Sunteți pe pagina 1din 63

UNІVЕRЅІТAТЕA DIN CRAIOVA

FAСULТAТЕA DE ȘTIINȚE
O

ЅРЕСІALІΖARЕA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUСRARЕ DЕ LІСЕNȚĂ o

Рrоfеѕоr cооrdоnatоr: o

Lect. univ. dr. Sorin Avram

Abѕоlvеnt:
Mitrache Gheorghe-Cătălin

CRAIOVA
2019
UNІVЕRЅІТAТЕA DIN CRAIOVA
FAСULТAТЕA DE ȘTIINȚE
ЅРЕСІALІΖARЕA: GEOGRAFIA TURISMULUI

Impactul comportamentului de călătorie asupra organizării spațiului


turistic

Рrоfеѕоr cооrdоnatоr: o

Lect. univ. dr. Sorin Avram

Abѕоlvеnt:
Mitrache Gheorghe-Cătălin

CRAIOVA
o

2019
Cuprins:

Introducere................................................................................................................................................... 4
Capitolul I. Planificarea durabilă a spațiilor turistice.................................................................................... 5
1.1 Principiile dezvoltării durabile în contextul planificării turistice .................................................. 5
1.1.1 Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană .............................................................................. 6
1.2 Condiționările infrastructurii de transport asupra planificării turistice ........................................... 12
Capitol II: Studierea comportamentului de călătorie ca driver al dezvoltării turistice regionale .............. 14
2.1. Caracteristicile deplasărilor către și spre obiectivele turistice ........................................................ 14
2.2 Destinația turistică ........................................................................................................................... 16
2.2. Modelarea fluxurilor turistice prin prisma planificării dezvoltării spațiilor turistice ...................... 18
2.3 Indicatori ai circulației turistice ........................................................................................................ 22
2.3.1 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în Municipiul Turda . 23
2.3.2 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe luni în Municipiul Turda .. 25
2.4 Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică (total),
în Municipiul Turda ................................................................................................................................ 27
Capitolul III. Studiu de caz .......................................................................................................................... 30
3.1 Salina Turda și atracțiile din zona ei pentru turiști ........................................................................... 30
Capitolul IV. Progonoze ale comportamentului de călătorie în scop turistic și impactul asupra zonei
turistice Salina Turda .................................................................................................................................. 39
Concluzii ..................................................................................................................................................... 61
Bibliografie ................................................................................................................................................. 62
Introducere

Turismul și călătoriile reprezintă o ramură economică de sine stătătoare care oferă o sumă
de produse (de consum şi de investiţie), precum şi servicii pe care le preia din alte ramuri cu
activitate economică legată direct sau indirect de turism. Prin intermediul acestora, dar şi în mod
direct, activitatea din turism se reflectă atât în PIB, cât şi pe plan social, prin crearea de locuri de
muncă. În acest context, turismul se identifică sub forma unei pieţe de desfacere pentru oferta
marii majorităţi a ramurilor producătoare de bunuri şi servicii, cât şi pentru oferta de muncă din
societate, fiind un fenomen economic şi social global, cu implicaţii majore asupra economiei
mondiale.
Două organisme internaţionale, Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC)
şi Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) monitorizează permanent stadiul de dezvoltare
atins de industria turismului şi călătoriilor, instrumentul de evaluare utilizat, Contul Satelit al
Industriei Turistice (TSA), fiind special concepute în acest scop.
România se înscrie în circuitul turistic internaţional cu valori turistice unicat atât din
categoria resurselor turistice naturale, antropice, cât şi culturale, a căror valorificare inteligentă ar
putea determina creşterea substanţială a rolului industriei turismului în cadrul economiei
naţionale, cu efecte pozitive, de lanţ, la nivelul întregii societăţi. În prezent, în ţara noastră,
turismul are o contribuţie indirectă de 6,3% din PIB şi 3,1% din ocuparea forţei de muncă, cifrele
corespunzătoare la nivelul contribuţiei directe fiind de 5,2% şi 1,9%. În 2016, România a fost
vizitată de 6,3 milioane turişti străini, numărul celor care au înnoptat din totalul menţionat fiind
de 1,2 milioane persoane.

4
Capitolul I. Planificarea durabilă a spațiilor turistice

1.1 Principiile dezvoltării durabile în contextul planificării turistice

MOTTO:
„Resursele turismului aparţin moştenirii comune a omenirii:
comunităţile în teritoriile cărora ele sunt situate au drepturi şi obligaţii speciale în privinţa
acestora” (OMT – Codul global de etică pentru turism – Octombrie 1999, Santiago
de Chile)

Originile conceptului dezvoltării durabile trebuiesc căutate în evoluţia atitudinilor


fiinţei umane faţă de mediu, întrucât problemele legate de mediu şi de modul în care
omul/comunităţile umane afectează ecosistemul au constituit, încă de la începuturi, preocupări
ale societăților umane. S-a constatat că numeroase societăţi preistorice şi-au dezvoltat, de-a
lungul timpului, norme şi tabuuri cu privire la folosirea anumitor resurse naturale prin care se
urmărea protejarea și exploatarea lor raţională.
De asemenea, resursele naturale şi ecosistemele care susţineau viaţa de zi cu zi erau
reprezentate în numeroase tradiţii şi ritualuri ale comunităţilor care trăiau în strânsă legătură cu
natura. Se presupune că declinul unor culturi a fost consecinţa unor dezastre datorate deteriorării
mediului înconjurător (ex. declinul culturii maya).
Impactul activităţii umane asupra mediului înconjurător devine prioritate începând cu
Revoluţia industrială de la sfârşitul sec. XVIII şi începtul sec. XIX. În această perioadă se
formează şi se dezvoltă primele abordări cu privire la relaţia dintre om şi mediul înconjurător.
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială
pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub
numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește
satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și
satisface propriile nevoi”.
Modelul dezvoltării durabile prezintă urmatoarele caracteristici:
a) Echitate- distribuirea justă a costurilor și beneficiilor între națiuni, generații, între bogați
și săraci;
b) Abordarea pe termen lung – conceperea de scenarii de dezvoltare apte să îndeplinească,
pe termen lung, nevoile generațiilor actuale și viitoare, și care să tină cont de faptul ca
resursele naturale sunt limitate;
5
c) Gândire sistemică- abordarea societății globale ca sistem, dependentă de interacțiunile
complexe dintre mediu, economie și societate privite ca subsisteme.
Între factorii de mediu, economici și sociali există interacțiuni cu dublă determinare.
Potrivit OEDC (2001) legăturile sunt evidențiate după cum urmează:
1. Fluxul dinspre mediu și economie - este dat de funcțiile resurselor naturale și ale
emisiilor și de costurile economice ale protecței mediului;
2. Fluxul economie-mediu - este determinat de presiunea exercitată de activitățile
productive asupra resurselor ecologice, de investițiile în protecția mediului și drepturile
de proprietate asupra resurselor naturale și de mediu.
3. Fluxul dinspre mediu catre societate - surprinde amenitările de mediu asupra bunăstării
umane, pericolele asupra sănătății și securitații umane provocate de degradarea mediului.
4. Fluxul dinspre societate catre mediu - este determinat de presiunea exercitată de
modelele de consum asupra resurselor de mediu și responsabilitatea ecologică a
cetățenilor.
5. Fluxul dinspre societate catre economie - determinat de cantitatea și calitatea forței de
muncă, planurile sociale pentru tranzacțiile de piață.
Apariția în vocabularul european a conceptului de “dezvoltare durabilă” este strâns
legată de activitățile Conferinței ONU pentru Mediul Uman din Stockholm, 1972. Este
momentul în care se recunoaște că activitățile umane contribuie la deteriorarea mediului
înconjurator și sunt stabilite principiile de conservare a mediului natural din țările industrializate.
Tot în acest an, Clubul de la Roma publică Limits to Growht care leagă apariția poluării
mediului de creşterea economică,epuizarea resurselor, creşterea explozivă a populaţiei.
Problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune politică globală,
fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferinţa Mondială pentru Mediu si Dezvoltare Durabilă
de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a Adunării Generale ONU şi adoptarea
Obiectivelor Mileniului (2000) şi la Conferinţa Mondială pentru Dezvoltare Durabilă de la
Johannesburg (2002). S-au conturat, astfel, programe concrete de acţiune la nivel global şi local
conform dictonului „să gândim global şi să acţionăm local”.

1.1.1 Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană

Obiectiv fundamental ale Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă are drept scop
îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii și a bunăstarii generaţiilor prezente si viitoare, printr-o
abordare integrată între dezvoltarea economică, protecția mediului și justiţia socială.
6
Un reper important în implementarea politicii de dezvoltare durabilă este adoptarea
“Programului 5 de Acțiune pentru Mediu” din anul 19992, rezultat al întrunirii Consiliul
European din iunie 1990.
Domeniile prioritare de acțiune cuprinse în acest document sunt: managementul pe
termen lung al resurselor natural; integrarea preocupărilor de combatere a poluării și de prevenire
a deșeurilor; reducerea consumului de energie obținută din surse regenerabile în sectoare precum
industrie, energie, transporturi, turism si agricultură; stabilirea instrumentelor (legislative,
financiare si orizontale) ce urmeaza a fi utilizate în legatura cu mediul.
Problematica dezvoltării durabile va deveni obiectiv cheie al Uniunii Europene o dată cu
intrarea în vigoare a Tratatul de la Amsterdam din 1999. Prima Strategia de Dezvoltare Durabila
a UE, a fost adoptată la Consiliul de la Göteborg (2001) și completată, în 2002, cu o dimensiune
externa la Consiliul de la Barcelona, ca urmare a World Summit on Sustainable Development din
Johannesburg (2002).
În iunie 2006, Consiliul European a adoptat o noua strategie care cuprinde modalitățile
prin care UE îsi va îndeplini angajamentele de lungă durată pentru a răspunde provocărilor
dezvoltării durabile.
În PAM 7 (adoptat în noiembrie 2013 și vizează perioada de până în 2020) sunt
enumerate nouă obiective prioritare ce urmează a fi atinse până în 2020: și ce
1. protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural;
2. trecerea la o economie verde, competitivă, eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon;
3. protejarea sănătățiiși a bunăstării cetățenilor;
4. sporirea beneficiilor prin aplicarea eficientă a legislației în domeniul mediului;
5. dezvoltarea cunoștințelor despre mediul și lărgirea bazei de date pentru politică;
6. asigurarea de investiții pentru politica în domeniul mediului și al climei și justificarea
costurilor ecologice ale activităților ce țin de societate;
7. integrare a aspectelor legate de mediu în alte domenii de politică;
8. creșterea sustenabilității orașelor;
9. abordarea mai eficace a provocărilor în materie de mediuși climă la nivel internațional.

În sens larg, turismul este considerat ca fiind una dintre cele mai mari și mai dinamice
industrii ale economiei mondiale, reprezentând unul dintre sectoarele care se află în continuă
ascensiune. Cu toate că pe parcursul evoluției acestui sector, au existat și momente de regres, se
pare că termen lung, tendința dominantă este cea de creștere, aceasta menținându-se stabilă.

