Universitatea Ovidius Constanţa

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Anul 1, Psihopedagogie specială
Semestrul II, Anul universitar 2018-2019
CURSUL de Teoria şi metodologia curriculum-ului

Tema 5 PROIECTAREA CURRICULARA

Structura
Determinari si niveluri de elaborare curriculara
Principii in proiectarea si dezvoltarea curriculara
Reguli procedurale
Intrebari deschise

1. Determinari si niveluri de elaborare curriculara

Asa cum s-a vazut la tema 3 (continuturile curriculare) exista mai multe criterii
care reprezinta in acelasi timp determinari in elaborarea curriculara (principii, reguli,
constrangeri) de odin filosofic, psihologic, didactic, ideologic, etic, etc.

Exista mai multe ‘instante’ care contribuie la proiectarea curriculara:

a) decidentii politici la nivel macrostructural - autoritati centrale... inclusiv al

ministerului de resort; aici se elaboreaza si se adopta directiile strategice si
reglementarile legale, documentele curriculare importante: planul (cadru) de
invatamant, programele scolare, manualele etc...

b) managerii si decidentii locali (inspectorate scolare, case ale corpului didactic,

asociatii profesionale, directori de scoli, formatori, metodisti/metodicieni
mentori, tutori, experti etc); aici se elaboreaza curriculum-ul la decizia scolii
(discipline de studiu optionale, aprofundarea unor capitole etc);

c) cadrele didactice, care actioneaza la nivelul procesual, propriu zis al instruirii

scolare – proiectarea (planificarea) calendaristica, anuala, semestriala si
proiectarea cotidiana a predarii-invatarii (si evaluarii).

Ar mai trebui sa intervina cineva?

Indiferent de nivelul de interventie este dezirabil ca persoanele implicate sa

respecte principiile didactice, dintre care doua au o relevanta deosebita, in acest cadru de
conceptualizare si actiune pedagogica:

 principiul accesibilitatii cunostintelor, abilitatilor, deprinderilor etc;

 principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.

1
 Dispunerea si progresia continuturilor curriculare vor trebui de asemenea sa se
realizeze in acord cu o seama de vectori logici si didactici, cum ar fi:

a) de la simplu la complex/de la complex la simplu;

b) de la general la specific/de la specific la general;
c) de la concret la abstract/de la abstract la concret;
d) de la cunoscut la necunoscut/de la necunoscut la cunoscut;
e) de la apropiat la distant (indepartat)/de la distant la apropiat;
f) de la ordine slaba spre ordine inalta/de la ordine inalta spre ordine slaba;
g) de la factori singulari catre factori multipli/de la factori multipli catre
factori singulari;
h) de la un punct de vedere unic catre un principiu atotcuprinzator/ de la un
principiu atotcuprinzator la un punct de vedere unic...

2. Principii in proiectarea curriculara

2.1 Principii privind natura curriculum-ului (ca viitor produs)

Principiul individualizarii – curriculum-ul trebuie sa raspunda trebuintelor

personale de formare si posibilitatilor proprii de invatare.
Principiul realismului – sa fie centrat pe viata reala, pe valorile ei actuale si pe
tendintele de evolutie in perspectiva.
Principiul echilibrului – includerea tuturor componentelor importante – de la
filosofia educationala care sta la baza la resursele materiale care sustin un curriculum…

2.2 Principii de elaborare si dezvoltare curriculara (curriculum ca si proces)

Principiul colaborarii – sa fie o realizare colectiva in care sa ia parte toti cei
interesati (specialisti, reprezentanti din diverse institutii si autoritati, profesori, elevi,
parinti…)
Principiul evaluarii – evaluarea riguroasa, obiectiva si pozitiva trebuie sa stea la
baza proiectarii si dezvoltarii curriculare, a validarii unui curiculum.
Principiul asigurarii – in sensul verificarii existentei functionale a tuturor
elementelor necesare pentru a pune in practica un curriculum (resurse financiare, planuri,
programe, laboratoare, cursuri, manuale, profesori competenti etc).
Principiul testarii – demersul dezvoltarii curriculare presupune o faza de testare
si validare a unui proiect curricular, inclusiv amanarea validarii, daca testarea
experimentala nu este concludenta.

