînd vei veni întru vei veni întru împărăţia Ta. (o metanie)
împărăţia Ta. Pomeneşte-ne pe noi, Sfinte, cînd
Fericiţi cei săraci cu duhul, că a vei veni întru împărăţia Ta. (o metanie)
acelora este împărăţia ce rurilor. Citeţul 2: Ceata cerească Te laudă
pe Tine şi zice: „Sfînt, Sfînt, Sfînt
Pomeneşte-ne pe noi, Doamne, cînd vei
Domnul Savaot, plin este cerul şi
veni întru împărăţia Ta.
pămîntul de slava Ta.”
23
Citeţul 1: Apropiaţi-vă către Dînsul Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi
şi vă veţi lumina, şi feţele voastre nu se pe pămînt. Pîinea noastră cea de toate
vor ruşina. zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă
Citeţul 2: Ceata cerească Te laudă greşelile noastre, precum şi noi iertăm
pe Tine şi zice: „Sfînt, Sfînt, Sfînt greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în
Domnul Savaot, plin este cerul şi ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
pămîntul de slava Ta.” Preotul: Că a Ta este împărăţia…
Citeţul 1: Slavă Tatălui…, Citeţul 1: Amin. Mai mult decît
Citeţul 2: Ceata sfinţilor îngeri şi a desfrînata făcînd fărădelege, ploi de
arhanghelilor, cu toate cereştile puteri, lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule;
Te laudă pe Tine şi zice: „Sfînt, Sfînt, dar, cu tăcere rugîndu-mă, cad către
Sfînt Domnul Savaot, plin este cerul şi Tine, sărutînd cu dragoste preacuratele
pămîntul de Slava Ta.” Tale picioare. Ca să-mi dai iertare de
Citeţul 1: Şi acum…, greşeli ca un Stăpîn, mie, celui ce grăiesc:
Citeţul 2: Cred întru unul „Mîntuitorule, de întinăciunea faptelor
Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul mele curăţeşte-mă.”
cerului şi al pămîntului, văzutelor Doamne miluieşte. (de 40 de ori)
tuturor şi nevăzutelor. Şi întru unul Slavă..., Şi acum..., Ceea ce eşti mai
Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumne zeu, cinstită... Întru numele Domnului...,
Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut binecuvintează.
mai înainte de toţi vecii; Lumină din Preotul iese din altar şi stînd înaitea ușilor
Lumină, Dumnezeu adevărat din împărătești rosteşte ecfonisul:
Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate
miluieşte.
s-au făcut.Care pentru noi oamenii şi
Citeţul 2: Amin.
pentru a noastră mîntuire, S-a pogorît Preotul rosteşte rugăciunea cuviosului Efrem
din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sirul:
Sfînt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut Doamne şi S tăpînul vieţii mele, duhul
om.Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpînire şi al
grăirii în deşert, nu mi-l da mie (o metanie).
Ponţiu Pilat, şi a pătimit, şi S-a îngropat. Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
Şi a înviat a treia zi după Scripturi. Şi S- răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii Tale (o
a suit la ceruri, şi şade de-a dreapta metanie).
Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu Slavă, să
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe fratele meu, că
nu va avea sfîrşit. Şi întru Duhul Sfînt, binecuvîntat eşti în vecii vecilor. Amin. (o metanie).
Domnul de viaţă făcătorul, Care din Şi după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru
stihuri, iarăşi în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului (o
şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a închinăciune).
grăit prin prooroci. Întru una, sfîntă, Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul
sobornicească şi apostolească Biserică. (o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mîntuieşte-mă (o
Mărturisesc un botez întru iertarea închinăciune).
păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă (o
viaţa veacului ce va să fie. Amin. închinăciune).
Şi pe urmă iarăşi rugăciunea Sfîntului Efrem Sirul,
Slăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule, toată, şi la sfîrşit o metanie.
greşelile noastre, cele de voie şi cele fără Citeţul 1:Sfinte Dumnezeule…,
de voie, cele cu lucrul şi cu cuvîntul, cele Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
cu ştiinţă şi cu neştiinţă, cele din noapte Preotul: Că a Ta este împărăţia…
şi din zi, cele cu mintea şi cu gîndul, toate Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte.
le iartă nouă, ca un bun şi de oameni (de 12 ori)
Iubitor. Preasfîntă Treime, Stăpînire de o
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, fiinţă, Împărăţie nedespărţită, Ceea ce
sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia eşti pricina tuturor bunătăţilor, fii
24
binevoitoare şi mie păcătosului; întăreşte măritu-Te-ai foarte! 2 Întru strălucire şi
şi înţelepţeşte inima mea şi şterge toată în mare podoabă Te-ai îmbrăcat. Cel ce
întinăciunea mea. Luminează gîndul Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; 3
meu, ca totodeauna să Te slăvesc şi să Te Cel ce întinzi ce rul ca un cort; Cel ce
laud şi să mă închin Ţie şi să zic: Unul acoperi cu ape cele mai de deasupra ale
Sfînt, unul Domn Iis us Hristos, întru lui; 4 Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce
slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. umbli peste aripile vînturilor; 5 Cel ce
Preotul: Înţelepciune. faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile
Corul: Cuvine-se cu adevărat să te Tale pară de foc; 6 Cel ce ai întemeiat
fericim, Născătoare de Dumne zeu, cea pămîntul pe întărirea lui şi nu se va
pururea fericită şi prea nevinovată şi clătina în veacul veacului. 7 Adîncul ca o
Maica Dumne zeului nostru. haină este îmbrăcămintea Lui; peste
Preotul: Preasfîntă Născătoare de munţi vor sta ape. 8 De certarea Ta vor
Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi. fugi, de glasul tunetului Tău se vor
Corul: Ceea ce eşti mai cinstită înfricoşa. 9 Se suie munţi şi se coboară
decîăt heruvimii şi mai mărită fără de văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
asemănare decăt serafimii, care fără 10
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi
stricăciune pe Dumnezeu Cuvîntul ai nici nu se vor întoarce să acopere
născut, pe tine cea cu adevărat, pămîntul. 11 Cel ce trimiţi izvoare în văi,
Născătoare de Dumnezeu, te mărim. prin mijlocul munţilor vor trece ape; 12
Slavă…, Şi acum…, Doamne Adăpa-se-vor toate fiarele cîmpului,
miluieşte (de 3 ori) ... binecuvintează. asinii sălbatici setea îşi vor potoli. 13 Peste
Preotul: Venind Domnul spre patima acelea păsările cerului vor locui; din
cea de bunăvoie, pentru mîntuirea noastră, mijlocul stîncilor vor da glas. 14 Cel ce
Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, adăpi munţii din cele mai de deasupra
pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va
ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor sătura pămîntul. 15 Cel ce răsari iarbă
Apostoli, ale sfinţilor, drepţilor şi dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba
dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana şi oamenilor; 16 Ca să scoată pîine din
pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască pămînt şi vinul veseleşte inima omului; 17
şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de Ca să veselească faţa cu untdelemn şi
oameni Iubitor. pîinea inima omului o întăreşte. 18
Corul: Doamne miluieşte. (de 3 ori) Sătura-se-vor copacii cîmpului, cedrii
Libanului pe care i-ai sădit; acolo
păsările îşi vor face cuib. 19 Locaşul
LA VECERNIE, MIERCURI cocostîrcului în chiparoşi. Munţii cei
SEARA înalţi adăpost cerbilor, stîncile scăpare
LITURGHIA DARURILOR iepurilor. 20 Făcut-ai luna spre vre mi;
soarele şi-a cunoscut apusul său. 21 Pus-ai
MAI ÎNAINTE SFINŢITE întune ric şi s-a făcut noapte, cînd vor ieşi
toate fiarele pădurii; 22 Puii leilor mugesc
Diaconul: Binecuvintează Stăpîne. ca să apuce şi să ceară de la Dumne zeu
Preotul: Binecuvîntată este mîncarea lor. 23 Răsărit-a soarele şi s-au
Împărăţia, a Tatălui şi a Fiului şi a adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
24
Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea
vecilor. sa pînă seara. 25 Cît s-au mărit lucrurile
Corul: Amin. Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai
Citeţul 2: Veniţi să ne închinăm... făcut! Umplutu-s-a pămîntul de zidirea
(de 3 ori) Ta. 26 Marea aceasta este mare şi largă;
Psalmul 103 acolo se găsesc tîrîtoare, cărora nu este
Binecuvintează, suflete al meu, pe număr, vietăţi mici şi mari. 27 Acolo
Domnul! Doamne, Dumne zeul me u, corăbiile umblă; balaurul acesta pe care
25
l-ai zidit, ca să se joace în ea. 28 Toate Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata,
către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană mărita Stăpî na noastră, de Dumnezeu
Născătoarea şi pururea Feci oara Maria, cu toţi
la bună vre me. 29 Dîndu-le Tu lor, vor
sfinţii să o pomeni m.