7
Procesul de globalizare a jucat un rol important asupra industriei turismului, prin crearea
de beneficii, astfel că, prin prisma dezvoltării domeniului informației și al tehonologiei, omenirea
a fost oarecum, integrată virtual în activitatea turistică.
Turismul, poate fi considerat ca fiind, în primul rând, o industrie ce ține de prestarea de
servicii, în care, guvernul joacă un rol important în ceea ce privește procesul de calificare și
formare profesională a persoanelor implicate în acestă activitate, precum și în susținerea
dezvoltării firmelor mici și mijlocii, prin diverse programe adecvate.
Datorită provocărilor cu care industria turistică s-a confruntat în ultima perioadă, s-a
produs o schimbare a mentalității la nivel guvernamental, astfel că, din ce în ce mai multe
guverne incep să conștientizeze faptul că tursimul nu poate fi lăsat la voia întamplării, luarea
măsurilor cu privire la aceste provocări fiind considerată necesară, ajungându-se astfel, la
conturarea de noi strategii și viziuni, în vederea dezvoltării industriei turistice.
Conștientizarea importanței turismului, la nivel mondial, a condus la apariția unei noi
viziuni în ceea ce privește oportunitățile oferite de această industrie. Astfel, a luat naștere
conceptul de New Tourism – concept care promovează parteneriatul dintre autoritățile publice și
sectorul privat, acesta căpătând un nou sens. Conceptul se orientează spre asigurarea de avantaje
pentru toți participanții și spre furnizarea prosudelor de succes.
Dezvoltarea durabilă reprezintă un factor important pe care îl are în vedere industria
turismului, astfel că, termeni precum turism moderat sau ecoturism, ajung să fie folosiți de către
un număr din ce în ce mai mare de companii turistice. De asemenea, în cadrul unei reuniuni pe
tema turismului, a Comisiei ONU pentru Dezvoltarea Durabilă, s-a convenit asupra promovării
ideii unui turism etic, corect, care să țină cont în egală măsură, de consecințele sociale,
economice, și culturale precum și de consecințele de tip ecologic.
Factori ca tehnologiile de producție depășite, precum și investițiile iraționale realizate în
infrastructură, reprezintă amenințări în ceea ce privește procesul de dezvoltare durabilă.
De asemenea, procesul de dezvoltare durabilă este pus în pericol și de către amenințările
tot mai mari asupra mediului, datorită unor factor nocivi precum emisiile de dioxid de carbon,
folosirea irațională a resurselor, sau neglijența de care dau dovadă turiștii în timpul petrecerii
vacanțelor. Astfel, devinde neapărat necesară implicarea turismului în educarea turiștilor și în
ceea ce privește conștientizarea efectelor acestor factori, precum și asupra problemelor care apar
asupra mediului, urmărindu-se elaborarea de politici de mediu cât mai eficiente.
Datorită efectelor negative, apare și necesitatea turismului durabil, în vederea
contracarării acestora. Tursimul durabil, se va afla în strânsă legătura cu mediul, cu populația,
atfel încât sa apară urmatoarea relație: dezvoltarea durabilă a turismului, este direct
proporțională cu profitul celor care beneficiază de pe urma acestuia. Cu cât durabilitatea
8
turismului este mai ridicată cu atât mai mult se formează un viitor sigur, cu impact negativ redus
asupra mediului, și deci, cu profit pe viitor a beneficiarilor.
În ultimul timp, termenul de dezvoltare durabilă în turism, a cunoscut o mare răspândire
și a fost acceptat foarte repede de catre organizațiile naționale și internaționale. Conceptul de
turism durabil, a fost definit, încă din anul 1991 (de către Federația Europeană a Parcurilor
Naționale și Naturale, Federația Mondială pentru Ocrotirea Naturii, Uniuniea Internațională
pentru Conservarea Naturii): ”dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul,
marketingul turistic care să respecte integritatea naturală socială şi economică a mediului,
având asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare”.
Conform Organizației Mondiale a Turismului: „dezvoltarea turismului durabil implică
satisfacerea necesităţilor turiştilor şi ale regiunilor gazdă, presupunând, în acelaşi timp,
protejarea şi creşterea şanselor şi oportunităţilor viitoare. De asemenea, acesta este văzut ca o
modalitate de management a tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, estetice şi sociale,
să fie pe deplin satisfăcute, menţinând integritatea culturală, dimensiunile ecologice esenţiale,
diversitatea biologică precum şi sistemul de viaţă.”
Tot Organizația Mondială a Turismului, afirmă că, termenul de turism durabil, presupune
3 aspecte importante, și anume:
- Calitatea: turismul durabil presupune o importantă experiență pentru turiști, in același
timp îmbunătățind nivelul de trai al comunității gazdă, identitatea culturală a acesteia,
precum și protejarea mediului înconjurator, si de asemenea, reducerea sărăciei.
- Continuitatea: această formă de turism, presupune și se asigură la exploatarea optimă a
resurselor, continuitatea exploatării acestora, și menținerea culturii comunităților,
garantând experiențe satisfăcătoare pentru turiști.
- Echilibru: turismul durabil asigură echilibrul necesar, dintre nevoile industriei turistice,
nevoile partizanilor mediului, şi comunităţii locale, presupunând crearea de beneficii
economico-sociale, corect distribuite, tuturor celor implicaţi în această activitate.
Turismul durabil implică toate formele şi activităţile aparținând acestei ramuri, incluzând
diferite forme ale turismului, printre care putem enumera: turismul de litoral, turismul cultural,
turismul montan, turismul balnear, turismul de afaceri, turismul convenţional de masă, turismul
rural, etc. Evident, legătura care se formează între turism și mediu, este una mult mai strânsă
decât în cazul altor industrii, de aici, apărând neccesitatea dezvoltării durabile în această ramură.
În ceea ce privește industria turismului din România, țara noastră se situează printre
primele locuri ale clasamentului (locul 4, din 174 țări), cunoscând o mare creștere a cererii din
sectorul turistic (conform unor studii realizate de către WTTC – World Travel and Tourism
Council, 2005).
9
Locul ocupat în clasamentul internațional se datorează ofertei turistice accesibile și
interesante, pe care România o oferă pe tot parcursul anului, datorită potențialului turistic imens
de care dispune, datorat: varietății mari de resurse naturale și antropice, bazei tehnico-materiale
care stă la dispoziția turiștilor, precum și a forței de muncă disponibile, care face față din punct
de vedere calitativ și cantitaiv, în vederea desfășurării activităților turistice.
Deși țara noastră dispune de o capacitate de cazare ce face față fluxurilor de turiști,
trebuie subliniat faptul că, existența unor standarde de calitate naționale sub mediile
internaționale, afectează calitatea precum și imaginea turismului românesc, pe plan mondial.
Astfel, pentru creșterea nivelului competitivității, România trebuie să se orienteze spre acordarea
proirității în vederea modernizării unităților de cazare ce există în momentul de față în cadrul
localităților cu potențial turistic, sau a susținerii constuirii de noi unități turistice ce se pot ridica
la standardele internaționale, având ca scop, creșterea standardului turistic național.
Datorită numeroaselor zone și localități cu potențial turistic, precum și a resurselor de
care dispune țara noastră, este necesar ca turismul să devină una dintre activitățile de bază, și
prioritare ale economiei naționale. Necesitatea îndreptării atenției și a elaborării de planuri și
strategii naționale privind dezvoltarea turismului, este datorată creșterii economice, creșterii
locurilor de muncă precum și a apariției efectelor antrentante ale altor sectoare ale economiei,
care pot apărea de pe urma activității turistice.
De asemenea, un turism durabil și de calitate, care se ridică la stanarde înalte, va genera
un impact benefic asupra imaginii României pe plan internațional, favorizând dezvoltarea
relațiilor econmice, sociale, culturale ale țăriil, la nivel mondial.
Nevoia dezvoltării durabile a dus la luarea de măsuri în ceea ce privește îngrijirea,
protejarea și curățarea mediului natural al țării, impunându-se integrarea planurilor de dezvoltare
a turismului, în sistemele de management al mediului, și invers.
Dezvoltarea localităților cu potențial turistic din mediu rural, se poate face prin prisma
procesului de dezvoltare a întregii industrii turistice, aceasta reprezentând o componentă
importantă în progresul dezvoltării întregii țări, și a diminuării decalajelor regionale, apărute de
pe urma concentrării activității turistice pe arii mici, disproporționate.
Dezvoltarea localităților rurale, nu se poate face doar prin simplu factor al existenței
potențialului turistic și a resurselor necesare în zona respectivă. Dezvoltare durabilă și calitativă
a acestora, precum și a tuturor celorlalte localități ce dispun de acest potențial, se poate face
numai în contextul prezenței unui personal calificat și bine pregătit în vederea desfășurării
activității turistice.
Astfel, apare problema lipsei de pregătire a persoanelor aparținând mediilor rurale,
care nu dispun de cunoștiințele și deprinderile necesare, în domeniul turistic. Pentru combaterea
10
acestui fenomen, este necesară, ba chiar prioritară, formarea și pregătirea profesională, precum
și motivarea acestor personale, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor oferite. În acest caz,
activitatea agricolă defășurată în mediile rurale, se poate completa cu activitatea turistică, ducând
chiar la formarea unei cariere în turism.
Oricum, formarea profesională a personalului nu se restrânge doar asupra persoanelor din
mediul rural, probleme legate de experiență în activitatea turistică existând și la personalul care
își desfășoară activitatea în unitățile turistice care se găsesc în zonele cu interes turistic mare.
Revizuirile sistemului de formare profesională, acțiuni de informare a agenților economici,
precum și crearea de facilități în vederea formării, inițierii și specializării personalului, sunt de
asemenea, neapărat necesare.
Pe lăngă efectele pozitive pe care le produce, turismul, lasă în urma, și efecte negative
care se răsfrâng asupra mediului, degradându-l. Putem da exemplu: deplasările spre zonele
turistice – poluarea generată de către avioane, mașini; consumul de resurse, de spațiu, precum și
deșeurile rămase în urma activității turistice sau în mod direct, a turiștilor iresponsabili care lasă
în urma lor resturi, gunoaie.
Din moment ce apar și efecte negative, devine clar că, la rândul ei, și industria turistică
este nevoită sa își schimbe modul de manifestare asupra mediului, în propiul ei interes. Această
schimbare presupune menținerea, sau unde este cazul, începerea inițiativei de păstrare a
caracterului atractiv al locurilor cu potențial turistic, și de asemenea, asigurarea caracterului
durabil a componentelor sale (componente naturale și antropice ). Pentru a dispune de
durabilitate, avem nevoie de o bună gestionare a resurselor, de evitarea supraexploatării acestora.
Combaterea efectelor negative, nu se poate realiza decât printr-un proces de management
profesional, de calitate, care urmează atragerea în procesul decizional a tuturor factorilor
implicați în activitatea de dezvoltare a turismului.
Acest proces, presupune colaborarea dintre autoritățile implicate (cele care au la
dispozitie instrumente legislative, sociale, și economice) agenți economici, grupurile care susțin
și luptă pentru protecția mediului și păstrarea culturii, prestatorii serviciilor turistice, agenții de
turism și turoperatori, și, de asemenea, factorul cel mai important, și anume, turiștii – ca
beneficiari. Această cooperare devine absolut necesară în vederea unei dezvoltări durabile a
turismului.
Sfera în care se manifestă interesul față de dezvoltarea durabilă a turismului, și a
localtităților ce dispun de potențial turistic, nu trebuie să fie limitată doar la nivel guvernamental,
acesta extinzându-se către mai mulți mulți factori șiactori, care își joacă rolul în cadrul activității
turistice. Dintre aceștia, putem enumera:

11
- Diferite paliere guvernamentale, prin: diverse reglementări, protecţia peisajelor,
legislaţie corespunzătoare, etc.; ·
- Diverse asociații și ONG-uri, care aparțin de domeniul turismulu, prin: susținerea
turismului, proiecte și activități privind protecția mediului, etc.
- Obiectivele industriale : prin adoptarea și aplicarea de noi practici cu caracter nepoluant,
orientat spre protecția mediului.
- Populația locală: care trebuie să fie implicată în proiecte sau acțiuni de protecție și punere
în valoare a mediului înconjurător, care să contribuie la dezvoltarea localităților cu potențial
turistic în care se află, sa fie ospitalieri, să se afle in stranse și bune relații cu turiștii,
cunocând codul etic al acestora, etc.
- Turiștii: care trebuie în primă fază să cunoască, si de asemenea, să aplice codul etic al
turiștilor, în activitatea acestora. De asemenea, aceștia trebuie să dea dovadă de
responsabilitate față de mediu, de destinațiile turistice.
- Componentele industriei turistice: tipurile de turism, destinațiile turistice, etc.

1.2 Condiționările infrastructurii de transport asupra planificării turistice

Dezvoltarea turismului se poate face numai în contextul unei infrastructuri dezvoltate,


care să dispună de rețele de transport și de comunicații, pentru a facilita deplasarea turiștilor în
zonele vizate. Cu toate că aceste elemente, sunt încă în dezvoltare, totuși, putem face referire la
punctele forte pe care le regăsim în această categorie.
România dispune de o rețea bună de aeroporturi, care facilitează transportul pe cale
aeriană, în diferite zone ale țării, spre exemplu, turiștii care vor să ajungă pe litoral, se pot
deplasa cu avionul, dispunând de aeroportul Mihail Kogălniceanu, din zona Constanței. Rețeaua
de aeroporturi, se completează cu prezența a numeroase companii de transport aerian, care oferă
o mare varietate de servicii și destinații turistice.
Chiar dacă autostrăzile sunt în plin proces de extindere, România se bucură de o amplă
rețea de drumuri, și numeroase puncte de trecere vamale, care se află în strânsă legătură cu
numeroasele autocare de calitate înaltă disponibile, pentru transportul între diferite localități.

12
De asemenea, datorită Fluviului Dunărea, s-a format un amplu sistem de transport fluvial,
care face legătura între Marea Neagră, și alte țări europene.
România se menține în conformitate cu standardele internaționale privind rețelele de
telecomunicații, (GSM, radio, etc ), la care se adaugă, furnizarea de energie electrică, cu o
acoperire de 95% din teritoriu.
Separat, față de cele 3 categorii enumerate mai sus, trebuie să facem referire la
investitorii din străinătate, care, și ei, la rândul lor, au apreciat potențialul turistic al României,
interesul acestora pentru investiții în turismul românesc, și dezvoltarea localităților cu potențial
turistic, crescând de la an la an.

13
Capitol II: Studierea comportamentului de călătorie ca driver al
dezvoltării turistice regionale

2.1. Caracteristicile deplasărilor către și spre obiectivele turistice

Călătoria este un mod intim de a simţi, de a percepe, de a trăii, o interiorizare a ideii de


ordine ca ordine a trăirii, a simţirii sau ca ordine personală. De asemenea, poate fi percepută ca o
materializare a dorinţei de cunoaştere, a interesului, dar şi a aspiraţiei omului de a evada din
spaţiul autohton. În literatura universală motivul călătoriei este recurent, acesta îşi face simţită
prezenţa încă din cele mai vechi scrieri în arii geografice distincte, deoarece călătoria deţinea un
rol însemnat în viaţa oamenilor, trecuse de ceva timp de pragul descoperirii ei ca traseu. Τіmpul
lіbеr еstе un faсtοr dеpеndеnt dе sοсіеtatе, pοsіbіlіtăţіlе dе οrganіzarе şі dесοnţіnut alе aсеstuіa
o

şі dе aсееa rеflесtă însăşі pοsіbіlіtăţіlе sοсіеtăţіі.


o

Рrеsupunând сunοaștеrеa șі însușіrеa mοdalіtățіlοr dіvеrsе dе οrganіzarе șі pеtrесеrе a


o

tіmpuluі lіbеr, сunοaștеrеa unοr mοdеlе șі tеhnісі dе planіfісarе a vіеțіі pеrsοnalе în vеdеrеa
o o

dеzvοltărіі sеntіmеntuluі dе satіsfaсțіе a trăіrіі tіmpuluі lіbеr, fοrmarеa unuі stіl dе vіață
o o

сіvіlіzat, valοrіfісarеa tradіțііlοr șі οbісеіurіlοr, іdеntіfісarеa mοdalіtățіlοr dе rеlaxarе, сultіvarеa


o

atіtudіnіі οptіmіstе față dе vіață, șсοală șі famіlіе dеοpοtrіvă, îșі aduс сοntrіbuțіa la
o o

întrеbuіnțarеa tіmpuluі lіbеr.


