Student Ion Cătălin Răzvan

Grupa 541 D
Echipa 5
Proiect dezvoltarea de produs
Varianta 1

Date inițiale

PME  37 kW
rot
n ML  25
min
3
m
Qmalaxor  48
h

Vmalaxor  1 2
3
m
h

Capitolul 2 Calculul cinematic și energetic al transmisiei

2.1 Estimarea rapoartelor de transmitere

În funcție de datele inițiale impuse prin tema de proiect se vor determina puterea și turația motorului
electric pentru un șir de turații date ale motorului electric de 3000,1500,1000,750 rot/min se poate
determina raportul de transmitere total al transmisiei mecanice

3000
iTOTAL1   120
n ML

1500
ITOTAL2   60
n ML

1000
ITOTAL3   40
n ML
750
ITOTAL4   30
n ML
Potrivit schemei cinematice corespunzătoare variantei 1

iTOTAL = iR iTCT  iAK

iAK  2
iTCT  2
iT1STAS  125
iT1STAS
iRCI 
iT2STAS  63 iTCT2  2 iTCT  iAK

iT3STAS  40 iTCT3  2
iT4STAS  31.5 iT2STAS
iTCT4  2 iRCII 
iTCT2 iAK

iT3STAS
iRCIII 
iTCT  iAK

iT4STAS
IRCIV 
iTCT4 iAK

0 1 2 3
0 "I" "II" "III" "IV"
1 "Itotal1=125" "Itotal2=63" "Itotal 3=40" "Itotal4=31.5"
2 "ITCT=2" "ITCT=2" "ITCT=1.6" "ITCT=1"
3 "IRC1=31.5" "IRC2=15" "IRC3=10" "IRC4=7.5"
4 "IAK=2" "IAK=2" "IAK=2" "IAK=2"
5 "nME=3000 rot/min" "nME=1500 rot/min" "nME=1000 rot/min" "nME=750 rot/min"

Din cele 4 turații posibile de funcționare ale motorului electric se va alege varianta contructivă
corespunzătoare turației de 3000 rot/min
Alegerea Motorului Electric se face în funcție de puterea pe arborele 1 Pme=37 kW și de turația de
mers în gol a Motorului Electric dată de varianta constructivă aleasă

0 1 2 3
0 "Nr.Crt" ""Pme"(kW)" ""Nme"(rot/min)" ""Serie ME(tip)"
1 1 37 2.945·103 "200L"
2 2 37 2.93·103 "ASU200Lb2"
3 3 37 2.96·103 "2HE2-207O2"
4 4 37 2.96·103 "200LX2"
5 5 0 0 0
6 6 0 0 ...
7

Costurile vor fi calculate în tabel costul pe unitatea de masă estimându-se la 10 Euro/kg și curs
BNR de 1 Euro=4.76 ron
0 1 2 3 4
0 "Nr.crt" "randamentME" ""masa ME"(kg)" "Furnizor" ""Cost"(lei)"
1 1 "92,5" 302 "TECO" "14375,2"
2 2 "92,5" 265 "UMEB" "12614,00"
3 3 "92,5" 248 "Hindustan" "11804,8""
4 4 "94,8" 264 "OMEC Motors" "12566,40""
5 5 0 0 0 0
6 6 0 0 0 0
7

Se alege a treia variantă ca fiind cea mai eficientă din punct de vedere al costului.

Soluția constructivă utilizează o transmisie cu element intermediar folosind curele trapezoidale

Calculul Puterilor și turațiilor pe arborii transmisiei

ηB  1
ηAC  0.98 ηPR  0.99
PI  PME  37 kW iTCT  2

rot ηAK  0.96 iR  31.5

n I  3000 ηTCT  0.97
min
2 3
ηRC  ηAC  ηPR  ηB
PII  PI ηTCT  35.89 kW
PIII  PII ηAC  35.172 kW
PIV  PII ηRC  33.445
kW

PIV  PIII  35.172 kW

PV  PIV ηAK  33.765 kW
PV'  PV

3 rot
n I  3  10
min
nI 3rot
n II   1.5  10
iTCT min
n II rot
n IV   47.619
iR min

n II
n V   23.81 rot
iR iAK
min

rot
n V'  n V  23.81 aprox 25 rot/min
min

Calculul momentelor de torsiune ale transmisiei

30 6 PI 5
MtI   10   1.178  10 N mm
π nI

30 6 PII 5
MtII   10   2.285  10 N mm
π n II

N mm
 30 6 PIV 6
MtIV   10   7.053  10 N mm
π n IV

30 6 PV 7 N mm
MtV'   10   1.354  10
π nV

7
MtV  MtV'  1.354  10 N mm

Capitolul 3
Alegerea Reductorului de turatie se va face din cataloagele producatorilor functie de PII
La alegerea reductorului se va tine cont ca momentul transmis din catalog sa fie mai mare decat
momentul calculat
Tabel reductoare de turatie