aduna; deschizînd Tu mîna Ta, toate se Pe noi înşine şi unii pe alţii, şi toată vi aţa
vor umple de bunătăţi. 30 Dar întorcîndu- noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei Corul: Ţie, Doamne.
duhul lor şi se vor sfîrşi şi în ţărînă se vor Preotul: Că Ţie se cuvi ne toată slava,
întoarce. 31 Trimite-vei duhul Tău şi se cinstea şi închinăciunea, Tatăl ui şi Fiului, şi
vor zidi şi vei înnoi faţa pămîntului. 32 Fie Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
slava Domnului în veac! Veseli-se-va ŞI SE CITEŞTE CATISM A a 18-a:
Domnul de lucrurile Sale. 33 Cel ce caută
spre pămînt şi-l face pe el de se Se închide perdeaua sfintelor uşi, iar cel rînduit
cutre mură; Cel ce se atinge de munţi şi citeşte în mijlocul bisericii starea întîia din Catisma a 18-a
din Psaltire.
fumegă. 34 Cînta-voi Domnului în viaţa
mea, cînta-voi Dumne zeului me u cît voi Psalmul 119
fi. 35 Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, Citeţul 1: Сătre Domnul am strigat,
iar eu mă voi veseli de Domnul. 36 Piară cînd m-am necăjit, şi m-a auzit. 2
păcătoşii de pe pămînt şi cei fără de lege, Doamne, izbăveşte sufletul me u de buzele
ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete nedrepte şi de limba vicleană. 3 Ce se va
al meu, pe Domnul. da ţie şi ce vei cîştiga de la limba
Slavă..., Şi acum..., Aliluia. (de 3 ori) vicleană? 4 Săgeţi ascuţite cu cărbuni
Preotul zice ectenia mare: aprinşi, trase de Cel puternic. 5 Vai mie,
Cu pace, Domnului să ne rugăm. că pribegia mea s-a prelungit, că locuiesc
Corul: Doamne miluieşte. în corturile lui Chedar! 6 Mult a pribegit
Pentru pacea de sus şi pentru mî ntuirea sufletul meu. 7 Cu cei ce urau pacea,
sufletelor noastre, Domnului să ne rug ăm.
făcător de pace eram; cînd grăiam lor, se
Pentru pacea a toată lumea, pentru
bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi luptau cu mine în zadar.
pentru unirea tuturor, Domnul ui să ne rugăm. Psalmul 120
Pentru sfîntă biserica aceasta şi pentru cei Ridicat-am ochii mei la munţi, de
ce cu credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu
intră î ntr-î nsa, Domnului să ne rugăm.
unde va veni ajutorul me u. 2 Ajutorul
Pentru Marele Domn şi Părintele nostru, meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi
Preafericitul Patriarh Kiril şi pentru Domnul pămîntul. 3 Nu va lăsa să se clatine
nostru, Înalt Preasfinţitul Mitropolitul Vl adi mir piciorul tău, nici nu va dormita Cel ce te
şi pentru Domnul nostru, Preasfinţi tul Episcop păzeşte. 4 Iată, nu va dormita, nici nu va
Nicodi m, pentru cinstita preoţi me şi întru Hristos adormi Cel ce păzeşte pe Israel. 5
di aconi me şi pentru tot clerul, şi poporul ,
Domnului să ne rugăm. Domnul te va păzi pe tine; Domnul este
Pentru de Dumnezeu păzită Ţara noastră, acoperămîntul tău, de-a dreapta ta. 6
stăpînirea şi oastea ei, Domnului să ne rug ăm. Ziua soarele nu te va arde, nici luna
Pentru sfînt l ocaşul acesta, ţara aceasta şi noaptea. 7 Domnul te va păzi pe tine de
pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu tot răul; păzi-va sufletul tău. 8 Domnul
credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne va păzi intrarea ta şi ieşirea ta de acum şi
rugăm.
pînă în veac.
Pentru buna întocmire a văzduhului,
pentru îmbelşugarea roadel or pămîntului şi Psalmul 121
pentru vremuri paşnice, Domnului să ne rug ăm. Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis
Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi mie: „În casa Domnului vom me rge”! 2
prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se Stăteau picioarele noastre în curţile tale,
ostenesc, pentru cei robi ţi şi pentru mîntuirea lor,
Ierusalime! 3 Ierusalimul, cel ce este zidit
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fi m izbăviţi noi de tot necazul, ca o cetate, ale cărei porţi sînt strîns
mîni a, pri mejdia şi nevoia, Domnului să ne unite. 4 Că acolo s-au suit seminţiile,
rugăm. seminţiile Domnului, după legea lui
Apără, mî ntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte Israel, ca să laude numele Domnului. 5
pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău. Că acolo s-au aşezat scaunele la judecată,
26
scaunele pentru casa lui David. 6 Rugaţi- Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
vă pentru pacea Ierusalimului şi pentru Ţie, Doamne.
îndestularea celor ce te iubesc pe tine. 7 Preotul: Că a Ta este stăpînirea şi a Ta este
Să fie pace în întăriturile tale şi împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului, şi a
îndestulare în turnurile tale. 8 Pentru S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în veci vecilor.
Amin
fraţii mei şi pentru vecinii mei grăiam Se închide perdeaua sfintelor uşi, iar citeţul începe
despre tine pace. 9 Pentru casa Domnului după rînduiala ştiută să citească starea a doua din Catismă.
Dumnezeului nostru am dorit cele bune Psalmul 124
ţie. Citeţul 1: Cei ce se încred în
Psalmul 122 Domnul sînt ca muntele Sionului; nu se
Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, va clătina în veac cel ce locuieşte în
am ridicat ochii mei. 2 Iată, precum sînt Ierusalim. 2 Munţi sînt împrejurul lui şi
ochii robilor la mîinile stăpînilor lor, Domnul împre jurul poporului Său, de
precum sînt ochii slujnicii la mîinile acum şi pînă în veac. 3 Că nu va lăsa
stăpînei sale, aşa sînt ochii noştri către Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta
Domnul Dumnezeul nostru, pînă ce Se va drepţilor, ca să nu-şi întindă drepţii întru
milostivi spre noi. 3 Miluieşte-ne pe noi, fărădelege mîinile lor. 4 Fă bine, Doamne,
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne- celor buni şi celor drepţi cu inima; 5 Iar
am săturat de defăimare, 4 Că prea mult pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul
s-a săturat sufletul nostru de ocara celor îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea.
îndestulaţi şi de defăimarea celor mîndri. Pace peste Israel!
Psalmul 123
Psalmul 125
De n-ar fi fost Domnul cu noi, să Cînd a întors Domnul robia
spună Israel! 2 De n-ar fi fost Domnul cu Sionului, ne-am umplut de mîngîiere. 2
noi, cînd s-au ridicat oamenii împotriva Atunci s-a umplut de bucurie gura
noastră, 3 De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, noastră şi limba noastră de veselie;
cînd s-a aprins mînia lor împotriva
atunci se zicea între neamuri: „Mari
noastră. 4 Apa ne-ar fi înecat pe noi,
lucruri a făcut Domnul cu ei!” 3 Mari
şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru. 5
lucruri a făcut Domnul cu noi; ne-a
Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru
umplut de bucurie. 4 Întoarce, Doamne,
valuri înspăimîntătoare. 6 Binecuvîntat
robia noastră, cum întorci pîraiele spre
este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi
miazăzi. 5 Cei ce seamănă cu lacrimi, cu
spre vînare dinţilor lor. 7 Sufletul nostru
bucurie vor secera. 6 Mergînd, me rgeau
a scăpat ca o pasăre din cursa
şi plîngeau, aruncînd seminţele lor, dar
vînătorilor; cursa s-a sfărîmat şi noi ne-
am izbăvit. 8 Ajutorul nostru este în venind vor veni cu bucurie, ridicind
numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi snopii lor.
pămîntul. Psalmul 126
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului De n-ar zidi Domnul casa, în zadar
Duh. s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi
Corul: Şi acum şi pururea şi în vecii Domnul cetatea, în zadar ar priveghea
vecilor. Amin. cel ce o păzeşte. 2 În zadar vă sculaţi dis-
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi tîrziu
Dumnezeule. (de 3 ori) voi care mîncaţi pîinea durerii, dacă nu
Făcîndu-se sfîrşitul stării întîia din Catismă, v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi. 3
Preotul deschide perdeaua Sf. Uşi şi din faţa Sf. M ese zice
ectenia mică. Iată, fiii sînt moştenirea Domnului,
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne răsplata rodului pîntecelui. 4 Precum sînt
rugăm. săgeţile în mîna celui viteaz, aşa sînt
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe copiii părinţilor tineri. 5 Fericit este omul
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata, care-şi va umple casa de copii; nu se va
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi ruşina cînd va grăi cu vrăjmaşii săi în
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim. poartă.