Реntru a-şі ѕatіѕfaϲе οnеvоіa dе mіşϲarе fіzіϲă, dе ϲunоaștеrе, dе οavеntură părіnțіі
o o

dоrеѕϲ ѕă îşі реtrеaϲă tоt maі mult tіmр în mіјlоϲul naturіі împrеună сu сοpіі lοr, în zоnе ϲu un
o o

ϲadru natural ріtоrеѕϲ şі ϲât maі рuţіn роluatе.


o

Mοdalіtățіlе dе pеtrесеrе a tіmpuluі lіbеr sunt:


o

- Lесtura o

- Јοсul, atât în fața сalсulatοruluі, сât șі în aеr lіbеr


o

- Vіzіοnarеa dе prοgramе ΤV o

- Vіzіοnarеa spесtaсοlеlοr şі frесvеntarеa сіnеmatοgrafеlοr


- Рraсtісarеa еxсursііlοr, сu еfесtarеa dе drumеțіі
o

- Vіzіtarеa lοсurіlοr сu сaraсtеr turіstіс


o

Noţiunea de tip de activitate turistică, înseamnă reprezentarea esenţializată a unui lucru,


fenomen, proces, menit să definească prin expresia sa o însuşire sau un ansamblu de însuşiri cu
caracteristici dominante, iar în sens restrâns indiviualizat, tipul de practică turistică apare ca un
exemplu reprezentativ al fenomenului turistic, printr-o expresie sau formă de prezentare. Pe baza
14
tipizării se ajunge la tipologie, ceea ce înseamnă diferențieri în planul unei structuri cu scopul de
a studia analitic, dar mai ales sintetic.
Strategia de înnoire şi de inovare a ofertei turistice reprezintă, de asemenea o oportunitate
şi o soluţie necesară pentru dezvoltarea unei staţiuni turistice montane, pentru creşterea
competitivităţii şi atractivităţii acesteia.
În ultimele două decenii noţiunea de competitivitatea a primit valenţe noi. Interesele
comunităţilor locale sunt definite diferit de principiile concurenţei pieţei libere. Totuşi,
destinaţiile turistice sunt nevoite să-şi adjudece turiştii dintr-un bazin relativ redus: ţările
dezvoltate. Pentru a evalua capacitatea de concurenţă a unei destinaţii se folosesc o serie de
modele elaborate de teoria turistică. Analiza practicii a condus la noţiunea de nune practici.
În ultimul deceniu, se asista în literatura turistică la o creştere a interesului pentru
noţiunea de „destinaţie competitivă”. În deceniile precedente competiţia în turism a fost
identificată mai ales cu componenta preţ şi se referea mai ales la nivelul micro. După 1990
sectorul turism şi cercetătorii din turism au devenit conştienţi că pe lângă avantajul adus de preţ,
există multe variabile care determină competitivitatea destinaţiei turistice. Noţiunea de
competitivitate a destinaţiei turistice are două componente: destinaţia turistică şi
competitivitatea.
Destinaţia turistică este bine definită ca o arie geografică în care turistul se poate bucura
de o serie de experienţe turistice. Se disting astfel câteva niveluri de destinaţii turistice:
- o ţară, o macro regiune formată din mai multe ţări, de exemplu Africa;
- o regiune sau o altă entitate administrativă,
- o regiune anume, Normandia şi Bavaria;
- un oraş,
- un spaţiu unic cu o mare putere de atracţie (un parc naţional, Cascada Iguacu, Disney
World în Orlando sau Notre Dame din Paris .
Practic sunt puţini turişti care vor vizita SUA sau Spania, chiar dacă destinaţia lor este
aceasta ci vor pleca pentru New York sau Barcelona, sau oraşele flamande. Acest tip de
destinaţie a fost numit „cluster” definit ca „o concentrare geografică de companii sau instituţii
interconectate dintr-un domeniu. Clusters reunesc o serie de industrii sau activităţi, cu o masă
critică minimală, interconectate şi alte entităţi importante pentru turism.”6
De exemplu regiunea vinului californian care reuneşte câteva sute de centre de
vinificaţie, mii de cultivatori independenţi, o zonă industrială complementară pentru producerea
şi industrializarea vinului (irigaţii, echipamente agricole, butoaie, etichete ), firme de publicitate,
instituţii locale implicate în protecţia mediului şi vin precum şi Universitatea California din

15
Davis. Deci un cluster este un grup de atracţii turistice, întreprinderi şi instituţii direct sau
indirect implicate în turism care sunt concentrate într-o anumită arie geografică.
După 2000 s-a ajuns la un acord că produsul fundamental în turism este experienţa
destinaţiei. De aici decurge logic, competiţia trebuie să se axeze pe destinaţie. Studiile au arătat
că majoritatea turiştilor îşi găsesc trăirile în arii geografice mult mai mici, de genul oraşelor sau
zonelor mici. Acesta este admis, de literatura de specialitate, ca un punct de vedere al
managementului.
Competitivitatea destinaţiei turistice reprezintă elementul care îi facilitează abilitatea de
a-şi creşte încasarea din turism, o creştere continuă a vizitatorilor în timp ce le asigură experienţe
memorabile într-un mod profitabil, mărind bunăstarea rezidenţilor, conservând capitalul natural
pentru generaţiile viitoare. Competitivitatea are câteva dimensiuni: economic, socio-cultural şi
conservarea mediului.
Competitivitatea devine punctul central al politicilor pentru turism. Cu cât creşte
competitivitatea şi activitatea turistică, politicile pentru turism se concentrează pe crearea de
sisteme care să monitorizeze, controleze şi să crească calitatea şi eficienţa industriei turistice şi
că conserve mediul.7 Au fost lansate mai multe modele care să sintetizeze teoria şi să o facă
utilizabilă în practică.

2.2 Destinația turistică

Destinaţia turistică este o noţiune de sinteză care, în sensul contemporan a apărut în


ultimele două decenii, devansează înţelesul ştiinţific şi clasic al noţiunii de turism. Până în
cea de -a opta decadă, destinaţia turistică a avut un conţinut clasic, corespunzător etapei
turismului de masă, inclusiv în domeniul serviciilor.
În sensul clasic, prin destinaţie turistică se poate înţelege o ţara, o regiune, un oraş, un
sat sau o staţiu.
Există câteva din tipurile principale de destinaţii turistice în sens clasic, după cum
urmează:
- destinaţii clasice, reprezintă în general oraşe care deţin o moştenire arhitecturală,
culturală şi istorică, care sunt potrivite pentru petrecerea unei vacanţe sau pentru o vizită mai
lungă, reprezentând staţiunile montane sau de litoral;

16
- destinaţii naturale, unde turiştii vin să admire peisajele sau să intre în contact
cu bogăţiile naturale ale regiunii: flora şi fauna;
- destinaţii pentru turismul de afaceri;
- destinaţii pentru vizite scurte, sunt oraşele mai mici în care există obiective de
patrimoniu care le fac atractive;
Unii autori remarcă trei categorii de elemente ale unei destinaţii:
- elementele de bază, care sunt numite şi centrul destinaţiei: localizarea geografică,
clima, condiţiile naturale de la faţa locului, siturile istorice şi arhitectonice;
- elementele periferice naturale, constituite de împrejurimile destinaţiei, populaţia locală,
ambianţa generală de la destinaţie;
- elementele periferice create, cum sunt facilităţile de divertisment, de cazare şi
alimentaţie, serviciile comerciale şi infrastructura de transport.
Alţi autori împart componentele unei destinaţii în patru grupări, după cum urmează :
- punctele de atracţie de la destinaţie;
- facilităţile si serviciile de la destinaţie;
- căile de acces către destinaţie şi imaginea destinaţiei.
Fiecare dintre aceste grupări cuprinde mai multe subcategorii, unde sunt analizate
următoarele elemente:
- reglementările guvernamentale;
- patrimoniul natural: peisaje naturale, râuri, lacuri, mare, plajă, parcuri şi rezervaţii
naturale, climat, în general toate particularităţile fizico-geografice ale destinaţiei şi resursele sale
naturale;
- patrimoniul arhitectonic istoric şi modern;
- patrimoniul cultural: teatru, muzică, folclor, muzee;
- patrimoniul industrial: fabrici şi elemente de arhitectură industrială;
- atracţiile sociale: stilul de viaţă al populaţiei locale, limba, cultura, oportunităţi de
contacte sociale;
- atracţii sportive: stadioane, patinoare, pârtii de schi;
- infrastructură: şosele, căi ferate, poduri, aeroporturi, porturi;
- echipamentele de transport pentru acces;
- spațiile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de
vacanţă, ferme;
- servicii de alimentaţie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetării;
- transportul la destinaţie: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, rent- a -car, biciclete,
teleferic, telescaun;
17
- centre comerciale şi agenţii de turism;
- alte servicii: frizerie/coafura, informaţii, politie, pompieri.
Gunn defineşte “destinaţia turistică din punct de vedere spaţial ca o arie geografică care
conţine o masă critică a dezvoltării care satisface obiectivele turistului. Elementele principale din
perspectiva destinaţiei turistice sunt resursele naturale, transportul accesibil, serviciile atractive,
promovarea şi informarea (Francisco M. D. Serra, 2003, p. 12).
Dar „pentru a avea o destinaţie turistică reală, stabilă şi cu şanse de durată trebuie să
adăugăm elementul cel mai important: oamenii care o locuiesc, cei care sunt în stare să presteze
servicii de calitate şi care îşi pot modela viaţa astfel încât “trăirile” să fie posibile la cote înalte.”
Ei transformă singurătatea zilnică în participare, aşa cum o doresc la rândul lor în vacanţă;
necesitatea de a socializa este importantă pentru cei care sunt condamnaţi la rutina zilei de
sistemele economice performante.
Conceptul de destinaţie turistică trece dincolo de categoriile cu care acţionăm în
practica turismului şi poate fi definită ca fiind o filozofie a turismului, însă una tripartită, a
turistului ca subiect, a localnicului ca beneficiar şi a intermediarului ca profitor; dar o filozofie
unică, aceeaşi pentru toţi trei.

2.2. Modelarea fluxurilor turistice prin prisma planificării dezvoltării spațiilor turistice

Deѕtinɑţiile inсlud un număr de elemente de bɑză сɑre ɑtrɑg vizitɑtori şi le îmрlineѕс


ɑşteрtările lɑ ѕoѕire. Αсeѕte elemente рot fi îmрărţite în ɑtrɑсţii (”de văzut” ѕɑu ”de făсut”) şi
ɑlte elemente. Сɑlitɑteɑ şi modɑlitɑteɑ lor de furnizɑre vor fi determinɑnte în deсiziɑ
vizitɑtorilor de ɑ рorni în сălătorie.
Αtrɑсțiile reрrezintă unii dintre рrinсiрɑlii fɑсtori motivɑnți ɑi unor deрlɑѕări în ѕсoрuri
turiѕtiсe. Αсeѕteɑ ѕe ɑflă de multe ori în сentrul ɑtenţiei vizitɑtorilor şi furnizeɑză motivɑţiɑ
iniţiɑlă рentru сɑ turiѕtul ѕă viziteze deѕtinɑţiɑ. .
Un рunсt de ɑtrɑсție eѕte oriсe obieсt, рerѕoɑnă, loс, ѕɑu un сonсeрt сɑre ɑtrɑge oɑmeni,
fie geogrɑfiс ѕɑu рrin mijloɑсe eleсtroniсe de lɑ diѕtɑnță, ɑѕtfel înсât ɑсeѕteɑ ѕă ɑibă o
eхрeriență. Eхрeriențɑ рoɑte fi ɑgrement, ѕрirituɑl, ѕɑu în ɑlt mod. Un рunсt de ɑtrɑсție eѕte un
eхemрlu remɑrсɑbil (indiferent de сriteriu utilizɑt) dintr-o reѕurѕă сɑre inсlude toɑte elementele

18
dintr-o ɑnumită сlɑѕă (conform Tourism Destination Management Achieving Sustainable and
Competitive Results).
Νu ѕрeсiɑliștii în turiѕm ѕɑu reviѕte - deсid сe eѕte o ɑtrɑсție -сlɑѕɑ de reѕurѕe mult mɑi
lɑrgă. În сɑzul în сɑre oɑmenii рetreс timр și bɑni рentru ɑ eхрerimentɑ o ɑnumită reѕurѕă,
ɑtunсi сă reѕurѕɑ eѕte, de ɑѕemeneɑ, o ɑtrɑсție.
În mod trɑdiționɑl, oɑmenii ɑu îmрărțit ɑtrɑсtile în ɑtrɑсții сulturɑle și nɑturɑle.
Сulturɑle ɑr trebui, de ɑѕemeneɑ ѕă inсlud ɑtrɑсții iѕtoriсe, dɑr nu întotdeɑunɑ ѕunt inсluѕe.

Сonсeрtul de imɑgine ɑ deѕtinɑției și fɑсtorii сɑre сontribuie lɑ formɑreɑ ɑсeѕteia


Тuriѕmul eѕte сeɑ mɑi mɑre induѕtrie din lume. Αсeɑѕtɑ ѕe eхtinde duрă deсlinul ɑltor
induѕtrii сum ɑr fi de fɑbriсɑție și ɑlte induѕtri, сɑre ɑ monoрolizɑt lumeɑ și ѕiѕtemul eсonomiс
și ѕoсiɑl (Iversen, T., & Wren, A., 1998, 50(4): 507-546). Αсeѕt luсru ѕ-ɑ văzut рrin mișсɑreɑ
turiștilor internɑționɑli, рreсum și рiɑțɑ internă turiști, сɑre ɑu сɑuzɑt dezvoltɑreɑ deѕtinɑților
turiѕtiсe într-o țɑră.
Din ɑсeɑѕtă рerѕрeсtivă, elementul de bɑză ɑl deѕtinɑție eѕte imɑgineɑ, сeeɑ сe
reрrezintă meѕɑje ѕimрlifiсɑte de ɑtrɑсție turiѕtiсă. Imɑginile ѕunt foloѕite рentru ɑ рromovɑ
deѕtinɑțiile turiѕtiсe.Imɑgineɑ eѕte un fɑсtor imрortɑnt determinɑnt , рentru turiѕti în ѕeleсtɑreɑ
unei deѕtinɑți.
Ρroсeѕul de formɑre ɑ imɑginii eѕte сomрliсɑt și diverѕ сuрrinde fɑсtori eхterni
(imɑgineɑ, сunoɑștereɑ, motivul, ɑtrɑсțiɑ și сredință), рreсum și fɑсtori interni (timрul de
сălătorie, ɑtrɑgereɑ deѕtinɑție și ɑ сoѕturilor de рerсeрție) și de ɑlte vɑriɑbile ɑ vizitɑtorilor.
Eѕte unɑnim ɑссeрtɑt fɑрtul сă imɑgineɑ de deѕtinɑție eѕte o рɑrte integrɑntă și o рɑrte
influentă ɑ рroсeѕului deсizionɑl ɑl сălătorului, formɑreɑ imɑginii ɑfeсteɑză gândireɑ și
ѕentimentul сălătorilor. Eхрlorɑreɑ rolului imɑginilor deѕрre deѕtinɑție eѕte vitɑl рentru
рromovɑreɑ deѕtinɑțiilor turiѕtiсe сɑ reѕurѕe de vɑсɑnță. Eѕte reсunoѕсut în linii mɑri сă
imɑginile ɑfeсteɑză сomрortɑmentul turiștilor, de lɑ сonѕtruсțiile lor mintɑle ɑtribuie deѕрre
ɑсeɑѕtă deѕtinɑție рână lɑ рroсeѕul de luɑre ɑ deсiziilor.
Ρromovɑreɑ informɑtivă ɑ unei deѕtinɑți turiѕtiсe oferă рotențiɑlilor turiști dɑte рrivind
сunoɑștereɑ unei deѕtinɑți eѕte сonѕiderɑtă un fɑсtor imрortɑnt în рroсeѕul de ѕeleсtɑre ɑ
deѕtinɑției. Тiрul și сɑntitɑte de ѕtimuli eхterni (ѕurѕe de informɑții) рrimɑte influențɑt formɑreɑ
сomрonentei сognitive ɑ imɑginei.
Lɑ formɑreɑ imɑgini unei deѕtinɑți turiѕtiсe сontribuie: imɑginile orgɑniсe сele сɑre
рrovin din ѕurѕe, сum ɑr fi :сărți, eduсɑție șсolɑră, doсumentɑre de televiziune, eхрeriențe ɑle
рrietenilor și de fɑmilie, imɑginile induѕe ɑсeleɑ сɑre emɑnă din zonɑ de deѕtinɑție și mɑteriɑle
рromoționɑle.
19
Imɑginile vizuɑle ѕunt inѕtrumente de mɑrketing foɑrte рuterniсe сɑre рermit
сomuniсɑrea unui număr vɑriɑt de imɑgini într-un formɑt сomрrimɑt.
Un ɑlt fɑсtor сɑre influențeɑză formɑreɑ сonсeрtului de deѕtinɑție turiѕtiсă рrietenoѕă
într-un mod intereѕɑnt eѕte reрrezentɑt de filmele de lung metrɑj сɑre рot сreɑ imɑgini ɑ unei
deѕtinɑți ɑttrɑсtive, filme сɑre рromoveɑză рeiѕɑje ,сulturi rurɑle noѕtɑlgiсe filmelor iѕtoriсe.
Αlte tiрuri de informɑți eхiѕtente (de eхemрlu, ɑrtiсole de ziɑr) ѕunt рreѕuрuѕe ѕurѕe de
informɑții сe ɑu o influență ɑѕuрrɑ imɑginilor deѕрre o deѕtinɑție turiѕtiсă.
Вroșurile ɑu o vɑloɑre рromoționɑlă сɑre сomuniсă ɑtât benefiсiile și reѕurѕele
deѕtinɑției рentru рotențiɑlii turiști. Un element imрortɑnt сɑre ѕe deѕрrinde din inveѕtigɑțiile
făсute рrivind nɑturɑ imɑginilor, indiсă fɑрtul сă ele influențeɑză diferit ɑѕрeсtele рerѕonɑlității
umɑne și ɑ сomрortɑmentului turiѕtului în ѕрeсiɑl (Qu, H., Hyunjung Kim, L., & Hyunjung Im,
H., 2011, 32, 465–476).