3. Reguli procedurale in proiectarea curriculara

Se mentioneaza in context un asa numit algoritm procedural, incetatenit sub
denumirea de ‘tezele lui Santini’ (apud Negret-Dobridor, 2002).
Teza 1- concentrare pe cel care invata – se pleaca de la obiectivul de a determina
anumite continuturi, dar trebuie avuta în atenţie, menţinută continuu focalizarea pe cel
care învaţă...

2
 Teza 2 - simplificare interzisa – proiectul curricular nu trebuie conceput ca fiind
un proces mecanic ori productiv ci unul de dezvoltare umana…care are referinte si
rezonante profunde si complexe, este foarte dinamica la vârsta şcolarităţiii…

Teza 3 - solutie exhaustiva, comprehensiva – sa tina cont de toate interesele si sa

satisfaca toate cerintele - incluzivitatea...proiectarea/design universal (a)...

Teza 4 - transparenta totala – in proiectarea curriculara transparenta nu trebuie

limitata de nimic si de nimeni si toate deciziile importante trebuiesc cunoscute de cei
interesati…

Teza 5 - informare cat mai completa – este obligatorie utilizarea tuturor surselor
de informare, documente sau persoane…

Teza 6 - competente clare – cu privire la echipa de elaborare, la fiecare membru si

la responsabilitatea deciziei etc…

Teza 7 - parte din intreg – proiectarea curriculum-ului este doar o etapa in

dezvoltarea acestuia, deci aceasta trebuie sa urmeze rigorile unui proces de cercetare-
dezvoltare…

Teza 8 - fidelitate si operativitate – informatiile trebuie tratate fara omisiune si cat

mai repede posibil…

Teza 9 - justificare deplina – obiectivele unui proiect curricular sunt acceptabile

numai daca sunt perfect justificate…

Teza 10 - valorizare anticipata – estimarea valorica in timp a obiectivelor

proiectului curricular, a impactului educational al acestuia…

Teza 11 - revizuire – valoarea unui proiect curricular trebuie revazuta, reevaluata

periodic, inainte si dupa aplicare, chiar daca nu apar disfunctii…

Teza 12 - in realitate, nu in birou – proiectarea curriculara este o activitate ampla,

care implica multi agenti, munca de teren si nu doar una de birou sau de laborator…

Teza 13 - colaborare completa – cooperarea dintre cadrele didactice - cercetatori

si decidenti este obligatorie, trebuie sa fie deschisa si lipsita de prejudecati…

Teza 14 - planificare integrala – proiectarea curriculara nu poate fi fragmentata,

ea trebuie realizata integral, pana la cele mai mici elemente previzibile…

3
 4. Intrebari deschise privind proiectarea curriculara

Proiectarea si dezvoltarea curriculara sunt asadar procese foarte complexe si

exigentele enumerate mai sus au tocmai rostul de atrage atentia asupra importantei
acestora.
Exista o multime de intrebari care se pun in fata celor care fac proiectare si
dezvoltare curriculara (la nivel national, judetean local si in clasa de elevi), dintre care
mentionam doar cateva:

 La ce nivel, ciclu sau tip de invatamant se potrivesc anumite continuturi?

 Ce fel de cunostinte, abilitati si competente trebuie achizitionate (in prealabil

– antecedente ale invatarii) astfel incat sa se realizeze o continuitate,
convergenta si completitudine a acestora?

 Care este momentul cel mai potrivit pentru a integra sau scoate un element
curricular (disciplina de studiu, capitol de programa etc)?

 In ce ordine si la ce grad de complexitate se vor insera diverse continuturi

curriculare?

 Care va fi ritmul progresului la o anumita disciplina?

 Ce consecinte vor avea continuturile curriculare pentru viata personala a celui

care invata (ca si a celui care preda)?

INTREBARE DE SEMINAR

- Cum am putea nuanta si/sau aplica tezele lui Santini pe cele doua
mari componente de curriculum:

A) (cel proiectat la nivel national (sub forma de planuri de

invatamant, programe si manuale...mai ales)

B) Curriculum la decizia scolii...

` B.1 – la nivelul unei discipline de studiu
B.2 – prin introducerea unei noi discipline de studiu (optionale)...