27
Psalmul 127 clopoţelul: credincioşii se ridică, iar citeţul urmează mai
Fericiţi toţi cei ce se tem de departe citirea stării a treia:…Scoală-Te, Doamne…
Domnul, care umblă în căile Lui. 2 Rodul Psalmul 129
muncii mîinilor tale vei mînca. Fericit Citeţul 1: Dintru adîncuri am strigat
eşti; bine-ţi va fi! 3 Femeia ta ca o vie către Tine, Doamne! Doamne, auzi glasul
roditoare în laturile casei tale; fiii tăi ca meu! 2 Fie urechile Tale cu luare-aminte
nişte vlăstare tinere de măslin, la glasul rugăciunii mele. 3 De Te vei uita
4
împrejurul mesei tale. Iată, aşa se va la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va
binecuvînta omul, cel ce se teme de suferi? 4 Că la Tine este milostivirea. 5
Domnul. 5 Te va binecuvînta Domnul din Pentru numele Tău, Te-am aşteptat,
Sion şi vei vedea bunătăţile Ierusalimului Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre
în toate zilele vieţii tale. 6 Şi vei vedea pe cuvîntul Tău, 6 Nădăjduit-a sufletul meu
fiii fiilor tăi. Pace peste Israel! în Domnul, din straja dimineţii pînă în
Psalmul 128 noapte. Din straja dimineţii să
De multe ori s-au luptat cu mine nădăjduiască Israel spre Domnul. 7 Că la
din tinereţile mele, să spună Israel! 2 De Domnul este mila si multă mîntuire la El
8
multe ori s-au luptat cu mine, din Şi El va izbăvi pe Israel din toate
tinereţile mele şi nu m-au biruit. 3 fărădelegile lui.
Spatele mi-au lovit păcătoşii, întins-au Psalmul 130
nelegiuirea lor; 4 Dar Domnul cel drept a Doamne, nu s-a mîndrit inima mea,
tăiat grumajii păcătoşilor. 5 Sa se nici nu s-au înălţat ochii mei, nici n-am
ruşineze şi sa se întoarcă înApoi toţi cei umblat după lucruri mari, nici după
ce urăsc Sionul. 6 Facă-se ca iarba de pe lucruri mai presus de mine; 2
acoperişuri, care, mai înainte de a fi Dimpotrivă, mi-am s merit şi mi-am
smulsă, s-a uscat, 7 Din care nu şi-a domolit sufletul meu, ca un prunc
umplut mîna lui secerătorul şi sînul său, înţărcat de mama lui, ca răsplată a
cel ce adună s nopii, 8 Şi trecătorii nu vor sufletului meu. 3 Să nădăjduiască Israel
zice: „Binecuvîntarea Domnului fie peste în Domnul, de acum şi pînă în veac!
voi!” sau: “Vă binecuvîntăm întru Psalmul 131
numele Domnului!”. Adu-Ţi aminte, Doamne, de David
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului şi de toate blîndeţile lui. 2 Cum s-a jurat
Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii Domnului şi a făgăduit Dumne zeului lui
vecilor. Amin. Iacob: 3 Nu voi intra în locaşul casei
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie mele, nu mă voi sui pe patul me u de
Dumnezeule. (de 3 ori) odihnă, 4 Nu voi da somn ochilor mei şi
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne genelor mele dormitare şi odihnă
rugăm. tîmplelor mele, 5 Pînă ce nu voi afla loc
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe
noi, Dumnezeule, cu harul Tău. Domnului, locaş Dumne zeului lui Iacob. 6
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata, Iată, am auzit de chivotul legii; în Efrata
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi L-am găsit, în ţarina lui Iaar. 7 Intra-vom
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa în locaşurile Lui, închina-ne-vom la locul
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. unde au stat picioarele Lui. 8 Scoală-Te,
Ţie, Doamne. Doamne, întru odihna Ta, Tu şi chivotul
Preotul: Că bun și iubitor de oameni sfinţirii Tale. 9 Preoţii Tăi se vor îmbrăca
Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm Tatălui şi Fiului, şi
S fîntului Duh, acum şi pururea, şi în veci vecilor. cu dreptate şi cuvioşii Tăi se vor bucura.
10
Amin Din pricina lui David, robul Tău, să nu
Se închide perdeaua Sf. Uşi, iar citeţul începe să întorci faţa unsului Tău. 11 Juratu-S-a
citească starea a treia din Catismă. Ajungînd la versetul: ...
închina-ne-vom la locul unde au stat Domnul lui David adevărul şi nu-l va
picioarele Lui… pe care îl citeşte mai rar şi cu glas lepăda: “Din rodul pîntecelui tău voi
mai ridicat, se opreşte. În altar se sună atunci clopoţelul, pune pe scaunul tău, 12 De vor păzi fiii tăi
iar credincioşii îngenunchează stînd cu faţa la pămînt; legămîntul Meu şi mărturiile acestea ale
Cînd Preotul a adus Sfintele la prosocmidiar, se sună iarăşi

28
Mele, în care îi voi învăţa pe ei, şi fiii lor După catismă se cîntă, Doamne, strigat-
vor şedea pînă în veac pe scaunul tău”. 13 am…, pe glasul 1:
Că a ales Domnul Sionul, şi l-a ales ca Corul: Doamne, strigat-am către
locuinţă Lui. 14 “Aceasta este odihna Mea Tine, auzi-mă; auzi-mă, Doamne,
în veacul veacului. Aici voi locui, că l-am Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă;
ales pe el. 15 Roadele lui le voi ia aminte la glas ul rugăciunii mele, cînd
binecuvînta foarte; pe săracii lui îi voi strig către Tine, auzi-mă, Doamne.
sătura cu pîine. 16 Pe preoţii lui îi voi Să se îndrepte ze rugăciunea mea ca
îmbrăca cu izbăvire şi cuvioşii lui cu tămîia înaintea Ta; ridicarea mîinilor
bucurie se vor bucura. 17 Acolo voi face mele, je rtfă de seară, auzi-mă, Doamne.
să răsară puterea lui David; gătit-am
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi
făclie unsului Meu. 18 Pe vrăjmaşii lui îi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor
voi îmbrăca cu ruşine, iar pe dînsul va mele. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte
înflori sfinţenia Mea”. de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc
Psalmul 132 păcatele mele; iar cu oamenii cei ce fac
Iată acum ce este bun şi ce este fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
frumos, decît numai a locui fraţii Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va
împreună! 2 Aceasta este ca mirul pe cap, mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să
care se coboară pe barbă, pe barba lui nu ungă capul me u; că încă şi rugăciunea
Aaron, care se coboară pe marginea mea este împotriva vre rilor lor.
veşmintelor lui. 3 Aceasta este ca roua Prăbuşească-se de pe stîncă judecătorii
Ermonului, ce se coboară pe munţii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au
Sionului, că unde este unire acolo a îndulcit, Ca o brazdă de pămînt s-au
poruncit Domnul binecuvîntarea şi viaţa, rupt pe pămînt, risipitu-s-au oasele lor
pînă în veac. lîngă iad. Căci către Tine, Doamne,
Doamne, ochii mei, spre Tine am
Psalmul 133
Iată acum binecuvîntaţi pe Domnul nădăjduit, să nu iei sufletul meu. Păzeşte-
toate slugile Domnului, care staţi în casa mă de cursa care mi-au pus mie şi de
Domnuiui, în curţile casei Dumnezeului smintelile celor ce fac fărădelege. Cădea-
vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sînt eu
nostru. 2 Noaptea ridicaţi mîinile voastre
pînă ce voi trece.
spre cele sfinte şi binecuvîntaţi pe
Domnul. 3 Te va binecuvînta Domnul din Psalmul 141

Sion, Cel ce a făcut ce rul şi pămîntul. Cu glasul me u către Domnul am


Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfîntului strigat, cu glasul meu către Domnul m-
am rugat. 2 Vărsa-voi înaintea Lui
Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii
rugăciunea mea, necazul meu înaintea
vecilor. Amin.