Ponderea opţiunilor turistice

2%

7%
9%
36%
9%

12% 17%

6%
2%

Odihnă, recreere, destindere Distracţie, divertisment

Sporturi nautice, soare, plajă Sporturi de iarnă

Excursii, drumeţii montane Îngrijirea şi menţinerea sănătăţii

Dorinţa de schimbare a decorului Cunoaştere, informare culturală

Nu au practicat activităţi turistice

Fig. 1 Opţiunile turistice în funcție de motivație (Sursa: INCDT, 2018)

Sfera în care se manifestă interesul față de dezvoltarea turismului, și a localtităților ce


dispun de potențial turistic, nu trebuie să fie limitată doar la nivel guvernamental, acesta
extinzându-se către mai mulți mulți factori și actori, care își joacă rolul în cadrul activității
turistice. Dintre aceștia, putem enumera:

20
- Diferite paliere guvernamentale, prin: diverse reglementări,
protecţia peisajelor, legislaţie corespunzătoare, etc.;
- Diverse asociații și ONG-uri, care aparțin de domeniul turismulu, prin:
susținerea turismului, proiecte și activități privind protecția mediului, etc.
- Obiectivele industriale: prin adoptarea și aplicarea de noi practici cu caracter
nepoluant, orientat spre protecția mediului.
- Populația locală: care trebuie să fie implicată în proiecte sau acțiuni de protecție
și punere în valoare a mediului înconjurător, care să contribuie la dezvoltarea localităților cu
potențial turistic în care se află, sa fie ospitalieri, să se afle in stranse și bune relații cu turiștii,
cunocând codul etic al acestora, etc.
- Turiștii: care trebuie în primă fază să cunoască, si de asemenea, să aplice codul
etic al turiștilor, în activitatea acestora. De asemenea, aceștia trebuie să dea dovadă de
responsabilitate față de mediu, de destinațiile turistice.
- Componentele industriei turistice: tipurile de turism, destinațiile turistice, etc.

О rеgiunе ϲu ο imɑginе еfiϲiеntă sе еvidеnţiɑză prin următοɑrеlе еlеmеntе: nɑtură,


pеisɑје, vrеmе bună, ɑmbiɑnţă rеlɑxɑntă, ɑϲϲеsibilitɑtе, infrɑstruϲtură (tοɑtе ɑϲеstеɑ fοrmеɑză
imɑginеɑ ɑrtistiϲă), dɑr şi vеstigii istοriϲе, mοnumеntе dе ɑrtă, ϲultură rеgiοnɑlă (οbiϲеiuri şi
trɑdiţii, mɑnifеstări şi еvеnimеntе еtϲ.), struϲturi dе primirе turistiϲă (hοtеluri, mοtеluri,
rеstɑurɑntе, bɑruri еtϲ.), gɑstrοnοmiе rеgiοnɑlă (tοɑtе ɑϲеstеɑ fοrmând imɑginеɑ psihοlοgiϲă),
stimulеɑză еϲοnοmiɑ rеgiοnɑlă (prin prοdusеlе şi sеrviϲiilе prοprii οfеritе şi ϲοnsumɑtе) şi pοɑtе
ϲοntribui lɑ dеzvοltɑrеɑ sustеnɑbilă ɑ întrеgii rеgiuni.
Ϲlɑrifiϲɑrеɑ imɑginii unеi dеstinɑţii turistiϲе, pοrnind dе lɑ spеϲifiϲitɑtеɑ imɑginii
pеrϲеputе dе rеzidеnţii rеgiuni turistiϲе și еstе nеϲеsɑră ϲοntinuɑrеɑ studiеrii imɑginii pеrϲеputе
dе nеϲunοsϲuţi (turişti sɑu vizitɑtοri, rеspеϲtiv utilizɑtοri tеmpοrɑri), dе nοnvizitɑtοri (ϲеi ϲɑrе
nu dοrеsϲ să vizitеzе dеstinɑţiɑ ϲеl puţin în pеriοɑdɑ imеdiɑt următοɑrе din mοtivе еmοţiοnɑlе
şi rɑţiοnɑlе), ɑpοi dе rеvеniţi (ϲеi ϲɑrе păstrеɑză în mеmοriе ɑnumitе imɑgini pе ϲɑrе ɑpοi lе
ϲοmpɑră ϲu imɑginеɑ еxistеntă) şi tеrminând ϲu ϲеlе pеrϲеputе dе prοfеsiοniştii ϲɑrе ϲοnstɑtă,
ɑnɑlizеɑză şi ɑpοi ϲrееɑză imɑgini ɑrtistiϲе sɑu psihοlοgiϲе .Sumɑ tuturοr pеrϲеpţiilοr dе mɑi
sus fοrmеɑză imɑginеɑ dеstinɑţiеi turistiϲе.

21
2.3 Indicatori ai circulației turistice

Măsurarea statistică a circulației turistice are drept scop de a determina dimensiunile


acesteia și de a oferi informații utile pentru dezvoltarea în perspective a industriei serviciilor.
Numărul total de turisti este un indicator absolut ce reprezintă numărul persoanelor care
călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12
luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică. Motivul principal al călătoriei este
altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate. Analiza se bazează pe
surprinderea numărului de sosiri și înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică, pe perioada anilor 2010-2018 pentru Municipiul Turda.
Salina, la momentul reamenajării a fost gândită ca și un spațiu în care bolnavii să-și poată
duce la bun sfârșit cura, într-un mediu agreabil și unde timpul să se scurgă nu prea lent. Era
nevoie de a găsi un mod de a-i ţine ocupaţi, fapt valabil și pentru turiștii curioși ce aveau să-i
treacă pragul.
Astfel mina Rudolf, cea mai încăpătoare salina de la Turda, a fost transformată într-un
spațiu de agrement și tratament totodată. Pentru a se ține ocupați, turiștii pot juca biliard la una
din cele două mese puse la dispoziție, taxa fiind de 2 RON pentru 10 minute de joc; pot închiria
o masă de tenis pentru o oră achitând o taxă de 10 RON, sau întregul teren de sport pentru 100
RON pe oră. Pentru o tură de 8 minute cu roata panoramică se plăteşte 5 RON/persoană, într-o
capsulă putând intra până la 8 persoane. Turiști pot închiria de asemenea terenul de minigolf, cu
10 RON/persoană, pentru 30 de minute, sau pentru același preț, 20 de minute pista de bowling.
În interiorul acestei mine, după cum bine știm, există și un amfiteatru cu o capacitate de 180 de
locuri ce poate fi închiriat pentru o oră cu 200 RON. Gratuit, vizitatorii se pot bucura de o
plimbare cu liftul panoramic, iar copii mici se pot juca pe terenul pe joacă special amenajat
pentru ei cu tobogane, leagăne și mini-panouri de baschet.
De asemenea mina Terezia în sine, a devenit o atracție turistică. Pe langă staționarele cu
design unic, puse gratuit la dispoziția turiștilor, pe insula de sare de aici s-a amenajat un
debarcader, iar doritorii pot savura o plimbare pe lacul subteran cu un cost de 10 RON pe
persoană pentru 20 de minute. Capacitatea fiecărei bărcuțe fiind de 3 persoane.
Pentru grupuri mai mari de 20 de persoane, salina pune la dispoziția acestora un ghid, iar
pentru doritori și cu o rezervare prealabilă, se poate închiria un ghid vorbitor de engleză,
franceză, germană sau maghiară.
Turiștii care vin însoțiți de animalele de companie își pot procura cuști pentru acestea,
taxa fiind de 15 RON/bucată.
22
Atât mina Rudolf cât și baza de tratament, staționarul Ghizela, există acces internet WI-FI
gratuit.
Băncuțe, coșuri de gunoi în toate încăperile principale și serviciu sanitar la nivelul minei
Rudolf și la intrarea principală Drugău.
Fiind un spațiu destinat nu doar agrementlui ci și tratamentului și profilaxiei, conservarea
mediului salin este extrem de importantă, fapt pentru care accesul cu mâncare și băuturi este
strict interzis, în interiorul salinei neexistând niciun punct care să le pună la dispoziția turiștilor.

2.3.1 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în Municipiul Turda

În ceea ce privește numărul de sosiri în structurile de primire turistică în perioada


analizată, disponibilă de altfel gratuit în baza de date a INSSE observăm că în Municipiul Turda
avem declarate următoarele unități de cazare: pensiuni agroturistice, pensiuni turistice, tabere
pentru elevi și preșcolari, popasuri turistice, campinguri, vile, cabane turistice, moteluri, hosteluri
și hoteluri.
Toate aceste date și evoluția lor sunt prezentate grafic în figura de mai jos. Astfel
analizând am observat faptul că pe lângă creșterea acestora sesizată la unitățile de cazare s-au
înregistrat creșteri ale turiștilor sosiți în Municipiu. Creșterea majoră a început, după cum se
poate observa în anul 2011, când cele mai multe sosiri s-au înregistrat în unitățile de cazare de
tip pensiuni agroturistice (17593 turiști), iar în anul 2017 numărul acestora a ajuns la 43350
turiști.
Este remarcat faptul că pensiunile agro-turistice sunt preferatele turiștilor, însă se poate
remarca și creșterea înregistrată de unitățile hoteliere.

23
Fig. 2.31. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în Municipiul Turda
(perioada anilor 2001-2017) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ,
disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

Este de remarcat și faptul că sunt multe unități de cazare care nu funcționează decât în
sezonul estival, din considerente ce țin de încălzirea spațiilor pe timp de iarnă. Situația numărului
de sosiri a crescut conform numărului de înnoptări, însă la fel cu vârful înregistrat în luna august.
Motivațiile turiștilor sunt variate, atunci când aleg aceste unități de cazare, astfel că printre
preferințe se numără:
- odihna și relaxarea,
- aventura,
- natura,
- descoperirea locurilor noi,
- obiectivele cultural-istorice sau de manifestări culturale,
- refacerea sănătății.

24
2.3.2 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe luni în Municipiul Turda

Din analiza graficelor am observat faptul că vârful sezonului turistic a fost înregistrat în
lunile iulie- august, iar cele mai multe înnoptări au fost în unitățile de cazare turistică de tip
pensiuni turistice. Remarcăm faptul că în anul 2010-2011 la nivelul lunilor ianuarie- aprilie s-au
înregistrat cele mai puține nopți de cazare.
În schimb anul 2015 a înregistrat un număr maxim de nopți de cazare, fapt care se poate
vedea în următoarele figuri ce surprind evoluția acestui indicator turistic. Din analiza graficului
de mai jos observăm oscilațiile majore înregistrate de-a lungul celor nouă ani analizați (perioada
2010-2018). Înoptările în unitățile de cazare în perioada ianuarie 2010-aprilie 2018 au fost mai
mari ca număr de zile în pensiunile turistice, spre deosebire de hoteluri. Aici trebuie menționat
faptul că aceste date sunt oficiale, însă în realitate după anii 2011 pensiunile agroturistice și
cazarea în regim de ”casă” s-a înmulțit, însă numărul locurilor nu a fost raportat.
Prin analiza numărului turiştilor străini sosiţi în Municipiul Turda, putem afla care este
evoluţia indicilor de dinamică şi a ritmului de creştere pentru sosirile efectuate de această
categorie de turişti. Cunoaşterea acestor indici şi a valorilor înregistrate de numărul sosirilor
turiştilor, ne ajută să aflăm cât de promovat a fost această zonă dincolo de graniţele municipiului,
județului și de ce nu a țării în ultimii ani.

