Îndrumar de afaceri – Republica Serbia

CUPRINS

1. Informatii generale
2. Organizarea administrativ teritorială
3. Economia Serbiei
4. Mediul de afaceri
5. Relatiile bilaterale
6. Informatii utile

1. Informatii generale
Denumirea oficiala: Republica Serbia
Forma de Republica
guvernamant
Ziua nationala 15 februarie - Ziua Constitutiei
Pozitia geografica: Serbia este situată în sud-estul Europei, în partea centrală a Peninsulei
Balcanice si se învecinează la est cu Bulgaria, la nord-est cu România,
la nord cu Ungaria, la vest cu Croatia si Bosnia-Hertegovina, la sud-vest
cu Muntenegru si la sud cu Albania si Macedonia
Suprafata: 88 360 km²
Resurse naturale: carbune, cupru, plumb, zinc, nichel, aur, pirita, cherestea, antimoniu,
bauxită, petrol, gaze naturale,
Populatia 7.120.666 locuitori (fără Kosovo si Metohia)- recensamânt din 2011
Structura etnica: sarbi 82,90%, 3.91%, maghiari, 1.81% bosniaci, 1.44%, romi, 0.94%
croati, 0.92% muntenegreni, 0.82% albanezi, 0.79% slovaci, 0.53%
vlahi, 0.46% romani, 0.34% macedoneni etc.
Limba oficiala: Sarba (în provincia Voivodina sunt oficiale si: româna, maghiara,
slovaca, ucraineana si croata)
Alfabetul oficial: Chirilic, în paralel cu alfabetul latin
Moneda nationala: Dinar
Principalele orase: Belgrad (capitală 1,5 mil loc), Novi Sad (300.000 loc), Nis (250.000
loc), Kragujevac 180.000 loc.)
Seful statului Tomislav Nikolic
Prim-ministru Aleksandar Vucic
Puterea legislativa Parlamentul unicameral - 250 membri
Transporturi Reteaua de drumuri este de 40 845 km, din care:
- 415 km autostrazi (cu taxa de drum)
- 246 km sosele rapide (cu taxa de drum)
- 5525 km drumuri nationale
- 11540 km drumuri regionale
- 23780 km drumuri locale
Rețeaua rutieră necesită lucrări de reabilitare.
Lungimea totala a retelei de cale ferata este de 3808 km, din care 3533
linie de cale ferata simpla si 275 km, linie dubla.
In Serbia exista doua aeroporturi comerciale, la Belgrad si la Nis.

1
2. Organizarea administrativ-teritoriala a Serbiei

In conformitate cu legislaţia actuală (Legea privind organizarea teritorială şi

autoguvernarea locala, adoptată în 1991), Republica Serbia este împărţită în 195 de
municipalităţi şi 4 oraşe, acestea fiind elementele de bază ale autonomiei locale.
Serbia are 2 provincii autonome - Kosovo şi Metohia în sud (cu 30 de municipalităţi) şi
Voievodina, în nord (cu 46 de municipalităţi). La data de 17.02.2008, Provincia Kosovo si-a
declarat in mod unilateral independenta, nerecunoscută de R. Serbia până în prezent.
Restul teritoriului Serbiei, denumit Serbia Centrală, nu este o diviziune administrativă
şi nu are guvern regional propriu.

Oraşele (gradovi) sunt în număr de patru: Belgrad, Niš, Novi Sad şi Kragujevac, fiecare având
consiliu şi buget propriu. Oraşele cuprind câteva municipalităţi, împărţite în “urbane” (în
cadrul oraşelor) şi altele (suburbane).

Municipalităţile (opštine) includ comunităţi locale (mesne zajednice), echivalentul satelor.

Zonele urbane sunt şi ele împărţite în comunităţi locale. Comunităţile locale sunt conduse de
consilii, alese prin alegeri semi-oficiale, pe bază de voluntariat. Ele asigură comunicarea
cetătenilor cu reprezentanţii municipali, organizarea iniţiativelor cetăţeneşti în domeniul
serviciilor publice şi problemelor comunitare. În prezent comunităţile locale joacă un rol mai
important în mediul rural, în multe localităti urbane aceste nu mai există.
Municipalităţile sunt grupate în districte (okruzi), care sunt centre regionale ale autoritătii
statului. Ele sunt doar diviziuni administrative, nu au consilii proprii. Republica Serbia este
împărţită în 29 de districte (17 în Serbia Centrală, 7 în Voievodina şi 5 în Kosovo), oraşul
Belgrad având district propriu.

