",

y ..fl
drr Lii):::l:i;.

*:ir'.:' t,t. -, ,.

:1S
I l. r- :t, .'il

'-.,':,rliiislll;r'r^'
i::.,.p'ir,t:trf:t.1.
.

,ffiI'* - ,..=f{ .f.r

.a

,'],,
Ji
tirn
It)
 Caprirs

EreProverbe,...."...'....:*.."'..-....''
 $c*a&g* &*6rc

dwp& F*,*$ar Srlrqnern

fu:, niciodati o fedgl cum nu poare mai dulce si mai

;fo :ir:I
-{ kzvipliatl
iOricine se
o vedea nu purea si nu o indrlgeascl pe datl.
Dar cel mai mult o iubea bunica ei, care nu stia ce daruri sl-i mai facl.
Odatl, bunicuqa i-a dlruit o scufigl de catifea rosie ;i, penffu cI fetitei ii
gedea foarte bine gi nu mai voia cu niciun chip sI poarre altceva pe cap,
toati lumea a inceput si-i spunl Scufiga Rogie.
Intr-o zi, mama ei i-a zis:
ScuEEI Rosie, ia bagl-n coguleg cozonacul isra gi o stich cu vin.
-
Du-i-le bunicugei. Este bolnavl gi shbitl gi rrag nidejde cr o vor ajuta sI
se mai intremeze. Dar ai grijl, scumpa mamei, pleacl din vreme, sI nu
te apuce cildura amieziipe drum. $i umbli cu blgare de seami, mergi
numai pe drumul gdut gi nu re abate nicio clipl de la el. Iar cAnd ajungi la
bunicuta, nu uita si-i dai binege cum se cuvine.
mlicugl! apromis fedga, ftcindu-i cu mAnalaplecare.
- Asa am sI fac,
Bunicalocuia inpldure, cam lavreo jumltate de ceas deplrtare de sat.
De cum a intrat Scufiga Rogie in desigul codrului, numai ce i-a iegit
inainte lupul, Fetiga nu stia insl ce lighioani e aceasra si nu s-a temut deloc
cAndl-avlzut. .

Buni ziua, Scufigl Rogie ! i-a zis lupul.

-
BunI sl-gi fie inima,lupule.
-
in.oro pornit
- ai aga de dimineagl, Scufigl Rogie?
Ia, pini
- la bunicuga!
Si ce duci acolo, in co;?
-
 Nigte cozonac gi o sdcli cu vin. I le duc bunicii, care-i bolnavl
- 9i

sllbitl, ca sI minXnce qi sl-gi vinl in puteri.

_L-auzi...aha... Dar unde sti bunica ta, Scufigi Rogie?
Pii, colo, in pidure ! Cum ajungi sub cei trei stejari, ai gi dat de casa
-
ei, iar ceva mai Ia vale e un alunig, i'a rlspuns Scufiqa Ro;ie.
Lupul gi-a zis in sinea lui: ,,Tare fragedl trebuie sl fie fedqa asta! Ce
mai imbuclturi pe cinste ar fi, zlu aga! Cu mult mai gustoasi decit baba!
Dar e vorba cI trebuie sI fiu giret gi si ticluiesc in aga fel lucrurile ca sl pun
mina pe amindoui..."
A mai mers lupul o bucati de drum allturi de scufigi gi deodatl a

inceput sl-i spun[ cu glas mieros:

Scufigi Ro;ie, ia ce uiti ce fori frumoase strilucesc in jurul tlu! $i
-
Pare ci n-auzi
tu nici n-ai habar si nu te uiqi deloc la ele... Ba mi se nici
ce dulce cAnt[ pislrelele ! Mergi pe drum aga posaci, ;i e atat de phcut sl
tu,
hoinlregti qi I
si zburzi prin pldure,
r e arera veselie ! Ce-ar fi si zburzi gi

