Sunteți pe pagina 1din 162

Drept civil- partea generala

1.dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele juridice se clasifica


in:
b)acte juridice civile cu titlu oneros si acte juridice civile cu titlu gratuit.

2.In raport cu importanta lor , actele juridice civile se clasifica in:


a)acte juridice de conservare, acte juridice de administrare si acte
juridice de dispozitie.

3.In functie de momentul in care isi produc efectele, actele juridice


se clasifica in :
b)acte juridice intre vii si acte juridice pentru cauza de moarte

4.In functie de modul de formare, actele juridice civilie se clasifica in


c) acte juridice consensuale, acte juridice solemne, si acte juridice reale.

5.In raport de rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor


actele juridice civilie se clasifica in:
b) acte juridice subiective si acte juridice conditie

6.Dupa modul lor de executare actele juridice civile se clasifica in:


b) acte juridice cu executare dintr-o data si acte juridice cu executare
succesiva

7.Capacitatea de a incheia actul juridic civil este:


b) o stare de drept, spre deosebire de discernamant care este o stare de
fapt.

8.Capacitatea de a incheia actul juridic civil:


a) este o stare de drept deoarece izvoraste din lege

9.Constituie cerinte ale valabilitatii consimtamantului:


a) sa fie serios sau mai larg, sa fie exprimat cu intentia de a produce
efecte juridice
b)sa fie exprimat in cunostinta de cauza, adica sa provina de la o
persoana cu discernamant

10.Prin exceptie tacerea valoreaza consimtamant:


a) cand legea prevede expres aceasta
b) cand prin vointa expresa a partilor se atribuie o anumita semnificatie
juridica tacerii
c) cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obieceiului

11.Lipseste intentia de a produce efecte juridice:


a) cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma din prietenie din
curiozitate sau pura complezenta
c) cand manifestarea de vointa este foarte vaga

12.Falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea actului


juridic atrage sanctiunea nulitatii relative, in cazul in care priveste:
a) natura sau obiectul actului juridic civil ce se incheie
b) calitatile substantiale ale obiectului prestatiei ori altei imprejurari
considerate esentiale de catre parti in absenta careia actul juridic nu s-ar
fi incheiat.

13.Eroarea asupra identitatii unei calitati a persoanei in absenta


careia contractual nu s-ar fi incheiat.
c) poate atrage anularea actului juridic respectiv in conditiile legii

14.Este vorba de un viciu de consimtamant in cazul in care


c) partea a avut la incheierea actului juridic o falsa reprezentare a
calitatilor substantiale ale obiectului material al prestatiei

15.Dolul ca viciu de consimtamant:


b) este aplicabil si actelor juridice unilaterea

16.Dolul prin reticenta:


a) afecteaza valabilitatea actului juridic civil chiar si atunci cand eroarea
nu a fost esentiala
c) consta intr-o fapta omisiva

17.Dolul ca viciu de consimtamant:


b) poate fi probat prin orice mijloc de proba
c)avand o natura juridica dubla de viciu de consimtamant si de fapta
ilicita a autorului manoperelor dolosive, cel al carui consimtamant este
viciat prin dol are dreptul de a pretinde in afara de anulare si daune
interese

18.Violenta reprezinta viciu de consimtamant la incheierea unui act


juridic civil cand este exercitata:
a) asupra descendentilor ori ascendentilor parti al carui consimtamant a
fost viciat
c)persoana amenintata poate solicita in cadrul aceleiasi actiuni atat
anularea actului cat si plata despagubirilor

19.In materia violentei ca viciu de consimtamant:


b) sanctiunea care intrervine este nulitatea relativa
c) temerea insuflata celui amenintat trebuie sa fie considerabila si
actuala

20.Violenta constituie viciu de consimtamant daca


a) amenintarea sa fie injusta

21.Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care indeplinsc


si urmatoarele conditii
a) sa fie incheiate de minorul intre 14-18 ani singur fara incuviintarea
ocrotitorului legal

22.Elementul obiectiv face parte in mod obligatoriu din structura


urmatoarelor vicii de consimtamant:
b) dolul
c)violenta leziunea

23.Obiectul actului juridic civil


b) poate sa priveasca si un bun viitor afara de exceptiile expre prevazute
de lege

24.Obiectul actului juridic civil


c) consta in actiunile sau inactiunile la care sunt indreptatite ori de care
sunt tinute partile actului juridic

25.Constituie cerinte generale ale valabilitatii obiectului actului


juridic civil
c) obiectul sa fie determinat sau determinabil

26.Constituie cerinte special ale valabilitatii obiectului actului


juridic civil
b) existenta autorizatiei administrative sau judiciare ori a altei cerinte
prevazute de lege

27.In materia cauzei actului juridic civil intervine nulitatea relativa


c) cand partea s-a aflat intr-o eroare esentiala asupra existentei cauzei

28.cauza actului juridic civil


b) consta in motivul care deterermina fiecare parte sa incheie actul

29. Sanctiunea care intervine pentru cauza ilicita este


a) nulitatea absoluta a actului juridic daca este comuna ori in caz contrar
daca cealalta parte a cunostuct-o sau dupa imprejurari trebuie sa o
cunoasca

30.Scopul se caracterizeaza prin aceea ca:


c) este concret si variabil de la o categorie la alta de acte juridice civile.

31.Nerespectare formei actului juridic civil ceruta ad validitatem


c) atrage nulitatea absoluta a actului juridic

32.Nerespectarea formei actului juridic civil ceruta ad probationem:


b) atrage in principiu inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu
un alt mijloc de proba

33.Forma actului juridic civil ceruta ad validitatem:


c) atrage in caz de nerespectare nulitatea absoluta a actului juridic

34.Forma actului juridic civil ceruta ad probationem:


b) este ceruta printre altele in cazul contractului de cesiune a dr
patrimoniale de autor si contractului de reprezentare teatrala sau de
executie muzicala.

35.Froma actului juridic civil ceruta pentru opozabilitatea fata de


terti:
c) este ceruta printre altele in cazul inscrierii in cartea funciara pentru
bunurile mobile prin anticipatie

36.Forma actului juridic civil este ceruta ad validitatem in cazul:


a) renuntarii exprese la succesiune

37.Forma actului juridic civil este ceruta ad probationem in cazul


b) contractului de asigurare
c) contractului de sponsorizare

38.In cazul termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului:


a) pana la implinirea termenului suspensiv creditorul nu poate cere plata
de la debitor

39.In cazul termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului:


c) prescriptia extinctiva incepe sa curga de la data implinirii termenului
suspensiv sau dupa caz de la data renuntarii la beneficiul termenului

40.Consitutie conditie mixta conditia a carei realizare depinde de:


b) vointa uneia dintre parti cat si de vointa unei personae determinate
41.In urma contractarii unei obligatii sub conditie suspensiva
pendente conditione:
a) in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul
translativ.

42.Conditia a carei realizare depinde atat de vointa uneia din parti


cat si de un fapt exterior sau un element exterior acesteia cat si de
vointa unei persoane nedeterminate este
a) potestativa simpla

43.In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie:


b) partile trebuie sa isi restituie prestatiile efectuate

44.Sarcina ca modalitate a actului juridic civil


c) nerespectarea sarcinii atrage ca sanctiune in principiu revocarea
actului juridic cu titlu gratuit prin care a fost instituita

45.Eveniente conditione daca conditia rezolutorie s-a realizat


a) partile trebuie sa-si restituie prestatiile efectuate
c) fructele culese de dobanditorul sub conditie rezolutorie ramana in
proprietatea sa

46.Proncipiul fortei obligatorii


c) este consacrat legislativ atat pentru contracte cat si pentru actele
juridice unilaterale

47.Fac parte din categoria exceptiilor de la principiul pacta sunt


servanda
a) incetarea contractului de mandat in cauza mortii incapacitatii sau
falimentului mandantului ori mandatarului
b) prelungirea efectelor anumitor acte juridice prin efectul legii peste
termentul convenit de parti

48.Constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda:


c) incetarea contractului de societate civila datorita anumitor cauze
prevazute de lege

49.Face parte din categoria exceptiilor de la principiul pacta sunt


servanda
a) incetarea contractului de locatiune din cauza pieirii totale sau
considerabile a lucrului
b) prelungirea efectelor anumitor acte juridice prin efectul legii peste
termenul convenit de parti
c) prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita
suspendarii temporare a executariia cestuia pe tot timpul cat dureaza
cauza de suspendare

50.Teoria impreviziunii
b) se refera la revizuirea efectelor anumitor acte juridice din cauza
ruperii echilibrului contractului in urma shcimbarii imprejurarilor avute
in vedere de parti in momentul incheierii actului juridic

51.Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic


unilateral include printre altele:
a) revocarea renuntarii la mostenire care poate avea loc daca nu a
exprimat termenul pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala si
daca intre timp mostenirea nu a fost acceptata de alti succesori ai
defunctului
c) revocarea marturisirii pentru eroare de fapt

52.Se include in categoria exceptiilor de la principiul irevocabilitatii


actelor juridice civile unilaterale
b) promisiunea publica de recompensa

53. Se include in categoria exceptiilor de la principiul irevocabilitatii


actelor juridice civile bilaterale
a)denuntarea de catre chirias a contractului de inchiriere a locuintei
inainte de implinirea termenului stabilit cu conditia notificarii prealiabile
intr-un termen de cel putin 60 zile
54.Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului bilateral
include printer altele:
c) denuntarea contractului de comanda a unei opera viitoare

55. Se include in categoria exceptiilor de la principiul


inrevocabilitatii actelor juridice civile bilaterale
a)revocarea donatiei intre soti care poate avea loc numai in timpul
casatoriei

56.Calitatea de avand-cauza a unui succesor cu titlu particular se


apreciaza in raport de
b)acte juridice anterioare ale autorului referitoare la acelasi drept sau
bun incheiate cu alte personae

57.In categoria avanzilor-cauza trebuie inclusi printre altii


c) creditorii chirografari

58.Stipulatia pentru altu este


a) o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic

59.In categoria exceptiilor aparente de la principiul relativitatii


efectelor actului juridic include printre altele
c) situatia avanzilor-cauza

60.Categoria exceptiilor aparente de la principiul relativitatii


efectelor actului juridic includem printre altele:
b)promisiunea faptei altuia
c)reprezentarea

61.In functie de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala


incalcata la incheierea actului juridic civil nulitatile se clasifica in:
c) nulitati absolute si nulitati relative
62.in functie de modul de consacrare legislativa nulitatile se clasifica
in:
c)nulitati exprese si nulitati virtuale

63.Clasificarea nulitatilor in absolute si relative se face dupa


c)natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierae
actului juridic civil

64.Nulitatea absoluta a unui act juridic civil:


a) poate fi invocata de oricine are interes de instanta din oficiu de
procuror precum si de alte organe prevazute de lege
c)poate fi invocata oricand fie pe cale de actiune fie pe cale de exceptie

65.Nulitatea relativa a unui act juridic civil


a) poate fi invocata de cel al carui interes a fost nesocotit la incheierea
actului juridic

