Indicatii Dispoztive PDF

Gherghel Nicolae, Ghid de proiectare a dispozitivelor. Varianta a III-a.
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi,

Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial, Catedra Maşini-unelte şi Scule, 2010-2011
Săptămâna 1
INDICAŢII METODICE GENERALE

PRIVIND ELABORAREA ŞI ANALIZA-EVALUAREA PROIECTELOR DE AN/
SEMESTRU
LA DISCIPLINA „PROIECTAREA DISPOZITIVELOR“
În cadrul instruirii, formării profesionale instituţionalizate, pentru atingerea scopului şi

obiectivelor pedagogice ale elaborării proiectelor de an la disciplina „Proiectarea dispozitivelor“,
trebuie avute în vedere o serie de indicaţii metodice, prezentate în continuare.
Acestea se constituie într-un set de proceduri şi instrucţiuni de lucru (operare) documentate, ca
parte integrantă a ceea ce s-ar putea numi „subsistemul de asigurare a calităţii proiectelor de an la
disciplina Proiectarea dispozitivelor“.
Indicaţii metodice pentru îndrumător:
● 1. Gradul de dificultate al temelor să fie acelaşi pentru toate grupele/ semigrupele.

● 2. În cadrul grupei/ subgrupei, se vor atribui teme apropiate (piesă unică la 2 studenţi, cu date
variabile; piese din aceeaşi familie, grupă, clasă).
● 3. Temele trebuie să acopere întreaga tematică a cursului (să reclame proiectarea tuturor
elementelor şi mecanismelor structurale; să fie destinate cel puţin operaţiilor sau fazelor de strunjire,
rectificare, frezare, burghiere; să necesite acţionare mecanizată).
● 4. Temele de proiectare ar trebui să aibă forma din fig. ….
● 5. Se va respecta etapizarea elaborării proiectului la toate grupele/ semigrupele/ subgrupele.
● 6. Se va indica bibliografia uşor accesibilă, la nivel de capitol, subcapitol, pagină.
● 7. Greşelile, problemele deosebite ivite vor fi dezbătute cu studenţii (cu grupa/ semigrupa/
subgrupa).
● 8. Se vor verifica, neapărat, desenele de ansamblu în faza de început.
● 9. Indicaţiile date, să stimuleze frecventarea cursului şi studiul uindividual.
● 10. Dacă proiectul este considerat, în planul de învăţământ, ca o disciplină distinctă, înainte de
trecerea notelor în cataloage, notele se vor aduce la cunoştinţă studenţilor şi se vor prezenta
eventualele justificări. După aceea, notele se vor trece în carnetele de student.
Indicaţii metodice pentru aplicanţi:
●1. Indicaţiile de proiectare date de către îndrumător/ conducător vor fi notate separat de
proiectul propriu-zis.
● 2. Pentru indicaţii, studenţii vor folosi un caiet, foi, calculatoare portabile.
● 3. Proiectul se va scrie cu creionul sau pe calculator, pe o singură faţă, pe foi format A4,
prevăzute cu fâşie de îndosariere corespunzătoare.
● 4. Fiecare subcapitol/ subdiviziune sau măcar fiecare capitol, vor fi începute pe o nouă pagină.
● 5. Notarea capitolelor şi subcapitolelor/ subdiviziunilor se va face conform ghidului de
proiectare.
● 6. Schiţele originale, din proiect, trebuie realizate deosebit de îngrijit, cu respectarea normelor
în vigoare.
● 7. Proiectul se aduce în totalitate la fiecare şedinţă de proiect.
● 8. La proiect, studenţii vor veni cu bibliografia utilizată pentru rezolvarea etapei/ etapelor.
● 9. Studentul va prezenta conţinutul etapei, modul de abordare, justificări, neclarităţi, dificultăţi
etc.
● 10. După verificarea etapei, studentul va nota observaţiile şi le va rezolva până la şedinţa
următoare.
○ 11. Schema de prindere (de orientare-poziţionare şi strângere) va fi avizată, în scris, de către
îndrumătorul/ conducătorul de proiect.
7
Gherghel Nicolae, Ghid de proiectare a dispozitivelor. Varianta a III-a. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi,
● 12. Studenţii care lucrează îngrijit, nu vor mai transcrie proiectul.