Provincia Autonomă Voivodina

Voivodina ocupă un sfert din teritoriul Serbiei, respectiv 21.506 kmp şi are capitala
administrativă, economică şi culturală la Novi Sad. Voivodina este împărţită în 7 districte (cu
reşedinţe la Subotiţa, Zrenjanin, Kikinda, Pancevo, Sombor, Novi Sad şi Sremska Mitroviţa) şi
45 de municipalităţi.
Populaţia Voivodinei este de 2.031.990 locuitori, respectiv 27,1% din populaţia Serbiei. În
Voievodina locuiesc 1.321.000 sârbi, iar populaţia românească este, oficial, de 30.420. Forţa
de muncă în provincie este de 937.700 persoane
Economia Voivodinei se bazează pe terenul arabil fertil, care acoperă 84% din suprafaţă. Din
circa 1,78 milioane hectare de teren arabil, circa 0,5 milioane hectare sunt irigate. Suprafaţa
cultivată include 70% cereale, 20% plante industriale şi 10% alte recolte.
Provincia deţine industrie de bază puternic dezvoltată în domeniile utilaje pentru prelucrarea
metalelor, maşini şi aparate electrice, materiale de construcţii, produse petroliere, produse
chimice, motoare electrice. Tehnologia înaltă include producţia de echipamente pentru
stomatologie, autovehicule, produse farmaceutice şi porţelan.

2
3. Economia Serbiei

Structura economiei Serbiei: servicii (63,8% din PIB), industrie (23,5% din PIB), si
agricultură (12,7% din PIB).
Comertul exterior este componenta cea mai dinamică a economiei Serbiei, astfel în perioada
ianuarie – decembrie 2013 a înregistrat o creștere cu 16.6% comparativ cu aceeași
perioadă din 2012 (35,1 miliarde dolari). Valoarea exporturilor a fost de 14,6 miliarde
dolari, în timp ce importurile au fost de 20,5 miliarde dolari. Comparativ cu perioada
corespunzătoare din 2012, s-a întegistrat o crestere a exporturilor cu 30,1%, iar a importurilor
cu 8.5%. Deficitul balanţei de plăţi în perioda analizată a fost de 5,9 miliarde dolari, în scădere
cu 23% comparativ cu 2012.
Principalii parteneri comerciali la export în perioada de referintă au fost: Italia (2381.7 mil.
USD), Germania (1737.6 mil. USD), Bosnia si Herțegovina (1179.5mil. USD), Federatia Rusa
(1902.8 mil. USD) si Muntenegru (837.0 mil. USD).
Principalii parteneri comerciali la import au fost: Italia (2356.9 mil. USD), Germania
(2246.8 mil. USD), Federatia Rusă (952.4 mil. USD), China (1509.9 mil. USD), Ungaria
(1010.9 mil. USD).
Potrivit comerţului pe grupuri economice de ţări în perioada ianuarie-decembrie 2013,
ponderea comerţului cu UE 27 a fost de 62,2% din totalul schimburilor comerciale ale Serbiei,
urmată de CEFTA (1,7 miliarde dolari).
Analizat pe țări, cel mai mare excedent realizat s-a observat în comerțul exterior cu fostele
republici iugoslave - Bosnia si Herțegovina, Muntenegru si Macedonia.
Cel mai mare deficit s-a remarcat în comerțul cu China (electronice, electrotehnice),
Kazahstan (petrol si gaze naturale) si Federatia Rusă (produse energetice, în special petrol si
gaze).
Conform statisticii, cele mai importante produse la export au fost: autoturisme (2175.1 mil.
USD), aparatura electrica si electronica (1122.5 mil. USD), fructe si legume (669.9 mil. USD),
cereale si produse din acestea (663.3 mil. USD), metale neferoase (646.0 mil. USD).
La import au fost: autoturisme (2491.0 mil. USD), uleiuri si derivate din uleiuri (1941.5 mil.
USD), gaze naturale (917.9 milioane USD), aparatura electrica si electronica (869.9 mil.
USD), medicamente (746.0 milioane USD).
Productia industriala a Serbiei, în luna decembrie 2013, comparativ cu luna decembrie 2012,
a crescut cu 0,5%, iar în raport cu media din 2012, acesta a crescut cu 9,5%. În perioada
ianuarie-decembrie 2013, comparativ cu aceeasi perioadă din 2012, productia industrială a
crescut cu 5,5%.
Datoria externă a Serbiei, la sfârsitul lunii decembrie 2013, s-a ridicat în jurul valorii de
23,83 miliarde euro, fiind cu 278,2 milioane euro mai mare decât în luna precedentă.
Produsul intern brut, în al treilea trimestru al anului 2013, a înregistrat o crestere de 3,7%,
comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent. Cea mai mare crestere a valorii
adăugate brute în al treilea trimestru al anului 2013, comparativ cu trimestrul corespunzător al
anului 2012, a fost înregistrat în sectoarele: energie electrică si gaze (20,5%), informatii si
comunicatii (12,5%), industria prelucrătoare (8,7%) si minerit (8,3%). Cel mai semnificativ
declin în valoarea adăugată brută a fost înregistrat în următoarele sectoare: constructii (-
26.0%), transport (-3,5%) si activităti financiare si de asigurări (-2.7%).
Preturile de consum de bunuri si servicii în decembrie 2013, au scăzut în medie cu 0,6% fată
de luna precedentă. Un nivel mediu al preturilor în decembrie 2013, fată de sfârsitul anului
precedent, este mai mare cu 2%, iar fată de luna decembrie 2012, cu 1,6%. Rata inflatiei 7,3%
(decembrie 2013)
3
Conform Institutului de Statistică al Serbiei rata somajului în luna decembrie 2013 a fost de
25,5%, salariu net minim pe economie este 250 euro, iar cel mediu – 400 euro.
Investitiile străine directe în perioada ianuarie - noiembrie 2013 s-a înregistrat un aflux net
de 606.9 milioane de euro.
Guvernanța economică UE impune guvernului Serbiei reducerea deficitului bugetar,
implementarea unor legi care asigură stabilitatea financiară și restructurarea economiei.
Cele mai complexe probleme cu care se confruntă Serbia sunt finanțarea dezvoltării
economiei din resurse externe și deficitul energetic, fiind dependentă în proporție de 66% de
resurse energetice importate.