66.Nulitatea absoluta a unui act juridic civil


b) poate fi invocate oricand fie pe cale de actiune fie pe cale de exceptie

67.atrage sanctiunea nulitatii absolute


c) nerespectarea formei actului juridic ceruta ad validitatem

68.atrage sacntiunea nulitatii absolute


c) actele incheiate de personae juridice fara scop lucrativ ce au ca obiect
alte drepturi si obligatii civile decat acelea care sunt necesare pentru
realizarea scopului stabilit prin lege actul de constituire sau statu

69.Intervine nulitatea relativa in cazul


a)lipsei discernamantului la incheierea actului juridic civil

70.Intervine nulitatea relativa in cazul


a) lipsei discernamantului la momentul incheierii actului juridic civil
71.Sunt sanctionate cu nulitatea relativa
a) lipsa de discernamantului la incheierea unui act juridic civil
c) eroarea esentiala ca viciu de consimtamant

72.Sunt sacntionate cu nulitatea absoluta


b) actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei
mosteniri nedeschise inca

73.Actul juridic de confirmare


b) este acel act juridic unilateral prin care se renunta la dreptul de a
invoca nulitatea relativa

74.Actiunea prin care se solicita restituirea prestatiilor efectuate in


baza unui contract nul trebuie intemeiata pe
c) imbogatirea fara justa cauza

75.In caz de anulare a actului


b) fructele culese pana la data intentarii actiunii de anulare de posesorul
de buna-credinta nu se restituie in intervalul cat a durat buna-credinta

76.Efectele nulitatii
b) sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia
legala ce stabileste cerinta de validitate nerespectata la momentul
incheierii actului juridic

77.In categoria principiilor ce guverneaza efectele nulitatii include


printre altele principiul
c) restitution in integrum

78.spre deosebire de nulitate caducitatea


b) presupune un act juridic valabil incheiat

79.Efectele nulitatii sunt inalturate de :


c) regula error communis facit ius
80.Conversiunea actului juridic
b) inlatura efectele nulitatii

81.Actul juridic este


a) o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice

82.Actele juridice bilaterale sunt


b) actele pentru a caror incheiere valabila este necesar acordul de vointa
a doua parti

83.Formalitatile de publicitate imobiliara trebuie indeplinite pentru


a) actele constitutive de drepturi
c)actele translative de drepturi

84.actul juridic cu titlu oneros


a) este Acela prin care fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj
in schimbul obligatiilor asumate

85.actul juridic cu titlu gratuit


c) este Acela prin care una din parti urmareste sa procure celeilate parti
un beneficiu fara a obtine in schimb vreun avantaj

86.actele aleatorii
b) sunt acele acte juridice cu titlu oneros care prin natural lor sau prin
vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o
expune totodata la riscul unei pierderi ce depinde de un eveniment viitor
si incert

87.actul juridic declarativ


c) este Acela care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept
subiectiv civil preexistent
88.actul juridic translativ
a) este Acela care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv din
patrimonial unei persoane in patrimonial altei persoane

89.actele dezinteresate
b) sunt acelea prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial unei
personae fara sa isi micsoreze patrimoniul

90.actul juridic de dispozitie


a) este Acela care are ca rezultat iesirea din patrimoniul a unui drept sau
grevarea cu sarcini reale a unui bun

91.actul juridic solemn


b) este acel act juridic pentru formarea caruia simpa manifestare de
vointa nu este suficienta ci aceasta trebuie sa imbrace o anumita forma
prescrisa de lege

92.actul juridic conditie


c) este acel act la a carui inchidere partile isi exprima vointa numai in
privinta nasteri actului, continutul acestuia fiind predeterminat de norme
de la care nu se poate deroga

93.Prin actele administrative se urmareste


b) sa se realizeze o normala punere in valoare a unui bun sau patrimoniu

94.petnru incheierea valabila a unui act juridic consensual este


necesar
c) actul sa ia nastere in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a
partii sau partilor neinsotita de nici un fel de forma

95.Vointa juridica este formata din urmatoarele elemente


a) consimtamant si cauza

96.consimtamanul reprezinta
b)exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil
97.pentru a fi valabil ca element al vointei juridice consimtamantul
trebuie
c) sa fie serios sau mai larg sa fie exprimat cu intentia de a produce
efecte juridice

98.pentru a fi valabil ca element al vointei juridice consimtamantul


trebuie
a) sa fie exprimat in cunostinta de cauza adica sa provina de la o pers cu
discernamant
b) sa fie serios sau mai larg sa fie exprimat cu intentia de a produce
efecte
c) sa fie liber adica sa nu fie alterat de vreun vicu de consintamant

99. consimtamanul la incheierea unui contract de vanzare –


cumpararea avand ca obiect un teren situat in intravilan poate fi
expimat
b) in forma autentica

100.consimtamantul la incheierea contractului de inchiriere a


suprafetelor locative poate fi exprimat
a) in forma scrisa

101.consimtamantul la incheierea contractului de asigurare poate fi


exprimata
b) in forma scrisa

102.Eroare reprezinta
a) falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic
civil

103.Viciile de consimtamant
a) atrag sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil

104.eroarea neesentiala este sanctionata cu


a) poate atrage cel mult diminuarea valorica a prestatiei.....
105.in alcatuirea erorii esentiale intra
b) un singur element de natura psihologica constand in falsa reprezentare
a realitatii

106.dolul are in structura


b) un element obiectiv material ce consta in utilizarea de mijloace
viclene pentru a induce in eroare
c) un element subiectiv intentional ce consta in intentia de a induce in
eroare o persoana pentru a o determina sa incheie un act juridic civil

107.Violenta are in structura


a) un element obiectiv exterior care consta in amenintarea cu un rau
c)un element subiectiv de natura psihologica ce consta in insuflarea unei
temeri persoanei amenintate

108.leziunea poate fi invocate de


b) minorul cu varsta cuprinsa intrece 14-18 ani
c) majorul in actele juridice bilaterale cu titlu oneros si comutative
indiferent daca sunt de administare sau de dispozitie

109.obiectul actului juridic civil reprezinta


c) conduita partilor stabilita prin acel act juridic

110.se afla in circuitul civil


a) terenuri situate in intravilan si extravilan
b) autoturisemele

111.efectele actului juridic constau in


b) drepturi subiective civile si obligatiile civile carora actul juridic le da
nastere le modifica sau le stinge

112.forta majora constituie o cauza de


c) suspendare a cursului prescriptiei extinctive
113.in categoria exceptiilor de la principiul anularii actului
subsecvent ca urmare a anularii actului initial se include
a) cazul in care tertul subdobanditor ar putea invoca uzucapiunea
c) cazul sudobanditorului de buna-credinta a unui drept real prin donatie
sau legat cu titlu particular insa numai daca au trecut 5 ani de la data
inregistrarii....

114.conversiunea actului juridic


b) inlatura efectele nulitatii

115.Efectele nulitatii sunt inlaturate de


a) exceptia error communis facit ius

116.exceptia error communis facit ius


b) are ca efect mentinearea unui act juridic incheiat intr-un caz de eroare
comuna si invincibila

117.renuntarea la prescriptia extinctiva


a) poate fi expresa
b) poate fi tacita dar sa rezulte din manifestari neechivoce

118.renuntarea la prescriptie
c) poate fi facuta atat cu privire la prescriptia implinita cat si la
beneficiul termenului scurs pentru prescriptia inceputa si neimplinita

119.renuntarea la prescriptie
a) nu poate fi facuta de catre cel lipsit de capacitatea de a instraina
b) nu poate fi facuta de catre persoana care nu are capacitate de a se
obliga

120.prescriptia extinctiva poate fi invocata


a) de titularul in folosul caruia a curs prescriptia personal sau prin
reprezentant
c) de codebitorii unei obligatii solidare sau indivizibile cat si de
fideiusori chiar daca unul dintre debitori nu a invacat-o sau a renuntat la
ea

121.Momentul pana la care poate fi invocata prescriptia de cel in


folosul caruia curge
a)in prima instant prin intampinare
c) cel tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate

122.sunt principii ce guverneaza efectul prescriptiei extinctive


a) odata cu stingerea dreptului la actiunea privind un drept subiectiv
principal se stinge si dreptul la actiune....
b) in cazul in care un debiotir este obligat la prestatii succesive dreptul la
actiune cu privire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o
prescriptie deosebita......

123.prescriptia dreptului la actiune privind creanta principala


a) atrage de regula prescriptia dreptului la actiunea privind drepturile
aceesorii
c) nu atrage si stingerea dreptului de gaj

124.este prescriptibila extinctive actiunea


b) in revendicare imobiliara in cazul avulsiunii

125.este prescriptibila extincitiv actiunea


c)in revendicarea imobiliara adjudecat in cadrul procedurii de urmarire
silita imobiliara

126.este prescriptibil extinctiv actiunea


a) in revendicare animalelor domestic ratacite pe terenul altuia

127.este imprescriptibila extinctiv


c) actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate
publica indiferent ca titularul dreptului de proprietate publica este statul
sau o unitate administrative-teritoriala
128.este imprescriptibila extincitv
a) actiunea in tagada paternitatii introdusa de catre copil
b) actiunea in tagada paternitatii introdusa de cel care se pretinde tata
biologic

129.este imprescriptibila extinctiv


b) actiunea prin care se solicita inregistrarea tardiva a nasterii

130.in cazul dreptului afectat de un termen suspensiv prescriptia


extinctiva
a) incepe sa curga de la implinirea termenului sau dupa caz de la data
renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea
creditorului

131.prescriptia dreptului la actiunea in executare prestatiilor


succesive incepe sa curga
a) la data la care fiecare prestati devine exigibila iar daca prestatiile
alcatuiesc un tot unitar de la data la care ultima prestatie devine exigibila

132.prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite


prin fapta ilicita incepe sa curga
c) de la data cand cel pagubit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat
paguba cat si pe cel care raspunde de ea

133.prescriptia dreptului la actiune in anulare actului juridic pentru


violenta incepe sa curga
b) de la data incetarii violentei

134.prescriptia dreptului la actiune in anularea actului juridic


pentru dol incepe sa curga
a) de la data descoperirii manoperelor dolosive care au viciat
consimtamantul
135.in cazul actiunii posesorii termenul de prescriptie de un an
incepe sa curga
b) de la data primului act de tulburare sau deposedare

136.IN cauzul actiunii in tagada paternitatii formulate de


mostenitorii tatalui biologic termenul de un an incepe sa curga
c) de la data decesului

137.Cursul prescriptiei se suspenda


a)intre soti.......
b)intre orice persoana care in temeiul legii al unui hotarari judecatoriesti
administraza bunurile altora
c) cat timp debiotul in mod deliberat ascunde creditorului existent
datorieri sau exigibilitatea acesteia

138.cursul prescriptiei se suspenda


a) intre parinti , tutore sau curator.....
b)in cazul celui lipsit de capacitatea de exercitiu.....
c) pe intreaga durata a negocierilor purate in scopul rezolvarii pe care
amiabila.....