● 13. Se execută desene de ansamblu (eventual şi de subansamblu), precum şi desenele reperelor
principale: de orientare-poziţionare (reazeme), de orientare-poziţionare (centrare) şi strângere, de
strângere, de ghidare şi reglare a sculeor (maximum 4 desene de repere).
● 14. Desenele se execută în creion (pe orice fel de hârtie ce se pretează pentru acestea) sau pe
calculator.
○ 15. Studenţii care execută desenele în tuş, trebuie să prezinte, neapărat, desenele originele în
creion. Cei care execută desenele pe calculator, trebuie să prezinte, eventual, schiţele care au stat la
baza acestora.
○ 16. Înainte de începerea desenelor de ansamblu, studenţii trebuie să prezinte, neapărat, o schiţă.
● 17. Proiectul trebuie să conţină toate capitolele (etapele).
● 18. Legarea proiectului se face într-un dosar obişnuit, cu şină, sau cu „arc“.
● 19. Se notează fiecare etapă cu note de la 2 la 10, care vor fi comunicate la data controlului,
verificării.
○ 20. Etapa nefăcută la termenul planificat se notează cu 2.
○ 21. La prezentarea etapei refăcute, se acordă nota corespunzătoare, menţinându-se, însă, şi
prima notă.
○ 22. Studenţii care lipsesc din motive bine întemeiate (plecaţi în străinătate cu burse de studii;
participare, cu lucrări, la manifestări ştiinţifice; participare la concursuri profesionale; bolnavi;
evenimente deosebite în familie etc.) vor anunţa, când este posibil, înainte îndrumătorul/ conducătorul/
cadrul didactic sau imediat după evenimentul respectiv, vor prezenta, dacă este cazul, documentele
doveditoare şi vor recupera etapa/ etapele la care au absentat, pe cât posibil, în săptămânile
corespunzătoare etapei la care au lipsit, cu alte grupe/ subgrupe.
○ 23. Când perioada absentată depăşeşte săptămânile în care se lucrează la etapele la care s-a
absentat, studentul se va prezenta, imediat după reluarea activităţii, la cadrul didactic îndrunător,
pentru a stabili modalitatea de recuperare.
● 24. Nota finală rezultă ca medie aritmetică a notelor la etape (inclusiv desene) şi nota la ţinuta
finală. Se va ţine seamă şi de elementele originale şi de rezolvarea unor aspecte cu asistenţa
calculatorului, precum şi de frecvenţă.
● 25. Ponderea notei la activitatea la proiect, în nota la evaluare finală prin examen, conform
fişei disciplinei, este de 30%.
● 26. Predarea şi susţinerea proiectului se face în ultima şedinţă şi, în mod excepţional, conform
programului afişat, până în preziua examenului.
● 27. Proiectele restante se recuperează după examen, conform programului afişat.
● 28. Efectuarea proiectului este condiţie pentru prezentarea la examen.
8
TEMĂ DE PROIECTARE ......
Să se proiecteze un dispozitiv, în faza DE, pentru prinderea

semifabricatelor din desenul/ schiţa de mai jos, la prelucrarea prin
..................................... a suprafeţei(lor) marcate, în situaţia în care
prelucrarea se face pe un/ o ...................................................................., tip
......................................., iar programul anual de producţie este de
....................... buc./ an.
Desenul/ schiţa din planul de operaţii (desenul de operaţie/ fază;

desenul tehnologic; specificaţia tehnologică/ de proces)
Tolerare STAS 12.712-79/ 89

Toleranţe generale ISO 2.768-mK
Material: ........................, STAS .......................
Scara: 1:1
Fig. … ─ Forma temelor de proiectare/ Exemplu de temă de proiectare.
9
Etapizarea elaborării proiectelor de an/ semestru la disciplina „Proiectarea

dispozitivelor“, după metodologia 12E
Săptămâna 1:
Luarea în evidenţă a studenţilor.
Prezentarea indicaţiilor metodice generale privind desfăşurarea activităţii.
Distribuirea temelor de proiectare.
Indicarea bibliografiei de bază pentru elaborarea proiectelor.
E1. Analiza temei de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale.
Săptămâma 2:
E2. Elaborarea studiului tehnico-economic. Stabilirea soluţiei de principiu/ ansamblu a
dispozitivului ce urmează a fi proiectat.
Săptămâma 3:
E3. Elaborarea schemei optime de orientare-poziţionare. Proiectarea elementelor de
orientare-poziţionare (reazemelor).
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare -poziţionare tehnic posibile.
A3.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul.
A3.1.2. Evidenţierea condiţiilor de precizie geometrică impuse suprafeţelor de prelucrat,
controlat, asamblat etc.
A3.1.3. Evidenţierea condiţiilor de precizie geometrică ce trebuie asigurate prin
orientare-poziţionare (determinante).
A3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie înlăturate piesei prin orientare-
poziţionare.
Săptămâna 4:
A3.1.5. Alegerea suprafeţelor de orientare-poziţionare ale pieselor.
A3.1.6. Evidenţierea elemnetelor de orientare-poziţionare sau de orientare-poziţionare
(centrare) şi strângere ale dispozitivului (reazemelor), ce pot fi utilizate pentru orientarea-poziţionarea
pe suprafeţele de orientare-poziţionare alese, ale pieselor, precum şi a simbolurilor bazelor de
orientare-poziţionare şi a reazemelor.
Săptămâna 5:
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile.
Săptămâna 6:
F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile.
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare.
F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare-
poziţionare.
Săptămâna 7:
E4. Elaborarea schemei optime de strângere şi proiectarea elementelor şi mecanismelor de
strângere şi/ sau de orientare-poziţionare (centrare) şi strângere.
F4.1 Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile.
F4.2. Stabilirea schemelor de strângere tehnic acceptabile.
F4.3. Stabilirea schemei optime de strângere.
F4.4. Stabilirea cursei necesare strângerii şi slăbirii piesei.
Săptămâna 8:
F4.5. Proiectarea mecanismelor de strângere sau de orientare-poziţionare (centrare) şi
strângere pentru materializarea schemei optime de strângere.
10
Săptămâna 9:
E5. Elaborarea schemei de acţionare şi proiectarea elementelor componente.
E6. Proiectarea celorlalte elemente şi mecanisme ce intră în structura dispozitivului.
Săptămânile 10 şi 11:
E7. Elaborarea desenelor de ansamblu.
Săptămâna 12:
E8. Efectuarea verificărilor la rezistenţa şi la deformaţii.
E9. Analiza tehnico-economică.
Săptămâna 13:
E10. Elaborarea desenelor de repere.
E11. Elaborarea instrucţiunilor de exploatare.
E12. Definitivarea proiectului de execuţie al dispozitivului.
Legarea proiectului.
Săptămâna 14:
Predarea proiectelor.
Verificarea finală.
Notarea finală.
Comunicarea notelor.
Rezolvarea neconcordanţelor.
Trecerea notelor în cataloage şi în carnetele de student (dacă este cazul).
Efectuarea unui sondaj de opinie asupra activităţii în cadrul proiectului.
11
Bibliografie de bază pentru elaborarea proiectului de an/ semestru la disciplina