ci e timp berechet!
ScuhgaRqie a ridicatprivireagi, cAnd avlzut cum jucau razele soarelui
printre crengile copacilor, cAnd a privit mai cu luare-aminte la forile care
.r.gr.r,, pretudndeni, gi'a spus incAntatl: ,,Mate bucurie i-a9 face bunicii
dacl i-a; duce buchet de fori proaspete ! Am destul timp, nu mi-e
;i-un
teami c-am sI intArzii!"
S-a abltur deci din drum gi a luat-o prin pidure, ca sI culeagi flori.
Rupea de ici una, de dincolo aha, dar indatl i se plrea ci pugin maiincolo
ii zAmbegrc o foare qi mai ochioasl; alerga intr-acolo gi, tot culegAnd
margarere ;i clopogei, se adlncea pe nesimlite in inima pidurii. in acest
timp tnsi,lupul a pornit de-a dreptul spre casa bunicii gi a bltut la ugl.
bitrina.
- Cine,i acolo? a intrebat
Eu sunt, Scufiga Rogie, gi-gi aduc cozonac ;i-o sticli cu vin' Dar
-
deschide uga, bunicugo! a rlspuns cu glas preflcut lupul.
Intrl! a rispuns bunica. Eu ml simt slibid 9i nu mi pot da jos din
-
 Lupului nu i-a trebuit mai mult. A deschis ufa, s-a repezit glong
spre patul bunicii 9i, firi sI scoati o vorbulitl mlcar, a inghigit-o dinr-o
sufiare. S-a imbrlcat apoi cu hainele ei, si-a indesat p. cap boneta, a rras
perdelele si s-a asezat in pat.
in vremea asta, Scufi;a Rosie culesese arer de muhe fori, cI abia le
mai putea duce. Cum alerga ea de colo pAnI colo, deodatl;i-a amindt de
bunica gi a pornit degrabi spre clsu;a din pldure. Nu micl i-a fost mirarea
cAnd a vlzut qa deschisl.
A intrat in odaie, dar lucrurile nu erau deloc aga cum le gtia. Torul
plrea atit de ciudaL incAt gi-a spus: ,,Vai de mine, ce-o fi azi de mi-e asa de
fricnl Cl doar alti dati mI simgeam atAt de bine la bunicuEa!" $i, firl sI
mai astepte, a strigat:
Buni dimineata, bunico!
-
Rispuns insi nu a primit defel.
Scufiga Rogie s-a apropiat de pat. Bunicuta stltea sub plapumi., cu
boneta trasi peste ochi, gi avea o in{bg\are arit de ciudatl, incAt fedga a
intrebat-o:
* Vai, bunicugo, dar de ce ai urechile atAt de mari?
Ca sI te pot auzi mai bine! a rlspuns lupul, cu glasul preftcut.
-
Vai, bunicugo, dar de ce ai ochii atAt de mari?
-
Ca si te pot vedea mai bine.
-
Vai, bunicuto, dar de ce ai mlinile atit de mari?
-
Ca sl te pot apuca mai bine.
-*
Dar, bunicugo, de ce ai o coscogeamite gura?
Ca si te pot infuleca mai bine!
-
N-a sfbrgit bine ultimul cuvint, cl lupul a gi sirit jos din pat ;i a
inghigit-o pe biata Scufiga Rogie. DupI ce qi-a porolit foamea, lupul s-a
vArfu din nou in pat fr, prinzAnduJ somnul, a inceput sI sforlie de se
cutremurau peregii.
S-a intAmplat ca tocmai atunci sI treaci prin faga casei un vinltor.
Auzind el horciiturile, s-a gindit: ,,Bre, dar strasnic mai sforlie bltrAna!
Nu cumva i-o fi riu, slrmana?"
 A intrat in casl;i, cAnd s-a apropiat de pat, L-avLzut pe lup tollnit
acolo, cu ditamai burdihanul.
Ei,lupule, nu-mi inchipuiam c-o si te glsesc aici, ticilos bltrin! a
-
izbucnit vinltorul. De cind te caut!
$i-a potrivit pugca ;i a vrut s[ tragi, dar in
clipa aceeai-a trecut prin
minte: ,,Dar dacl lupul a inghigit-o pe bfurani? Poate c-aq mai putea s-o
scap!"
Aga cl nu a mai tras, ci, IuAnd o foarfeci, a inceput si taie burta lupului
adormit. Abia a apucat sI facl doul-trei tlieturi, cl a 9i vlzut strllucind
scufi;a cea rosie a fetigei. A mai flcut o tlieturl, iar fetiga a sirit afarl 9i a
strigat:
---
Yai, ce spaimi am tras! Ce intuneric era in burta lupului!
DupI aceea, au scos-o afarl ;i pe bunici. Era incl in viagl, dar abia
mai risufa. Scufi;a Ro;ie a adunat in grabi nigte pietroaie 9i toEi trei au
umplut cu ele burta lupului.
CAnd s-a trezir, lupul a vrut s-o ia la slnfuoasa, dar pietroaiele atArnau
atAt de greu, ci dihania s-a pribugit la plmint 9i a dat ortul popii.
cei trei nu-si mai inclpeau in piele de bucurie. Bunicuga a mancat
cozonacul gi a blut vinul adus de fetigl gi pe datl s-a tnzdrlvenit. Iar
ScufiEa Rogie s-a dojenit in gand: ,,De-acum inainte n-o sI mI mai abat
niciodati din drum, ci o sI ascult cuminte de povegele mamei!"