Lui voi spune. 3 Cînd lipsea dintru mine
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ţie
duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
Dumnezeule. (de 3 ori)
În calea aceasta în care am umblat,
Preotul: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne ascuns-au cursă mie. 4 Luat-am seama
rugăm. de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să
Apără, mîntuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi
noi, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfînta, curata, preabinecuvîntata, nu este cel ce caută sufletul me u. 5
mărita S tăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am:
pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim. “Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa
noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. pămîntul celor vii. 6 Ia aminte la
Ţie, Doamne. rugăciunea mea, că m-am sme rit foarte.
Preotul: Că Tu ești Dumnezeul nostru, Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că
Dumnezeu care miluiești și mîntuiești și Ție slavă s-au întărit mai mult decît mine.
înălțăm Tatălui şi Fiului, şi S fîntului Duh, acum şi
pururea, şi în veci vecilor. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să
Amin laude numele Tău, Doamne.

29
Glasul 1: bine şi a grăit către vînzătorul de mir:
Pe Tine, Fiul Fecioarei, cunoscîndu- „Dă-mi mir, ca să ung şi eu pe Cel ce a
Te, păcătoasa că eşti Dumne zeu, a zis cu şters toate păcatele mele.”
plîngere rugîndu-se, ca una ce făcuse
Pentru numele Tău, Te-am aşteptat,
lucruri vrednice de lacrimi: „Dezleagă- Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre cuvîntul
mi datoria, precum mi-am dezlegat şi eu Tău, Nădăjduit-a sufletul meu în Domnul.
părul; iubeşte-mă pe mine, ceea ce te
Glasul al 6-lea:
iubesc, care, după dreptate, eram urîtă, Cea cufundată în păcate Te-a aflat
şi Te voi propovădui alături de vameşi, pe Tine liman de mîntuire şi, îndată,
Făcătorule de bine, Iubitorule de turnîndu-Ţi mirul cu lacrimi, a grăit:
oameni.” „Iată, Cel ce aduce pocăinţa păcătoşilor!
Pe mine mă aşteaptă drepţii, pî nă ce-mi vei Ci mă izbăveşte, Stăpînie, din valul
răspl ăti mie. păcatului, pentru mare mila Ta.”
Mirul cel de mult preţ l-a amestecat Din straja di mineţii pî nă în noapte. Din
păcătoasa cu lacrimi şi l-a turnat peste straja di mi neţii să nădăjduiască Israel spre
preacuratele Tale picioare, sărutîndu-le. Domnul.
Precum pe aceea îndată ai îndre ptat-o, Astăzi a venit Hristos în casa
dăruieşte-ne şi nouă iertare, cel ce ai fariseului şi, apropiindu-se o femeie
pătimit pentru noi, şi ne mîntuieşte. păcătoasă, s-a aruncat la picioarele Lui,
Dintru adîncuri am strigat către Tine, grăind: „Ve zi pe cea cufundată în păcate,
Doamne! Doamne, auzi glasul meu! pe cea deznădăjduită pentru fapte, pe cea
Cînd păcătoasa aducea mirul, nelepădată de către bunătatea Ta; şi-mi
atunci s-a înţeles ucenicul cu cei fără de dă, Doamne, iertare de cele rele şi mă
lege. Aceea se bucura turnînd mirul cel mîntuieşte.”
de mult preţ, iar el se grăbea să vîndă pe Că l a Domnul este mila si multă mîntuire
Cel fără de preţ; aceea a cunoscut pe la El şi El va izbăvi pe Israel din toate
fărădelegile lui.
Stăpînul, iar acesta se despărţea de
Stăpînul; aceea se mîntuia, iar Iuda se Întins-a păcătoasa părul său Ţie,
făcea rob al vrăjmaşului. Rea este Stăpînului, întins-a şi Iuda mîinile sale la
lenevirea, mare este pocăinţa, pe care cei fără de lege. Aceea ca să ia iertare, iar
dăruieşte-o mie, Mîntuitorule, Cel ce ai acesta ca să ia arginţi. Pentru aceasta
pătimit pentru noi, şi ne mîntuieşte pe grăim către Tine, Celui ce ai fost vîndut
noi. şi ne-ai mîntuit pe noi: „Doamne, slavă
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul Ţie.”
rugăciunii mele. Lăudaţi pe Domnul toate neamurile;
Vai de ticăloşia lui Iuda! Văzut-a pe lăudaţi-L pe El toate popoarele;
păcătoasa sărutînd tălpile Mîntuitorului Venit-a la Tine femeia cea necurată
şi a gîndit cu vicleşug la sărutarea şi întinată, vărsînd lacrimi pe picioarele
vînzării. Aceea şi-a dezlegat părul, iar Tale, Mîntuitorule, dinainte vestind
acesta s-a legat cu mînia, aducînd, în loc patima Ta. Cum mă voi uita la Tine,
de mir, răutatea cea urît-mirositaore; că Stăpîne? Că Tu ai venit să mîntuieşti pe
pizma nu ştie să cinstească lucrul cel de păcătoasă. Ridică-mă din adînc pe mine
folos. Vai de ticăloşia lui Iuda, de care cea moartă, Cel ce ai ridicat pe Lazăr din
fereşte, Dumnezeule, sufletele noastre. mormînt, fiind mort de patru zile.
De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Primeşte-mă pe mine, ticăloasa, Doamne,
Doamne, cine va suferi? Că la Tine este şi mă mîntuieşte.
milosti virea.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi
Glasul al 2-lea: adevărul Domnului rămîne în veac.
Păcătoasa a alergat să cumpere mir Cea defăimată pentru viaţă şi
de mult preţ, să ungă pe Făcătorul de recunoscută pentru întoarce re, purtînd
30
miresme, s-a apropiat de Tine, grăind: Citeţul 1: Lăudaţi pe Dumnezeul
„Să nu mă lepezi pe mine păcătoasa, Cel dumnezeilor, că în veac este mila Lui.
ce Te-ai născut din Fecioară; să nu treci Corul: Lăudaţi pe Dumnezeul
cu vederea lacrimile mele, Cel ce eşti cerului...
bucuria îngerilor; ci mă primeşte pe Citeţul1: Lăudaţi pe Dumnezeul
mine, cea care mă pocăiesc, pe care nu cerului.
m-ai lepădat cînd păcătuiam, Doamne, Corul: Că în veac este mila Lui.
pentru mare mila Ta.” Preotul: Înţelepciune.
Citeţul 1: De la Ieşire, citire:
Slavă…, Şi acum…, glasul 8:
Preotul: Să luăm aminte:
Doamne, femeia cea ce căzuse în
Citeţul 1: Iar după multă vre me,
păcate multe, simţind Dumnezeirea Ta,
cînd Moise se făcuse mare, a ieşit la fiii
luînd rînduială de mironosiţă, şi,
lui Is rael, fraţii săi, şi a văzut muncile lor
tînguindu-se a adus Ţie mir mai înainte
cele grele. Cu prilejul acesta, a văzut el
de îngropare, zicînd: „Vai mie! Că
pe un egiptean că bătea pe un evreu
noapte îmi este mie înfierbîntarea
dintre fiii lui Is rael, fraţii săi; şi, căutînd
desfrîului şi întunecată şi fără de lună
încoace şi încolo şi nevăzînd pe nimeni, el
pofta păcatului. Primeşte izvoarele a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.
lacrimilor mele, Cel ce scoţi cu norii apa
Apoi iarăşi, a doua zi, a văzut doi evrei
din mare; pleacă-Te spre suspinurile certîndu-se şi a zis asupritorului:
inimii mele, Cel ce ai plecat cerurile cu
“Pentru ce baţi pe aproapele tău?”.
nespusa plecăciune. Ca să sărut Acela însă i-a răspuns: “Cine te-a pus
preacuratele Tale picioare şi să le şterg căpetenie şi judecător peste noi? Nu
pe ele iarăşi cu părul capului meu. Al cumva vrei să mă omori şi pe mine, cum
căror sunet, auzindu-l cu urechile Eva în ai omorît ieri pe egipteanul acela?”. Şi s-
rai în amiază-zi, de frică s-a ascuns. Cine a spăimîntat Moise şi a zis: „Cu adevărat
va cerceta mulţimea păcatelor mele şi s-a vădit fapta aceasta!”. Iar dacă a aflat
adîncurile judecăţilor Tale, Mîntuitorule Faraon de fapta aceasta, el a voit să
de suflete, Izbăvitorul meu? Să nu mă ucidă pe Moise. Moise însă a fugit de la
treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Cel faţa lui Faraon şi s-a dus în ţara Madian;
ce ai nemăsurată milă.” şi, sosind în ţara Madian, s-a oprit la o
V O H O D cu Evanghelia fîntînă. Preotul din Madian însă avea
şapte fete, care păşteau oile tatălui lor.