139.cursul prescriptiei se suspenda


a)in cazul in care cel indreptatit la actiune trebuie sau poate potrivit legii
ori contractului sa foloseasca o anumita procedura....
b) in cazul in care titularul dreptului sau cel care l-a incalcat face parte
din fortele armate ale Rom....
c) in cazul in care cel impotriva caruia curge sau ar urma sa curga
prescriptia este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de
intrerupere....

140.Suspendarea cursului prescriptiei extinctive are ca efect


a) de la data cand cazua de suspnderea a incetat prescriptia isi reia cursul
socotindu-se pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de
suspendare
141.cursul prescriptiei se intrerupe :
a) printr-un act voluntar de executare sau prin recunoastrrea in orice alt
mod a dreptului a carui actiune se prescrie....
b)prin itroducerea unei cerei de chemare in judecata sau de arbitrare prin
inscrierea creantei la masa credala in cadrul procedurii....

142.cursul prescriptiei se intrerupe


b)prin constituirea ca parte civil pe parcursul urmaririi penal sau in fata
instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judcatoriesti
c) prin orice act prin care cel in folosul caruia curge prescriptia este pus
in intarziere

143.Intreruperea cursului prescriptiei extinctive are ca efect


c) stingerea prescriptiei extinctive incepute inainte de aparitia cauzei
unei noi prescriptii daca intrerupere s-a produs ca urmare a recunoasterii
dreptului a carui actiune se prescrie

144.Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva de drept comun


a) nu poate fi dispusa din oficiu de organele de jurisdictie

145.in sistemul codului civil repunerea in termenul de prescriptie


opereaza
c) pe cale judiciara

146.se poate dispune repunerea in termenul de prescriptie extinctiva


in cazul
a) parasirea minorulul de catre reprezentatul legal

147.Repunerea in termenul de prescriptive extinctiva are ca efect


c) socotirea prescriptiei extinctive ca neindeplinita desi termenul de
prescriptive extinctiva a expirat
148.cererea de repunere in termenul de prescriptie nu poate fi
dispusa
a)decat daca partea si-a exercitat dreptul la actiune inainte de implinirea
unui termen de 30 zile

149.constituie termen de decadere


a)termenul de 1 an aplicabil actiunii prin care succesibilul solicita
declararea nedemnitatii
b)termenul de 1 an aplicabil dreptului de optiune succesorala
c) termenul de 10 zile aplicabil dreptului de preemtiune in cazul vanzarii
de bunuri mobile

150.constituie termen de decadere


a) termenul de 3 ani aplicabil actiunii in revedendicarea bunurilor
mobile pierdut sau furat de la posesorul de buna-credinta
c)termenul de 2 zile de la data la care roiul de albine a trecut pe terenul
altuia

151.constituie efect al decaderii


a) pierderea dreptului subiectiv neexecritat in termen

152.in functie de izvorul lor termenele de decadere pot fi


a) legale
b) conventionale

DREPT CIVIL – DREPTURI REALE

1.Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt


a) proprietatea comuna
c) proprietatea anuliabila

2.modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt


a) proprietatea rezolubila
c) proprietatea anulabila
3.Modalitatile juridice ale derptului de proprietate sunt:
a) propietatea comuna

4. Modalitatile juridice ale derptului de proprietate sunt:


a)proprietatea rezolubila
b) propritatea anulabila
c) proprietatea comuna

5. reprezinta modalitati juridice ale dreptului de proprietate


c) proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea comuna in
devalmasie

6. reprezinta modalitati juridice ale dreptului de proprietate


b) proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporarra si
proprietatea comuna pe cote parti fortata

7.modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt


c) forme complexe sub care se poate reprezenta dreptul de proprietate
atunci cand nu mai este pur si simplu ci afectat de o conditie rezolutorie
sau suspensiva amenintat de o cazua de anulare sau atunci cand apartine
concomitent mai multor personae

8.ne aflam in prezenta proprietatii rezolubile atunci cand aceasta a


fost afectata de
a) o conditie rezolutorie
b) o conditie suspensiva

9.ne aflam in prezenta proprietatii rezolubile atunci cand aceasta a


fost afectata
a) o conditie suspensiva

10.ne aflam in prezenta proprietatii rezolubile atunci cand aceasta a


fost afectatea de
a)de o conditie suspeinsiva
b)de o conditie rezolutorie

11.proprietatea rezolubila poate rezulta din


a) contracte
b) testament
c) lege

12.atunci cand transmitatorul este proprietar sub conditie


rezolutorie
b) dobanditorul este proprietar sub conditiei suspensiva

13. atunci cand transmitatorul este proprietar sub conditie


rezolutorie
a) dobanditorul este proprietar sub conditiei suspensiva

14.modalitatile juridice ale dreptului de proprietate sunt


b) proprietatea rezolubila proprietatea anulabila proprietatea comuna

15.toate actele juridice consimtite de un proprietar sub conditie


rezolutorie care se implineste acte facute in favoarea tertelor
personae urmeaza sa se desfiinteze pe baza principiului statuat prin
adagiul
c) nemo ad alium plus juris trasfere potest quam ipse habet

16.cand conditia rezolutorie este pendinte dobanditorul sub


asemenea conditie poate exercita asupra locului
a) toate drepturile unui proprietar pus si simplu

17.efectul retroactiv al anularii actului translativ de proprietate se


produce
c) in raporturile dintre parti dar si fata de tertele personae.

18.in cazul dreptului de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita


sau temporara dreptului de proprietate al fiecarui coproprietar este
b) determinat in mod abstract sub forma unei fractiuni matematice bunul
nefiind divizat corespunzator acestor cote-parti

19.in cazul dreptului de proprietate comuna pe cote-parti fortata


dreptul de proprietate al fiecarui coproprietar este
b) determinat in mod abstract sub forma unor procente bunul nefiind
divizat corespunzator cotelor parti

20.care este deosebirea dintre proprietate comuna pe cote parti si


indiviziune
b) dreptul de proprietatea comuna pe cote-parti are ca obiect un bun luat
ut singuli pe cand in cazul indiviziunii aceasta are ca obiect un
patrimoniu

21.care este deosebirea dintre proprietate comuna pe cote parti si


indiviziune
c) dreptul de proprietate comuna pe cote-parti are ca obiect un bun luat
ut singuli pe cand in cazul indiviziunii aceasta are ca obiect un
patrimoniu

22.coproprietatea sau indiviziunea pot lua nastere din


a) succesiune
b) lege, act juridic sau fapt juridic
c) conventie

23.coproprietatea sau indiviziunea nu pot lua nastere din


c) exercitarea unei detentii precare

24.in raport de durata sa proprietatea comuna pe cote parti poate fi


a) obisnuita si temporara sau fortata

25.actele materiale de folosinta asupra bunului proprietate comuna


pe cote parti obisnuita sau temporara se pot face
a) de fiecare coproprietar cu conditia de a se respecata drepturile
celorlati coproprietari

26.actele materiale de folosinta asupra bunului proprietate comuna


pe cote-parti obisnuita sau temporara
b) pot fi facute de catre fiecare coproprietar cu conditia de a se respecta
drepturile celorlalti coproprietari

27.atunci cand in cazul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite


sau temporare coproprietarii nu se inteleg cu privire la folosinta
materiala a bunului instanta poate dispune
a) partajul folosintei
b) impartirea bunului si incetarea coproprietatii
c) fie partajarea folosintei si mentinerea proprietatii comune pe cote –
parti fie impartinea bunului si incetarea coproprietatii

28.in cazul proprietatii comune pe cote parti obisnuite sau


temporare actele de administrare sunt supuse
a) regulii majoritatii

29.in cazul proprietatii comune pe cote parti obisnuite sau


temporare actele de administrare
b) nu pot fi incheiate decat cu acordul majoritatii simple a
coproprietarilor

30.in cazul proprietatii comune pe cote parti instant judecatoreasca


poate incuviinta efectuarea de acte administrative cu privire la
bunul comun
b)numai in cazul in care unul dintre coproprietari se afla in
imposibilitatea de a-si exprima vointa sau daca acesta se opune in mod
abuziv la efectuarea unui act de administrare.....

31.actele de administrare care limiteaza in mod substantial


posibiliteatea unui coproprietar de a folosi bunul comun in raport
cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcina excesiva prin
raportarea la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de ceilalti
coproprietari
a)nu vor putea fi efectuate decat cu acordul acestuia.

32.orice acte juridice de dispozitie cu privire la bunul comun actele


de folosinta cu titlu gratuit cesiunile de venituri imobiliare si
locatiunile incheiate pe termen mai mare de 3 ani si actele care
urmaresc exclusive infrumusetarea bunului
a)nu se pot incheia decat cu acordul tuturor coproprietarilor

33.in cazul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite sau


termporare actele juridice cu privire la cota parte abstracta asupra
dreptului se pot face
a)de fiecare coproprietar in mod liber

34.creditorii unui coproprietar


c)pot urmari silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot
cere instantei imparteala bunului caz in care urmarirea se face asupra
partii de bun sau dupa caz asupra sumei de bani

35.proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara este


conceputa ca o stare vremelnica motiv care
a) sunt nule conventiile prin care se renunta la dreptul de a cere partajul
sau prin care se instituie obligatia de a ramane perpetuu in indiviziune
b) coproprietarii pot incheia conventii petru mentinerea starii de
indiviziune pe o durata de cel mult 5 ani

36.partajul sau imparteala este modul specific de incetare a


coproprietatii iar actiunea prin care se solicita partajul se prescrie
c) este imprescriptibila extinctiv

37.modul specific de incetare a starii de coproprietate il constituie


partajul iar actiunea in partaj este
a) imprescriptibila extinctiv
38.incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta
b) oricand afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege act
juridic ori hotarare judecatoreasca.

