In opinia mea personajele nu au au ca trăsătură definitorie modestia deoarece

fiecare încearcă prin mijloace lingvistice proprii să își arate vitejiile fata de
ascultători.
In primul rand,Vișan incepe sa istorisească ațâțat de replica interlocutorului său.
Ceea ce arată o atitudine peste limitele modestiei arătând din contra prin ce
primejdii a trecut domnia sa
In al doilea rând,in continuare bătrânul interlocutor încearcă să arate că și
el ,,la timpul său" a fost viteaza.
Se evidențiază în acest fel că și purtarea bătrânului cu toate că era inaintat in
vârstă nu diferă din punct de vedere etic de cel al soldatului amândoi dorind să
scoată în evidență într-un limbaj cat mai convingător marile lor vitejii dovedind
astfel un comportament imatur și arogant. Ba din contra pentru a ieși în evidență
el arată că în timpurile moderne exista un avantaj pe care el în generația mai
bătrână nu l-a avut
In concluzie,personajele participante la dialog dau dovada contrar așteptărilor de
la un om care a participat la război și ar trebui să știe ce inseamna suferință și
asediu,de o atitudine imatura dovedind că aroganta nu are vârsta