Industria
Cele mai multe companii sunt deținute de stat. Printre acestea se numără Compania Naționala
de Electricitate (EPS) cu 31.569 de angajați, deține minele de cărbune, hidrocentrale,
termocentrale, centrale electrice de producere a energiei termice, reteaua de distributie a
energiei electrice. Aproximativ 70% din energia electrică este produsă în termocentrale care
utilizează cărbune din producţia internă, lignit, cu o putere calorica mica, din minele
Kolubara si Kostolac. Strategia de dezvoltare a sectorului energetic prevede eficientizarea
producției actuale și dezvoltarea energiilor verzi.
Câteva din cele mai importante domenii industriale și companii sunt:
- NIS (Industria Petrolului din Serbia) cu 7629 de angajați, la care acționar majoritar este
Gazprom cu 56,6%.
- Srbjagas având 3011 de angajați, producător de gaze, asigurând 1/6 din consumul intern,
- Telekom Serbia cu 13.000 de angajați,
- Materialele de construcții constituie o ramura importanta, in continua dezvoltare, este
reprezentata de fabrici de ciment, caramizi, pietre pentru constructii etc.
- Cupru si minerale industriale. La Complexul de minerit de la Bor, se extrag minereuri de
cupru in cantitati importante la nivel regional. De asemenea exista proiecte de dezvoltare a
exploatarii minereurilor de bor, fosfati, zirconiu, zeoliti etc.

Agricultura
55% din suprafata Serbiei este pamant agricol, 27% paduri.
Campiile din Voivodina, Pomoravlje, Posavina, Tamnava si Leskovac ofera conditii favorabile
pentru cultivarea cerealelor si legumelor.
In zonele de deal se cultiva fructe, vita de vie si se cresc animale (oi si vite).
Circa 26% din populatie se ocupa cu agricultura, din care 43% cu cresterea animalelor, 42%
cultivarea pamantului, 12% viticultura si pomicultura si 3% altele. 90% din terenuri sunt în
proprietate privată şi 10% aparţin statului. Predomina fermele mici de familie si mici loturi, cu
suprafete medii de 500-700 ha.

In 2013, agricultura (inclusiv vanatul si silvicultura) a contribuit cu 12,7% la realizarea PIB si

a reprezentat cca 23% din valoarea exporturilor.

