Sunteți pe pagina 1din 5

NEUROPLASTICITATEA ȘI RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA NEUROLOGICĂ

NUME: MATEI TEODORA


ANUL:II
MASTER: BIOINGINERIA REABILITĂRII
Abilitatea creierului de a-și reorganiza neuronii pentru a forma noi conexiuni
neuronale pe baza învăţării și a experienţei de viaţă este o proprietate extraordinară care poartă
numele de neuroplasti citate. Aceast proces este conti nuu, de aceea suntem capabili să învăţăm
lucruri noi toată viaţa. Însă, pe lângă faptul că ne ajută să ne ne adaptăm vieţii și să ne dezvoltăm
cultural și spiritual, neuroplasti citatea reprezintă și șansa noastră de a ne recupera după boli
neurologice care ne pot afecta senzitiv, motor sau cognitiv. Prin urmare, neuroplasticitatea
permite neuronilor din creier să compenseze temporar, sau definitiv, prin formare de noi legături
cerebrale, arii întregi afectate de leziuni sau de boală, care înlocuiesc total sau parţial funcţiile
afectate. Neuroplasticitatea este evidentiata prin: modificarea tariei sinapselor;
cresterea/reducerea numarului de sinapse; modificarea excitabilitatii neuronilor; neurogeneza;
Descoperirea neuroplasticitatii demonstreaza ca oamenii de orice varsta pot invata lucruri noi
si pot adopta noi obiceiuri.
Învățarea depinde de capacitatea circuitelor cerebrale de a se reorganiza funcțional pentru a
adapta reprezentarea mentală a lumii ca răspuns la schimbările continue ale informației
relevante primite. Cercetările au arătat că, de fapt, creierul nu încetează să se schimbe pe
parcursul învățării.
În sens invers, restrângerea activității mentale, limitarea doar la activitățile zilnice,
automatizate, care nu au capacitatea de a stimula cognitiv persoana, conduce la scăderea
nivelului de activitate cerebrală.
În consecință, neuroplasticitatea poate fi dirijată pentru a crește performanțele intelectuale ale
indivizilor sănătoși, pentru a preveni sau încetini apariția unor boli neurologice cât și în scopul
optimizării procesului de reabilitare funcțională a creierului după anumite evenimente
traumatice, degenerative sau inflamatorii cerebrale.
Neuroplasticitatea poate fi observată:
1. La nivel microscopic- modificările neuronilor;
2. Macroscopic- reorganizarea hărții ariilor cerebrale ca răspuns în cadrul unor leziuni;
Teoria Hebbiana (Donald Hebb): dacă celula A este destul de aproape pentru a exercita celula
B în mod repetat, celula B delzvoltă sinapse prin care se conectează cu celula A și preia
comenzile acesteia.
Reorganizarea hărții corticale a fost studiată pentru I data în anii1970-1980 (michael
Merzenich, Jon Kaas și Doug Dasmusson); Când cortexul este privat deun anumit stimul,
aceasta este activat mai târziu de alți stimuli, de obicei adiacenți.
„Merzenich 1984”: cortexul motor înainte și după amputarea degetului III la maimuțe. Înainte
de amputare erau proiectate cinci zone distincte, corespunzătoare fiecărui deget. 62 de zile după
amputarea degetului III, aria corticală corespunzătoare acestui deget a fost invadată de ariile
corespunzătoare degetului II și degetului IV. Ariile degetului I și degetului V au rămas
neschimbate după amputare.
„Imperial College London 2013” : 29 balerine și 20 sportive au fost solicitate să se învârtă într-
o cameră în întuneric. Balerinele-mult mai rezistente la senzația de amețeală. La sportivele
reflexele oculare și senzația de amețeală corelau, iar la balerine acestea erau decuplate. O zonă
a cerebelului implicată în recepționarea semnalelor de la urechea internă era mai puțin
dezvoltată la balerine.
Cortexul are atat o organizare laminara (in straturi) cat si columnara – multi axoni si dendrite
traverseaza vertical izocortexul descriind o coloana
– coloanele formează mini-circuite specializate să îndeplinească o funcție; în S1 – neuronii
dintr-o coloană corticală au același câmp receptor;
Aria somestezică primară (S1) prezintă o organizare somatotopică: organizarea neuronilor din
cortex reflectă relațiile spațiale și densitatea receptorilor de pe suprafața senzitivă;
• Reprezentarea somatotopica a regiunilor periferice la nivelul S1 se numește homunculus
senzitiv;
Michael Merzenich demonstrează:
1.Plasticitatea hărților corticale la creierul adult – regiunea corticală care nu mai primește