Înnoptări în structuri de primire turistică


1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
ianuarie 2013

martie 2010
ianuarie 2010
ianuarie 2011
ianuarie 2012

ianuarie 2014
ianuarie 2015
ianuarie 2016
ianuarie 2017
ianuarie 2018

martie 2011
martie 2012
martie 2013
martie 2014
martie 2015
martie 2016
martie 2017
martie 2018
februarie 2010
februarie 2011
februarie 2012
februarie 2013
februarie 2014
februarie 2015
februarie 2016
februarie 2017
februarie 2018

aprilie 2010
aprilie 2011
aprilie 2012
aprilie 2013
aprilie 2014
aprilie 2015
aprilie 2016
aprilie 2017
aprilie 2018

total hoteluri Pensiuni turistice

Fig. 2.3.2.1. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe luni în Municipiul Turda
(lunile ianuarie 2010- aprilie 2018) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ,
disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

25
În perioada mai 2011-august 2018 putem observa cum liniile graficului arată o creștere
lunară, pentru ultimul an analizat, astfel că în luna mai 2018 aveam 1611 număr de înnoptări, în
timp ce în august 2018 s-au înregsitrat 1993 înnoptări ale turiștilor. Se poate observa în
continuare preferința pentru alegerea pensiunilor turistice, în timp ce preferința pentru hoteluri a
fost înregistrată în lunile mai-august ale anilor 2011-2012 în toate lunile analizate. Luna august
se evidențiază astfel în fiecare an prin înregistrarea numărului maxim.

Înnoptări în structuri de primire turistică


2500

2000

1500

1000

500

0
iunie 2010
iunie 2011
iunie 2012
iunie 2013
iunie 2014
iunie 2015
iunie 2016
iunie 2017
iunie 2018
mai 2011
mai 2012
mai 2013
mai 2014
mai 2015
mai 2016
mai 2017
mai 2018

iulie 2010
iulie 2011
iulie 2012
iulie 2013
iulie 2014
iulie 2015
iulie 2016
iulie 2017
iulie 2018
august 2010
august 2011
august 2012
august 2013
august 2014
august 2015
august 2016
august 2017
august 2018
Total Hoteluri Pensiuni turistice

Fig. 2.3.2.2. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe luni în Municipiul Turda
(lunile mai 2010- august 2018) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ,
disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

Situația descrisă în lunile de vară, când de altfel a fost înregistrat și vârful de sezon este
regăsită și în ultimele patru luni ale anilor analizați. Am observat de asemenea și o situație în
care nu s-a înregistrat nici-o noapte de cazare în perioada septembrie-decembrie 2011 în unitățile
de cazare de tip pensiune turistică.

26
Înnoptări în structuri de primire turistică
2500

2000

1500

1000

500

0
septembrie 2010
septembrie 2011
septembrie 2012
septembrie 2013
septembrie 2014
septembrie 2015
septembrie 2016
septembrie 2017
septembrie 2018

decembrie 2010
decembrie 2011
decembrie 2012
decembrie 2013
decembrie 2014
decembrie 2015
decembrie 2016
decembrie 2017
octombrie 2010
octombrie 2011
octombrie 2012
octombrie 2013
octombrie 2014
octombrie 2015
octombrie 2016
octombrie 2017
octombrie 2018
noiembrie 2010
noiembrie 2011
noiembrie 2012
noiembrie 2013
noiembrie 2014
noiembrie 2015
noiembrie 2016
noiembrie 2017
noiembrie 2018
Total Hoteluri Pensiuni turistice

Fig. 2.2.3.3. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe luni în Municipiul Turda
(lunile septembrie 2010- aprilie 2017) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ,
disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

2.4 Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe tipuri de structuri de primire


turistică (total), în Municipiul Turda

Pentru analiza capacității de cazare turistică am folosit datele puse la dispoziție de


INSSE, disponibile gratuit pentru perioada ianuarie 2010 – decembrie 2017. După descărcarea
datelor am ales reprezentarea acestora sub formă grafică pentru a vedea evoluția în timp, de unde
reiese creșterea acestor unități de cazare ca număr.
Astfel încât în anul 2018 s-a înregistrat cel mai mare număr total de unități de cazare.
Apariţia site-urilor ce prezintă posibilităţi de cazare reprezintă o adaptare la tehnologie. De
câţiva ani turiștii au început să îşi rezerve cu ajutorul internetului camerele la hotel sau la
pensiuni. site-urile de cazare sunt uşor de găsit deoarece sunt foarte bine optimizate după
cuvintele cheie, precum „cazare”. Multe site-uri pun la dispoziție oferte de cazare, însă trebuie
menționat că nu toate site-urile prezintă unități de cazare care sunt înregistrate oficial.
Tot din analiza graficelor observăm că aceste unități de cazare au crescut ca număr și
trendul de creștere a fost ascendent, ceea ce înseamnă că în Municipiul Turda sectorul turistic și

27
cererea pentru cazare a crescut și în continuare înregistrează creșteri semnificative, ajungând la
5000 de unități de cazare.

capacitatea de cazare lunară


6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

Fig. 2.4.1 Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică
(total), în Municipiul Turda (lunile ianuarie 2010– martie 2018) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL
NAȚIONAL DE STATISTICĂ, disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

Se poate observa cum în anul 2012 s-au produs scăderi, cele mai mici valori, în timp ce
anii 2017-2018 în cele trei luni analizate aprilie, mai și iunie capacitatea de cazare turistică a
ajuns la pragul de 5000, în timp ce în anul 2012 aceasta depășea ușor pragul de 1000 unități de
cazare.

capacitatea de cazare lunară


6000

5000

4000

3000

2000

1000

Fig. 2.4.2. Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică
(total), în Municipiul Turda (lunile aprilie 2010-iunie 2018) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL
NAȚIONAL DE STATISTICĂ, disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

28
Creșterea s-a produs treptat din anul 2010 și până în anul 2018, iar oscilațiile de la an la
an au fost minore. Creșterea a înregistrat de la an la an o medie de 500 unități de cazare, cu
excepția ultimilor doi ani analizați, când creșterea a fost mai mică ca valoare. Se poate observa
că în septembrie 2018 capacitatea de cazare a scăzut comparativ cu luna septembrie a anului
2017 (5130 unități), însă scăderea nu a fost însemnată, în septembrie 2018 înregistrând 4800
unități de cazare. În luna octombrie numărul de unități de cazare a fost același în ultimi doi ani
analizați.

capacitatea de cazare lunară


6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

Fig. 2.4.3. Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică
(total), în Municipiul Turda (lunile iulie 2010 – septembrie 2018) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL
NAȚIONAL DE STATISTICĂ, disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

capacitatea de cazare lunară


6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

Fig. 2.4.4. Capacitatea de cazare turistică lunară în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică
(total), în Municipiul Turda (lunile octombrie 2010- decembrie 2017) (Sursa: 1998 - 2018 INSTITUTUL
NAȚIONAL DE STATISTICĂ, disponibilă gratuit pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)

29
Capitolul III. Studiu de caz

3.1 Salina Turda și atracțiile din zona ei pentru turiști

Gradul de atracție al unui produs turistic, cât și de punere în valoare a patrimoniului


turistic este în stransă corelație cu nivelul dotărilor și mijloacelor pentru agrement. În concepția
actuală agrementul constituie o latură predominantă a activității turistice în general și în mod
special în oferte turistice a căror specialitate este însăși forma de agrement.
Echipamentele care alcătuiesc baza materială de agrement sunt împărțite în patru
categorii și anume:
-echipament natural (parcuri naturale, parcuri zoologice)
- echipament sportiv (diferite săli și terenuri de sport, piscine, etc.)
- echipament cultural (teatre, săli de cinema, muzee, biblioteci ateliere de artizanat, etc.)
- echipament pentru divertisment (discoteci, săli de dans, cluburi, jocuri mecanice și
altele).
La nivelul județului Cluj, Municipiul Turda beneficiază de o ofertă avantajoasă de
agrement. Turiștii au ocazia să facă drumeții prin Cheile Turzii și Cheile Turenilor, unde pot să
admire fauna și flora specifică zonelor, unele fiind chiar palnte endemice neiaăntâlnite la noi în
țară.

30
Figura 3.1. Localizarea Salinei Turda
(Sursa: Mera, O., Mera, D.T., 2010)

Cu o îndelungată tradiţie, în perioada estivală, lacurile mineralizate formate pe


vechi exploatări de sare, oferă turiştilor un minunat loc de recreere şi destindere într-un cadru
natural. Pentru confortul turiştilor au fost amenajate locuri cu nisip pentru plajă, pontoane din
lemn, duşuri şi un bar cu terasă. Deasemenea pe lângă faptul că se bucură de aerul de salină,
turiștii pot preactica și anumite activități atunci când se află în incinta salinei.

Mina Rudolf:
- roata mare: înaltã de 20 m, are 6
gondole a câte 8 locuri fiecare, o turã
completã dureazã 8 minute.
- minigolf: 6 piste diferite, cu
crose pentru copii si adulti.
- bowling : 2 piste de
minibowling; permis persoanelor cu vârsta
de peste 10 ani.

31
- teren de sport: se poate juca handbal, tenis, badminton
- 2 msede de biliard
- 4 mese de tenis: dotate cu accesorii
- Amfiteatru: cu o capacitate de 189 locuri
- Loc de joacă pentru copii, topogane

Fig. 3.2 Roata mare din mina Rudolf


Fig. 3.3 Terenul de sport

Fig. 3.4 Amfitreatrul (privire de ansamblu) și locul de joacă pentru copii

Mina Terezia:
- floarea mare
- floarea mică
- arca
- ariciul
- debarcaderul – permite îndchirierea bărcușelor pe lacul subteran.
Fig. 3.5 Debarcaderul din Mina Tereza

Una din atracțiile Băilor Sărate, parcul zoologic a fost amenajat în anul 1953. La
momentul înființării aceasta era unic în felul lui. Redus ca întindere, locul pe care a fost amenajat
are o configurație deosebită, aleile din pădurice, lacul și podețele creează o ambiață placută.
Parcul Zoologic deține mamifere și păsări autohtone și exotice precum și o colecție de acvarii cu
pești exotici. De asemenea, în incinta parcului s-a amenajat și un mic muzeu de stiințe naturale
cu exemplare de animale și păsări împăiate.
În ultimii ani grădina a fost închisă pentru renovare totală și urmează să fie deschisă în
luna iunie a acestui an. Grădina va avea 11 sectoare, clasificate pe zone geografice, va avea
acvariu mare şi foarte, foarte multe animale. Astfel, la Turda vom putea vedea lei, tigrii,
căprioare, maimuţe, crocodili, şerpi, râşi şi multe altele.
Totodată, pe lângă animalele care au aparţinut grădinii şi care au fost mutate la diverse
grădini din ţară şi care se vor întoarce la Turda, conducerea Parcului Zoo a precizat că vor
achiziţiona alte animale, atât de talie mare, cât şi de talie mică şi că, totodată, mai multe grădini
zoo din ţară şi din străinătate vor dona o parte dintre animalele lor către Parcul Zoo Turda.

33
Fig. 3.6 Imagini de la Parcul Zoo Turda

Cheile Turzii oferă posibilitatea de a practica sporturi şi activităţi precum:


 escalada sportivă (peste 150 manşe şi trasee de escaladă)
 alpinismul
 drumeţia montană
 zborul cu parapanta
 ciclismul montan
 speoturismul
 orientarea turistică
Pentru practicarea drumeţiei montane există peste 100 de marcaje turistice care fac
legătura cu alte obiective din jur precum:
 Cheile Turenilor
 Cascada Ciucaş
 Cheile Borzeştilor
 Defileul Hăşdatelor

Complex Balnear Arieşul este situat la 2.5 km de municipiul Turda, este situat în baza de
agrement Băile Sărate Turda. Folosite încă de pe vremea romanilor, băile sărate de la Turda sunt
puse în valoare de Hotel-Baza de tratament Arieşul. Aici un personal specializat şi o aparatură
medicală adecvată oferă tratamente pentru urmatoarele afecţiuni:
• reumatism degenerativ (artroze cu diferite localizări, spondiloze, discopatii vertebrale,
necroze osoase aseptice)

34
• reumatism inflamator în fază de acalmie (spondilită anchilozantă, artrită psoriazică,
artrită reactivă, artrită gutoasă, condrocalcinoză, poliartrita reumatoidă)
• reumatism abarticular (mialgii, periartrite, tendinite, tenosinovite, epicondilite, bursite,
entezite, fibromialgia)
• tulburări de statică vertebrală (cifoze, scolioze)
• sechele post-traumatice (contuzii, entorse, luxaţii, fracturi, leziuni de menisc şi
ligamente, întinderi musculare, hipotonii şi atrofii musculare)
• recuperare după intervenţii neurochirurgicale şi ortopedice (pentru hernii de disc,
protezare articulară, etc.)
• afecţiuni ale sistemului nervos periferic şi central (nevralgii de sciatică, cervicobrahiale,
intercostale, trigeminale, pareze faciale şi ale membrelor, hemipareze post accidente vasculare
cerebrale, sindroame astenonevrotice de suprasolicitare, boala Parkinson, polineuropaţii
senzitivo-motorii)
• tulburari de circulaţie periferica (boala Raynaud, acrocianoza, arteriopatia obliteranta)
• afecţiuni ginecologice (boala inflamatorie cronică pelvină, anexite şi metroanexite
cronice)
• afecţiuni respiratorii cronice (bronsite cronice obstructive, astm bronsic.
Baza de tratament este dotată cu piscină acoperită cu apă sărată, cabine pentru
împachetări cu nămol, saună, sală de fitnes, solar, restaurant, terasă, bază de agrement, iar
camerele de hotel sunt dotate cu TV, băi cu duș și telefon.

Tabel 3.1
Oferta de pachete turistice pe perioada sejurului și prețul acestora

Pachet Perioada/ durata sejurului Prețuri


- cazare în cameră single – 1 zi/ persoană 130 RON
double
3 zile/ persoană 330 RON
- 3 proceduri de tratament
balnear/ zi 5 zile/ persoană 550 RON
- pesiune completă
10 zile/ persoană 990 RON
(Sursa: www.turdainfo.ro)

35
Fig. 3.7. Imagini de la Baza de tratament Arieșul

Pe lângă serviciile oferite în pachet, turiștii au acces gratuit și la piscină, ștrandul cu apă
sărată, suană și sala de fitness.reţuri în lei/pachet/persoană
Pe parcursul anilor s-a descoperit că mediul salin este deosebit de prielnic în tratarea
afecțiunilor respiratorii datorită temperaturii constante de 10-12 grade Celsius și a umidității de
75-80% precum și datorită concentrației optime de aerosoli (particule de sare solide foarte fine).
Viteza curenților de aer este de maxim 0,2 m/s (0,02 m/s în mina Rudolf).