Proiecte economice
Proiectele în derulare din domeniul infrastructurii vor fi accelerate şi vor fi demarate noi
proiecte, cele mai importante fiind: finalizarea autostrăzii şi modernizarea căii ferate de pe
traseul Coridorului 10, începerea lucrărilor de construcţie la autostrada spre Marea Adriatică,
extinderea şi modernizarea reţelei de drumuri regionale, modernizarea Coridorului 7, inter-
conectoarele energetice cu țările vecine și interconectarea drumurilor rutiere.
4
4. Mediul de afaceri

Regimul de export-import
Comertul exterior al Serbiei este în totalitate liberalizat. Contractele de comerț exterior pot fi
incheiate de persoane juridice, straine sau locale, inregistrate in conformitate cu reglementările
in vigoare. Relațiile comerciale cu tarile UE urmează legislația liberului schimb comunitar, din
2014, Serbia renunțând unilateral la regimul taxelor vamale. Are încheiat Acorduri de Comerț
Liber cu Federatia Rusa, Belarus si Turcia.

Investiții străine
Cadru juridic stabil: tratamet nediscriminatoriu al companiilor străine; posibilitatea transferării
profitului şi dividendelor; asigurarea investiţiilor împotriva riscurilor politice;
Informațiile complete privind stimulentele curente se pot descărca din pagina:
http://siepa.gov.rs/en/index-en/invest-in-serbia/investment-incentives/
Câteva stimulente sunt:
- Stimulente financiare pentru investitori:
 Sectoarele industria auto, electronică, IT şi telecomunicaţii: investitorii vor
primi înapoi până la 25% din investițiile efectuate, la o valoare minimă a
investiţiei de 200 milioane euro şi crearea a minim 1000 noi locuri de muncă;
 Producţie: statul acordă 2000-5000 euro pentru fiecare nou loc de muncă creat,
o valoare minimă a investiţiei de 1 - 3 milioane euro şi minim 50 de locuri de
muncă;
 Servicii : statul acordă 2000-10.000 euro pentru fiecare nou loc de muncă creat,
o valoare minimă a investiţiei de 500.000 euro şi 10 noi locuri de muncă;
 Cercetare – dezvoltare : statul acordă 5000-10.000 euro pentru fiecare nou loc
de muncă creat, o valoare minimă a investiţiei de 250.000 euro şi 10 noi locuri
de muncă
- Stimulente fiscale:
 10 ani scutire la plata impozitului pe profit pentru investiţii peste 7,5 milioane
euro şi 100 de angajaţi;
 1-3 ani scutire la impozitul pe salarii pentru angajaţii sub 30 de ani şi peste 45
de ani;
 2-3 ani scutire la plata asigurărilor sociale pentru angajaţii sub 30 de ani şi
peste 45 de ani;
 scutiri la plata taxelor vamale pentru importurile de maşini, utilaje,
echipamente pentru realizarea investiţiilor străine.

- volumul investiţiilor străine 2000-2012 – 22,4 miliarde euro. Cele mai mari investiții
străine sunt:
 Telenor-Norvegia -1,6 miliarde euro –telecomunicaţii
 FIAT, peste 1 miliard euro
 Gazprom Neft – Federaţia Rusă – industria petrolieră – 947 mil euro
 Banca Intesa – Italia – 650 milioane euro – sectorul bancar
 Philip Morris – SUA – 611 milioane euro - industria tutunului
 Mobilkom – Austria – 570 milioane euro – telecomunicaţii
 Stada – Germania - 475 milioane euro – industria farmaceutică
 Lukoil, 210 milioane euro
5
  Holcim, 170 milioane euro
 Lafarge, 140 milioane euro
 OTP, 166 milioane euro
 Michelin, 44 milioane euro.

Impozite şi taxe:
 Impozit persoane juridice: pe profit – 15%; dividende 20%; dreptul de autor
20%.
 Impozit pe venituri personale: progresiv – 10% pentru venituri care nu
depășesc de 3 ori venitul mediu, peste aceasta se taxează suplimentar cu 10%
până la limita de 6 ori venitul mediu, peste care se mai aplică taxa de 15%.
 Impozit pe proprietăți: progresiv cu 0,40% pe valoarea proprietății până la 6
milioane dinari (600.000 euro); până la valoarea de 15 milioane dinari: 24000
dinari + 0,8% din valoarea care depășește 6 milioane dinari; între 15-30
milioane dinari 96.000 dinari și 1,5% pentru valoarea care depășește 15
milioane dinari; pentru valoarea proprietății peste 30 milioane dinari se percepe
taxa de 321.000 dinari + 3% din suma care depășește 30 milioane dinari.
 Contribuții: pensii 13%, asigurări de sănătate 6,15%, șomaj 0,75%
 TVA – 20% pentru majoritatea articolelor si 10% pentru produsele alimentare
de baza, ziare, servicii comunale, calculatoare, componente pentru calculatoare,
imprimante, medicamente etc
Înființarea societăților comerciale
Înființarea societăților comerciale durează 7 zile:
 1 zi autentificarea actului de înființare de către Tribunal
 3 zile înregistrare la Registrul Afacerilor
 1 zi confecționarea ștampilelor
 1 zi deschiderea unui cont bancar
 1 zi
Costurile de înregistrare sunt de 350 euro la Agenția Registrului Afacerilor (echivalentul
Registrului Comerțului din România).
Aplicațiile electronice se pot accesa la următoarea adresă:
http://www.apr.gov.rs/eng/Registers/Companies/Forms.aspx