0 1 2
0 "Nr. Crt" "P.II" "Moment de torsiune catalog"
1 1 35.89 "Necunoscut"
2 2 35.89 "Necunoscut"
3 3 35.89 "Necunoscut"
4 "-" "-" ...

Costul RT va fi calculat la un cost masic unitar de 8 Euro/kg și un curs BNR de 4.76 lei/Euro
Rezultatele fiind în tabelul de mai jos

0 1 2 3
0 "Nr.Crt" ""Masa RT kg" "Cost" "Furnizor"
1 1 88 3.351·103 "Neptun"
2 2 160 6.093·103 "Neptun"
3 3 340 1.295·104 "Neptun"
4 "-" "-" "-" 0
5 "-" "-" "-" 0
6 "-" "-" "-" 0
7 "-" "-" "-" 0
8 "-" "-" "-" 0
9 "-" "-" "-" 0

Se observă că cea mai bună variantă este prima din punct de vedere al costului este prima opțiune de
reductor furnizată de Neptun
Predimensionarea arborilor de torsiune

Se alege o tensiune admisibilă la torsiune de 15...30 MPa

Se adoptă τat  30 MPa și se calculează diametrele capetelor de arbore cu formulele

de calcul de mai jos
16 MtI
3
d I  d I  27.141 mm
π 30

16 MtII
3
d II  d II  33.851 mm
π 30

16 MtIV
3
d IV 
π 30 d IV  106.189 mm

16 MtV
3
d V  d V  131.982 mm
π 30 d V'  d V

După standardizare rezultă

d ISTAS  30 mm

d IISTAS  35 mm

d IVSTAS  120 mm

d VSTAS  140 mm

d V'STAS  d VSTAS

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale

Se cunosc PME  37 kW
3
și n I  3  10 P0  10.2
Conform diagramei atașate din îndrumarul de proiectare rezultă că profilul de curea trapezoidală
îngustă este SPA
Prin urmare Dp1<=180

Se adoptă
ξ  0.02 coeficient de alunecare elastică
Dp1  140 mm

Diametrul primitiv al roții conduse

i  0  14
Dp2  Dp1  ( 1  ξ )  iTCT

Dp2  274.4 mm
După standardizare Dp2STAS  280 mm

Verificarea regimului vitezei periferice

π Dp1  n I m m
v 1  v 1  21.991 v 1  50
60 1000 s s

Condițiile sunt satisfăcute

Alegerea distanței dintre axe se va face verificând inegalitatea

  
0.7 Dp1  Dp2  A  2  Dp1  Dp2 
Deci distanța dintre axe se situează în intervalul 290<A<829 mm

Pentru a putea alege o distanță dintre axe convenabilă se va rezolva ecuația de gradul 2

2
  
8  A12  2  2  Lp i  π Dp1  Dp2   A12  Dp2  Dp1
  2 = 0
Vom defini coloana de lungimi primitive preferențiale ale cărei valori vor fi înlocuite în
ecuația de gradul 2 atașată anterior.

Creăm funcția care va reda ecuația de gradul 2

(doar coeficienții acesteia)
 mm
 400 
  mm
 500 
 630  mm
 800  mm Vectorul a12(i) extrage coeficienții ecuației de gradul 2
  mm
 1250 
 1600  mm
 2000  mm  8 
  2 2  Lp  π Dp1  Dp2  
Lp   2500  mm a12( i)    i 
 
 3100  mm
  mm  Dp2  Dp1 2

 4000  mm
 5000 
 6200  mm
  mm
 8000 
 10000  mm
 12500  mm Folosind această metodă de implementare cu ajutorul programului
 
MathCAD prin egalitatea A12(i)=polyroots(a12(i)) se va înlocui fiecare
lungime primitivă de curea preferențială,astfel găsindu-se 15 perechi de
soluții de distanțe dintre axe preferențiale din care se va alege lungimea
primitivă corespunzătoare distanței dintre axe care verifică intervalul