„Proiectarea dispozitivelor“
● 1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Note de curs. Univ. Tehn. „Gheorghe Asachi“ din
Iaşi, Facult. de Constr. de Maş. şi Managem. Ind., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., anul univ.
curent.
● 2. GHERGHEL N., Ghid de proiectare a dispozitivelor. Varianta a III-a. Univ. Tehn. „Gheorghe
Asachi“ din Iaşi, Facultat. de Constr. de Maş. şi Managem. Ind., Depart. Maşini-unelte şi Scule,
anul univ. curent.
● 3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi,
1983.
● 4. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1  2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981.
● 5. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor.
Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
7. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie.
Bucureşti: Ed. tehn., 1969.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte.
11. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor de
orientare şi fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de
orientare şi fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976.
13. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi
metodă. Vol. 1. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a
suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.
● 15. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:
Tehnopress, 2002.
● 16. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006.
● 17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
● 18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime
de orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
● 19. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
● 20. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4.
Proiectarea sistemelor de stângere. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURCĂ Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU
Victor, GHERGHEL N., Îndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice în proiectele
de diplomă. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRIŢĂ C., COZMÎNCĂ
Mircea, DRUŢU Costache, GHERGHEL N. ş.a. Îndrumar pentru activitatea de cercetare-
proiectare şi întocmire a proiectului de diplomă. Maşini-unelte, scule, echipamente de prelucrare
şi control. Vol. 1  3. Inst. Politehn. Iaşi, 1989.
12
23. OLTEANU Remus şi VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire,
frezare. Bucureşti: Ed. tehn., 1992.
24. SIMIONESCU Cristian, SIMIONESCU M., PREJBAN Cornel, Album de dispozitive pentru
prelucrări mecanice. Brăila: Sapiens, 1994.
POPA V., BANTAŞ N., NASTAS Andrei, GHERGHEL N., MIRCEA Dan., Toleranţe şi
control dimensional. Chişinău: Tehnica-Info, 2006.
Alte lucrări folosite la redactarea ghidului/ lucrării
25. GHERGHEL N., Proiectul tehnic (de ansamblu). Proiectul de execuţie. Documentaţia tehnică.
Documentaţia de execuţie. În: Îndrumar pentru practica productivă, Inst. Politehn. Iaşi, 1984, p.
475  493.
26. GHERGHEL N., Tehnologia de fabricaţie. Documentaţia tehnologică. În: Îndrumar pentru
practica productivă, Inst. Politehn. Iaşi, 1984, p. 494  507.
27. GHERGHEL N., PLAHTEANU B., Elemente pentru întocmirea şi verificarea documentaţiei
tehnice. În: Îndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare şi de întocmire a proiectului de
diplomă. Maşini-unelte, scule, echipamente de prelucrare şi control, vol. 2, Inst. Politehn. Iaşi,
1989, p. 623  643.
28. GHERGHEL N., Specificul cercetării în domeniul dispozitivelor. În: Îndrumar pentru activitatea
de cercetare-proiectare şi de întocmire a proiectului de diplomă. Maşini-unelte şi scule,
echipamente de prelucrare şi control, vol. 1, Inst. Politehn. Iaşi, 1989, p. 226  276.
29. GHERGHEL N., Redactarea comunicărilor şi articolelor ştiinţifice. În: Îndrumar pentru
activitatea de cercetare-proiectare şi de întocmire a proiectului de diplomă. Maşini-unelte, scule,
echipamente de prelucrare şi control, vol. 3, Inst. Politehn. Iaşi, 1989, p. 130  206.
30. GHERGHEL N., Cum să scriem un articol ştiinţific. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1996.
31. VASILESCU E., MARIN D., ZGURĂ A., IONIŢĂ S., RAICU L., BENDIC V., Desen tehnic
industrial. Elemente de proiectare. Bucureşti: Ed. tehnică, 1994.
32. STAS 7298-65. Documentaţia tehnică în construcţia de maşini. Păstrarea şi evidenţa
documentaţiei de bază.
33. STAS 7299-90. Documentaţia tehnică în construcţia de maşini. Duplicatele şi copiile
documentaţiei de bază.
13
Săptămâna 1
E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIŢIALĂ. STABILIREA