Principalele tipuri de societati comerciale:

Societati cu răspundere limitată (d.o.o.)- maximum 50 de asociati.

Societăți pe acțiuni (a.d.)
- inchise – maximum 100 actionari; capital minim 10.000 euro (in dinari);
- deschise – numar nelimitat de actionari; capital minim 25 000 euro (in dinari);
Parteneriat general (o.d.) : doua sau mai multe persoane; fara limita minima de capital;
Parteneriat limitat (k.d.) : doua sau mai multe persoane; fara limita minima de capital;
Asociatie de afaceri : capital minim conform contractului de asociere;

Procesul de privatizare

Procesul de privatizare a societatilor cu capital de stat sau detinute in proprietate sociala se

desfasoara in baza Legii privatizării.
6
Metodele de privatizare prevazute de lage sunt licitatia publica cu oferta in plic inchis si
licitatia publica cu strigare.
Adresa agenției de privatizare: www.priv.rs/Privatization+Agency+/.../Home+p...
Legea privatizării se poate consulta la adresa:
www.priv.rs/.../Privatization.../lang_type=eng

Sistemul bancar

Sistemul bancar al Serbiei este alcatuit din Banca Nationala a Serbiei si 34 banci comerciale,
majoritatea fiind autorizate sa efectueze operatiuni bancare internationale.

Cele mai importante banci comerciale sunt

Banca Intesa a.d. Beograd

Raiffeisen banka a.d. Beograd
Komercijalna banka a.d. Beograd
Hypo Alpe-Adria-Bank a.d. Beograd
Eurobank EFG štedionica a.d. Beograd
Agroindustrijska komercijalna banka AIK banka a.d. Niš
Vojvođanska banka a.d. Novi Sad
Unicredit Bank Srbija a.d. Beograd
Société Générale banka Srbija a.d. Beograd
Alpha Bank Srbija a.d. Beograd

5. Relațiile economice bilaterale româno-sârbe

Cadrul juridic bilateral în domeniul economic în vigoare

Relaţiile economice ale României cu R. Serbia se derulează în cadrul asigurat de înţelegeri
bilaterale cu fosta R.F. Iugoslavia, începând cu cea din 1955 semnat la București, privind
cursurile de apă de frontieră.
Impactul economic cel mai mare l-a avut Acordul între România şi Iugoslavia privind
realizarea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul
Dunărea, semnat la Belgrad la 30.11.1963, ratificat prin Decretul nr 137/23.03.1964, publicat
în BO nr. 7/08.06.1964, având valabilitate nedeterminată, intrat în vigoare la 16.07.1964.
Numeroase acorduri semnate din perioada de înainte de 1989, privind cooperarea în domeniul
cercetării, transporturi internaționale, cooperarea economică tehnică, reglementarea serviciului
feroviar, extinderea și exploatarea sistemului hidroenergetic, cu modificări ulterioare,
reglementarea navigației fluviale și maritime, cooperarea în zonele de frontieră, sunt valabile
până în prezent cu modificări ulterioare.
După 1989, au fost semnate acorduri privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor,
semnat la Belgrad la 28.11.1995, ratificat prin Legea nr. 38/27.05.1996, publicată in MO nr.
112/31.05.1996, având valabilitate 10 ani, cu reînnoire automată pe noi perioade de 5 ani,
intrat în vigoare la 16.05.1997, precum și acorduri de colaborare economică, cooperare
științifică, convenție pentru evitarea dublei impuneri a impozitelor (Legea nr. 122/09.07.1997,
publicată in MO 155/15.07.1997), acorduri sectoriale (agricultură, turism, militar, vamă,
cercetarea și urmărirea fraudelor, IMM-uri, camere de comerț).