Preotul : Înţelepciune drepţi.
Corul: Lumină lină a sfintei slave a Şi, venind acestea, au scos apă şi au
umplut adăpătorile, ca să adape oile
Tatălui ceresc Celui fără de moarte,
Celui Sfînt şi Fe ricit, Iisuse Hristoase, tatălui lor. Dar, venind păstorii, le-au
alungat. Atunci s-a sculat Moise şi le-a
venind la apusul soarelui, văzînd lumina
apărat, le-a scoas apă şi le-a adăpat oile.
cea de seară, lăudăm pe Tatăl şi pe Fiul,
Mergînd ele la tatăl lor, Raguel, acesta
şi pe Sfîntul Duh, Dumnezeu; vrednic eşti
le-a zis: „Cum de aţi venit astăzi aşa de
în toată vre mea a fi lăudat de glasuri
curînd?”. Iar ele au zis: „Un egiptean
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai
oarecare ne-a apărat de păstori, ne-a scos
viaţă, pentru aceasta lumea Te slăveşte.
apă şi ne-a adăpat oile noastre”. Zis-a
Preotul: Să luăm aminte. Pace acela către fiicele sale: „Dar unde este
tuturor. acela? De ce l-aţi lăsat? Che maţi-l şi daţi-
Corul: Şi duhului tău. i să mănînce pîine!”. Şi a rămas Moise la
Preotul: Înţelepciune. omul acela, iar el a dat pe fiica sa, Sefora,
Citeţul 1: Prochimen, glasul al 4- de soţie lui Moise. Aceasta, luînd în
lea: Lăudaţi pe Dumnşezeul cerului, că în pîntece, a născut un fiu şi i-a pus Moise
veac este mila Lui. numele Gherşom, zicînd: “Am ajuns
Corul: Lăudaţi pe Dumnezeul pribeag în ţară străină”. Şi, luînd iarăşi
cerului... femeia în pîntece, a născut alt fiu şi i-a
31
pus numele Eliezer, pentru că şi-a zis: Dar ia întinde-Ţi mîna şi atinge-Te de
„Dumnezeul tatălui meu mi-a fost ajutor osul şi de carnea lui! Să vede m dacă nu
şi m-a scăpat din mîna lui Faraon”. Te va blestema în faţă”. Şi Domnul a zis
către Satan: “Îl dau în puterea ta! Numai
Preotul: Înţelepciune. Să luăm
nu te atinge de viaţa lui”. Atunci Satan a
aminte.
plecat dinaintea Domnului şi a lovit pe
Citeţul 2: Prochimen, glasul al 4-
Iov cu lepră, din tălpile picioarelor pînă
lea: Doamne, mila Ta este în veac;
în creştetul capului. Şi a luat Iov un ciob
lucrurile mîinilor Tale nu le trece cu
ca să se scarpine, şi şedea pe gunoi, afară
vederea.
din oraş. Atunci nevasta lui a zis către el:
Corul: Doamne, mila Ta este în
„Te ţii me reu în statornicia ta? Blestemă
veac...
pe Dumnezeu şi mori!”. Dar Iov i-a
Citeţul 2: Lăuda-Te-voi, Doamne,
răspuns: „Vorbeşti cum ar vorbi una din
cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele
femeile nebune! Ce? Dacă am primit de
gurii mele, şi înaintea înge rilor voi cînta
la Dumne zeu cele bune, nu vom primi
Ţie.
oare şi pe cele rele?”. Şi între toate
Corul: Doamne, mila Ta este în
acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele
veac...
sale.
Citeţul 2: Doamne, mila Ta este în
Preotul: Înțelepciune.
veac.
Şi se cîntă “Să se îndrepte ze
Corul: Lucrurile mîinilor Tale nu le
rugăciunea mea…” de 5 ori.
trece cu vederea.
În timp ce Preotul rosteşte aceste cuvinte, Trio: Să se îndrepteze rugăciunea
paraclisierul sună din clopoţel şi tot poporul mea ca tămîia înaintea Ta; ridicarea
îngenunchează stînd cu faţa la pămînt. mîinilor mele, je rtfă de seară.
Preotul luînd în ambele mîini cădeln iţa şi o Corul: Să se îndrepte ze
lu mînare aprinsă, stînd în faţa prestolului cu faţa rugăciunea...
spre răsărit şi făcînd semnul sfintei Cruci zice: Trio: Doamne, strigat-am către
Înţelepciune drepţi. Apoi întorcîndu-se cu faţa Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul
spre apus, la popor, zice: Lumina lui Hritos
rugăciunii mele, cînd strig către Tine.
luminează tuturor. Corul: Să se îndrepte ze
După ce Preotul rosteşte aceste cuvinte,
paraclisierul sună iarăşi din clopoţel şi poporul se rugăciunea...
rid ică de la pămînt Trio: Pune, Doamne, strajă gurii
Citeţul 2: De la Iov, citire: mele şi uşă de îngrădire, împrejurul
Preotul: Să luăm aminte: buzelor mele.
Corul: Să se îndrepte ze
Citeţul 2: Apoi iarăşi veniră, într-o
rugăciunea...
zi, îngerii lui Dumnezeu, să se înfăţişeze
Trio: Să nu abaţi inima mea spre
înaintea Domnului şi Satan veni şi el cuvinte de vicleşug, ca să-mi
printre ei, să se înfăţişeze înaintea
dezvinovăţesc păcatele mele
Domnului. Şi Domnul a zis către Satan: Corul: Să se îndrepte ze
“De unde vii?”. Iar Satan a răs puns
rugăciunea...
Domnului şi a zis: “Am dat tîrcoale pe
Trio: Să se îndrepteze rugăciunea
pămînt şi m-am plimbat în s us şi în jos”. mea ca tămîia înaintea Ta; ridicarea
Şi Domnul a zis către Satan: “Ai luat tu
mîinilor mele, je rtfă de seară.
seama la robul Meu, Iov? Că nu este nici După sfîrșitul cîntării d in fața sfintei mese
unul ca el pe pămînt, fără prihană şi Preotul, cu glas tare, rosteşte rugăciunea
drept, şi temător de Dumnezeu, şi care să cuviosului Părintelu i nostru Efrem Sirul:
se ferească de ce este rău? El se ţine cu Doamne şi Stăpînul vieţii mele, duhul
putere în statornicia lui şi tu M-ai trîndăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpî nie
întărîtat pe nedrept împotriva lui, ca să-l şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie. (o metanie)
Iar duhul curăţiei, al gîndului smerit, al
prăpădesc” Dar Satan a răs puns răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, slugii
Domnului şi a zis: “Cojoc pentru cojoc! Tale. (o metanie)
Că tot ce are omul dă pentru viaţa lui.
32
Aşa, Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca vor oasele mele cele smerite. 10 Întoarce
să-mi văd greşelile mele şi să nu osîndesc pe faţa Ta de către păcatele mele şi toate
fratele meu, că bi necuvî ntat eşti în vecii vecilor.
fărădelegile mele şterge-le. 11 Inimă
Amin. (o metanie)
Preotul: Înţelepci une, drepţi să ascultăm curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi
Sfînta Evanghelie. Pace tuturor. duh dre pt înnoieşte întru cele dinăuntru
Corul: Şi duhului tău. ale mele. 12 Nu mă lepăda de la faţa Ta şi
Preotul: Din Sfînta Evanghelie cea de la Duhul Tău cel Sfînt nu-L lua de la mine.
Matei citire (XXVI, 6-36). 13
Corul: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie.