Mina Ghizela a fost transformată în bază de tratament modernă, unde este asigurată
asistența de specialitate și un cabinet medical. O cură de aer salin durează cel puțin 30 de minute
pe zi, într-un interval cuprins între 7-12 zile.
Condiţiile specifice benefice sunt urmatoarele:
- temperatura constantă a aerului, relativ scazută oscilând intre 11-12 C in toate
punctele și etapele de determinare, permite procesul de adaptare şi aclimatizare a organismului;
-umiditatea relativă de asemenea cu variaţii minime cu valori cuprinse între 78-82% la
intrarea în salină şi valori medii intre 73-80% în diferite săli (sala Rudolf, sala Ghizela etc) cu
efecte benefice asupra căilor respiratorii permiţând aparatului mucociliar să lucreze optim în
atmosferă saturată şi la temperatura corpului;
- mişcarea aerului este practic neglijabilă, la intrarea in salină 0.64-0.70 m/sec, în sala
Rudolf 0.02 m/sec;
-prezenţa aerosolilor de sare sub formă de particule solide;

36
-aeroionizarea cu ioni mici în cantităţi variabile cu predominanţa ionilor pozitivi; în sala
Rudolf (în+=438, n-=307); aeroionizarea din interiorul salinei este la nivelul aerului exterior
oferind efecte curative;
-concentraţia alergenilor este practic zero la care se adaugă lipsa aeropoluanţilor şi
germenilor patogeni; determinările microbiologice nu au evidenţiat prezenţa de germeni
patogenici a levurilor şi a fungilor respectându-se astfel condiţia de aer curat (numărul total de
germeni dintr-un metru cub fiind sub 2000 în toate determinarile efectuate) ;
-radioactivitatea minimă, rezultatele determinarilor fiind sub activitatea minimă
detectabilă de 0.1 pCOl aer a radonului 222.
Condiţiile de microclimat ale minei de sare Turda permit abordarea terapeutică şi
profilactică a mai multor tipuri de îmbolnăviri. Un loc aparte îl ocupă profilaxia şi tratamentul
afecţiunilor respiratorii şi din sfera ORL.
Afecţiunile respiratorii de natură alergică sau infectoalergică cu evoluţie cronică (astm
bronşic, bronşita cronică, BPCO) se pot ameliora prin cure de expunere gradată şi crescândă
combinată cu sedinţe de reeducare respiratorie (gimnastică respiratorie).
Expunerea la microclimatul salinei are efecte benefice asupra căilor respiratorii la
persoane cu factori de risc profesional sau de mediu (noxe, gaze, tutun etc), permiţând astfel
reducerea morbidităţii.
Copiii, tinerii şi adolescenţii beneficiază de îmbunătăţirea funcţiei respiratorii favorizând
creşterea şi dezvoltarea cu o mai bună utilizare a oxigenului. Efortul fizic se desfaşoară de
asemenea în condiţii optime, putându-se practica sporturi individuale sau colective.
În anul 2010 se produce o adevărată explozie în ceea ce priveşte numărul de turişti, acesta
fiind şi anul cu cel mai ridicat număr de intrări. De atunci, lucrurile oscilează de la an la an
rămânând însă la valori ridicate. Turiştii străini au dus cu ei, pe lângă încântarea de a fi văzut un
astfel de loc, şi numele salinei mai departe. Astfel a ajuns sa fie cunoscută şi în cele mai
îndepărtate colţuri ale lumii, dovada ne-o arată apariţia salinei de la Turda într-o revistă turistică
din Hong Kong, unde se bucură de un minunat articol de 2 pagini (Fig. 3.8).

37
Fig. 3.8. Salina Turda în revista U Magazine din Hong Kong
(Sursa: http://www.umagazine.com.hk/)

Salina primeşte de asemenea numeroase vizite din partea unor oameni foarte importanţi,
atât români cât şi străini, printre care ambasadori ai Franţei, Marii Britanii, Republicii Irak sau
chiar a Africii de Sud, precum şi o delegaţie de 55 de persoane din 7 ţări, jurnalişti şi specialişti
în turism, reprezentanţi ai Organizaţiei Mondiale de Turism. Numărul tot mai mare de turişi care
îi trec pragul şi potențialul imens îi asigură prezenţa la numeroase târguri de turism precum cel
din Bucureşti sau din Budapesta.
Potrivit Business Insider, Salina Turda este pe locul 22 în topul celor mai spectaculoase
destinaţii turistice din lume, top în care se lupta cu destinaţii dintre cele mai exotice şi uimitoare
locuri, cum sunt Japonia, Tanzania sau Polinezia Franceză
(http://www.businessinsider.com/amazing-unknown-places-to-visit-2013-12?op=1).

38
Capitolul IV. Progonoze ale comportamentului de călătorie în scop
turistic și impactul asupra zonei turistice Salina Turda

Ceea ce se tratează în această lucrarea este descoperirea atracţiilor turistice reprezentate


de cele trei baze de susţinere ale turismului în zonă şi anume Salina Turda, Cheile Turzii dar şi
patrimoniul cultural. Deşi Cheile Turzii nu fac parte din oraşul propriu-zis acestea atrag un flux
turistic consistent al oraşului precum şi cei care vizitează cheile, converg către oraş fiind cel mai
apropiat de acestea.
Analiza a fost realizată în perioada 15 iulie – 30 iulie 2019. A fost realizată sub forma
unui chestionar/interviu, care a avut ca eșantion un grup de 60 de persoane, cu vârste cuprinse
între 18-70 ani. Pe lângă aceste aspecte am luat în analiză și observarea comportamentului
acestora pe timpul vizitei în incinta salinei. Am dorit sa aflu cum ar vedea ei dezvoltarea
turismului în Municipiul Turda și cum ar primi astfel de oferte.
Рrіmɑ întrebɑre ɑ ϲhestіonɑruluі ɑ făϲut referіre lɑ vârstɑ рersoɑnelor ϲhestіonɑte, ɑstɑ
dɑtorіtă fɑрtuluі ϲă vârstɑ reрrezіntă un fɑϲtor іmрortɑnt în ɑϲordɑreɑ răsрunsuluі рrіn рrіsmɑ
ϲonϲeрțііlor șі рrіn рrіsmɑ ϲunoștііnțelor рersoɑnelor. Аstfel ɑu fost luɑte în ϲɑlϲul șі studііle
ɑϲestor resрondențі. Сeі mɑі mulțі resрondențі ɑu ɑvut vârste ϲuрrіnse între 22 șі 29 de ɑnі
(Fіgurɑ 9). Аu exіstɑt șі răsрunsurі рrіmіte de lɑ рersoɑne ϲu vârste ϲuрrіnse între 30 șі 67 de
ɑnі.

39
7

0
18 19 20 21 22 23 24 25 26 26 27 28 29 30 33 35 40 45 48 55 58 65 67
VARSTA

Fіgurɑ 4.1. Răsрunsurіle lɑ рrіmɑ întrebɑre

Studііle resрondențіlor, rezultɑte dіn răsрunsurіle lɑ întrebɑreɑ doі ɑu fost studіі lіϲeɑle
șі studіі suрerіoɑre (Fіgurɑ 4.2). Un număr de 28 de рersoɑne ɑu ɑvut studіі suрerіoɑre, luϲru
ϲɑre vɑ dɑ un рlus de іmрortɑnță ɑnɑlіzeі. Аstfel, vom mіzɑ рe fɑрtul ϲă ɑϲeștі oɑmenі ɑu o
ϲultură generɑl mɑі vɑstă. Vom mіzɑ рe ɑϲest luϲru șі рe fɑрtul ϲă ϲhіɑr dɑϲă restul
resрondențіlor ɑu ɑbsolvіt șϲolі generɑle șі рrofesіonɑle, ɑϲeștіɑ ɑu răsрuns în ϲunoștііnță de
ϲɑuză.

40
studii postuniversitare 2

studii superioare 28

liceu 25

profesionala 4

scoala generala 2

0 5 10 15 20 25 30

Fіgurɑ 4.2. Răsрunsurіle lɑ ϲeɑ de-ɑ douɑ întrebɑre

Dreрt urmɑre, lɑ întrebɑreɑ numărul treі, orɑșul de reședіnță mɑjorіtɑteɑ, un număr de


10 de рersoɑne (Fіgurɑ 4.3) dіntr-un totɑl de 60 de рersoɑne ɑu fost dіn Brașov. Din Constanța
au fost chestionați un număr de 18 turiști, același număr fiind și în Călărași.

Șіrul întrebărіlor folosіte în ɑϲest ϲhestіonɑr s-ɑ dorіt ɑ fі un șіr logіϲ șі ϲɑre lɑ fіnɑl să
рoɑtă fі ɑnɑlіzɑt рrіn ϲomрlexіtɑteɑ răsрunsurіlor, dɑte de întrebărіle ϲomрlexe.
Următoarele întrebări au fost de fapt discuții avute cu turiștii, dorind astfel să aflu de la ei
ce ar dori să schimbe în oferta turistică de la Turda și cel mai mult m-a interesat și cum ar primi
ei astfel de schimbări în oferta turistic de la Turda.

41
SIBIU 5
ORSOVA 3
MOTRU 2
GALATI 1
CONSTANTA 8
TIRGU JIU 2
SLATINA 1
TURDA 2
TIRGU MURES 1
DROBETA TURNU SEVERIN 2
DEVA 1
IASI 1
CRAIOVA 3
CLUJ-NAPOCA 3
CARACAL 3
CALARASI 8
BUCURESTI 4
BRASOV 10
0 2 4 6 8 10 12

Fіgurɑ 4.3. Răsрunsurіle lɑ întrebɑreɑ 3

alte motive

datorita clasamentului CNN, locul 2 in lume

ne-au recomandat prietenii

suntem in trecere

aveam planificat

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Fіgurɑ 4.4. Răsрunsurіle lɑ întrebɑreɑ 4

Am realizat harta principalelor obiective din municipiul Turda, care este prezentată în
Fig. 4.5.

42
Fig. 4.5 Localizarea principalelor obiective din municipiul Turda
Fig. 4.6 Zone turistice ale Municipiului Turda și împrejurimile sale

44
Fig. 4.7 Marcaje trasee turistice în UAT Turda

45
Ultima parte a lucrării este dedicată constituirii unor trasee turistice care să ajute la
cunoaşterea oraşului precum şi la conceperea unui produs care să atragă un număr cât mai mare
de turişti, pe care să îi reţină pentru câteva zile. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul răspunsurilor
date de turiștii chestionați. Promovarea acestui produs se face prin metode adecvate, precum site,
afiş şi pliant, fiind urmată de concluzii şi bibliografie.
Pentru realizarea acestei lucrări am ales să fac o documentare despre tema aleasă şi ceea
ce presupune aceasta, ca apoi să mă deplasez în teren la obiectivele şi instituţiile abordate, pentru
crearea unei imagini cât mai exacte, prin culegere de date, imagini cât mai reale în ceea ce
priveşte resursele dar şi oraşul în întregime. De asemenea am folosite şi programe speciale
precum ArcMap pentru crearea hărţilor.
Aşadar consider că tema abordată este un realistă, iar susţinerea unor viitoare investiţii în
domeniul turistic în cadrul acestui areal are un scop benefic atât pentru oraş cât şi pentru
locuitorilor săi. Municipiul prezintă numeroase atuuri în vederea valorificării sale.
În urma amenajărilor realizate în Salina Turda în anul 2010, care au crescut numărul
turiştilor a fost amenajat pontonul, care alături de personal specializat oferă posibilitatea turiştilor
de a experimenta o plimbare pe lacul sărat al salinei cu barca. Arciul sau floarea de mare, locuri
de relaxare amenajate din lemn şi neoane, oferă turiştilor loc prielnic de a citi, a conversa sau a
face poze.
Aşadar după cum am amintit oraşul are o poziţie eficientă în cadrul judeţului, dar şi al
ţării dispunând de o gamă variată de resurse naturale şi antropice. Consider, în urma discuțiilor
cu turiștii că acesta dispune de o bază de cazare suficient de modernă cum este noul hotel
Potaissa care include piscină, centrul spa dar şi factori ambianţi plăcuţi, dar şi bază specializată
cum este hotelul Arieşului care oferă tratamente balneare şi personal calificat. Cu toate acestea
formarea unui centru spa care poate valorifica aerul salin, sarea şi apa sărată consider că este
benefic.
Căile de transport se prezintă într-o manieră modernă datorită autostrăzii Turda-Gilău dar
şi a şoselei care este de calitate atât înspre oraşul Cluj-Napoca cât şi înspre Târgu-Mureş.
Din aceste puncte de vedere consider că turismul trebuie promovat într-o manieră mult
mai eficientă precum şi crearea unor trasee şi produse turistice. Brandul pe care îl deţine acest
oraş poate crea un efect pozitiv de atragere a turiştilor însă lipseşte produsul pe care turiştii să îl
poată experimenta. Acest produs poate reţine turistul în oraş pe parcursul mai multor zile şi poate
valorifica în mod pozitiv atât patromoniul cultural, cât şi cel natural.
Consider că turismul experenţial este cel care poate scoate din umbră oraşul. Acesta se
bazează pe călătorii ce implică turiştii într-o serie de evenimente memorabile, relevante peste
timp, ce devin în mod inerent personale, implică simţurile şi stabilesc o conexiune la un nivel
emoţional, fizic, spiritual sau intelectual.
Pentru a se putea dezvolta acest tip de turism trebuie să fie concepute programe simple,
uşor de livrat din punct de vedere logistic, produsele să poată fi personalizate, să fie oferite
experienţe pe care turistul le trăieşte doar o dată în viaţă, să fie valorificat inventarul local la o
valoare maximă, să fie introduse aspectele locale care ţin de implicarea populaţiei locale,
parteneriat cu acestea precum şi voluntariat din partea lor. Temele alese trebuie să intrige turiştii
dar şi să fie adresate tuturor simţurilor deoarece experienţialul nu este bazat doar pe divertisment
ci şi pe educaţie, senzaţii, mediu şi dorinţa de a fi activ (Mălăescu, Simona, 2014, p. 18).
De asemenea crearea unui produs creativ care să ofere turiştilor posibilitatea de a se
implica în diverse activităţi este o oportunitate benefică. Consider că implicare comunităţii este
importantă prin acesta putând dezvolta numere de animaţie turistică, precum şi spectacole rurale,
cu meşteşuguri, datini şi obiceiuri, degustare de mâncare tradiţională care ar putea atrage în acest
mod şi un alt segment de turişti dornici de cunoaşterea şi implicarea, precum şi creare de
spectacole pentru tineri, cu muzică şi jocuri ale secolului XXI.