7
După aderarea României la UE, cel mai important program de cooperare transfrontalieră cu
finanțare din fonduri de dezvoltare unionale este programul IPA lansat la Timișoara la 8 mai
2008.

Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia

Programul este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru

Preaderare (IPA), cofinanţat de statele partenere în program şi se adresează ariei de cooperare
din zona de frontieră româno-sârbă, respectiv judeţelor Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi din
România şi districtelor Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski şi
Borski din Republica Serbia.
Alocările financiare, aferente perioadei 2010-2013, au însumat 30,1 milioane euro
pentru finantarea unui număr de 45 de proiecte.
Detalii suplimentare: www.romania-serbia.net
Pentru perioada 2015-2020, sunt prevăzute 80 de milioane euro, primul apel de lansare
fiind în martie 2015.

Schimburile comerciale bilaterale

La data de 30.12.2013 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica

Serbia a fost de 730,11 milioane euro, din care exportul a fost de 480,87 milioane euro si
importul de 249,24 milioane euro, soldul fiind de 231,63 milioane euro in favoarea României.
La 30.11.2013 volumul schimburilor totale a scăzut cu 19,3%, din care exportul a scăzut cu
30,6%, iar importul a crescut cu 17,9% fata de aceeasi perioada a anului 2012.
Ponderea principală la exporturile românesti a fost reprezentată de:
 produse alimentare, băuturi, tutun 2,4% in 2013
 mase plastice, cauciuc si art. conexe 6,4% in 2013
 lemn, cărbune lemn, pluta, împletituri 4,2% in 2013
 materiale textile ai art. din acestea la 3,3% in 2013
 metale comune si art. metalice 13,2% in 2013
 masini, aparate, echipamente electrice 19,9% in 2013
 vehicule si echipamente transport 5,3% in 2013
 aparate optice, foto si de măsura 2,2% in 2013
 mărfuri si produse diverse 7,1% in 2013
Ponderea principala la import a fost reprezentata de grupele:
 metale comune si articole metalice cu 24%
 mase plastice si art. din cauciuc cu 14,6%
 produse minerale cu 12,1%
 produse ale industriei chimice cu 8,4%
 masini, aparate si echipamente electrice cu 8%

Investitii. Participarea companiilor românesti la privatizarea economiei sârbe

Investitii de capital sârb în România

 La 30.11.2013 erau înregistrate in Romania un număr de 575 de societăti mixte româno
– sârbe, cu un capital total investit de 5,81 milioane euro, Serbia ocupând locul 63 in
topul investitorilor străini (conform ONRC date poz: fosta Iugoslavie plus Serbia)
8
  Principalele domenii în care s-a investit sunt: comert cu amănuntul, industrie,
constructii, transporturi, comert cu ridicata, turism.

Investitii românesti în Serbia

 Conform statisticii Băncii Nationale a Serbiei, investitiile directe de capital românesc
în economia Serbiei, în perioada 2000-31.12.2011, totalizau 54,37 mil. USD .
 Principalii investitori români în Serbia sunt grupul TENDER, ROMSTAL SA, Grupul
GREEN Buzău, RDS&RCS.

Adrese utile
Ambasada României la Belgrad
Ambasador Daniel BANU
Tel: +381 11 367 57 72
Fax : +381 11 367 57 71

Biroul pentru Promovare Comercial Economica

Tel: +381 11 367 57 78
Fax : +381 11 268 20 60

Link-uri utile:
President of the Republic of Serbia - www.predsednik.rs
People's Office of the President of the Republic - www.narodnakancelarija.rs
National Assembly of the Republic of Serbia - www.parlament.gov.rs
Government of the Republic of Serbia - www.vlada.gov.rs
Autonomous Province of Vojvodina - www.vojvodina.gov.rs
Army of Serbia - www.vs.rs
National Bank of Serbia - www.nbs.rs