39.coproprietatea poate inceta prin


a) dobandirea cotelor-parti ale tuturor coproprietarilor de catre unul
singur dintre acestia
b) atunci cand toti coproprietarii instraineaza cotele-parti care le apartin
unei terte personae
c) pe calea partajului

40.coproprietatea obisnuita sau temporara poate inceta prin


a)partaj voluntar
b) partaj judiciar

41.in cazul in care partajul unui bun imobil constructiv necesita


efectuarea anumitor lucrari
b) este necesara autorizatie administrative in conformitatea cu
dispozitiile legii nr 50/1991 modificata si republicata

42.bunurile asupra carora exista coproprietatea fortata se


caracterizeaza prin
a) aceea ca in unele situatii sunt bunuri aceesorii fata de altele care sunt
bunuri principale

43.in cazul in care bunurile proprietate comuna pe cote parti fortata


sunt bunuri accesorii
b) nu pot fi instrainate separate de bunurile principale fata de care au
caracter accesoriu

44.in cazul proprietatii comune pe cote parti fortate aceasta


a)nu poate lua sfarsit prin impartirea bunului comun accesoriu necesar al
bunului principal care formeaza dreptul de proprietate exclusiva
b)poate inceta pentru partile coproprietate fortata ale unui imobil cladire
cu mai multe unitati locative sau spatii cu alta destinatie numai cu
acordul tuturor coproprietarilor

45.in cazul proprietatii comune pe cote parti fortate


a) aceasta este determinate de destinatia bunului asupra caruia poarta
b)se mentine independent de vointa coproprietarului

46.in cazul proprietatii comune pe cote parti fortate


b)folosita trebuie sa se infaptuiasca numai in interesul utilizarii fondului
caruia i-a fost afectat bunul comun accesoriu
c) folosinta nu trebuie sa aduca atingere drepturilor egale si reciproce ale
celorlalti coproprietari

47.in cazul in care bunul proprietate comuna pe cote parti fortata


are caracter aceesoriu exercitarea drepturlui de proprietate comuna
pe cote parti fortata
b) se face in scopul utilizarii fondului caruia i-a fost afectat bunul
accesoriu

48.zidul santul precum si alta despartitura intre doua fonduri sunt


prezumate a fi in proprietatea comuna a vecinilor
a) daca nu rezulta contrariul din titlul de proprietate dintr-un semn de
necomunitate ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate
exclusive prin uzucapiunea in conditiile legii

49.exista proprietatea periodica


c) atunci cand mai multe personae exercita succesiv si repretititv
atributul folositntei specific drepturlui de proprietate asupra unui bun
mobil sau imobil in intervale de timp determinate egal sau inegal

50.vecinul care nu a contribuit la realizarea despartiturii comune


poate dobandi un drept de coproprietate asupra despartiturii
a)platind jumatate din valoarea actualizata a materialului si manoperei
folosite si dupa caz jumatate din valoarea terenului pe care despartitura a
fost construita cu respectarea desipozitiilor de carte funciara

51.coproprietarii sunt tinuti sa suporte cheltuielile ocazionate de


intretinerea si repararea despartiturilor comune proportional cu
dreptul fiecaruia dar
a) fiecare coproprietar poate sa nu participle la cheltuielile de intretinere
si reparare renuntand la dreptul sau de proprietate asupra despartiturii
comune cu respectarea dispozitiilor legale in materie de carte funciara

52.in cazul dreptului de proprietate comuna in devalmasie


c)nici dreptul de proprietate si nici bunul asupra caruia poarta nu sunt
divizate si determinate

53.in cazul dreptului de proprietate comuna in devalmasie


c)nici dreptul de proprietate si nici bunul asupra caruia poarta nu sunt
divizate si determinate

54.temeiul juridic al revendicarii il constituie


b) dreptul de proprietate

55.temeiul juridic al revendicarii il constituie


b)dreptul de proprietate

56.actiunea in revendicare este


c) actiune petitorie

57.actiunea in revendicare este


a) actiune petitorie

58.actiunea in revendicare este


c) actiune reala
59.proprietarul care a inchiriat un lucru atunci cand chiriasul
refuza sa i-l restituie la termenul stipulat in contract poate introduce
impotriva acestuia
a) o actiune in revendicare
b) o actiune persoanala care isi are temeiul in contractual de locatiune

60.actiunea in revendicare introdusa de un coproprietar impotriva


celorlalti coproprietari
b) poate fi admisa

61.in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara


c)dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara

62.in lipsa extrasului de carte funciara proba dreptului de


proprietate este dificil de facut deoarece
a)nu s-a redactat inscrisuri doveditoare ale transmisiunii dreptului de
proprietate asupra bunului imobil
b) inscrisurile intocmite nu contin si planuri topografice pentru
delimitarea bunului imobil dobandit
c)principiul relativitatii actelor juridice face ca actele juridice sa produca
efecte juridice numai intre partile care le-au incheiat

63.in lipsa extrasului de carte funciara in proba dreptului de


proprietate exista dificultati si datorita efectelor produse de
principiul relativitatii actelor juridice conform cu care acestea
b)produc efecte numai intre partile care le-au incheiat si succesori

64.in cazul actiunii in revendicare imobiliara prin titlu intelegem


a) un act translativ de proprietate
b)un act declarativ
c)atat un act translativ de proprietate cat si un act declarativ

65.termenul general de prescriptie pentru drepturile reale este


b) de 10 ani
66.actiunea in revendicare imobiliara poate fi paralizata prin
c)uzucapiune

67.actiunea in revendicare imobiliara poate fi paralizata prin


a) prescriptia achizitiva

68.urmare a admiterii actiunii in revendicare se restituie bunul


revendicat
a)liber de orice sarcina
b) cu accesoriile sale

69.daca bunul revendicat a pierit datorita unui caz fortuit sau din
cuza de forta majora si posesorul a fost de buna credinta
a)riscul il suporta paratul posesor fiind obligat sa restituie contravaloarea
bunului
c) riscul il suporta reclamantul proprietar daca paratul dovedeste ca
bunul ar fi pierit si la proprietar

70.daca bunul revendicat a pierit datorita unui caz fortuit sau din
cauza de forta majora si posesorul a fost de rea credinta
b)riscul il suporta reclamantul proprietar numai daca paratul dovedeste
ca bunul ar fi pierit chiar daca se afla la proprietar

71.urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul


a)de buna credinta pastreaza frunctele pana la data introducerei actiunii
in revendicare

72.urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul


b) de rea credinta restituie toate fructele lucrului percepute sau pe care a
omis sa le perceapa sau valoarea acestor daca le-a consumat

73.urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul


c) de rea credinta restituie toate fructele lucrului percepute sau
nepercepute sau valoarea acestora daca le-a consumat
74.urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul de rea
credinta
c) are dreptul la plata cheltuililor necesare si la plata cheltuielilor utile in
masura sporului de valoare realizat de lucrul la momentul restituirii

75.urmare admiterii actiunii in revendicare posesorul de rea


credinta
a) este in drept sa retina cheltuielile necesare si pe cele utile in masura
sporului de valoare realizat de lucrul in momentul restituirii

76.urmare a admiterii actiunii in revendicare posesorul fie de buna


credinta fie de rea credinta
a) are dreptul sa ceara intotdeauna cheltuielile necesare
c) are dretul la restituierea partial a chelutielilor utile in masura sporului
de valoare realizat de lucrul la momentul restituirii

77.urmare a admiterii actiunii in revendicare


a) posesorul de buna credinta raspunde de deteriorarile pricinuite
bunului care ii sunt imputabile
b) posesorul de rea credinta raspunde de deteriorarile survenite chiar si
de acelea care se datoreaza cazului fortuit daca nu probeaza ca acestea s-
ar fi produs chiar daca bunul s-ar fi aflat la proprietar

78.urmarea a admiterii actiunii in revendicare


b) posesorul de buna credinta raspunde de deteriorarile pricinuite
bunului daca acestea ii sunt imputabile

79.urmare a admiterii actiunii de revendicare cu privire la lucrarile


constructiile sau plantatiile efectuate de posesor raporturile dintre
acesta si proprietar sunt supuse regulilor din materia
b) accesiunii
80.urmare a admiterii actiunii de revendicare cu privire la lucrarile
constructiile sau plantatiile efectuate de posesor raporturile dintre
acesta si proprietar sunt supuse regulilor din material
c) accesiunii

81.regula art 935-937 cod civil este aplicabila


b)bunurilor mobile corporale

82.regula art 935-937 cod civil este aplicabila


b) bunurilor mobile corporale
c) titlurilor de valoare la purtator

83.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiunea de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate
b) se aplica si titlurilor la purtator a caror valoare este incorporata in titlu
c) nu se aplica bunurilor mobile corporale care sunt accesorii ale unui
imobil

84.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiune de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate nu se aplica
a)universalitatii juridice
b)fondului de comert

85.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiune de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate nu se aplica
a) universalitatii juridice
b) fractiunilor de universalitate

86.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiune de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate poate fi invocata de
b) tertul dobanditor care dobandeste bunul de la un detentor precar
caruia adevaratul proprietar i l-a incredintat de buna voie

87. regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiune de buna
credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate poate fi invocata de
c) tertul dobanditor care dobandeste bunul de la un detentor precar
caruia adevaratul proprietar i l-a incredintat de buna voie

88.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiunea de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate isi gaseste aplicarea cu respectarea urmatoarelor
conditii
a) sa existe o posesie cu elemente animus si corpus
b) posesia sa fie de buna credinta

89.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiunea de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate isi gaseste aplicarea cu respectarea urmatoarelor
conditii
a) sa existe o posesie utila si de buna credinta

90.in cazul aplicarii art 935-937 cod civil conform careia posesia de
buna credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate posesia trebuie sa fie
c) continua netulburata si publica

91. in cazul aplicarii art 935-937 cod civil conform careia posesia de
buna credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate tertul dobanditor este considerat de buna credinta daca
a) ignora viciul de care este afectat titlul aceluia de la care a dobandit

92. in cazul aplicarii art 935-937 cod civil conform careia posesia de
buna credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietatea tertul dobanditor este considerat de buna credinta
daca
c) ignora viciul de care este afectat titlul aceluia de la care a dobandit

93.in cazul aplicarii reguluii art 935-937 cod civil conform careia
posesiunea de buna credinta asupra bunurilor mobile corporale
valoreaza titlu de proprietate pe langa buna credinta
b) nu se cere si existenta unui just titlu
c) justul titlu trebuie sa fie un element constitutiv al bunei credinte

94. regula art 935-937 cod civil conform careia posesia de buna
credinta aupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate se aplica
b) si in legatura cu dobandirea dreptului de uzufruct si a dreptului de uz
asupra unui bun mobil

95.in cazul aplicarii regulii art 935-937 cod civil conform careia
posesiunea de buna credinta asupra bunurilor mobile corporale
valoareaza titlu de proprietate
b) adevaratul proprietar se desesizeaza in mod voluntar de bunul sau

96.in cazul aplicarii regulii art 935-937 cod civil conform careia
posesiunea de buna credinta supra bunurilor mobile corporale
valoareaza titlu de proprietate
c) adevaratul proprietar trebuie sa fi incredintat bunul cu buna stiinta
unei personae

97.regula art 935-937 cod civil conform cu care posesiune de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
proprietate
a)nu poate fi invocata de detentorul precar impotriva proprietarului de la
care detine lucrul
c) nu se aplica bunurilor pierdute sau furate
98.conform reglementarilor art 937 alin 2 cod civil bunul pierdut
sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta in
termen de
b) 3 de ani din ziua in care a fost pierdut stapanirea materiala a bunului

99.conform reglementarilor art 937 alin 2 cod civil bunul pierdut


sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca
actiunea este intentata sub sanctiunea decaderii in termen de 3 ani
de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a
bunului si este necesar ca
c)reclamantul sa dovedeasca ca bunul a iesit din patrimoniul sau fara
voia sa

100.conform reglementarilor art 937 alin 2 cod civil bunul pierdut


sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca
actiunea este intentata sub sanctiunea decaderii in termen de 3 ani
de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a
bunului si
a) este necesar sa fie vorba de un tert dobanditor de buna credinta care a
dobandit de la hot sau gasitor

101.confrom reglementarilor art 937 alin 2 cod civil bunul pierdu


sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca
actiunea este intentata in termen de 3 ani de la data la care
proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului si
c) termenul de 3 ani este un termen de decadere