Propunerea turiștilor pentru înființarea de trasee turistice

Ceea ce dezavantajează în mod evident oraşul Turda este lipsa unor trasee turistice,
complexe sau tematice indiferent de natura acestora, în cadrul oraşului. Singurele trasee turistice
sunt cele din rezervaţia naturală Cheile Turzii.
Consider că existenţa acestora ar facilita accesul turiştilor, făcând astfel o mai bună
reclamă obiectivelor şi punând pe primul plan atuurile acestora. Includerea obiectivelor într-un
traseu turistic ar facilita şi vizionarea acestora în ansamblu, iar traseele tematice ar putea atrage
turiştii interesaţi de un anumit tip de turism.
Trasee turistice urbane

47
După o studiere a pieţei, s-a constat că oraşul necesită aceste trasee pentru o mai bună
organizare turistică şi o mai bună evidenţiere a acestuia. Constituirea unor trasee turistice urbane
în cadrul oraşului Turda care pot fi practicate atât de elevi, studenţi, adulţi sau turişti străini.
Datorită obiectivelor de mare importanţă existente, se pot efectua atât trasee tematice cât
şi trasee mixte. Consider că traseele tematice pot fi axate pe obiectivele culturale sau doar
religioase precum şi pe obiectivele turistice istorice.
Traseu „Trăieşte istoria locului”:
Punct de plecare/sosire: Piaţa Republicii
Durata: 15 km; total- 4 h
Mijloc de transport: autocar etajat
Obiective: Ruinele Fortificaţiei Medievale din Turda Veche, Muzeul de Istorie, Castrul
Roman Potaissa, Mormântul lui Mihai Viteazu alături de un ghid turistic, unde timpul petrecut la
castru poate fi animat prin prezenţa animatorilor specializaţi pentru a se putea ajunge cât mai
aproape de acea perioadă trăită de soldaţii Legiunii a V-a Macedonica.
Traseul „Descoperă arhitectura oraşului Turda”
Punct de plecare/sosire: Piaţa Republicii
Durata: 4 km; total- 4h
Mijloc de deplasare: pedestru
Obiective: Catedrala Ortodoxă în stil neobizantin, Biserica Reformată Calvină din Turda
Veche, Muzeul de Istorie care corespunde stilului gotic cu influenţe renascentiste fiind cel mai
de seamă obiectiv arhitectural al oraşului, Biserica Reformată Calvină din Turda Nouă
corespunzătoare stilului baroc, Clădirea fostului Palat al Finanţelor care reprezintă cea mai
pretenţioasă lucrare din centrul oraşului, având un stil eclectic însă cu vizibile influenţe ale
stilului secession, Teatrul Municipal care reprezintă o frumoasă clădire în stil secession şi
Biserica Romano-Catolică.
Traseu turistic mixt
Punct de plecare/sosire: Piaţa Republicii
Durata: 20 km; total- 6 h
Mijloc de transport: autocarul etajat
Are în vedere atingerea celor mai importante obiective ale oraşului: Piaţa Republicii,
zona lacurilor Durgău, Salina Turda care reprezintă cea mai mare atracţie a oraşului şi a cărei

48
prezentarea este făcută de un ghid atestat precum şi timpul alocat agrementului are o durată de
aproximativ 3 ore. Urmează Muzeul de Istorie, cu un bogat bagaj de istorie, cultură şi tradiţie,
apoi Castrul Roman Potaissa foarte însemnat datorită istorie pe care o poartă şi care merită să fie
însoţită de o animaţie turistică corespunzătoare. Ultimul obiectiv este Mormântul lui Mihai
Viteazu.
Traseul „Vizitează oraşul pe bicicletă” este un traseu aparte şi nou datorită mijocului
de transport utilizat, se poate parcurge un traseu tematic de genul arhitecturii sau al
monumentelor istorice dar poate fi chiar şi unul mai lung care să includă obiectivele de mare
atracţie precum e salina, castrul, muzeul dar şi obiectivele religioase. Consider că este un traseu
atrăgător pentru tineri iar pentru cei mai experimentaţi în parcurgerea rutelor cu bicicleta se pot
organiza şi ieşiri înafara oraşului până la chei, unde să fie un loc de parcare a acestora pentru ca
turiştii să poată face o plimbare în interiorul cheilor.
Un traseu în cadrul oraşului după marcarea unor alei bine definite pentru biciclişti este:
Piaţa Republicii, Fostul Palat al Finanţelor, Teatrul Municipial Turda, Biserica Romano-Catolică,
Salina Turda, Parc Turda Nouă, Castrul Potaissa, Muzeul de Istorie, Piata Republicii.
Punct plecare/sosire: Piaţa Republicii
Durată: 5 km; total- 6 h
Mijloc de transport: bicicleta
Aceste trasee pot fi concepute atât pentru a le putea străbate cu piciorul dar şi cu
autocarul turistic etajat al oraşului.

49
Fig. 4.8 Trasee turistice urbane

Trasee turistice cu plecare şi sosire în Turda

Aceste trasee turistice se pretează în mod special vizitării Cheilor Turzii care sunt cel mai
apropiat obiectiv turistic de oraş.
Traseele turistice au ca punct de plecare baza de cazare a turiştilor din oraş sau un punct
prestabilit şi destinaţia Cheile Turzii. Aici aceştia pot desfăşura traseele prestabilite însoţiţi de
către ghizi turistici sau diverse zboruri cu parapanta, iniţieri în alpinism şi escaladă.
Punct plecare/sosire: oraşul Turda
Traseu 1: Turda - Cheile Turzii (vizitarea rezervaţiei, zboruri cu parapanta, cu balonul,
iniţiere în alpinism sau escaladă)
Traseu 2: Turda - Cheile Turenilor (vizitarea cheilor) - Turda

50
Traseu 3: Turda - Cluj-Napoca (traseu tematic de vizitare a oraşului Cluj-Napoca, durată
de 3 h, pedestru, cu obiectivele: Zidurile medievale, Bastionul Croitorilor, Statuia Baba-Novac,
Teatrul Naţional, Catedrala Ortodoxă, Palatele în oglindă, Castelul Banffy, Biserica Sf. Mihail,
Piaţa Muzeului, Casa Matei Corvin, Cetăţuia ) - Turda
Traseu 4: Turda – Târgu-Mureş (cu vizitarea Grădinii Zoologice dar şi a altor obiective
de natură antropică) - Turda
Traseu 5: Turda – Peştera Scărişoara – Peştera Urşilor – Lacul Beliş-Fântânele – Gilău
(castelul de la Gilău şi lacul) – Cluj-Napoca (vizitarea oraşului) - Turda (durata traseului 2 zile)
Astfel se pretează şi călătorii cu mai multe nopţi incluse, atât la cabane din staţiuni
montane, campinguri fiind organizate sub formă de “călătorie cu rucsacul în spate”, precum şi
cazare la hoteluri în diferite oraşe.
Momentan oraşul Turda nu dispune de pachete turistice, ceea ce face ca turiştii să nu
rămână mai multe zile în oraş. Gândirea unui pachet de servicii este benefică pentru reţinerea
acestora, fiind o strategiei prin care se doreşte ca potenţialii turişti să aibă posibilitatea de a
rămâne mai multe zile în zona Turzii, atât pentru a beneficia de proprietăţile curative ale aerului
salin, cât şi pentru a vizita obiectivele turistice din zonă.
Acest lucru e necesar pentru ca oraşul să poată deveni unul turistic, pentru asta fiind
nevoie de staţionarea turiştilor în zonă pentru câteva zile.
Există doar două încercări de reţinere a turiştilor, prin pachetul de 7 zile care include cure
de aer salin în fiecare zi plus excursii opţionale şi sejururi pentru cei care doresc să practice cure
terapeutice datorită nămolurilor şi a apelor sărate oferite de către hotelul Arieşul.
Deoarece consider că este important să includem în ofertă întregul patrimoniu turistic,
pachetul turistic conceput conţine o întreagă gamă de activităţi diverse, exploatând toate tipurile
de turism posibile de practicat în zonă. Includerea elementelor diverse este necesară, ca apoi
după o perioadă de timp să poată fi identificate atracţiile principale înafara Salinei Turda şi
formarea de pachete turistice axate exclusiv pe anumite teme. Includerea obiectivelor culturale
are rolul de a face cunoscute aceste obiecte şi de a atrage şi un alt segment de turişti.
Un produs turistic reprezintă ansamblu de bunuri materiale dar şi de servicii capabile să
satisfacă nevoile de turism ale unei persoane din momentul începerii călătoriei sale şi până la
întoarcerea acasa.
Produs turistic pentru promovarea oraşului Turda

51
Programul turistic care se adresează exclusiv turiştilor atunci când aceştia cer detalii
referitoare la produs:
Denumire program: Descoperă aventura şi farmecul turdean
Destinaţie: oraşul Turda, judeţul Cluj
Servicii incluse în program: Transfer de la autogară
Cazare hotel de 4 stele, 3 nopti cu mic dejun inclus
Cină festivă în ultima seară
Zbor cu balonul cu aer cald
Transport 1 zi cu autocarul etajat
Ghid turistic plus animaţie turistică

Servicii neincluse în program: Transport până la destinaţie


Taxe de intrare la obiective turistice
Tarif: Super preţ
Perioada: 5-8 iulie/12-15 iulie/19-22 iulie/26-29 iulie/3-6 iunie 2020

Itinerariul cu etape:
Ziua 1 –„Ziua fotografiilor - fi tu în centrul lor”, este o zi culturală în care vor fi vizitate
obiectivele de importanţă arhitecturală, istorică şi religioasă, turul fiind parcurs cu autocarul
etajat. Fotografiile făcute pe parcursul zilei vor fi analizat seara când se va alege un câştigător.
Ziua 2 –„Emblema oraşului - Salina Turda”, tur ghidat şi timp alocat agrementului,
precum şi o animaţie turistică în salină legată de Legiunea a V-a Macedonica dar şi invitaţia
turiştilor de a lua parte la aceasta.
Ziua 3 – vizită la Cheile Turzii şi experienţă unică prin zbor cu balonul cu aer cald.
Seara cina festivă la renumitul hotel Prinţul Vânător cu tema sa specifică.
Ziua 4 –O nouă experienţă în chei prin pracurgerea traseului turistic, demonstraţie de
dans şi cântec tradiţional cu participarea turiştilor.
Pachetul turistic creat se adresează în mod special familiilor dar nu numai, fiind conceput
astfel încât să trezească şi interesul adulţilor şi al copiilor. Se axează pe o ofertă de 3 nopţi şi 4
zile cu experinţe unice dar şi cu îmbogăţirea culturală.
Tipurile de turism pe care se axează este turismul experenţial dar şi turismul cultural,
având ca temă centrală trăirea de experienţe unice. Atât zborul cu balonul cu aer cald precum şi

52
vizitarea salinei sunt experienţe unice, de neuitat. Aceste două elemente sunt unice în zonă,
zborul fiind nou introdus deoarece nu există acest tip de agrement în zonă.
Consider că elementul nou introdus în pachetul turistic şi anume zborul cu balonul este o
forţă de atracţie majoră şi o reuşită de combinare a acestuia cu turismul cultural, principalul
obiectiv al oraşului salina, dar şi o modalitate de acaparare a turiştilor şi reţinerea lor în oraş
pentru câteva zile. Aceste experienţe pot reprezenta unde de promovare a oraşului.

Promovare pe piaţa turistică


Există numerose posibilităţi de promovare turistică a produselor care fac parte din
materiale publicitare sau realizarea de campanii publicitare.
În cateogoria materialelor publicitare se înscriu: pliantul, broşura, prospectul, afişul
precum şi CD-urile, DVD-urile sau casetele video. Pliantul poate fi conceput sub diverse forme
în funcţie de diferiţi indicatori dar conţinutul acestuia este necesar să conţintă o introducere
atragătoare, un fir roşu conducător, un ghid dar şi o concluzie care să marcheze spiritul. Broşura
se aseamănă cu acesta însă este mult mai cuprinzătoare în informaţii şi fotografii. Afişul
reprezintă cea mai veche formă de promovare turistică dar are cele mai remarcabile calităţi
estetice, acesta dorind în primul rând să atragă atenţia, aspectul informativ fiind secundar. Dacă
afişul este cea mai veche formă cea mai nouă este dată de către CD-uri, DVD-uri, casete video şi
nu în ultimul rând de site-uri. Acestea au luat avans datorită faptului că tehnologia este în plină
expansiune, iar omul se adaptează la aceasta fiind astfel mult mai confortabilă maniera de a căuta
informaţia pe internet sau de a o vizualiza cu ajutorul computerului.
Fiind făcută această sumarizarea a modului de promovare pe piaţă a produselor turistice
se impune alegerea modului de promovare a produsului turistic creat anterior. Se cunoaşte faptul
că oraşul Turda are o promovare turistică destul de însemnată datorită brandului creat în anul
2010, bazat pe ceea ce a atras turiştii în acest oraş în mod special şi anume Salina Turda o dată
cu modernizarea sa.
Publicitatea s-a făcut prin diverse metode însă în ultimul timp aceasta a fost mult mai
accentuată datorită website-ului http://turism.turdainfo.ro/ care reuneşte majoritatea punctelor de
atracţie din teritoriu și care va fi dezvoltat sub forma unui portal turistic complet printr-un viitor
proiect cu finanțare europeană. Prin același proiect se va înființa și un Centru Național de
Informare și Promovare Turistică al cărui activitate va avea rezultate vizibile în dezvoltarea
turismului local.
53
Pe lângă acesta obiectivele cele mai importante precum salina, cheile, sau Muzeul de
Istorie al oraşului au site-uri personale care se ocupă de prezentare, contacte dar şi postarea
fotografiilor sau a evenimentelor care au loc în cadrul lor.
Datorită faptului că reţele de internet şi cele de socializare sunt mult mai uşor de accesat
consider că produsului turistic creat îi sunt potrivite aceste forme de promovare, fapt pentru care
am realizat site-ul http://aventuraturdeana.freewb.ro/ care promovează oferta constituită pe care
o descrie, oferă imagini, date de contact precum şi alte elemente importante pentru turişti cum
sunt rezervările, localizarea sau testimoniale.
Pe lângă această metodă cea a folosirii unei pagini pe site-uri de socializare consider că
este importantă datorită faptului că în acest mod oferta este mult mai uşor de distribuit şi de a
acapara atenţia numeroşilor potenţiali turişti.
De asemea reclama audio prin intermediul radioului consider că este foarte potrivită dar
şi constituirea unor pliante şi afişe care pot fi distribuite pentru început în oraşele din ţară.