DATELOR INIŢIALE
F1.1. Analiza temei de proiectare
Scop: înţelegerea temei, a condiţiilor impuse dispozitivelor ce se cer a fi proiectate şi stabilirea,

în ansamblu, a posibilităţilor de realizare.
Conţinut:
 studiul şi însuşirea procesului tehnologic de prelucrare, control, asamblare etc. a piesei;
 rezolvarea, împreună cu constructorul şi cu tehnologul, a evantualelor neconcordanţe sau a
propunerilor de modificare a formei piesei, a modului de cotare, a toleranţelor, a tehnologiei etc.
Prezentare în proiect: câteva fraze sau propoziţii, care să reflecte concluziile rezultate din
analiza temei de proiectare.
F1.2. Informarea iniţială
Scop:
 punerea de acord a proiectelor elaborate, cu normele în vigoare;
 obţinerea, din literatura de specialitate, a unor soluţii (idei) constructiv-funcţionale, care ar
putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare;
 analiza critică a soluţiilor respective (avantaje; dezavantajele; domeniu raţional de utilizare) în
raport cu condiţiile impuse prin temă;
 stabilirea posibilităţilor de a folosi sau adapta unele din aceste soluţii;
 realizarea unor asocieri, analogii, transferuri de idei, extrapolări, extinderi, generalizări,
particularizări, perfecţionări, modificări, adaptări, ameliorări, dezvoltări, restructurări, inversii,
combinări (sinteze).
Gradul de aprofundare a informării iniţiale: depinde, în principal, de:

 tipul dispozitivului de proiectat;
 complexitatea dispozitivului proiectat;
 seria de fabricaţie a dispozitivului;
 timpul disponibil pentru proiectare.
Surse de informare: în cadrul proiectului de an/ semestru, se va apela la lucrările de bază:

tratate, manuale, cursuri, îndrumare, ghiduri, albume, standarde, norme de proiectare, fişe şi cărţi
tehnice, cataloage, prospecte, reclame din domeniul dispozitivelor.
În afara notelor de curs [1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Note de curs. Univ.
Tehn. „Gheorghe Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş. şi Managem. Ind., Specializ. Tehnol. Constr.
de Maş., 2009-2010] şi a ghidului de proiectare [2. GHERGHEL N., Ghid de proiectare a
dispozitivelor. Varianta a III-a. Univ. Tehn. „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, Facultat. de Constr. de Maş.
şi Managem. Ind., Catedra Maşini-unelte şi Scule, 2009-2010.], lucrările de bază ce trebuie procurate
de la biblioteci şi folosite pentru elaborarea proiectelor de an sunt:
3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi,

1983.
4. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1  2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981.
5. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
14
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor.
Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a
suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:
Tehnopress, 2002.
16. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2002.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime
de orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
19. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
23. OLTEANU Remus şi VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire,
frezare. Bucureşti: Ed. tehn., 1992.
24. SIMIONESCU Cristian, SIMIONESCU M., PREJBAN Cornel, Album de dispozitive pentru
prelucrări mecanice. Brăila: Sapiens, 1994.
O listă amplă de lucrări necesare proiectării dispozitivelor este prezentată în lucrarea [17.
GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 139  149].
Prezentarea detaliată a metodologiei de informare iniţială este dată în aceeaşi lucrare [17.
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 9  28].
Prezentare în proiect: în cadrul proiectului de an/ semestru, rezultatul informării iniţiale se

poate rezuma la indicarea soluţiilor constructiv-funcţionale de dispozitive (elemente) ce ar putea fi
utilizate pentru abordarea temei de proiectare.
Soluţiile pot fi prezentate, în cadrul proiectului de an/ semestru, prin indicarea:
 denumirii soluţiei;
 numărul figurii, tabelului, paginii şi
 lucrării în care se găsesc soluţiile respective.
Prezentarea se poate face sub formă de text, ca de exemplu:
Din informarea documentară, rezultă că pentru prinderea piesei la operaţia de prelucrare prin
rectificare dată prin temă, ar putea fi utilizate (integral; prin modificare sau adaptare etc.) următoarele
soluţii de dispozitive (elemente):
1  dorn autocentrant cu bucşă elastică cu nervuri (fig. 4.23, p. 274 [16]);
.....................................................................................................................................................
De asemenea, prezentarea se poate face şi sub forma tabelului 1.1.
15
Tabelul 1.1. Soluţii constructiv-funcţionale de dispozitive (elemente) ce ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de
proiectare
Sursa
Nr.
Denumirea soluţiei Figura (tabelul) Numărul
sol. Paginile
lucrării
1 Dorn „autocentrant“ cu bucşă elastică cu
Fig. 4.23 274 [16]
nervuri (nervurată, ondulată, gofrată, burduf)
... ........................................................... ... ... ...
Fireşte, este mai bine dacă se inserează şi figurile (desenele, schiţele), sub formă de copii
realizate prin mijloacele disponibile (xerocopiere, scanare, fotografiere).
La sfârşitul acestui subcapitol, se va începe, pe o pagină nouă, lista bibliografică, în ordinea
folosirii lucrărilor. Lista bibliografică se va complta ulterior.
Pentru scrierea lucrărilor din lista bibliografică, se va folosi, ca model, modul de scriere prezentat
în cadrul acestui subcapitol.
În text, bibliografia va fi citată numai prin numărul de ordine al lucrării conform listei.
F1.3. Stabilirea datelor iniţiale
● Scop: adunarea datelor absolut necesare începerii şi desfăşurării activităţii de proiectare a