Dă-mi mie bucuria mîntuirii Tale şi cu
Apoi se continuă ceal altă rîndui ală a duh stăpînitor mă întăreşte. 14 Învăţa-voi
Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite. pe cei fără de lege căile Tale şi cei
necredincioşi la Tine se vor întoarce. 15
După vozglasul: Binecuvîntarea
Izbăveşte-mă de vărsarea de sînge,
Domnului peste voi…, de la sfîrşitul Liturghiei
preotul rosteşte rugăciunea Sf. Efrem Siru l: Dumnezeule, Dumne zeul mîntuirii mele;
Doamne şi Stăpînul vieţii mele…, cu trei bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16
metanii. Doamne, buzele mele vei deschide şi
gura mea va vesti lauda Ta. 17 Că de-ai fi
voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu
PAVECERNIŢA CEA MICĂ le vei binevoi. 18 Jertfa lui Dumnezeu:
MIERCURI SEARA duhul umilit; inima înfrîntă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi. 19 Fă bine,
Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului şi
Preotul: Binecuvîntat este să se zidească zidurile Ierusalimului. 20
Dumnezeul nostru totdeauna acum şi Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
pururea, şi în vecii vecilor. prinosul şi arderile de tot; atunci vor
Citeţul 1: Amin. Slavă Ţie, pune pe altarul Tău viţei.
Dumnezeul nostru, slavă Ţie. Împărate
ceresc, Mîngîietorule..., Sfinte
Psalmul 69
Dumnezeule..., Preasfîntă Treime...,
Tatăl nostru... Dumnezeule, spre ajutorul meu ia
aminte! Doamne, să-mi ajuţi mie
Preotul: Că a Ta este împărăţia...
Citeţul 1: Amin. Doamne miluieşte grăbeşte-Te! 2 Să se ruşine ze şi să se
înfrunte cei ce caută sufletul meu; 3 Să se
(de 12 ori). Slavă..., Şi acum..., Veniţi să ne
întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce-mi
închinăm (de 3 ori)
voiesc mie rele; 4 Întoarcă-se îndată
Psalmul 50 ruşinaţi cei ce-mi grăiesc mie: “Bine,
Miluieşte-mă, Dumne zeule, după bine!” 5 Să se bucure şi să se veselească
mare mila Ta 2 Şi după mulţimea de Tine toţi cei ce Te caută pe Tine,
îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Dumnezeule, şi să zică pururea cei ce
3
Mai vîrtos mă spală de fărădelegea mea iubesc mîntuirea Ta: “Slăvit să fie
şi de păcatul meu mă curăţeşte. 4 Că Domnul!” 6 Iar eu sărac sînt şi sărman,
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul Dumnezeule, ajuta-mă! 7 Ajutorul meu şi
meu înaintea mea este pururea. 5 Ţie Izbăvitorul meu eşti Tu, Doamne, nu
unuia am greşit şi rău înaintea Ta am zăbovi.
făcut, aşa încît drept eşti Tu întru
Psalmul 142
cuvintele Tale şi biruitor cînd vei judeca
Doamne, auzi rugăciunea mea,
Tu. 6 Că iată întru fărădelegi m-am ascultă cere rea mea, întru credincioşia
zămislit şi în păcate m-a născut maica Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. 2 Să nu
mea. 7 Că iată adevărul ai iubit; cele intri la judecată cu robul Tău, că nimeni
nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii din cei vii nu-i drept înaintea Ta. 3
Tale mi-ai arătat mie. 8 Stropi-mă-vei cu Vrăjmaşul prigoneşte sufletul me u şi
isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a
vîrtos decît zăpada mă voi albi. 9 Auzului să locuiesc în întuneric ca morţii cei din
meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se- veacuri. 4 Mîhnit e duhul în mine şi inima
33
mea încremenită în lăuntrul meu. 5 păzim noi. Bine eşti cuvîntat, Doamne
Adusu-mi-am aminte de zilele cele de Dumnezeul părinţilor noştri şi lăudat şi
demult; cugetat-am la toate lucrurile preaslăvit este numele Tău în veci. Amin.
Tale, la faptele mîinilor Tale m-am Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum
gîndit. 6 Întins-am către Tine mîinile am nădăjduit întru Tine. Bine eşti
mele, sufletul me u, ca un pămînt cuvîntat, Doamne, învaţă-mă
însetoşat. 7 Degrab auzi-mă, Doamne, că îndreptările Tale. Bine eşti cuvîntat,
a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Stăpîne, înţelepţeşte-mă cu îndreptările
Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor Tale. Bine eşti cuvîntat, Sfinte,
ce se coboară în mormînt. 8 Fă să aud luminează-mă cu îndreptările Tale.
dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile
nădejdea. Arată-mi calea pe care voi mîinilor Tale nu le trece cu vederea. Ţie
me rge, că la Tine am ridicat sufletul se cuvine laudă, Ţie se cuvine cîntare, Ţie
meu. 9 Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la slavă se cuvine, Tatălui şi Fiului şi
Tine alerg, Doamne. 10 Învaţă-mă să fac Sfîntului Duh, acum şi pururea, şi în
voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. vecii vecilor. Amin.
Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl
pămîntul dreptăţii. 11 Pentru numele atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al
Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru pămîntului, văzutelor tuturor şi
dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul nevăzutelor. Şi întru unul Domn Iisus
meu. 12 Fă bunătate de stîrpeşte pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut,
vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce Care din Tatăl S-a născut mai înainte de
necăjesc sufletul meiu, că eu sînt robul toţi vecii; Lumină din Lumină,
Tău. Dumnezeu adevărat din Dumne zeu
Slavă întru cei de sus lui Dumne zeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o
şi pe pămînt pace, între oameni fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au
bunăvoire. Lăudămu-Te, bine Te făcut. Care pentru noi, oame nii, şi pentru
cuvîntăm, închinămu-ne Ţie, slăvimu-Te, a noastră mîntuire, S-a pogorît din ceruri
mulţumim Ţie, pentru slava Ta cea şi S-a întrupat de la Duhul Sfînt şi din
mare. Doamne, Împărate ceresc, Maria Fecioara şi S-a făcut om. Şi S-a
Dumnezeule, Părinte atotţiitorule, răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu
Doamne Fiule, Unule-Născut, Iisuse Pilat, şi a pătimit, şi S-a îngropat. Şi a
Hristoase şi Duhule Sfinte. Doamne înviat a treia zi după Scripturi. Şi S -a
Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumne zeu, suit la ceruri, şi şade de-a dreapta
Fiul Tatălui, Cel ce ridici păcatul lumii, Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să
miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie
lumii. Primeşte rugăciunea noastră, Cel nu va avea sfîrşit. Şi întru Duhul Sfînt,
ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne Domnul de viaţă făcătorul, Care din
miluieşte pe noi. Că Tu eşti unul Sfînt, Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl
Tu eşti unul Domn Iisus Hristos, întru şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a
slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. În toate grăit prin prooroci. Întru una, sfîntă,
zilele bine Te voi cuvînta şi voi lăuda sobornicească şi apostolească Biserică.
numele Tău în veac şi în veacul veacului. Mărturisesc un botez întru iertarea
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă păcatelor. Aştept învierea morţilor. Şi
în neam şi în neam. Eu am zis: „Doamne, viaţa veacului ce va să fie. Amin.
miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că
am greşit Ţie. Doamne, către Tine am
scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu TRICÎNTAREA
eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este alcătuirii a lui Andrei Criteanul
izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea
Cîntarea a 4-a, glasul al 6-lea.
lumină. Tinde mila Ta celor ce Te cunosc Irmosul:
pe Tine.” Corul: Auzit-a profetul de venirea Ta,
Învredniceşte-ne, Doamne, în
Doamne, şi s-a temut; că va să Te naşti din
noaptea aceasta, fără de păcat să ne
34
Fecioară, şi oamenilor să Te arăţi, şi a grăit: legile firii, ca nestricată şi mai presus de
„Auzit-am auzul Tău şi m-am temut; slavă fire decît toată naşterea. Căci Cel ce S-a
puterii Tale, Doamne.” născut, Dumnezeu este.