Impactul asupra zonelor turistice

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul
înconjurător, acesta reprezentând „materia sa primă”, obiectul şi locul de desfăşurare a
activităţilor sale, purtătorul de resurse. Turismul se desfăşoară în mediu şi prin mediu, „calitatea”
acestuia putând favoriza sau diminua activităţile turistice.
Relieful, pădurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii, aerul, apele minerale
saul altele toate componente ale mediului natural înconjurător, se constituie în tot atâtea resurse
turistice ce favorizează desfăşurarea turismului de odihnă şi recreere, de tratament balnear, sau
cultural. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe dar mai ales, nealterate, cu proprietăţi
cât mai apropiate de cele primare, cu atât importanţa lor pentru turism este mai mare, iar
activităţile pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, răspunzând unor motivaţii
turistice foarte variate.
În aceste condiţii, relaţia turism–mediu înconjurător are o semnificaţie deosebită, iar
ocrotirea şi conservarea mediului înconjurător, reprezintă condiţia primordială de desfăşurare şi
dezvoltare a turismului. Orice modificare produsă acestuia aduce prejudicii importante

54
potenţialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea calităţilor reconfortante, de odihnă sau
terapeutice ale resurselor sale.
Dintre efectele pozitive asupra mediului, determinate de turism, putem enumera:
îmbogăţirea arhitecturală şi peisagistică; constituirea de zone protejate; reconstrucţia ecologică;
dezvoltarea socio-economică.
Turismul, ca orice activitate umană, participă la degradarea şi poluarea mediului
înconjurător, fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului sau a altor obiective turistice,
fie prin concepţia greşită de valorificare a unor puncte şi obiective turistice. Impactul negativ al
turismului asupra mediului este determinat de:
- circulaţia turistică necontrolată în zone sau la obiective turistice aflate în afara traseelor
marcate, ducând la distrugerea vegetaţiei, florei şi faunei;
- dezvoltarea nesistematizată a localităţilor, ajungându-se până la o urbanizare a
staţiunilor, supradimensionarea staţiunilor din punct de vedere al capacităţilor de primire şi
tratament;
- schimbarea parametrilor fizici şi chimici ai resurselor terapeutice şi a nămolurilor
terapeutice;
- inexistenţa, în mediul rural, a staţiilor de epurare pentru apele uzate, a gropilor
ecologice pentru deşeuri şi a protecţiilor realizate împotriva inundaţiilor;
- degradarea, totală sau parţială, a peşterilor datorită amenajării lor spre vizitare,
executate fără a respecta tehnica ştiinţifică a unor astfel de lucrări;
- pătrunderea turismului automobilistic în staţiunile turistice.

Impact turistic asupra salinei


Asemenea impactului turistic asupra cheilor şi salina poate suferi modificări în urma unor
activităţăţi turistice desfăşurate în mod intens şi necontrolat. Astfel că se impune o organizare cât
mai bună în ceea ce priveşte desfăşurarea acestora, o limitare a capacităţii de acces în salină,
precum şi proiecte de modernizare care să corespundă unor standarde de păstrare a calităţii sării,
aerului, existente în salină.
Poluarea turistică este prezentă şi în interiorul salinei şi se datorează turiştilor
iresponsabili. Pentru a se controla acest gen de poluare s-au amplasat coşuri de gunoi dar sau luat
şi măsuri mai drastice, care constă în amenzi pentru nerespectarea regulamentului.

55
Tot o formă de impact negativ este şi inscripţionare în sare sau ruperea acesteia de pe
pereţii salinei care este o practică destul de încetăţenită în rândul turiştilor.

Impactul turismului asupra Cheilor Turzii


Pe lângă impactul natural există şi impact antropic care se abate asupra unei rezervaţii
poate fi negativ în mare măsură şi asta datorită numărului mare de turişti şi abaterea lor de la
anumite reguli de protecţie. Cheile Turzii reprezintă un întreg format din diverse specii vegetale
şi animale rare, care pot fi afectate de impactul uman. Conştientizarea valorii existente este de
datoria noastră precum şi păstrarea sa într-o formă cât mai autentică.
Impactul negativ al turismului se răsfrânge asupra arealului, prin practicarea diverselor
sporturi cum este escalada sau prin practicarea unor drumeţii care necesită o potecă sau o alee
amenajată.
Un alt mod negativ în care turiştii îşi marchează trecerea este lăsarea de inscripţionări pe
diferite geomorfosituri: versanţii cheilor, pereţii peşterilor şi abrupturile, acestea fiind cele mai
expuse la astfel de riscuri. Ele pot fi „admirate” pe abrupturile laterale şi pereţii peşterilor din
Cheile Turzii.
Degradarea estetică a peisajului prin edificarea şi abandonarea infrastructurilor turistice
este un alt aspect foarte important. Se mai remarcă de asemenea şi construcţiile începute şi
nefinalizate, abandonate, care se degradează afectând profund negativ peisajul. Acestora li se
adaugă elementele de infrastructură turistică care au fost scoase din funcţionare şi sunt lăsate în
paragină: campingul din Cheile Turzii.
Poluarea turistică reprezintă cea mai răspândită formă de impact negativ asupra
resurselor, întâlnindu-se astfel deşeurile rezultate în urma activităţilor specifice turismului de
weekend, al ieşirii la iarbă verde, derulate în zilele de duminică sau de sărbători legale în
anotimpul estival. Tot în legătură cu turismul de sfârşit de săptămână, se impune menţionării,
poluarea cursurilor de apă, datorită jenantului obicei al unor turişti de a-şi spăla maşinile pe
malurile acestora, utilizând detergenţi sau deversând diverse alte reziduri minerale.

Impact turistic asupra arhitecturii urbane


Dacă impactul turistic este mult mai mare în cadrul cheilor şi al salinei, în ceea ce
priveşte resursa antropică, aceasta nefiind exploatată la fel de intens, nu există un impact

56
deosebit de mare. Însă degradarea în timp a ansamblurilor arhitectonice este o problemă precum
şi deterioarea lor peisagistică prin reconstrucţii neterminate sau inscripţionări lăsate de turişti pe
pereţii obiectivelor.

Transportul în interiorul Municipiului Turda, posibilități de acces puncte turistice

Accesibilitate

Pentru a ajunge în acest complex turistic și balnear ce se întinde pe teritoriul localității


Turda, turiștii pot avea în calcul mai multe variante, depinzând de preferințele fiecăruia. Așadar
celor cărora le place să călătorească în mașina personală, le spunem că salina Turda își are două
variante de intrare: fie străbătând orașul și înaintând pe Strada Salinelor până la numărul 54 B
din cartierul Turda Nouă. De aici se intră în mină prin galerie de acces Franz Iosif, dar care astăzi
este mai rar folosită.
Cea de-a două variantă și cea mai nouă și utilizată în prezent, deschisă și modernizată în
2010, este intrarea principală Durgău cu acces din Aleea Durgăului numărul 7. Această intrare
beneficiează și de o parcare cu o capacitate de 66 de locuri pentru autovehicule mici şi încă 9
pentru autocare, iar accesul se face pe bază de bilet, tariful fiind de 5 lei/zi/autoturisme sau
motociclete, respectiv de 10 lei/zi/autocar sau microbuz.
Pentru turiștii care preferă transportul în comun, aceștia nu au motive de îngrijorare salina
fiind la fel de accesibilă. Situarea în apropierea orașului Cluj-Napoca, unul din cele mai
importante orașe ale României și reședință a județului Cluj, îi ridică gradul de accesibilitate și
pentru turiștii străini, orașul dispunând de un aeroport internațional unde aeronavele aterizează și
decolează frecvent.
Turiștii, atât cei naționali cât și internaționali, pot ajunge în Cluj-Napoca și pe cale
feroviară, spre Turda existând autobuze cu frecvență de la o oră, până la 5 minute. Acestea
opresc în autogara din apropierea centrului orașului Turda. De aici fie optezi pentru un taxi, cea
mai rapidă și simplă formă de a ajunge la Salina Turda, fie alegi mijocul de transport în comun.
Și aici există două opțiuni: autobuzul de pe linia 17 cu o fecvență de 20 de minute, care te lasă la
intrarea principală Drugău, respectiv liniile 10 sau 18, cu o frecvență de 10-15 minute, ajungând
în apropierea intrării din strada Salinelor, cartierul Turda Nouă.

57
Celor mai îndrăzneți și dornici de mișcare, pot parcurge aceste distanțe pe jos. Din
autogara Sens Vest până la intrarea din Turda Nouă, distanță ce se parcurge în aproximativ o
jumătate de oră, iar pentru a ajunge la intrarea principală Durgău drumul se prelungește cu încă
pe atât.
Este de menționat faptul că accesul persoanelor cu dizabilităţi neuromotorii se face prin
intrarea din str. Salinelor nr. 54B, iar pentru aceștia salina este vizitabilă numai la nivelul galeriei
de transport Franz Josef, Stationar Ghizela (baza de tratament), balconul minei Iosif, adică Sala
Ecourilor, Sala Crivacului, Sala puţului de extracţie și Sala de Apel.
Pentru mai multe detalii privind aspectul transportului în interiorul Municipiului Turda
am ales să reprezentăm datele prin harți și planșe tematice.

Fig. 4.9 Traseu Salina Turda – punct pornire intrarea veche -Cartier Turda Nouă, punct sosire –
intrarea nouă, Cartier Băi (Sursa: Google Earth)

58
Fig. 4.10 Mijloc de transport Turda, traseu Salina Turda, strand Durgău
Fig. 4.11 Traseu Turda, calea de acces principală, traseu Cluj – Napoca – Alba Iulia

60
Concluzii

Urmărind întreaga evoluţie a salinei de la Turda din momentul în care a devenit un spaţiu
turistic, se poate observa cum o fostă ocnă de sare este transformată într-un spaţiu de asemenea
turistic cât şi de tratament. Trecerea aceasta, nu a rămas însă fără răsplată sau mai bine zis nu a
fost în van, lucrurile evoluând destul de frumos şi progresiv. Acest lucru nu este spus doar de cei
care ar avea un interes aici, dimpotrivă, o spun turiştii tot mai numeroşi, de la an la an, o spun
târgurile de turism la care salina participă sau apariţiile în reviste de specialitate şi topuri ce
vizează destinaţii turistice la nivel mondial. Dar asta nu e tot, Salina Turda se dovedeşte a fi o
variantă inteligentă profitabilă în ceea ce priveşte promovarea şi susţinerea unui produs turistic în
România. Dispunem de un potenţial turistic uriaş, e nevoie de imaginaţie, atitudine şi suport
pentru a reuşi.
Ceea ce se impune la finalul lucrării este conceperea unor trasee turistice dar şi a unui
pachet turistic, scopul său fiind valorificarea întregului potenţialul existent, fapt care ar reţine
turiştii pentru mai mult timp în oraş. Aşadar traseele propuse sunt bazate pe diferite teme,
precum este istoria, arhitectura sau principalele obiective ale oraşului. Aceste trasee pot fi
parcurse pedestru, dar şi cu autocarul turistic al oraşului. De asemenea unul dintre trasee este cel
care foloseşte ca mijloc de transport bicicleta, fiind astfel necesară construirea unei infrastructuri
adecvate dar totodată este promovat şi sportul.
Produsul turistic conceput este axat pe tipurile de turism care oferă turistului experienţe
unice, activităţi care să-i succinte interesul pentru cunoaştere şi descoperire dar şi modalităţi de
socializare şi divertisment.
Am ales ca formă de promovare a acestui produs turistic, modul cel mai intes utilizat de
către turişti şi anume informarea cu ajutorul internetului prin crearea unei pagini web dar şi a
unui cont pe reţele de socializare, locul unde informaţia circulă în cel mai rapid mod. Pe lângă
acestea consider că este importantă şi promovarea mai clasică şi anume prin afişe şi pliante
reprezentând o formă de promovare cu care turiştii sunt obişnuiţi.
În concluzie consider că oraşul Turda prezintă un mare potenţial turistic, valorificat într-o
bună măsură, dar de puţin timp, valorificare care însă trebuie şi merită să continue, pentru că
nivelul aşteptărilor turiştilor care se află într-o permanentă creştere să poată fi satisfăcut.
Bibliografie

1. Mazilu Mirela (2011) , Turism și dezvoltare durabilă , Edit. Universitaria Craiova ,


Craiova .
2. Mazilu Mirela (2007) , Geografia Turistică , Edit. Didactică și Pedagocică .
3. Albu, G.,R., Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional- Teorie şi
aplicaţii, Editura Infomarket, Braşov, 2005
4. Candea Melinda, Simon Tamara, Bogan Elena, Patrimoniul turistic al României, Editura
Universitară, 2012

5. Cazes, G., Le tourisme international: Mirage ou strategie d’avenir, Hatier, Paris, 1989
6. Căprărescu, G., Managementul strategic al firmei de comerţ şi turism, ediţia a II-a,
Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009
7. Chiriac Alexandru, Luca Constantin, Manualul ghidului de turism, Ed. GemneaPrint,
București, 2002
8. Cristureanu Cristina, Strategii și tranzactii in turismul internațional, Editura C.H. Beck,
2006
9. Crotts, J.,C., Buhalis, D., March, R.,(eds.), Global Alliances in Tourism and Hospitality
Management, The Haworth Hospitality Press, New York, 2000
10. Draica, C., Ghid Practic de Turism Intern şi Internaţional, Ed. ALL BECK, Bucureşti,
2008
11. Iversen, T., & Wren, A. (1998). Equality, Employment and Budgetery Restraint: The
Trilemma of the Service Economy. World Politics, 50(4): 507-546.
12. Mălăescu, Simona (2014), Conceperea şi comercializarea produsului turistic Cluj-
Napoca
13. Niță Constantin, Niță Ilie, Piața turistică a României. Realități. Mecanisme.Tendințe,
Ediția a II-a, Ed. Economica, București, 2008
14. Oltean Flavia, Gabor Manuela Rozalia, Produse inovative în turismul național și
internațional, Ed. C.H. Beck, București, 2015

15. Pădurean Mihela, Dinamica turismului în strategia urbană, Ed. ASE, București, 2007
16. Petr Christine, Marketingul turismului, Ed. CH Beck, București, 2011

62
17. Qu, H., Hyunjung Kim, L., & Hyunjung Im, H. (2011). - A model of destination
branding: Integrating
18. the concepts of the branding and destination image. Tourism Management, 32, 465–476

*** http://www.businessinsider.com/amazing-unknown-places-to-visit-2013-12?op=1

*** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online

*** www.turdainfo.ro

63