dispozitivelor.
● Datele iniţiale necesare proiectării dispozitivelor: proiectarea dispozitivelor trebuie să plece

de la o serie de date (informaţii, cunoştinţe) iniţiale. În cazul dispozitivelor pentru prinderea pieselor la
prelucrare, control, asamblare, aceste date sunt:
1. Date legate de piesă:
 rolul funcţional în ansamblul din care face parte;
 forma şi complexitatea;
 grupa (familia) tehnologică;
 materialul:
 marca;
 standardul;
 starea;
 compoziţia chimică;
 proprietăţile fizico-mecanice principale;
 tratamentele;
 dimensiunile (mărimea; gabaritul);
 coordonatele centrului de masă (greutate);
 masa;
 momentul de inerţie masic în raport cu axa de rotaţie a piesei;
 caracteristicile geometrice ale suprafeţei de prelucrat, după prelucrare:
 forma şi precizia de formă;
 dimensiunile şi precizia dimensională;
 poziţia relativă (orientarea, poziţia, bătaia) şi precizia poziţiei relative;
 ondulaţia;
 rugozitatea;
 caracteristicile geometrice ale suprafeţelor prelucrate anterior sau neprelucrate;
 suprafeţele care vor suferi prelucrări ulterioare;
 suprafeţele (bazele) de orientare-poziţionare indicate de către tehnolg (numai dacă s-au
indicat!);
2. Date legate de sculă:
 tipul;
 notarea (conform standardului, normei interne, desenului de execuţie);
 dimensiunile părţii active;
16
 forma şi dimensiunile părţii de prindere şi de ghidare a sculei;

 parametrii geometrici (ai părţii active);
 materialul;
 durabilitatea;
 modalitatea de prindere (orientare-poziţionare şi fixare);
 modalitatea de ghidare (conducere) sau reglare (control);
3. Date legate de maşina-unealtă:
 tipul;
 gabaritul maxim al pieselor prelucrate;
 firma producătoare;
 cursele (deplasările) diferitelor subansambluri mobile;
 distanţele minime şi maxime între diferite subansambluri;
 gama de turaţii;
 gama de viteze;
 gama de avansuri;
 tipul acţionării;
 puterea instalată;
 forţele şi momentele admise de mecanismele de avans;
 forma şi dimensiunile caracteristice ale capătului din faţă şi din spate al arborelui principal;
 forma şi dimensiunile caracteristice ale mesei;
 numărul, forma, dimensiunile şi poziţia canalelor (în T; în V) mesei;
 forma şi dimensiunile părţii de prindere (orientare-poziţionare şi fixare) a sculei sau a
dispozitivului de prindere a acesteia;
 parametrii instalaţiei de răcire-ungere;
 poziţia elementelor de comandă;
 precizia (gradul de uzură);
 arhitectura generală;
 amplasamentul în secţie/ atelier;
 coeficientul (gradul) de încărcare al maşinii-unelte;
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):
 tipul;
 notarea (conform standardului, normei interne, desenului de execuţie);
 dimensiunile de gabarit;
 intervalul (domeniul) de măsurare;
 precizia de măsurare;
5. Date legate de accesorii:
 denumirea;
 caracteristicile tehnice principale;
6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat:
 denumire;
 caracteristici tehnice principale;
7. Date legate de regimul de lucru (prelucrare; control; asamblare):
 adaosul de prelucrare;
 numărul de treceri;
 adâncimea de aşchiere;
 avansul (pe dinte; pe rotaţie);
 viteza de avans;
 viteza de aşchiere;
 turaţia;
 condiţiile de răcire-ungere:
 modul de aducere a mediului/ lichidului de răcire-ungere;
 compoziţia chimică a mediului/ lichidului de răcire-ungere;
 debitul;
 forma aşchiilor;
8. Date legate de solicitările de prelucrare, control, asamblare etc.:
17
 schema forţelor şi momentelor ce solicită piesa în regimuri tranzitorii şi în regim stabil de