semnale de la periferie este recrutată pentru prelucrarea semnalelor de la regiunile periferice
adiacente – plasticitate competitivă: regiunile periferice mai puternic stimulate sunt mai bine
reprezentate la nivel cortical;
2. Postulatul lui Hebb (“Cells that fire together wire together”) - activarea simultană a celulelor
dintr-o rețea neuronala induce o creștere a tăriei sinapselor dintre ele;
Plasticitatea corticală poate fi detectată structural – de ex.: exersarea jonglatului induce creșteri
ale volumului de substanță cenușie în ariile cerebrale asociate cu prelucrarea și stocarea mișcării
vizuale complexe;
• Achiziția unei deprinderi (ex. jonglatul) și deteriorarea acelei deprinderi din lipsă de exercițiu
se asociază cu modificări structurale selective la nivelul creierului (adică doar în acele regiuni
cerebrale care sunt relevante funcțional);
Deprivarea vizuală induce prelucrări informaționale non-vizuale (ex. tactile, lingvistice) în
cortexul occipital, prin două mecanisme:
– (rapid, efect pe termen scurt) exagerează expresia unor conexiuni neuronale deja existente,
anterior mascate;
– (lent, efect pe termen lung) creează noi conexiuni neuronale intermodale;
Abordarea utilizată în prezent, este tratamentul modular, în care sunt incluse combinații de
proceduri terapeutice. Pacienții sunt tratați prin mai multe tehnici în paralel, urmărind
ameliorarea funcțiilor deficitare. Aceste module sunt diferențiate pe patologii: sechele AVC,
sechele traumatisme cranio-cerebrale, scleroza multipla, boala Parkinson, adaptate la nevoile
individuale ale pacientului.
Metodele de reabilitare augmentează/inițiaza reorganizarea creierului, care permite recuperarea
functională consecutiva.
Ceea ce este important de stiut este cum putem ajuta creierul in acest proces de
neuroplasticitate. Cel mai important ajutor pe care il putem oferi creierului este procesul de
invatare. Neuronii implicati in invatare in primul rand sunt feriti de moarte celulara si astfel se
pot preveni bolile degenerative, precum Alzheimerul.
De asemenea procesul cotinuu de invatare stimuleaza formarea de noi sinapse, reconstructia
hartilor neuronale si in mod direct favorizeaza neuroplasticitatea. la fel de important este
somnul. Si cand spun somn, ma refer in primul rand la un somn de calitate, odihnitor si mai
ales suficient. Acest lucru presupune un somn cuprins intre ore corecte. Din nefericire
societatea presupune retragerea in perimetrul de odihna la ore foarte tarzii, ceea ce duce in
timp la tulburari de ritm nictemeral, oboseala cronica, stres si depresie.
O odihna corecta ar presupune retragerea intr-un mediu odihnitor si relaxant la venirea serii si
producerea somnului putin inainte de ora 22 seara, respectand in mod tacit biortimul planetei.
Alți factori care contibuie la neuroplasticitate sunt buna oxigenare a organismului, care ar
presupune exerciții fizice regulate în aer curat, relaxarea sistemului nervos, reducerea timpului
petrecut în fața calculatorului, smart-phonului, în special înainte de somn, evitarea ascultării
de muzica la nivel crescut de decibeli, vizionarea de imagini sau filme cu mesaj agresiv,
violent sau foarte rapid, efectuarea de acțiuni simultane, chiar și de cei care se laudă cu atenție
distributivă, acest lucru presupune un stres pentru sistemul nervos central.
Deși nu uit să precizez că o dietă corectă este utilă indiferent dacă suferim sau nu de vreo
afecțiune, doresc să subliniez că relaxarea sistemului nervos și evitarea stresului sunt mult mai
importante atât în prevenția leziunilor cerebrale, precum și adjuvant în fenomenul de
neuroplasticitate.
La final trebuie să preciez existența în industria farmaceutică, de câteva substanțe cu rol clar
demonstrat în neuroplasticitate.
BIBLIOGRAFIE

1. http://ozonoterapeut.ro/neuroplasticitatea-sau-despre-cum-se-repara-creierul/
2. http://ozonoterapeut.ro/neuroplasticitatea-sau-despre-cum-se-repara-creierul/
3. http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/un-miracol-numit-
neuroplasticitate_363
4. https://socola.eu/data/_editor/IPS2017/18.%20Neuroplasticitatea%20-
%20Dr.%20Virlan%20Doina.pdf
5. https://www.bio-ortoclinic.ro/utile/neuroplasticitatea/
6. https://www.scleroza-multipla.ro/consilier/psihologie/articole-
tematice/neuroplasticitatea-invatarea-si-memoria