MINISTERE:
Prim Ministru - Aleksandar Vucic
Ivica Dacic - First Deputy Prime Minister and minister of Foreign Affairs
Zorana Mijalovic - Deputy Prime Minister and Minister of Construction, Transport and
Infrastructure
Rasim Ljajic - Deputy Prime Minister and Minister Trade, Tourism and Telecommunication
Kori Udovicki - deputy prime minister and Minister of Public Administration and Local Self
Government
Lazar Krstic - Minister of Finance
Dusan Vuiovic - Minister of Economy
Snezena Bogosavlevic Boskovic - Minister of Agriculture and Environmental Protection
Aleksander Antic - Minister of Mining and Energy
Nicola Selakovic - Minister of Justice
Nebojsa Stefanovic - Minister of the Interior
Bratislav Gasic - Minister of Defence
Srdjan Verbic - Minister of Education, Science and Technological Development
Zlatibor Loncar - Minister of Health
Aleksandar Vulin - Minister of Labor, Employment, Veteran and Social Affairs
Vanja Udovicic - Minister of Youth and Sport
9
Ivan Tasovac - Minister of Culture and the Media
Jadranka Joksimivic - Minister without portfolio responsible for European integration
Velimir Ilic Minister without portfolio responsible for emergency situations

INSTITUTII:

Republic Institute for Land Surveying - www.rgz.gov.rs

Republic Institute for Information Technology and the Internet -www.rzii.gov.rs
Republic Institute for Health Insurance - www.rzzo.rs
Republic Institute for Development - www.razvoj.gov.rs
Republic Institute for Statistics - www.stat.gov.rs
Seismological Institute of Serbia - www.seismo.gov.rs
Hydro-Meteorological Institute of Serbia - www.hidmet.gov.rs

AGENȚII:

Privatisation Agency - www.priv.rs

Agency for Business Registries - www.apr.gov.rs
Agency for the Development of Small and Medium Enterprises -www.sme.gov.rs
Serbia Investment and Export Promotion Agency - www.siepa.gov.rs
Agency for Energy Efficiency - www.seea.gov.rs
Republic Broadcasting Agency - www.rra.org.rs
Republic Agency for Telecommunications - www.ratel.org.rs

AUTORITATI:

Tax Authority - www.poreskauprava.gov.rs

Customs Authority - www.upravacarina.rs
Public Procurement Authority - www.ujn.gov.rs
Constitutional Court of Serbia - www.ustavni.sud.rs/
Supreme Court of Cassation of Serbia - www.vk.sud.rs
Commercial Court in Belgrade - www.trgsud.org.rs/
Administrative Court in Belgrade www.up.sud.rs
First basic court in Belgrade- www.prvi.os.sud.rs
Court of Appeal in Belgrade - www.prvi.os.sud.rs
Court of Appeal in Novi Sad www.ns.ap.sud.rs
War Crimes Prosecution of the Republic of Serbia - www.tuzilastvorz.org.rs

6. Informatii utile pentru cetătenii străini care călătoresc in Serbia

Cetătenii români nu au nevoie de viză pentru a călători in Republica Serbia pentru perioade de
sedere de maximum 90 zile, și pot utiliza cartea de identitate română.
Cei care călătoresc sau tranzitează teritoriul Serbiei, trebuie să declare, în scris, la punctele de
trecere a frontierei, sumele în valută începând de la 10.000 euro. Declaratia vamală trebuie
înregistrată si stampilată de către lucrătorii vamali. De asemenea, există obligativitatea ca, la
intrarea în Serbia, să fie declarate bunurile care depăsesc valoarea de 5.000 euro. Cetătenii
români sunt sfătuiti ca, în momentul declarării la frontieră, să solicite cu insistentă eliberarea
10
unei declaratii vamale pentru sumele de bani sau mărfurile a căror valoare depăseste valoarea
maximă prevăzută de legislatia statului sârb.
Puncte de trecere rutiere a graniței: Moravița – Vârșeț; Gura Văii – Djerdap I; Naidaș –
Kalugerovo; Jimbolia – Kikinda;
Puncte portuare de trecere a frontierei: Orșova; Moldova Veche.
Aeroport Belgrad: Nikola Tesla.
Luni și marți: zboruri directe din București: 8,10 plecare - 8,45 sosire
16,10 plecare - 16,20 sosire
Joi și vineri : zboruri directe din Belgrad la București: 9,15 plecare - 11,35 sosire
13,25 plecare – 15,25 sosire
Rezervare bilete: https://www.vola.ro/bilete-avion/din-Belgrad-BEG/catre-Bucuresti-
BUH/