prelucrare;
 mărimea greutăţii piesei;
 mărimea forţelor şi momentelor de inerţie şi a forţelor centrifugale de inerţie;
 mărimea forţelor şi momentelor de prelucrare, control, asamblare;
 caracterul forţelor şi momentelor de aşchiere;
 puterea necesară aşchierii;
9. Date legate de norma de timp:
 norma de timp pe operaţie (fază)  NT;
 timpul de bază tb;
 timpul de bază tb al postului cu faza cea mai lungă;
 timpul ajutător ta;
 timpul de odihnă şi necesităţi fireşti ton;
 timpul de deservire tehnică tdt;
 timpul de deservire organizatorică tdo;
 timpul de pregătire-încheiere tpi;
 ritmul liniei tehnologice (de prelucrare, control, asamblare/ montare);
 categoria lucrării;
10. Date legate de volumul producţiei:
 volumul total de producţie (pentru piesa pentru care se proiectează dispozitivul);
 volumul anual de producţie;
 tipul producţiei (individuală sau unicat; serie mică; serie mijlocie; serie mare; masă);
 numărul de piese din lot;
 numărul de schimburi în care lucrează secţia (atelierul) pentru care se proiectează dispozitivul;
11. Date legate de particularităţile constructiv-funcţionale şi de exploatare ale unor
dispozitive similare;
12. Date legate de disponibilităţile întreprinderii:
 disponibilităţile de materiale;
 disponibilităţile de energie de acţionare;
 disponibilităţile tehnologice;
13. Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului.
Observaţii:  Unele date iniţiale pot suferi modificări atât din partea tehnologului, cât şi a
proiectantului de dispozitive. Modificările trebuie avizate de către tehnolog.
 Cu cât aceste date iniţiale sunt mai numeroase şi mai complete, cu atât şansa de reuşită a
proiectului este mai mare.
● Surse principale pentru stabilirea datelor iniţiale:

 tema de proiectare;
 documentaţia tehnică constructivă şi tehnologică:
 desenele de ansamblu şi de subansamblu;
 desenele de repere;
 desenele semifabricatelor primare;
 planurile de operaţii;
 fişele tehnologice;
 listele de SDV-uri (echipamente tehnologice);
 desenele sculelor;
 desenele verificatoarelor etc.;
 alte surse:
 cărţile tehnice ale maşinilor-unelte;
 listele cu accesorii ale maşinilor-unelte;
 normele interne ale SDV-urilor (echipamentelor tehnologice) etc.;
 alegerea, aprecierea sau calculul;
 ridicarea, măsurarea, relevarea, constatarea, documentarea la faţa locului (pe teren) la
serviciile, atelierele sau grupele de proiectare cu care colaborează proiectantul de dispozitive, precum
18
şi la secţia (atelierul) pentru care se proiectează dispozititivul, la secţia (atelierul) ce execută

dispozitivul, la magazia de materiale etc.
În cadrul proiectului de an/ semestru, pentru stabilirea datelor iniţiale, se va folosi lucrarea [17.
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 28  137], precum şi bibliografia disciplinelor conexe:
Tehnologia metalelor, Tratamente termice, Bazele aşchierii, Toleranţe şi control dimensional,
Proiectarea sculelor aşchietoare, Maşini-unelte, Tehnologia construcţiilor de maşini etc.
● Prezentare în proiect: în cadrul proiectului de an/ semestru, datele iniţiale pot fi centralizate
într-un tabel de forma tabelulul 1.2 din lucrarea de faţă, respectiv de forma tabelului 1.4 din lucrarea
[17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 46].
Pe baza acestor date, se poate întocmi (completa) planul de operaţie sau fază pentru care se va
proiecta dispozitivul.
19
Tabelul 1.2. Datele iniţiale necesare concepţiei şi proiectării dispozitivului
20
Săptămâna 2
E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E). STABILIREA

SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A DISPOZITIVULUI
● Scopul S.T.E.: studiul tehnico-economic (S.T.E). are ca scop fundamentarea tehnică şi

economică a temei de proiectare, adică justificarea faptului că dispozitivul ce se propune pentru
proiectare satisface atât cerinţele tehnice (de precizie geometrică, în special), cât şi cerinţele
economice.
● Tipul de S.T.E. utilizat în mod curent: operativitatea cerută proiectării dispozitivelor pentru
echiparea proceselor tehnologice proprii nu permite, în general, efectuarea unor S.T.E.-uri
aprofundate. De aceeea, în mod curent, se recurge la STE-uri simplificate.
S.T.E.-urile simplificate au drept scop stabilirea soluţiei de principiu (ansamblu) a dispozitivului
ce se justifică a fi proiectat, pe baza datelor (informaţiilor) iniţiale stabilite în etapa anterioară.
● Conţinutul S.T.E. simplificat: un S.T.E. simplificat trebuie să stabilească următoarele aspecte

principale:
1. schema optimă (raţională) de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va sta la baza
proiectării dispozitivului;
2. tipul (varianta) de dispozitiv, după gradul de universalitate (specializare);
3. gradul de automatizare (mecanizarea) al dispozitivului;
4. posibilitatea folosirii, directe sau prin adaptare (reglarea, schimbarea ori modificarea unor
elemente) şi completare, a unor dispozitive existente în dotare şi disponibile (în rezervă, neîncărcate)
sau care pot fi achiziţionate în timpul disponibil.
Aceste aspecte conturează soluţia de principiu (ansamblu) a dispozitivului.
Această etapă presupune parcurgerea următoarelor faze:
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va sta la
baza proiectării dispozitivului
Schema optimă de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic
posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie geometrică impuse prin temă şi conduce la
costul minim al operaţiei.
Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:
A2.1.1. Stabilirea schemelor de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic posibile
● Metodologie: la prelucrare, schemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) rezultă din