102.este cunoscut ca oricine se afla la un moment dat in posesia unui


bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de
proprietate asupra bunului insa daca este vorba despre un bun furat
sau pierdut care a fost cumparat dintr-un loc ori de la o persoana
care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost
adjudecat la o licitatie publica
a)posesorul de buna credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa
inteagrala pentru pretul platit vanzatorului
103. este cunoscut ca oricine se afla la un moment dat in posesia
unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a
dreptuli de proprietate asupra bunului insa daca este vorba despre
un bun furat sau pierdut care a fost cumparat dintr-un loc ori de la
o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca
a fost adjudecat la o licitatie publica
a) proprietarul care revendica bunul are obligatia de a plati tertului
dobanditor pretul pe care acesta l-a platit

104. este cunoscut ca oricine se afla la un moment dat in posesia


unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a
dreptuli de proprietate asupra bunului insa daca este vorba despre
un bun furat sau pierdut care a fost cumparat dintr-un loc ori de la
o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca
a fost adjudecat la o licitatie publica atunci proprietarul bunului a
carui actiune in revendicare izbandeste si care are obligatia sa
plateasca tertului dobanditor pretul pe care acesta l-a platit
b) are o actiune in despagubire impotriva hotului sau gasitorului

105.regula art 935-937 cod civil conform careia posesiune de buna


credinta asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de
propietate se justifica prin aceea ca
b) textul creeaza un mod de dobandire a dreptului de proprietate prin
efectul legii
c) textul instituie o prezumtie absoluta de proprietate

106.regula instituita prin dispozitiile art 935-937 cod civil conform


careia posesiune de buna credinta asupra bunurilor mobile
corporale valoreaza titlu de proprietate
c)instituie o prezumtie absoluta de proprietate

107.conform prevederilor art 935 cod civil posesia de buna credinta


asupra bunurilor mobile corporale valoreaza titlu de proprietate iar
conform art 937 persoana care cu buna credinta incheie cu un
neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros avand
ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul
luarii sale in posesie efectiva insa in cazul bunului pierdut sau furat
acesta poate fi revendicat de la posesorul de buna credinta daca
actiunea este intent in termenul de decadere de 3 ani de la data la
care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului si
a) aceste reguli nu se aplica bunurilor mobile care sunt accesorii unui
imobil dar se aplica si in legatura cu dobandirea dreptului de usufruct si
de a dreptului de uz asupra unui bun mobil

108.poate fi formulate de o persoana fizica actiunea in revendicare


care are ca obiect bunuri
a) proprietate privata
c)proprietate publica privata a statului sau a unitatii administrativ
teritoriale

109.bunurile care constituie amintiri de familie


a) sunt bunuri proprietate comuna pe cote parti fortata

110.bunurile care constituie amintiri de familie


c) pot fi partajate numia prin partaj voluntar

111.bunurile care constituie amintiri de familie


a) pe durata indiviziunii cu acordul mostenitorilor sau in lipsa acestuia
prin hotararea instantei sunt depozitate in interesul familiei la unul ori
mai multi mostenitori sau in locul convenit de acestia

112.cunoscut fiind ca posesia este exercitata in fapt a prerogativelor


dreptului de proprietate asupra unui bun catre persoana care il
stapaneste si care se comporta ca un proprietar
a) dipozitiile legale in material posesie se plica in mod corespunzator si
in privinta posesorului care se comporta ca un titular al altui drept real
cu exceptia drepturilor reale de garantie
113.posesia este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si
care se comporta ca un proprietar si
a) dreptul de uzufruct este susceptibil de posesie
c) dreptul de uz este susceptibil de posesie

114.exercitarea posesie se poate face


a) in mod nemijlocit
b) in mod nemijlocit si prin altul

115.exercitarea posesie se poate face


b) nemijlocit sau cu elementul animus possidendi instrainat
c)nemijlocit sau cu elemental corpus instrainat

116.persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si persoanele


juridice
c) pot exercita posesia prin reprezentantul lor legal

117. posesia poate fi exercitata


b) cu elemental corpus instrainat
c)cu elemental animus instrainat

118. stapanirea unui bun de catre un detentor precar


a)nu constituie posesie

119. locatarul comodatarul depozitarul creditorul gajist


c) sunt detentori precari

120. au calitatea de detentori precari


c)locatarul comodatarul si depozitarul

121.are calitatea de detentor precar


a) creditorul gajist
b) titularul dreptului de superficie
c) fiecare coproprietar in proportie cu cotle parti ce revin celorlalti
coproprietari

122. are calitatea de detentor precar


a) orice persoana care detinand temporar un bun al altuia este obligat sa
il restituie sau care il stapaneste cu ingaduinta acestuia

123.detentorul precat
b) poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazul si limitele
prevazute de lege

124.nu constiuie posesie stapanirea unui bun


a) de catre o persoana care detinand temporar un bun al altuia.......
b) de catre titularul dreptului de servitude
c) de catre titularul dreptului de uz

125.pana la proba contrara Acela care stapaneste bunul


b) este prezumat posesor

126.detentia precara
a) odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la porba intervertirii
sale

127.pana la proba contrara


c) posesorul este considerat proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in
cartea funciara

128.intervertirea precaritatii
c) in posesie nu se poate face decat in cazul prevazute de lege

129.intervertirea detentiei precare in posesie


a) se poate face daca detentorul precar incheie cu buna credinta un act
translativ de proprietate......
c)se poate face daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului
acte de rezistenta neechivoce.....
130.intervertirea detentiei precare in posesie
a) se poate face daca detentorul precar incheiei cu buna credinta un act
translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decat cu
proprietarul bunului
b) se poate face deca detentorul precar instraineaza bunul printr-un act
translativ de proprietate cu titlu particular cu conditia ca dobanditorul sa
fie de buna credinta

131 in cazul intervertirii precaritatii este posibil transformarea


detentiei precare in posesie in cazurile si conditiile prevazute de lege
si
a) in cazul imobilelor inscrise in cartea funciara se condiderea ca
dobanditorul acestora este de buna credinta daca inscrie dreptul in
folosul sau intemeindu-se........

132.posesia inceteaza
a) prin transformarea sa in detentie precara
b) prin instrainarea bunului

133. posesia inceteaza prin


a) abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea funciara a
declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun mobil
b) pierea bunului
c) trecerea bunului in proprietatea publica

134.posesia inceteaza prin


a) deposedarea daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult
de 3 ani
c) inscrierea dreptului de proprietate al comunei orasului sau
municipiului dupa caz atunci cand proprietarul renunta la dreptul sau
printr-o declarative autentica notariala.....

135.viciile posesiei sunt


a) discontinuitatea
b) violenta
c) clandestinitatea

136.posesia este discontinua


b) atat timp cat posesorul o exercita cu intermitene anormale in raport cu
natura bunului

137.posesia este afectata de violenta


a) daca este dobandita sau consumata prin acte de violenta fzicia sau
morala care nu au fost provocate de o alta persoana

138.posesia este clandestina


c) daca se exercita astfel incat nu poate fi cunoscuta

139.cunoscut fiind ca nu produce efecte juridice decat posesia utila


a)discontinuitatea posesiei poate fi opusa posesorului de catre orice
persoana interesata

140.cunoscut fiind ca nu produce efecte juridice decat posesia utila


c) posesia viciata devine utila indata ce viciul inceteaza

141.cel care a posedat un bun


b) cel putin un an poate solicita instantei de judecata prevenirea ori
inlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale sau dupa caz restituirea
bunului

142. exercitarea actiunilor posesorii


a) este recunoscuta posesorului
b) este recunoscuta detentorului precar

143.actiunile posesorii
b) pot fi introduse si impotriva proprietarului
c)nu pot fi introduse si impotriva persoanei fata de care exista obligatia
de restituire a bunului
144.in cazul in care tulburarea posesiei sau deposedarea s-a produs
prin violenta
a) actiunea posesorie poate fi introdusa si de cel care exercita o posesie
viciata

145.daca exista motive temeinice sa se considere ca bunul posedat


poate fi distrus ori deteriorate de un lucru aflat in posesia altei
personae sau ca urmare a unor lucrari
b) posesorul poate sa ceara instantei luarea masurilor necesare pentru
evitarea pericolului sau daca este cazul incetarea lucrarilor.

DREPT CIVIL- TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR

1.din reciprocitatea si interdependenta obligatiilor in cadrul


contractelor sinalagmatice decurg efecte specifice astfel
a)desi una dintre parti nu-si executa propria obligatie pretinde celeilalte
sa si-o execute pe a sa
b) desi una dintre parti este gata sa-si execute prorpia obligatie ori chiar
si-a executat-o cealalta parte refuza in mod culpabil sa si-o execute pe a
sa
c) una dintre parti se gaseste in imposibilitatea fortuita de a-si executa
obligatiile si se pune problema suportarii riscului contractului

2.Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului


c) reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractual
sinalagmatic

3. Constituie cerinte necesare pentru invocarea exceptiei de


neexecutare a contractului
a)obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract
b)din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare chiar si partiala
insa suficient de importanta
4. Rezolutiunea constituie o sanctiune a neexecutarii culpabile a
contractului sinalagmatic
b) desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia
anterioara incheierii contractului

5.Temeiul juridic al rezolutiunii il reprezinta


a) reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractele
sinalagmatice

6.Rezolutiunea
a)nu opoereaza de drept

7.Conditiile necesare pentru admisibilitatea rezolutiunii judiciare


sunt
c) debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere in conditii
legale

8.In cazul in care se solicita instantei judecatoresti sa pronunte


rezolutiunea contractului aceasta
b) poate acorda un termen de gratie pentru executarea obligatiei

9.In cazul pactelor comisorii partile pot stipula


a) ca in caz de neexecutare contractul se considera desfiintat de drept
fara a mai fi necesara punearea in intarziere si fara alta formalitate
prealabila

10.Efectele rezolutiunii difera dupa cum aceasta este


c) nu difera indiferent ca este judiciara sau conventionala

11.diferenta dintre rezolutiune si reziliere consta in aceea ca


a)rezolutiunea desfiinteaza retroactiv contractul iar rezilierea face sa
inceteze efectele contractului numai pentru viitor
12.cine suporta riscul contractului
c) debitorul obligatiei imposibil de executat

13.ce se intampla atunci cand intr-un contract sinalagmatic obligatia


a devenit numai partial imposibil de executat
a) se reduce in mod corespunzator contraprestatia care ar urma sa fi
executata de catre cealalta parte iar debitorul obligatiei imposibil de
executat suporta riscul numai in masura partii neexecutate de el
b)se desfiinteaza contractual in masura in care partea care ar putea fi
executata nu indeplineste scopul pentru care contractul a fost incheiat

14.cine suporta riscul contractului in contractele translative de


prorpietate
c)in lipsa de stipulatie contrara cat timp bunul nu este predate riscul
contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare chiar
daca proprietatea a fost transferata dobanditorului

15. in cazul unui contract de vanzare cumparare a unui bun


individual determinat riscul contractului il va suporta
a) in lipsa de stipulatie contrara cat timp bunul nu este predate riscul
contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare chiar
daca proprietatea a fost transferata dobanditorului

16.in cadrul contractelor sinalagmatice translative de proprietate


transferul dreptului de proprietate opereaza prin simpla incheiere a
contractului si riscul contractului este suportat de dobanditor daca
a) a fost pus in intarziere

17.in cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate


care au ca obiect bunuri de gen daca pana la momentul predarii
bunurilor intervine o imposibilitate de executare riscul contractului
va fi suportat de
b) trasmitator
18. in cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate
care au ca obiect un lucru cert care a pierit din cauze fortuite
inainte de a fi fost predate dobanditorului devenit proprietar daca
inainte de pieirea lucrului transmitatorul fusese pus in intarziere
pentru ca nu –si executase obligatia de predare riscul contractului
va fi suportat de
b) transmitatorul pus in intarziere care nu se poate libera chiar daca ar
dovedi ca bunul ar fi pierit si daca obligatia de predare a fost executata
la timp.