Foişor aşternut Te-a primit pe Tine, Citeţul 1: Doamne miluieşte. (de 3
Ziditorule, şi pe cei împreună cunoscători ai ori) Slavă…, Şi acum…,
tainelor Tale; acolo ai săvîrşit Paştile şi
acolo ai lucrat tainele; că acolo fiind trimişi S E D E A L N A, glasul al 4-lea:
doi din ucenicii Tăi, Ţi s-au gătit Paştile. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…
Cel ce ştie toate zis-a mai înainte Mîncînd, Stăpîne, împreună cu
Apostolilor: „Mergeţi la oarecine şi fericit ucenicii Tăi, ai arătat în chip tainic
este cel care poate să primească pe Domnul sfîntul Tău sfîrşit, prin care ne-am
cu credinţă, pregătindu-şi mai înainte inima izbăvit din stricăciune, noi cei ce cinstim
foişor şi cină, credinţa cea dreaptă.” cinstitele Tale Patimi.
Mintea ta, nebune Iuda, este plină de
Cîntarea a 8-a.
iubire de arginţi şi năravul tău plin de Irmosul:
nebunie; că încredinţîndu-se numai ţie Corul: Pe Cel ce-L slăvesc oştile
punga, nici nu te-ai plecat spre milostivire, cereşti şi de Dînsul se înfricoşează
ci ţi-ai închis îndurarea inimii tale celei heruvimii şi serafimii, toată suflarea şi
împietrite, vînzînd pe Cel ce este Însuşi făptura lăudaţi-L, binecuvîntaţi-L şi-L
milostiv. preaînălţaţi în toţi vecii.
Mintea ucigătorilor de Dumnezeu, Împlinind porunca Legii, Cel ce a
tocmindu-se cu vinderea iubitorului de scris tablele Legii în Sinai, a mîncat
argint, a acelora s-a întrarmat spre Paştile cele de demult şi umbroase, dar
ucide re, iar a acestuia a tras arginţii; şi S-a făcut Însuşi Paşti şi tainică jertfă vie.
atunci mai mult alegînd spînzurarea Învăţînd tainic Hristos
decît pocăinţa, rău s-a lipsit de viaţă. înţelepciunea cea din veac ascunsă, ai
Sărutarea ta este plină de vicleşug, arătat-o totodată, Mîntuitorule, tuturor
salutul tău este în sabie, înşelătorule Apostolilor Tăi la cină, pe care au
Iuda; căci cu limba ai grăit cele de unire, predat-o Bisericilor, purtătorii de
iar cu gîndul faci semn spre despărţire; Dumnezeu.
că ai cugetat să vinzi cu înşelăciune celor „Unul din voi mă va preda cu
fără de lege pe Făcătorul de bine. vicleşug iudeilor, vînzîndu-Mă în această
Săruţi, Iuda, şi vinzi, săruţi şi nu te noapte.” Aceasta zicînd, Hristos a
pleci, alergînd la vicleşug. Dar cine, tulburat pe prieteni; atunci,
urînd, sărută, de trei ori ticălos ule? Cine, nepricepîndu-se, se înde mnau a se
iubind pe cineva, îl vinde cu preţ? întreba unul pe altul.
Sărutarea ta vădeşte gîndul relei tale Smerindu-Te pentru noi, Cel ce eşti
voinţe celei neruşinate. bogat, sculîndu-Te de la cină şi luînd
ştergarul, Te-ai încins cu el şi, plecîndu-
Slavă…, a Treimii: Ţi grumajii, ai spălat picioarele
Nedespărţită în fiinţă, ucenicilor şi pe ale vînzătorului.
neamestecată în Feţe, Te teologhisesc pe Cine nu se va mira, Iisuse, de
Tine, Dumnezeire una şi întreită, ca de o înălţimea înţelepciunii Tale cea nespusă
împărăţie şi de un scaun; şi cînt Ţie şi mai presus de gînd? Că ai stat înaintea
cîntarea cea mare, cea întreit cîntată lutului, Ziditorul tuturor, spălînd
întru cei de sus. picioarele şi ştergîndu-le şi cu ştergarul.
Şi acum…, a Născătoarei: Ucenicul pe care îl iubea Domnul,
Zămislirea ta este mai presus de reze mîndu-se pe pieptul Lui, a zis către
fire, Născătoare de Dumne zeu; că El: „Cine este cela ce Te va vinde?” Iar
zămislirea este de la Duhul Sfînt, iar nu Hristos a zis către dînsul: „Cel ce şi-a
din sămînţă. Iar naşterea s-a tăinuit din întins acum mîna în blid.”

35
Ucenicul, luînd îmbucătura, s-a Binecuvîntat-ai pîinea, Cel ce eşti
pornit asupra pîinii, gîndind la vindere; a pîinea cerească, mulţumind Tatălui,
alergat la iudei şi a zis călcătorilor de Celui ce Te-a născut; luînd şi paharul l-ai
lege: „Ce-mi veţi da mie şi eu Îl voi da pe dat ucenicilor, zicînd: „Luaţi, mîncaţi,
El vouă?” acesta este, Trupul Meu şi sîngele vieţii
Binecuvîntăm pe Tatăl şi pe Fiul, şi pe Sfîntul celei nestricăcioase.”
Duh, Dumnezeu. „Amin, a zis mlădiţelor, adică
Un Dumnezeu cinstesc după fiinţă, Apostolilor, viţa, Hristos adevărul: de
trei Feţe laud deosebindu-Le unele de acum nu voi mai bea băutură din viţă,
altele, dar nu de alt fel; că Dumne zeierea pînă cînd o voi bea nouă, întru slava
este una, o Stăpînie în trei, Tatăl şi Fiul, Tatălui Meu cu voi, moştenitorii Mei.”
şi Duhul. Vinzi pe Domnul cu treizeci de
arginţi pe Cel nepreţuit şi nu gîndeşti,
Şi acum…, a Născătoarei:
Iuda, călcătorule de lege, la taina cinei,
Izbăveşte-ne pe noi, Iisuse sau la cinstita spălare? O, cum ai venit la
Mîntuitorul nostru, de rătăcire, de ispită
cădere, alunecînd pînă la sfîrşit de la
şi de cel viclean, Primeşte pe Născătoarea
lumină şi primind spînzurarea!
de Dumne zeu, care se roagă neîncetat, că Mîinile cu care ai luat pîinea
este Maică şi poate să Te înduplece pe
nestricăciunii, le-ai întins de ai luat
Tine. arginţii; gura ţi-ai adus cu înşelăciune
Corul: Să lăudăm, bi ne să cuvî ntăm şi să
ne închinăm Domnului, cîntî ndu-I şi
spre sărutare, cu care ai primit trupul şi
preaînălţîndu-L pe Dînsul întru toţi vecii. sîngele lui Hristos; dar, „Vvai ţie!”
Pe Cel ce-L slăvesc oştile cereşti ... precum zice Hristos.
Hristos, Care este pîinea cerească şi
Cîntarea a 9-a: dumnezeiască, a ospătat lumea. Veniţi
Irmosul: dar, iubitorilor de Hristos, să primim cu
Corul: Naşterea din zămislirea cea credinţă, cu buze de lut, dar cu inimi
fără sămînţă este netîlcuită, rodul Maicii curate, Paştile jertfei, Care lucrează
celei fără de bărbat este nestricat; că întru noi sfinţenie.
naşterea lui Dumnezeu înnoieşte firile.
Pentru aceasta, pe tine toate neamurile, ca Slavă…, a Treimii:
pe o Maică Mireasă a lui Dumnezeu, cu Pe Tatăl să-L slăvim; pe Fiul să-L
dreaptă credinţă te mărim. preaînălţăm, dumnezeiescului Duh cu
Şezînd Tu la cină, Iubitorule de credinţă să ne închinăm, Treimii celei
oameni, împreună cu ucenicii Tăi şi, nedespărţite, Unimii după fiinţă, ca
descoperindu-le taina cea mare a lumină şi lumini, viaţă şi vieţi, făcătoare
întrupării Tale, le-ai zis: „Mîncaţi pîinea de viaţă şi luminătoare marginilor.
cea de viaţă, cu credinţă beţi sîngele Şi acum…, a Născătoarei:
vărsat din junghierea dumnezeieştii Cămară ce rească şi mireasă
coaste.” pururea Fecioară, numai tu una te-ai
Cort ceresc s-a arătat foişorul, arătat; că ai purtat pe Dumne zeu şi L-ai
unde a săvîrşit Hristos Paştile, cina cea născut neschimbat întrupîndu-Se din
fără de sînge şi slujba cea cuvîntătoare; tine. Pentru aceasta toate neamurile, ca
iar masa tainelor ce s-au săvîrşit acolo, pe o Maica mireasă dumnezeiască, cu
je rtfelnic înţelegător. dreaptă cre dinţă te mărim.