combinarea logică, viabilă tehnic (compatibilă, convergentă, consonantă), a următoarelor elemente:
 procedeul de prelucrare;
 tipul maşinii-unelte;
 poziţia piesei;
 tipul sculei;
 tipul avansului;
 sensul avansului;
 modul de prelucrare a suprafeţelor de acelaşi tip:
 simultan;
 succesiv:
 fără divizare (împărţire);
 cu divizare:
 liniară;
 unghiulară;
21
 numărul pieselor prelucrate simultan:

 cu o sculă;
 cu mai multe scule;
 numărul pieselor prelucrate din acceaşi prindere:
 pe un rând;
 pe mai multe rânduri;
 numărul posturilor de lucru (de încărcare-descărcare) etc.
Pentru stabilirea schemelor de prelucrare tehnic posibile (SP-TP), se va apela şi la bibliografia
disciplinelor conexe: Bazele aşchierii, Proiectarea sculelor aşchietoare, Maşini-unelte, Tehnologia
construcţiilor de maşini şi la indicaţiile din lucrările:
17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza

ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 150  178; 200  221;
de diplomă. Inst. Politehn. Iaşi, 1983, p. 152  159;
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982, p. 359  362.
● Prezentare în proiect: schemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP), stabilite conform

metodologiei prezentate, vor fi centralizate într-un tabel de forma tabelului 2.1 din lucrarea de faţă,
respectiv tabelului 2.5 din lucrarea [17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de
proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor
iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 202  217].
Prezentarea schemelor se va face într-o succesiune logică. Se va preciza şi modul de obţinere sau/ şi
sursele.
A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare
● Metodologie: dacă ne referim la prelucrare, pentru luarea deciziei asupra schemei optime de
prelucrare (SP-O), se poate ţine seamă de:
 avantajele şi dezavantajele indicate în tabelul 2.1 din lucrarea de faţă, respectiv 2.5 din
lucrarea [17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p.  217];
 indicaţiile din lucrările:
17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza

ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 178  184;
Se poate folosi şi metoda de decizie multicriterială (metoda deciziei impuse; metoda utilităţilor),
prezentată în lucrările [21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURCĂ Virgil, GAIGINSCHI
Radu, ZUBCU Victor, GHERGHEL N., Îndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice în
proiectele de diplomă. Inst. Politehn. Iaşi, 1983, p. 200  221] şi [5. VASII-ROŞCULEŢ Sanda,
GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea, GHERGHEL N., Proiectarea
dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982, p. 72  74] şi în bibliografia de Proiectarea
sculelor aşchietoare (P.S.A.), cea de Inventică (Bazele creaţiei tehnice) şi cea de Management.
22
Aplicarea metodei poate fi centralizată într-un tabel de forma tabelului 2.2 din lucrarea de faţă,
respectiv tabelului 2.6 din lucrarea [17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de
proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor
iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 218].
Drept criterii de alegere (analiză-evaluare şi decizie), se pot utiliza:
 precizia dimensională, de formă, de poziţie relativă (de orientare, de poziţie, de bătaie) a
suprafeţelor prelucrate;
 ondulaţia şi rugozitatea suprafeţelor prelucrate;
 gradul de uniformitate a strângerii pieselor;
 precizia cerută suprafeţelor de strângere ale pieselor;
 gradul de utilizare a puterii disponibile a maşinii-unelte;
 gradul de de solicitare a utilajului;
 necesitatea trasării-punctării piesei;
 necesitatea capetelor multiax;
 necesitatea dispozitivelor de prindere (orientare-poziţionare şi strângere) a pieselor;
 complexitatea sculelor;
 complexitatea capetelor multiax;
 complexitatea dispozitivelor de prindere a piesei;
 timpii de trasare-punctare;
 timpii ajutători de orientare-poziţionare (centrare)-strângere şi slăbire;
 timpii de divizare (împărţire);
 timpii de bază;
 gradul de suprapunere a timpilor ajutători peste timpii de bază;
 gabaritul sculelor;
 gabaritul capetelor multiax;
 costul sculelor;
 costul capetelor multiax;
 costul dispozitivelor de prindere a sculelor;
 gradul de amortizare a dispozitivelor de prindere a pieselor în perioada în care se vor utiliza;
 gradul de securitate a muncii;
 gradul de comoditate.
● Prezentare în proiect: una sau mai multe propoziţii ori/ şi fraze, care precizează schema
optimă de prelucrare aleasă, prin trimitere la tabelele 2.1 şi 2.2 şi considerentele şi bibliografia pe baza
cărora s-a luat decizia.
F2.2. Stabilirea tipului (variantei) de dispozitiv, după gradul de universalitate (specializare)
● Metodologie: se vor folosi indicaţiile din lucrările:
●1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Note de curs. U. T. „Gheorghe Asachi“ din Iaşi,
Facult. Constr. de Maş. de Maş. şi Managem. Ind., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2009-
2010;
●17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 184  188;
● Prezentare în proiect: una sau mai multe propoziţii ori/ şi fraze din care să reiasă tipul sau
varianta de dispozitiv adoptat şi considerentele şi bibliografia pe baza cărora s-a luat decizia.
23
F2.3. Stabilirea gradului de mecanizare (automatizare) al dispozitivului
Idem ca la F2.2.
F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul disponibil şi
poate fi folosit
Idem ca la F2.2.
F2.5. Centralizarea deciziilor/ rezultatului final al S.T.E./ Precizarea soluţiei de principiu