19.in cazul contractelor sinalagmatice translative de prorpietate


care au ca obiect un lucru cert in care transferul dreptului de
prorpietate nu se produce la incheierea contractului ci ulterior iar
lucrul piere inainte de a fi operat transferul dreptului de proprietate
riscul contractului va fi suportat de
a) vanzator

20.in cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate


care au ca obiect un lucru cert in cazul in care cumparatorul a
cumparat sub conditie potestativa daca lucrul piere pendente
conditione riscul este suportat de
a) vanzator

21.in cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate


care au ca obiect un lucru cert in cazul in care cumparatorul
dobandeste bunul sub conditie rezolutorie daca lucrul piere
pendente conditione riscul contractului este suportat de
b) comparator

22.in cazul contractelor sinalagmatice translative de proprietate in


toate cazurile in care transferul unui bun este afectat de o conditie
iar bunul piere pendente conditione risucul contractului este
suportat de
c) de acea parte care are calitatea de proprietar sub conditie rezolutorie

23.raspunderea civila delictuala este


b) o sanctiune de drept civil aplicata pentru savarsirea unei fapte ilicite
cauzatoare de prejudicii

24. raspunderea civila delictuala este o sancitune civila care se aplica


b) in considerare patrimoniului persoanei care a savarsit o fapta ilicita
cauzatoare de prejudicii

25.daca autorul prejudiciului inceteaza din viata inainte de a i se


stabili intinderea raspunderii obligatia de dezdaunare
a) se transmite mostenitorilor

26. raspunderea civila delictuala se poate asocial cu pedeapsa penala


a) da

27. raspunderea civila delictuala are


a) o functie educative-preventiva
c) o functie reparatorie

28.cu privire la raportul dintre raspunderea civila delictuala si


raspunderea civila contractuala
a) raspunderea civila delictuala formeaza dreptul comun al raspunderii
civile

29.raspunderea civila delictuala in caz de coautorat la savarsirea


faptei ilicite are un caracter
b) solidar

30. cu privire la raspunderea civila delictuala si raspunderea civila


contractuala
b) nu este posibila combinarea in cadrul unei actiuni mixte a regulilor
aplicabile raspunderii delictuale cu cele aplicabile raspunderii
contractuale

31.pentru a se angaja raspunderea civila delictuala pentru fapta


proprie trebuie sa existe
a) un prejudiciu
b) vinovatia celui care a cauzat prejudicial

32.exista diferenta de regim juridic intre dauna paguba ,prejudiciu


b) nu

33. poate exista prejudiciu


b) cand se incalca un drept subiectiv civil sau cand se aduce atingere
unui interes daca interesul este legitim serios si prin felul in care se
manifesta creeaza aparenta unui drept subiectiv

34. se pot acorda despagubiri pentru repararea prejudiciilor fara


caracter patrimonial
a) da

35. pentru a putea obtine repararea prejudiciului este necesar


a) caracterul cert al prejudiciului
c) prejudicial sa nu fi fost reparat inca

36. sunt supuse reparatiei prejudiciile eventuale


b) nu

37. la stabilirea intinderii despagubirii se ia in considerare


c) nu se ia in considerare nici starea materiala a victimei si nici aceea a
autorului prejudiciului

38. in principiu repararea prejudiciului trebuie sa se faca


b) in natura
39. inactiunea poate constitui fapta ilicita
b) da daca sunt incalcate normele dreptului obiectiv si sunt cauzate
prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei personae

40. fiind cunoscut ca orice persoana trebuie sa-si execute obligatiile


pe care le-a contractat si ca atunci cand nu isi indeplineste aceasta
indatorire este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si
este obligata sa repare acest prejudiciu
a) daca prin lege nu se prevede altfel nici una dintre parti nu poate
inlatura aplicarea regulilor raspunderii contractuale pentru a opta in
favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile

41. raspunderea civila delictuala


a) presupune savarsirea faptei ilicite cu vinovatie
c) se angajeaza si pentru cea mai usoara culpa

42. unica cerinta pentru existent capacitatii delictuale o reprezinta


c) existent discernamantului

43. persoanele nepuse sub interdicitie care sufera boli psihice care le
afecteaza discernamantul daca au implinit 14 ani
b) sunt prezumate ca au capacitate delictuala

44. conform prevederilor art 1372 alin 1 din codul civil cel care in
temeiul legii al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este
obligat sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub
interdicitie raspunde de prejudicial cauzat altuia de catre aceste din
urma persoane si
a) parintii raspund pentru faptele copiilor lor minori.....parintesti au
existat abateri
b) parintii raspund pentru faptele copiilor lor..... a existat o cauzalitate
c) parintii raspund pentru faptele copiilor lor ....culpa acestora in
indeplinirea obligatiilor ce le reveneau
45.conform prevederilor art 1372 alin 1 cod civil cel care in temeiul
legii al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este obligat
sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub interdicitie
raspunde de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din urma
persoane si parintii raspund pentru faptele copiilor lor minori
a) daca filiatia este din casatorie
b) daca filiatia este din afara casatoriei
c) daca filiatia rezulta din adoptie

46.conform prevederilor art 1372 alin 2 din codul civil cel care in
temeiul legii al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este
obligat sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub
interdictie raspunde de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din
urma persoane si
a)raspunderea subzista chiar in cazul cand faptuitorul fiind lipsit de
discernamant nu raspunde pentru fapta proprie

47. conform prevederilor art 1372 alin 2 din codul civil cel care in
temeiul legii al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este
obligat sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub
interdictie raspunde de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din
urma persoane si
b) cel obligat la supravegherea este exonerate de raspundere numai daca
dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila
c) in cazul parintilor sau dupa caz al tutorilor dovada se considera a fi
facuta numai daca ei probeaza ca fapta copilului constituie urmarea unei
alte cauze decat modul in care si-au indeplinit indatoririle decurgand din
exercitiul autoritatii parintesti

48. conform prevederilor art 1372 alin 1 codul civil cel care in
temeiul legii al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este
obligat sa supravegheze un minor sau o persoana pusa sub
interdictie raspunde de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din
urma persoane si
a) in toate aceste situatii acela obligat la supravegherea este exonerat de
raspundere daca dovedeste ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila
c) in cazul parintilor sau dupa caz al tutorilor acestia se pot exonera de
raspundere numai daca probeaza ca fapta copilului constituie urmare a
unei alte cauze decat modul in care si-au indeplinit indatoririle
decurgand din exercitiul autoritatii parintesti

49. in cadrul raspunderii pentru fapta proprie pentru aprecierea


vinovatiei
c) se tine seama de imprejurarile in care s-a produs prejudiciul straine de
persoana autorului faptei precum si daca este cazul de faptul ca
prejudiciul a fost cauzat de un profesionist in exploatarea unei
interprinderi

50.in cadrul raspunderii pentru fapta proprie


b) nu datoreaza despagubire cel care fiind in legitima aparare a cauzat
agresorului un prejudiciu
c) poate fi obligat la plata unei indemnizatii adecvate si echitabile acela
care a savarsit o infractiune prin depasirea limitelor legitimei aparari

51.in cadrul raspunderii pentru fapta proprie


a) cel care aflat in stare de necesitate a distrus sau deteriorate bunurile
altuia pentru a se apara pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu sau
pericol iminent este obligat sa repare prejudiciul cauzat potrivit regulilor
aplicabile imbogatirii fara justa cauza.

52.in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie


b) o persoana se poate exonera de raspundere pentru prejudiciul cauzat
prin divulgarea secretului comercial dovedind ca divulgarea a fost
impusa de imprejurari grave care priveau sanatatea sau siguranta publica

53.in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie


a) indeplinirea unei activitati impuse ori premise de lege sau ordinul
superiorului nu il exonereaza de raspundere pe cel care putea sa isi dea
seama de caracterul ilicit al faptei sale savarsite in asemenea imprejurari
c) nu datoreaza despagubire cel care fiind in legitima aparare a cauzat
agresorului un prejudiciu

54. in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie


c) cel care a cauzat un prejudiciu nu este raspunzator daca in momentul
in care a savarsit fapta pagubitoare este intr-o stare chiar vremelinica de
tulburare a mintii care l-a pus in neputinta......

55. in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie


a) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani sau persoana pusa sub
interdictie judecatoreasca nu raspunde de prejudiciul cauzat deca nu se
dovedeste discernamantul sau la data savarsirii faptei
b) minorul care a implinit varsta de 14 ani raspunde de prejudiciul
cauzat in afara de cazul in care dovedeste ca a fost lipsit de discernamant
la data savarsirii faptei

56.in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie atunci


cand fapta cauzatoare de prejudicii constituie infractiune
c) instant civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de
hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea
ce priveste existent prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite

57.in cadrul raspunderii delictuale


a) lipsa discernamantului nu il scuteste pe autorul prejudicilui de plata
unei indemnizatii catre victima ori de cate ori nu poate fi angajata
raspunderea persoanei care avea potrivit legii indatorirea de a-l
supraveghea

58. in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie


a) cel care l-a indemnat sau l-a determinat pe altul sa cauzeze un
prejudiciu l-a ajutat in orice fel sa il pricinuiasca sau cu buna stiinta a
tainuit bunurile ce proveneau dintr-o fapta
b) Acela care in orice fel a impiedicat ori a intarziat chemarea in
judecata a tuturor faptei ilicite raspunde solidar cu autorul faptei
59. in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie
a) daca prejudiciul a fost cauzat prin actiunea simultana sau succesiva a
mai multor persoane fara sa se poate stabili ca a fost cauzat dupa caz ca
nu putea fi cauzat........
b) in cazul in care victima a contribuit ......sau nu l-a evitat in tot sau in
parte desi putea sa o faca cel chemat sa raspunda va fi tinut numai pentru
partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o

60.in cadrul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie in


cazul in care victima a contribuit cu intentie sau din culpa la
cauzarea ori la marirea prejudiciului sau nu le-a evitat in tot sau in
parte desi putea sa o faca cel chemat sa raspunda
a) este tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o
b)este tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o si in
cazul in care la cauzarea prejudiciului au contribuit atat fapta savarsita
de autor cu intentie sau din culpa cat si forta majora cazul fortuit ori
fapta tertului pentru care autorul nu este obligat sa raspunda.