Hristos este Paştile cele mari şi
cinstite, mîncat ca pîinea şi junghiat ca Corul: Naşterea din zămislirea ...
un miel; pentru că El însuşi S-a adus Citeţul 2: Sfinte Dumne zeule…,
je rtfă pentru noi. Deci toţi ne Preasfîntă Treime…, Tatăl nostru…
cuminecăm, în taină, cu trupul şi cu Preotul: Că a Ta este Împărăţia…
sîngele Lui în dreaptă credinţă. Citeţul 2: Amin.

36
C O N D A C, glasul al 2-lea: oameni Dumnezeu, cu iubirea de oameni,
Pîinea luîndu-o în mîini vînzătorul, milostiveşte-te spre mine, păcătosul şi
pe ascuns aceleaşi le-a întins şi a luat întinatul, şi primeşte rugăciunea mea, ce se
preţul Celui ce a zidit cu mîinile Sale pe aduce ţie din buze necurate; iar pe Fiul tău
om; şi neîndreptat a rămas Iuda, sluga şi şi Stăpînul nostru şi Domnul, cu
înşelătorul. îndrăznirea ta, ca o Maică, cuprinzînd,
Doamne miluieşte. (de 40 de ori) roagă-L să-mi deschidă şi mie milostivirile
Cel ce în toată vremea şi în tot ceasul, cele iubitoare de oameni ale bunătăţii Sale.
în cer şi pe pămînt eşti închinat şi slăvit, Şi, trecînd greşelile mele cele nenumărate,
Hristoase Dumnezeule, îndelung- să mă întoarcă la pocăinţă şi lucrător
răbdătorule, mult milostive şi mult poruncilor Sale iscusit să mă arate. Şi fii
milosîrde; Care pe cei drepţi iubeşti şi pe cei lîngă mine pururea ca o milostivă,
păcătoşi miluieşti; Care pe toţi chemi la milosîrdă şi iubitoare de bine. Întru această
mîntuire pentru făgăduinţa bunătăţilor ce viaţă de acum, caldă folositoare şi
au să fie; Însuţi, Doamne, primeşte şi ajutătoare; năvălirile potrivnicilor oprindu-
rugăciunile noastre în ceasul acesta şi le şi la pocăinţă îndreptîndu-mă. Şi în
îndreptează viaţa noastră spre poruncile vremea ieşirii mele, ticălosul meu suflet
Tale; sufletele noastre le sfinţeşte, trupurile păzindu-l şi întunecatele chipuri ale
curăţeşte, cugetele îndreptează, gîndurile viclenilor diavoli departe de aceasta
curăţeşte şi ne izbăveşte pe noi de tot necazul izgonindu-le. Şi în ziua înfricoşătoarei
celor rele şi al durerii. Înconjoară-ne pe noi judecăţi de munca cea veşnică izbăvindu-
cu sfinţii Tăi îngeri, ca, prin mijlocirea lor, mă şi slavei celei negrăite ale Fiului tău şi
fiind păziţi şi povăţuiţi, să ajungem la unirea Dumnezelui nostru moştean pe mine
credinţei şi la cunoştinţa slavei Tale celei arătîndu-mă. Pe care să o şi dobîndesc,
neapropiate, că binecuvîntat eşti în vecii Stăpîna mea, Preasfîntă de Dumnezeu
vecilor. Amin. Născătoare, prin mijlocirea şi sprijinul tău.
Doamne miluieşte. (de 3 ori) Cu harul şi cu iubirea de oameni a Unuia-
Născut Fiului tău, a Domnului şi
Slavă…, Şi acum…, Ceea ce eşti Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru, Iisus
mai cinstită ..., Întru numele Domnului..., Hristos, Căruia se cuvine toată slava,
binecuvintează. cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel
Preotul rosteşte ecfonisul: fără de început al Lui Părinte şi cu
Dumnezeule, milosti veşte-Te s pre noi şi ne Preasfîntul şi bunul şi de viaţă făcătorul
bi necuvi ntează; luminează faţa Ta peste noi şi ne Duhul Lui, acum şi pururea şi în vecii
miluieşte. vecilor. Amin.
Citeţul 2: Amin.
Altă rugăciune către Do mnul nosru Iisus Hristos.
Apoi rugăciunea aceasta: Şi ne dă nouă, Stăpîne, celor ce
Nepătată, neîntinată, nestricată, fără mergem spre somn, odihnă trupului şi
prihană, curată Fecioară, a lui Dumnezeu sufletului; şi ne păzeşte pe noi de întunecatul
Mireasă; Stăpînă, care pe Dumnezeu- somn al păcatului şi de toată întunecata şi
Cuvîntul cu oamenii, prin preaslăvită cea de noapte patimă a dulceţii. Conteneşte
naşterea ta, L-ai unit şi firea cea lepădată a întărîtările patimilor, stinge săgeţile
neamului nostru cu cele cereşti ai vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra
împreunat-o; ceea ce eşti singură nădejdea noastră cu vicleşug. Zburdările trupului
celor fără de nădejde şi celor biruiţi nostru le potoleşte şi tot gîndul nostru cel
ajutătoare; gata folositoare celor ce aleargă pămîntesc şi trupesc adoarme-l. Şi ne
la tine, şi tuturor creştinilor scăpare. Nu te dăruieşte nouă, Dumnezeule, minte
scîrbi de mine, cel păcătos şi întinat, care cu deşteaptă, cuget curat, inimă trează, somn
urîte gînduri, şi cu cuvinte şi cu fapte, pe uşor şi de toată nălucirea satanei
mine de tot netrebnic m-am făcut şi prin nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea
lenea dulceţilor vieţii cu voia rob m-am rugăciunii, întăriţi întru poruncile Tale şi
făcut; ci, ca ceea ce eşti Maica iubitorului de pomenirea judecăţilor Tale întru noi
37
nestricată avînd-o. Cuvîntare de slava Ta în Pentru Marele Domn şi Părintele nostru,
Preafericitul Patriarh Kiril, şi pentru Domnul nostru,
toată noaptea ne dăruieşte, ca să cîntăm şi să Înalt Preasfinţitul Mitropolit Vladimir, şi pentru
binecuvîntăm şi să slăvim, preacinstitul şi Domnul nostru, Preasfinţitul Episcop Nicodim şi
preaîncuviinţatul Tău nume, al Tatălui şi al pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri.
Pentru de Dumnezeu păzită țara noastră,
Fiului, şi al Sfîntului Duh, acum şi pururea, stăpînirea, oastea și poporul ei. (la mănăstiri se
şi în vecii vecilor. Amin. pomenesc starețul și frații)
Preaslăvită pururea Fecioară Pentru cei ce ne urăsc şi pentru cei ce ne iubesc
pe noi.
binecuvîntată, de Dumnezeu Născătoare, du Pentru cei ce ne miluiesc şi ne slujesc nouă.
rugăciunea noastră la Fiul tău şi Dumnezeul Pentru cei ce ne-au poruncit nouă nevrednicilor
nostru şi cere să mîntuiască prin tine să ne rugăm pentru dînşii.
Pentru izbăvirea celor robiţi.
sufletele noastre. Pentru părinţii şi fraţii noştri care sînt departe.
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin
mea este Fiul, acoperămîntul meu este aer.
Pentru cei ce zac în neputinţe.
Duhul Sfînt, Treime Sfîntă, slavă Ţie. S ă ne rugăm şi pentru îmbelşugarea roadelor
Preotul: Slavă Ţie, Hristoase pămîntului.
Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie. Şi pentru toţi ortodocşii creştini.
S ă fericim pe conducătorii ţării.
Corul: Slavă…, Şi acum…, Doamne, Pe arhiereii ortodocşi.
miluieşte (de 3 ori) ...binecuvintează. Pe ctitorii sfîntului locaşului acestuia.
Preotul: Hristos, Adevăratul Pe părinţii şi învăţătorii noştri
Și pe toţi cei mai înainte adormiţi părinţi şi
Dumnezeul nostru… fraţi ai noştri ortodocşi, care odihnesc aici şi
Corul: Amin. pretutindeni. S ă zicem şi pentru aceştia.
Preotul zice ectenia: Doamne miluieşte (de 3 ori)
S ă ne rugăm pentru pacea lumii. Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri,
Doamne miluieşte. Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte -
Pentru buna sporire şi întărirea ne pe noi.
dreptmăritorilor creştini. Amin.

38