Cetătenii străini care intră pe teritoriul Serbiei au obligatia de a-si declara sederea si
schimbarea adresei la autoritatea competentă de la nivel republican, respectiv al provinciei
autonome. În cazul în care se cazează la hotel sau la persoanele la care vin în vizită, acestea au
obligatia de a declara sederea celor în cauză în termen de 24 de ore de la sosirea lor.
Cetăteanul străin care nu utilizează serviciile de cazare mentionate, are obligatia de a anunta
autoritatea competentă de la nivel republican, respectiv a provinciei autonome, a doua zi după
intrarea pe teritoriul Serbiei, sau în 24 ore de la data modificării domiciliului sau adresei.
Declararea sederii cetătenilor străini poate fi efectuată si prin intermediul agentiilor turistice.
La solicitarea personală si în baza unei motivatii si a dovezilor corespunzătoare, cetătenilor
români li se poate prelungi dreptul de sedere temporară pentru o perioadă mai mare de 3 luni.
Cererea pentru prelungirea dreptului de sedere temporară se depune înainte de expirarea
perioadei de valabilitate a vizei la autoritătile locale.
Hoteluri cu care are BPCE Belgrad colaborare directă:
Rex Hotel
https://www.google.rs/maps/place/Hotel+Rex+D.O.O./@44.803153,20.455024,15z/data=!
4m2!3m1!1s0x0:0xf75399e990b6ffcd
Metropol Palace
http://www.metropolpalace.com/sr

Legea privind siguranţa circulaţiei rutiere

Noua lege a fost armonizată cu standardele europene, legislativul prevăzând soluţii mai
severe în raport cu legea anterioară la majoritatea capitolelor.
Conducătorii auto care cumulează 18 puncte de penalizare, precum şi conducătorii auto care
cauzează accidente soldate cu victime sau două accidente care se soldează cu vătămarea
corporală a altor persoane vor fi sancţionaţi cu reţinerea permisului de conducere.
11
O altă reglementare nou introdusă o reprezintă răspunderea contravenţională a
conducătorului auto pe baza înregistrărilor video, fără să fi fost oprit de către agenţii de
circulaţie.
Reglementările legislative interzic utilizarea telefonului celular şi a altor mijloace de
comunicare de către persoanele aflate la volan în cazul în care aceştia nu deţin sau nu
utilizează dipozitive anexe care permit accesarea acestora fără angajarea mâinilor
(dispozitive de tip hands free). Au fost introduse limitări personale şi pentru pietoni, cărora
le este interzisă utilizarea telefoanelor celulare sau a căştilor pe trecerile de pietoni.
Legea prevede reglementări mai severe legate de procentul de alcool conţinut în sânge,
respectiv 0,30 mg/ml, limita de 0,5 g/kg permisă anterior fiind redusă. În plus, au fost
introduse procente/grade de alcoolemie pentru determinarea cu exactitate a gradului de
periculozitate şi periclitare a siguranţei circulaţiei în funcţie de conţinutul de alcool din
sânge, respectiv de cantitatea de alcool prezentă în organism:
Prevederile legii mai reglementează:
- Introducerea obligaţiei de utilizare a farurilor, inclusiv pe timpul zilei;
- Limitarea vitezei de deplasare în localităţi la 50 de km/h;
- Interzicerea deţinerii şi utilizării de dispozitive de tip antiradar;
- Introducerea obligaţiei de deţinere a vestelor reflectorizante în dotarea autoturismului;
- Introducerea obligaţiei de activare a semnalizării de avarie pe drumuri publice cu prilejul
ieşirii/intrării călătorilor, în caz de pericol, pe timp de ceaţă precum şi pe parcursul
deplasării în marşalier;
Sancţiunile pecuniare (amenzi) care pornesc de la 3.000,00 – 5.000,00 de dinari până la
50.000,00 dinari (1 euro = aproximativ 119,00 de dinari) şi s-a stabilit şi o categorie de
contravenţii care se sancţionează exclusiv cu pedeapsa cu închisoarea, respectiv un
comportament care contravine reglementărilor legislative în vigoare şi care
periclitează siguranţa rutieră. Sancţiunile pecuniare (amenzile) nu se vor achita la faţa
locului, procedura presupunând ca agentul de circulaţie să înmâneze persoanei sancţionate o
dispoziţie de plată (o chitanţă completată) pe care o poate achita la orice bancă sau poştă.
Textul integral al legii poate fi accesat pe site-ul Ministerului de Interne al Republicii
Serbia, la adresa www.mup.rs, sau pe site-ul Parlamentului Republicii Serbia, pe adresa:
www.parlament.rs

Permisul de conducere
Permisul de conducere românesc este recunoscut.
Informaţii pentru cazurile de accidente
Accidentele de orice fel trebuie anunţate la cea mai apropiată secţie de poliţie, iar
autoturismele trebuie să rămână în poziţia avută la momentul producerii coliziunii, până la
sosirea agentului de circulaţie.

12