61. conform dispozitiilor art 1373 alin 1 cod civil comitentul este
obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori
fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul
functiilor incredintate si este comitent
a) Acela care in virtutea unui contract exercita directia supravegherea si
controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in
interesul sau ori al altuia.
b) Acela care in temeiul legii exercita directia supravegherea si controlul
asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul
sau ori al altuia

62.conform dispoziitilor art 1373 cod civil care reglementeaza


raspunderea comitentului pentru fapta prepusului raportul de
prepusi implica existent unui
b) raport de subordonare
63.conform dispozitiilor art 1373 cod civil care reglementeaza
raspunderea comitentului pentru fapta prepusului raporturile de
prepusenie pot rezulta din
a) contractual de munca

64. conform dispoztitiilor art1373 cod civil care reglemnteaza


raspunderea comitentului pentru prepusi in cadrul acestei forme de
raspundere civila delictuala
b) poate exista o disociere intre raportul de prepusenie si contractual de
munca incheiat cu un anumit angajator in cazul detasarii
c) poate exista o disociere intre raportul de prepusenie si contractual de
munca in cazul in care conducatorul unui autovehicul macar care are
contract de munca incheiat cu societatea comerciala proprietara a
utilajului......

65.conform dispozitiilor art 1373 cod civil se instituie raspunderea


civila delictuala a comitentului pentru prepusi . astfel sub aspectul
asistentei medicale acordate medicul
a) nu are calitatea de prepus al organizatiei sanitare la care este angajat
c) are calitate de propus al organizatiei sanitare daca este pusa in discutie
indeplinirea sau neindeplinirea unor indatoriri de serviciu stabilite prin
regulamente sanitare.....

66.coform dipozitiilor art 1373 cod civil se instituie raspunderea


civila delictuala a comitentului pentru prepusi si
a) comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victim cunoaste sau dupa
imprejurari putea sa cunoasca la data savarsirii faptei prejudicciabile ca
prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul
functiilor incredintate

67.in conformitate cu reglementarile art 1373 cod civil se angajeaza


raspunderea civila delictuala a comitentilor pentru prepusi victima
prejudiciului avand obligatia de a dovedi
a) existenta prejudiciului
b) existenta faptei ilicite a prepusului
68. in conformitate cu reglementarile art 1373 cod civil se angajeaza
raspunderea civila delictuala a comitentilor pentru prepusi cu
respectarea urmatoarelor conditii
a) existent raportului de prepusenie
c) prepusul sa fi savarsit fapta in legatura cu atributiile sau cu scopul
functiilor incredintate

69. in conformitate cu reglementarile art 1373 cod civil se angajeaza


raspunderea comitentilor pentru prepusi daca
a) prepusul actioneaza in legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor
incredintate

70. in conformitate cu reglementarile art 1373 cod civil se angajeaza


raspunderea comitentilor pentru prepusi iar victim prejudiciului
poate actiona in judecata
a) pe comitent in temeiul art 1373 cod civil
b) pe prepus in temeiula rt 1357 cod civil

71. in conformitate cu reglementarile art 1373 cod civil se angajeaza


raspunderea comitentilor pentru prepusi si impotriva actiunii
formulate de victima prejudiciului comitentii
c) se pot exonera de raspundere daca dovedesc ca victim cunostea sau
dupa imprejurari putea sa cunoasca la data savarsirii faptei prejudiciabile
ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul
functiilor incredintate

72. conform prevederilor art 1372 cod civil cel care in temeiul legii
al unui contract ori al unei hotarari judecatoresti este obligat sa
supravegheze un minor sau o persoana pusa sub interdictie
raspunde de prejudiciul cauzat altuia de catre aceste din urma
persoane si
a)parintii nu raspunde daca fac dovada ca sunt indeplinite cerintele
raspunderii
b)nicio alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru fapta
prejudiciabila
c)in cazul in care comitentul este parintele minorului care a savarsit
fapta ilicita victim are dreptul de a opta asupra temeiului raspunderii

73.conform dispozitiilor art 1373 cod civil se instituie raspunderea


civila pentru prejudiciile produse de
a) animalele salbatice din rezervatii sau parcuri de vanatoare inchise
cand prejudiciul s-a produs in interiorul rezervatiei sau parcului
respective
b) animale domestic aflate pe proprietatea proprietarului acestora
c) animale domestic care parasesc proprietatea proprietarului acestora

74. conform dispozitiilor art 1375 cod civil se instituie raspunderea


civila a unitatilor care gestioneaza vanatul
c) se angajeaza conform prevederilor art 1357 cod civil ca raspundere
pentru fapta proprie

76. conform dispozitiilor art 1375 cod civil se instituie raspunderea


civila pentru prejudiciile produse de animale in sarcina aceluia care
are paza juridica a animalului adica
a) a proprietarului animalului
b) a persoanei careia proprietarul animalului i-a transmis folosinta
acestuia

77. conform dispozitiilor art 1375 cod civil care reglementeaza


raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale aceasta poate fi
angajata
b) impotriva aceluia care are paza juridica

78. in cazul in care un animal apartine in proprietatea comuna mai


multor pesoane fiind o paza juridica exercitata in comun daca
acestea cauzeaza un prejudiciu atrage o raspundere
b) solidara
79. fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de
animale conform dispozitiilor art 1375 cod civil are la baza
a) ideea de risc
b) ideea unei prezumtii de culpa in supraveghere

80. pentru angajarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de


animale conform prevederilor art 1376 cod civil victim
prejudiciului trebuie sa dovedeasca
a) ca prejudiciul a fost cauzat de animalul respective
c) ca la data cauzarii prejudiciului animalul se afla in paza juridica a
persoanei de la care se pretinde plata despagubirilor

81. art 1375 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile


cauzate de animale si Acela care are paza juridica a animalului se
poate exonera de raspundere
a) daca dovedeste ca acesta a fost cauzat exclusive de fapta victimei
insesi
b) daca dovedeste ca acesta a fost cauzat de fapta unui tert
c) daca dovedeste ca acesta a fost cauzat urmare a unui caz de forta
majora

82. in cazul in care persoana care are paza juridica a animalului si


care a suportat raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animal
conform prevederilor art 1375 cod civil a platit despagubiri victimei
se poate regresa
a) invocand prevederile art 1357 cod civil privind raspunderea pentru
fapta proprie impotriva aceluia care i-a incredintat paza materiala

83. art 1378 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile


cauzate de lucruri si nu intra sub incidenta textului legal mentionat
a) animele
b) edificiile sau constructiile daca prejudiciul este cauzat prin ruina
acestora sau prin desprinderea unor parti din ele.....
84. art 1378 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile
cauzate de lucruri raspunderea in baza acestui text de lege
angajandu-se pentru
b) Acela care are paza juridica

85. art 1376 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile


cauzate de lucruri si raspunderea se angajeaza in sarcina aceluia
care
a) in temeiul unei dispozitii legale exercita in mod independent controlul
si supravegherea asupra lucrului si se serveste de acesta in interes
propriu
b) in temeiul unui contract exercitat in mod independent controlul si
supravegherea asupra lucrului............
c) chiar numai in fapt exercita in mod independent controlul si
supravegherea asupra lucrului si se serveste de acesta in interes propriu

86.art 1376 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile


cauzate de lucruri si este permis proprietarului care are paza
juridica sa transmita aceasta paza juridica adica exercitarea in mod
independent a controlului si supravegherii asupra lucrului prin
a) contract de comodat
c) contract de locatie

87.art 1376 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile


cauzate de lucuri iar daca prepusul unui comitent isi insuseste
controlul si supravegherea asupra lucrului chiar numai in fapt si se
serveste de acesta in interes propriu
a) dobandeste paza juridical
88.art 1376 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile
cauzate de lucruri iar pentru declansarea raspunderii victima
prejudiciului trebuie sa dovedeasca
a) existent prejudicilului
c) raportul de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu
89.art 1376 cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile
cauzate de lucruri si pentru a se exonera de raspundere Acela care a
avut lucru sub paza sa trebuie sa dovedeasca
a) ca prejudiciul este cauzat exclusive de fapta victimei insasi
b) ca prejudiciul este cauzat de tert pentru care nu este tinut sa raspunda
c) ca prejudiciul este urmarea unui caz de forta majora

90. art 1378 cod civil instituie rapsunderea pentru ruina edificiului
sau a unei constructii si prin edificiu sau constructie intelegem
c) un imobil prin natura sa

91. art 1378 cod civil instituie rapsunderea pentru ruina edificiului
sau a unei constructii si prin ruina intelegem
a) daramanrea complete
b) orice dezagregre a materialului sau desprinderea unor parti

92. art 1378 cod civil instituie rapsunderea pentru ruina edificiului
sau a unei constructii si ruina trebuie sa fie
a) urmarea lipsei de intretinere
c) urmare a existentei unui viciu de constructie

93.raspunderea pentru ruina edificiului conform prevederilor art


1378 cod civil revine
a) proprietarului edificilui

94.raspnderea pentru ruina edificiului conform prevederilor art


1378 cod civil revine
a) proprietarului acestuia
b) titluarul dreptului de superficie

95. pentru angajarea raspunderii pentru ruina edificiului conform


prevederilor art 1378 cod civil victima prejudiciului trebuie sa
dovedeasca
a) existent prejudiciului
b) faptul ca ruina edificiului a fost urmare a lipse de intretinere sau a
unui viciu de consimtamant

96. pentru a se exonera de raspunderea pentru ruina edificiului


astfel cum aceasta este reglementata prin prevederile art 1378 cod
civil proprietarul acestuia trebuie sa dovedeasca
a) un caz de forta majora
c) fapta victimei insasi

97.din reciprocitatea si interdependenta obligatiilor specific


contractelor sinalagmatice astfel cum reglementeaza art 1171 cod
civil decurg efecte special astfel
a) desi una dintre parti este gata sa-si execute propria obligatie ori chiar
si-a executat-o
c) desi una dintre parti nu-si executa propria obligatie pretinde celeilalte
sa si-o execute pe a sa

98. temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului il


constituie
b) reciprocitatea si interdependenta obligatiilor din contractual
sinalagmatic

99. rezolutiunea constituie o sanctiune a neexecutarii culpabile a


contractului sinalagmatic constand in
a) desfiintarea retroactiva a contractului si repunerea partilor in situatia
anterioara incheierii acestuia

100. rezolutiunea constituie o sanctiune a neexecutarii culpabile a


contractului sinalagmatic
a) desfiintarea retroactiva a contractului si repunerea partilor in situatia
anterioara incheierii acestuia

101. diferenta dintre rezolutiune si reziliere


b) consta in aceea ca rezolutiunea desfiinteaza retroactiv efectele
contractului iar rezilierea face sa inceteze efectele contractului numai
pentru viitor

102, in conformitate cu prevederile art 1379 cod civil Acela care


ocupa un imobil chiar fara niciun titlu
b) raspunde pentru prejudiciul cauzat prin caderea sau aruncarea din
imobil a unui lucru

103. in conformitate cu prevederile art 1379 cod civil cel care ocupa
un imobil chiar fara nici un titlu raspunde pentru prejudiciile
cauzate prin caderea sau aruncarea......
a) victim are un drept de optiune in vederea repararii prejudiciului

104.este cunoscut ca in conformitate cu prevederile art 1381 cod


civil orice prejudiciu da dreptul la reparatie iar acest drept
a) se naste din ziua cauzarii prejudiciului chiar daca acest drept nu poate
fi valorificat imediat
b) este supus de la data nasterii sale tuturor dispozitiilor legale privind
executarea transmisiunea ....