(ansmablu) a dispozitivului ce urmează a fi proiectat
● Rezultatul final al S.T.E. va fi centralizat într-un tabel de forma tabelului 2.3 din lucrarea de
faţă, respectiv 2.7 din lucrarea [17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a
dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale.
Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992, p. 219].
● Datele din tabel conturează soluţia de principiu (ansmablu) a dispozitivului ce urmează a fi

proiectat.
● Pe baza acestor date, se poate aprecia complexitatea globală a dispozitivului ce se justifică,

tehnic şi economic, în situaţia dată.
24
Tabelul 2.1. Schemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) la operaţia/ faza pentru care se concepe şi proiectează dispozitivul
25
Tabelul 2.2. Centralizator pentru aplicarea metodei de decizie multicriterială (metodei deciziei impuse; metodei utilităţilor) pentru alegerea schemei optime de
prelucrare (SP-O) la operaţia/ faza pentru care se concepe şi proiectează dispozitivul
26
Tabelul 2.3. Rezultatul final al studiului tehnico-economic (S.T.E.). Soluţia de principiu (ansmablu) a dispozitivului ce
urmează a fi proiectat
27

Indicatii Dispoztive PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicatii Dispoztive PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gherghel Nicolae, Ghid de proiectare a dispozitivelor. Varianta a III-a.

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi,

INDICAŢII METODICE GENERALE

În cadrul instruirii, formării profesionale instituţionalizate, pentru atingerea scopului şi

Indicaţii metodice pentru îndrumător:

● 1. Gradul de dificultate al temelor să fie acelaşi pentru toate grupele/ semigrupele.

Indicaţii metodice pentru aplicanţi:

● 12. Studenţii care lucrează îngrijit, nu vor mai transcrie proiectul.

TEMĂ DE PROIECTARE ......

Să se proiecteze un dispozitiv, în faza DE, pentru prinderea

Desenul/ schiţa din planul de operaţii (desenul de operaţie/ fază;

Tolerare STAS 12.712-79/ 89

Fig. … ─ Forma temelor de proiectare/ Exemplu de temă de proiectare.

Etapizarea elaborării proiectelor de an/ semestru la disciplina „Proiectarea

Bibliografie de bază pentru elaborarea proiectului de an/ semestru la disciplina

Alte lucrări folosite la redactarea ghidului/ lucrării

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIŢIALĂ. STABILIREA

F1.1. Analiza temei de proiectare

Scop: înţelegerea temei, a condiţiilor impuse dispozitivelor ce se cer a fi proiectate şi stabilirea,

F1.2. Informarea iniţială

Gradul de aprofundare a informării iniţiale: depinde, în principal, de:

Surse de informare: în cadrul proiectului de an/ semestru, se va apela la lucrările de bază:

3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi,

Prezentare în proiect: în cadrul proiectului de an/ semestru, rezultatul informării iniţiale se

F1.3. Stabilirea datelor iniţiale

● Scop: adunarea datelor absolut necesare începerii şi desfăşurării activităţii de proiectare a

● Datele iniţiale necesare proiectării dispozitivelor: proiectarea dispozitivelor trebuie să plece

 forma şi dimensiunile părţii de prindere şi de ghidare a sculei;

 schema forţelor şi momentelor ce solicită piesa în regimuri tranzitorii şi în regim stabil de

● Surse principale pentru stabilirea datelor iniţiale:

şi la secţia (atelierul) pentru care se proiectează dispozititivul, la secţia (atelierul) ce execută

Tabelul 1.2. Datele iniţiale necesare concepţiei şi proiectării dispozitivului

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E). STABILIREA

● Scopul S.T.E.: studiul tehnico-economic (S.T.E). are ca scop fundamentarea tehnică şi

● Conţinutul S.T.E. simplificat: un S.T.E. simplificat trebuie să stabilească următoarele aspecte

● Metodologie: la prelucrare, schemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) rezultă din

 numărul pieselor prelucrate simultan:

17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza

● Prezentare în proiect: schemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP), stabilite conform

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza

F2.2. Stabilirea tipului (variantei) de dispozitiv, după gradul de universalitate (specializare)

● Metodologie: se vor folosi indicaţiile din lucrările:

F2.3. Stabilirea gradului de mecanizare (automatizare) al dispozitivului

F2.5. Centralizarea deciziilor/ rezultatului final al S.T.E./ Precizarea soluţiei de principiu

● Datele din tabel conturează soluţia de principiu (ansmablu) a dispozitivului ce urmează a fi

● Pe baza acestor date, se poate aprecia complexitatea globală a dispozitivului ce se justifică,

S-ar putea să vă placă și