A12( i)  polyroots a12( i) 
 0.046 m  0.017  0.013i  m
A12( 0 )    3
A12( 1 )   
 9.644  10 m  0.017  0.013i  m

 0.017  0.013i  m
 2.318  10 3  0.021i  m A12( 3 )   
A12( 2 )     0.017  0.013i 
 3  m m
 2.318  10  0.021i 
 3.427  10 3  m  2.129  10 3  m
A12( 4 )    A12( 5 )   
 0.129  m  0.208  m

 1.49  10 3  m  1.085  10 3  m

A12( 6 )    A12( 7 )   
 0.297  m  0.408  m
  8.179  10 4  m  5.977  10 4  m
A12( 8 )    A12( 9 )   
 0.542  m  0.741  m

 4.601  10 4  m  3.605  10 4  m

A12( 10)    A12( 11)   
 0.963  m  1.228  m

 2.722  10 4  m  2.139  10 4  m

A12( 12)    A12( 13)   
 1.627  m  2.07  m

 1.688  10 4  m
A12( 14)   
 2.624  m

Soluțiile rezultate sunt de ordinul metrilor.Pentru a putea alege se elimină lungimile primitive
corespunzătoare soluțiilor de tip numere complexe ,apoi se elimină lungimile care nu se situează în
intervalul scontat.

Se observă că sunt două distanțe corespunzătoare convenabile.Soluția adoptată care verifică

intervalul căutat este A12(4)=0.408m=408 mm

A12  408 mm

Unghiurile de înfășurare a curelei pe pinion respectiv roata condusă

 Dp2  Dp1 
γ  2  asin  γ  0.331  rad
 2A12 
γ  18.96  deg

β1  π  γ β2  π  γ

β1  2.811  rad β2  3.473  rad β1  161.04 deg β2  198.96 deg

Coeficientul de lungime cL  1.07

Vom calcula numărul preliminar de curele
Coeficientul de funcționare
Coeficientul unghiular de corecție a înfășurării pe pinion
cf  1.6

 
Cβ  1  0.003  180  β1  deg
 
 PI cf
z0 
cL Cβ P0

z0  5.475

deoarece z0=5.475 curele

vom aplica corecția

5.475
z  z  5.763 curele
0.95

Deci numărul preliminar de curele este z  6

Verificarea frecvenței îndoirilor

v1 2
f  f  14.188 Hz f  80 Hz
3
3100 10

Deci frecvența îndoirilor este verificată

Determinarea forțelor de întindere și de apăsare cu care roțile încarcă arborii transmisiei

PI 3
Fu  1000 Fu  1.682  10N
v1

3
Fa  2  Fu Fa  3.365  10 N

3
F0  2  Fu F0  3.365  10 N

Se pornește de la ipoteza simplificatoare că forțele de întindere și apăsare inițială respectă principiul

acțiunii și reacțiunii atât la pinion cât și la roata condusă
 Elementele geometrice standardizate ale pinionului (roții conducătoare de curea)

Dp1  140 mm
m1  11 mm a1  13 mm
l1  11 mm r1  1 mm
n 1  5 mm
f1  12 mm
e1  15 mm
α1  38 deg
b 1max  2.8 mm

h 1  n 1  b 1max z6

Având aceste elemente standardizate rezultă

diametrul exterior al pinionului


Dext1  Dp1  2  n 1  h 1 
Dext1  165.6 mm
Diametrul interior al pinionului
α1  deg
Dint1  Dp1  2  n 1  Dint1  148 mm
 α1  
tan   deg
 2  

Lățimea pinionului
 α1 

B1  a1  2 r1  h 1  cos 
 2
 
  a1  2  h 1  ( z  1 ) B1  172.641mm

Elemente geometrice standardizate ale roții conduse.parametrii standardizați ai curelei rămân aceiași

m2  m1 n 2  n 1 e2  e1 f2  f1 α2  α1 l2  l1 a2  a1 h 2  h 1
r2  r1 z6

Dp2  274.4 mm

Având acești parametri rezultă

Diametrul exterior al roții conduse


Dext2  Dp2  2  n 2  h 2  Dext2  300 mm
Diametrul interior al roții conduse

α2  deg
Dint2  Dp2  2  n 2  Dint2  282.4mm
 α2  
tan   deg
 2  

Lățimea roții conduse

 α2 

B2  a2  2 r2  h 2  cos
 2
 
  a2  2  h 2  ( z  1 )  B2  172.641mm

Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinti drepti.

Reductorul cilindric orizontal este în 2 trepte și se consideră că angrenajele sunt identice.

