Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE

TESTEMIȚANU”

CATEDRA DE OTORINOLARINGOLOGIE

REFERAT

ANGIOFIBROMUL
NAZOFARINGIAN
JUVENIL

Realizat: Badia Nadejda


M1524

Chișinău 2020
Angiofibromul nazofaringian juvenil – numit și tumora sângerândă a pubertăţii
masculine, reprezintă o tumoare vasculară benignă (din punct de vedere
histologic); Clinic, are un comportament malign prin caracterul invaziv, se
răspândește în spatiul submucos; Este vascularizată de către artera maxilară.

Epidemiologie

 Constituie 0,5% dintre tumorile capului si ale gâtului


 Sunt afectati preponderent exclusiv pacientii de sex masculin
 Cu virsta aproximativ - 15 ani
 Extindere intracraniana 10-20%
 Rata de recidivă – 50%

Originea

 Se consideră peretele postero-lateral al cavitatii nazale, in regiunea


orificiului sfenopalatin
 Vascularizarea isi are originea in artera maxilară provenită de la artera
cartidă externă
Traiectul răspîndirii

Medial:

 Cavitatea nazala
 Nazofaringe

Lateral:

 Fosa pterigopalatina (posibila expansiunea verticala in orbită prin fisura


infraorbitală)
 Fosa infratemporală (superior- prin procesul pterigoid implică fosa
craniană mijlocie; peretii lateral si posterior al sinusului sfenoid pot fi
erodate; sinsul cavernos poate fi implicat in proces; hipofiza la fel
 Foramenul sfenopalatin (vasele sfenopalatine; nervi: nasopalatin, nazal
postero-superior)
Histologic

Microscopic tumora este formată din fibrocite cu dispozitie arboriformă sau


celule stelate într-o stromă conjunctivă cu o retea vasculară bogată. Spatiile
vasculare au dimensiuni variabile, ele pot fi mici si diametrul capilarelor poate fi
mare asemănător venulelor. Vasele sunt căptusite cu celule endoteliale care se
află în contact direct cu celulele stromale cu absenta celulelor musculare netede
între aceste două tipuri de celule.

Diagnostic

* Anamneza
* Examenul ORL
* Imagistica: CT, RMN, Angiografia

Semne principale:

 Baiat in perioada pubertătii


 Epistaxis recurent
 Obstructie nazala
Semne adjuvante:

 Hipoacuzie de tip conductiv


 Rinolalia
 Hiposmia/ anosmia
 Obraz umflat
 Dacriocistita
 Deformarea palatului dur/moale
 Exoftalm

Aspectul tumorii

• Masa netedă, lobulată în nazofaringe sau pe peretele lateral al cavitătii


nazale
• Pală, purpurie, sur-rosietică
• Comprimabilă
Imagistica

CT: Tumoare in coana stângă se extinde in sinusul sfenoid

CT axial cu contrast:

 Opacitate omogenă;
 Largirea foramenul sfenopalatin;
 Expansiunea in nazofaringe si fosa pterigopalatina;
 Semn Holman – Miller (bombarea anterioară a peretelui posterior al
sinusului maxilar)
RMN:

 Puncte hipodense- vase


 Expansiunea
 Nazofaringe
 Spatiul masticator

 Rinofaringe
 fosa pterigopalatina
Arteriograma carotidei externe

Tratament

 Tratamentul chirurgical (standardul de aur)


 Radioterapie (pentru tumorile inoperabile)
 Chimioterapie ( pentru tumori recidivante dupa trat chirurgical sau
radioterapie)
 Terapia cu hormoni (estrogeni si antiandrogeni pentru micsorarea tumorii
in volum si a vascularizarii)

Tratamentul chirurgical

 Endoscopie transnazală
 Abord Transpalatin
 Translocatie facială
 Maxilectomie medială
 Abord prin fosa infratemporală cu sau fără craniotomie

Endoscopia transnasală

Cornetectomia mijlocie
Antrostomia meatului mediu
Rezectia peretelui posterior al sinusului maxilar

Ligaturarea arterei sfenopalatine


Rezectia tumorii din fosa pterigopalatină

Abord transpalatin
Dislocare facială

Incizia gingivobucală Incizia nasală intercartilaginoasă cu transfixia inciziei


Ridicarea tesuturilor moi

Maxilectomii
Abord prin fosa infratemporală cu sau fără craniotomie

Rata recidivelor

 Post-operator
 St I si II – 7%
 St III – 39,5%
 Extracranial – 5%
 Intracranial – 50%

Concluzii

Tumoare vasculară, rară, benignă gasită preponderent exclusiv la baieti in


perioada pubertatii.

Tratamentul chirurgical este standardul de aur.