Prin urmare se vor face calculele pentru un singur angrenaj
Material ales OLC45

u  iR σHlim  500 KF  1.6

ψd  1.3
MPa
KH  110000
KA  1 iAC  iR u  iAC  5.612 σFlim  280 MPa

3
KH KA MtII 1  u
a12  ( 1  u )    297.547 a12  320
2 u
ψd  σHlim

Calculul modulului minim

KF KA MtII 2

mmin   ( 1  u )  0.429 m  1
2
ψd  a12  σFlim

Calculul numărului de dinți z1 z2

2  a12
z1   96.787
m ( 1  u )

2  a12
m 

z1  1  iAC 
 z2  z1  iAC

z2  543.213

Distanța de referință dintre axe


m z1  z2 
a012   320
2

Eroarea de estimare este egală cu 0 deoarece a012=a12

Deci continuăm cu calculul geometric

α0  20 deg
x  deg
h0a  1 inv( x )  tan( x )  π
180  deg
h0f  1.25
c0  0.25
c0max  0.35

 a012 
αw  acos  cos( α0)   20 deg
 a12 

inv ( αw)  inv ( α0)


x s  z1  z2   2  tan( α0)

Elemente geometrice

Diametre de divizare
d1  m z1  96.787 mm
d2  m z2  543.213 mm

Diametre de bază

db1  d1 cos( α0)  90.95 mm

db2  d2 cos( α0)  510.454 mm

Diametre de rostogolire
d w1  d1  96.787 mm

d w2  d2  543.213 mm
 Diametre de picior

d f1  d1  2m ( h0f  0 )  94.287 mm

d f2  d2  2m ( h0f  0 )  540.713 mm

Diametrele de cap

d a1  d1  2  m ( h0a)  98.787

d a2  d2  2  m ( h0a)  545.213

Înălțimea dinților
d a1  d f1
h 1   2.25 mm
2
d a2  d f2
h 2   2.25
2
Unghiuri de presiune

αa1  acos  cos( α0)   22.976 deg

d1
d a1
 

αa2  acos  cos( α0)   20.57  deg

d2
d a2
 

Arc dinte pe cerc de cap

π  4  tan( α0)
sa1  d a1     3.493
 inv ( α0)  inv αa1
2  z1
 
 π  4  tan( α0)
sa2  d a2 
2  z2
   3.76
 inv ( α0)  inv αa2
 
mm
b 2  d1 ψd  125.823
b 1  b 2  2  m  127.823 mm
Alegerea cuplajelor
Pentru a putea monta cuplajele pe arborii transmisiei trebuie să cunoaștem diamterele de fus
care vor fi folosite în exploatarea transmisiei reductoare din cazul de față.Se pornește de la regula
dfus=dca+5..8 mm.Important!:Diametrul de fus este divizibil cu 5

d ISTAS  30 mm d Ifus  d ISTAS  7  37

mm
d IISTAS  35
mm d IIfus  d IISTAS  5 mm

d IVSTAS  120
mm

d VSTAS  140 mm d IVfus  d IVSTAS  5 mm

Cuplajul conform schemei cinematice va fi montat pe arborele 4

Momentele de torsiune anterior calculate

30 6 PI 5
MtI   10   1.178  10 N mm
π nI

30 6 PII 5
MtII   10   2.285  10 N mm
π n II

30 6 PIV 6
MtIV   10   7.053  10 N mm
π n IV
 30 6 PV 7
MtV   10   1.354  10 N mm
π nV

Convertirea momentelor de torsiune în N*m

Convertim momentele de torsiune în N*m

MtI
MtINm  MtINm  117.775 N m
1000

MtII
MtIINm   228.483 N m
1000

N m

MtIV 3
MtIVNm   7.053  10 N m
1000

MtV 4
MtVNm   1.354  10 N m
1000

Cunoscând momentele de torsiune exprimate în N*m vom putea alege mărimea cuplajelor

cs  2

4
MtIVcalc  MtIVNm cs  1.411  10 N m

Pentru arborele 4 se va monta un cuplaj cu flanșe orizontal CFO mărimea 19 ,

Dimensiunile fiind precizate în Anexa 7.2 pagina 308 din îndrumarul anexat.

Costuri totale

CME  11804.8 lei

CRT  3351 lei

CTCT  6000 lei

3 lei
CCFO  1  4.76 63 10  2.999  10

4
CtotalTM  CME  CRT  CTCT  CCFO  2.415  10 lei