105.este cunoscut ca in conformitatea cu prevederile art 1382 cod


civil cei care raspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti
solidar la reparative fata de cel prejudiciat .....
a)sarcina reparatiei se imparte
c) daca participarea fiecaruia la cauzarea prejudiciului nu poate fi
stabilita.....gravitatea culpei fiecaruia
c) daca participarea fiecaruia la cauzarea prejudiciului nu poate fi
stabilita .....repararea prejudiciului

106.conform dispozitiilor codului civil Acela care raspunde pentru


fapta altuia
c) se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul cu
exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru
prejudiciul cauzat
107.atunci cand cel care raspunde pentru fapta altuia este statul
Ministerului finantelor public
b) nu are posibilitatea sa se intoarca impotriva aceluia care a cauzat
prejudiciul decat daca dovedeste ca este o raspundere pentru fapta altuia

108. daca prejudiciului a fost cauzat de mai multe persoane cel care
fiind raspunzator pentru fapta uneia dintre ele a platit despagubiri
b) se poate intoarce impotriva.....daca va fi cazul impotriva celor care
raspund pentru acestea
c) se poate intoarce si impotriva celorlalte persoane care au contricuit la
cauzarea prejudiciului....

109. in cadrul dreptului la regres cel care raspunde pentru fapta


altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul
cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator
pentru prejudiciul cauzat si
b) cel care exercita regresul nu poate recupera partea din despagubire
care corespunde....
c) cel care exerita regresul trebuie sa suporte partea din despagubire care
corespunde...

110. cu privire la repararea prejudiciului in cazul raspunderii


delictuale
a) prejudiciul se repara integral daca prin lege nu se prevede altfel
b) se pot acorda despagubiri si pentru un prejudiciu viitor daca
producerea lui este neindoielnica

111. in cazul repararii prejudiciului in cadrul raspunderii delictuale


despagubirea trebuie sa cuprinda
a) pierderea suferita de cel prejudiciat
b) castigul pe care in conditii normale cel prejudiciar ar fi putut sa il
realizeze...
c)cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea
prejudiciului
112. in cazul repararii prejudiciului in cadrul raspunderii
declictuale
a) daca fapta ilicita a determinat si pierderea sansei de a obtine sau de a
ecita o paguba reparatia trebuie sa fie proportional....

113. in cazul repararii prejudiciului in cadrul raspunderii civile


delictuale repararea se face asftel
a) in natura prin restabilirea situatiei anterioare
b) prin plata unei despagubiri stabilite prin acordul partilor sau prin
hotarare judecatoreasca daca repararea in natura nu este cu putinta.....

114.in cadrul repararii prejudiciului in aczul raspunderii delictuale


la stabilirea despagubirii se va avea in vedere
b) daca prin lege nu se prevede altfel data producerii prejudiciului

115. in cadrul repararii prejudiciului in cazul raspunderii delictuale


b) daca prejudiciul are character de continuitatea despagubirea se acorda
sub forma de prestatii periodice

116. in cadrul raspunderii civile delictuale in cazul prejudiciului


viitor despagubirea indiferent de forma in care s-a acordat
a) poate fi sporita daca dupa stabilirea ei prejudiciul s-a marit
b) poate fi sporita daca dupa stabilirea ei prejudiciul s-a micsorat
c) poate fi suprimata daca dupa stabilirea ei prejudiciul a incetat

117. in cadrul raspunderii civile delictuale in caz de vatamare a


integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane despagubirea
trebuie sa cuprinda
c) echivalentul castigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau
pe care este impidicat sa-l dobandeasca prin efectul pierderii sau
reducerii....
118. in cadrul raspunderii civile delictuale despagubirea pentru
pierderea sa nerealizarea castigului din munca se acorda tinandu-se
seama si de sporirea nevoilor de viata ale celui prejudiciat
a) sub forma de prestatii banesti periodice
b) la cererea victimei pentru motive temeinice sub forma unei sume
globale

119. in cadrul raspunderii civle delictuale


a) in toate cazurile instant poate acorda celui pagubit o despagubire
provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente

120. in cadrul raspunderii civile delictuale despagubirea pentru


pierderea sau nerealizarea castiglui din munca
a) se stabileste...
b) pe baza venitului lunar.....
c) se va determina daca cel pagubit....

121. in cadrul repararii prejudiciului in cazul raspunderii delictuale


pentru stabilirea pierderii si a nerealizarii castigului din munca
c) daca cel pagubit nu avea nici o calificare profesionala si nici nu era in
curs sa o primeasca despagubirea se stabileste pe baza salariului minim
net pe economic

122. in cadrul raspunderii prejudiciul in cazul raspunderii


delictuale despagubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul
unei persoane
a) se cuvine numai celor indreptatiti potrivit legii.....
b) se cuvinte si acelor carora victima fara a fi obligata de lege...

124. in cadrul repararii prejudiciului in cazul raspunderi delictuale


in caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii
b) poate fi acordata o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de
viata familiala si sociala
c) instant judecatoreasca poate sa acorde despagubiri ascendentilor
descendentilor....
125. in cadrul repararii prejudiciului in cazul raspunderii delictuale
a) cel care a facut cheltuieli pentru ingrijizea sanatatii victimei sau in caz
de deces a acesteia pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de
la cel care raspunde pentru fapta....

126. in materia raspunderii civile delictuale


a) orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduit
b) cel care cu discernamant produce un delict civil raspunde ....
c) in cazurile anume prevazute de lege o persoana este obligata sa repare
prejudiciul cauzat...

127. daca legea nu prevede altfel sau partile nu convin contrariul


raspunderea este inlaturata
c) numai cand prejudiciul este cauzat de forta majora sau de caz fortuit

128.conform dispozitiilor legale


b) forta majora este orice eveniment extern imprevizibil absolut
invincibil si inevitabil
c) forta majora inlatura raspunderea civila

129. cazul fortuit si forta majora


a) inlatura raspunderea civila

130. conform dispozitiilor legale


c) fapta victimei insesi si fapta tertului inlatura raspunderea civila
delictuala chiar daca nu au caracteristicile fortei majore ci doar pe cele
ale cazului fortuit....

131.conform dispozitiilor legale


b) cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale
nu este obligat sa il repare, cu exceptia cazului in care dreptul este
exercitat abuziv

132. conform dispozitiilor legale


b) victim nu poate obtine repararea prejudiciului cauzat de persoana care
i-a acordat ajutorul ...decat atunci cand dovedeste intentia celui care
potrivit legii ar fi fost chemat sa raspunda
c) victim nu poate obtine repararea prejudiciului cauzat de persoana care
i-a acordat ajutorul in mod dezinteresat....decat daca dovedeste culpa
grava a celui care potrivit legii ar fi fost chemat sa raspunda .

133.conform dispozitiilor legale


a) nu se poate exclude sau limita prin conventii sau acte unilaterale
raspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapta
savarsita......dar sunt valabile clauzele care exclude raspunderea....
c) raspunderea pentru prejudiciile cauzate integritatii fizce sau psihice
ori sanatatii nu poate fi inlaturata ori diminuata decat in conditiile legii

134. conform dispozitiilor legale


a) raspunderea pentru prejudiciile cauzate integritatii fizice sau psihice
ori sanatatii nu poate fi inlaturata ori diminuata decata in conditiile legi
c) delcaratia de acceptare a riscului procedurii unui prejudiciu nu
constituie prin ea insasi renuntarea victimei la dreptul de a obtine plata
despagubirilor

135. conform dispozitiilor legale


a) printr-un anunt nu poate fi exclusa sau limitata raspunderea civila
delictuala pentru prejudiciile cauzate victimei

136. in situaia in care actiunea civila se judeca separate de actiunea


penala
a) instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de
hotararea definitiva de achitare in ce priveste prejudiciul ori a
vinovatiei.....
b) instanta civila nu este legata de dispozitiile legii penale si nici de
hotarara definitive de incetare a procesului penal in ce priveste existent
prejudiciului.....

137. conform dispozitiilor legale


c) cel care a facut chltuieli pentru ingrijirea sanatatii victimei sau in caz
de deces al acesteia pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de
la cel care raspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli

138. in toate cazurile in care despagubirea deriva dintr-un fapt


supus de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea civila
b) termenul de prescriptie a raspunderii penale se aplica si dreptului la
actiune in raspunderea civila

139. in cazul decesului victimei instant judecatoreasca poate acorda


despagubiri
c) ascendentilor descendentilor fratilor surorilor si sotului pentru durerea
incercata prin moartea victimei

140. conform dispozitiilor legale cel care ocupa un imobil raspunde


pentru prejudiciul cauzat prin caderea sau aruncarea din imobil a
unui lucru si
a) dispozitia legala se aplica proprietarului imobilului
b) dispozitia legala se aplica detentorului precar al imobilului
c) dispozitia legala se aplica aceluia care exercita un drept de abitatie
asupra imobilului

141. conform dispozitiilor legale Acela care cauzeaza altei persoane


un prejudiciu printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie este obligat
sa il repare si
a) autorul prejudiciului raspunde pentru ce mai usoara culpa

142. autorul faptei ilicite au obligatia de a repara prejudiciul cauzat


si in cazul in care acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al
altuia cu conditia ca interesul
a) sa fie legitim
b) sa fie serios
c) prin felul in care se manifesta sa creeze aparenta unui drept subiectiv

143. pentru aprecierea vinovatiei autorului prejudiciului


b) se tine seama de faptul ca prejudiciul a fost cauzat de un profesionist
in exploatarea unei interprinderi
c) se tine seama de imprejurarile in care s-a produs prejudiciul
144. Acela care savarseste o infractiune prin depasirea limitelor
legitimei aparari si a cazuat prin acesta agresorului un prejudiciu
b) poate fi obligat la palta unei indemnizatii adecvate
c) poate fi obligat la plata unei indemnizatii echitabile

145. este adevarata afirmatia ca nicio alta persoana in afara


comitentului nu raspunde pentru fapta prejudiciabila savarsita de
minorul care avea calitatea de prepus
a) da

DREPT CIVIL – CONTRACTE

1.Vanzarea este un contract


a)In principu cu titlu oneros comutativ

2.Vanzarea este
b) act juridic bilateral
c) contract bilateral

3.prin vanzare se stramuta


b) dreptul de proprietate sau un alt drept real ori de creanta

4. transmiterea dreptului de proprietate este


a) de natura vanzarii

5. nu pot face obiectul vanzarii


a) dreptul persoanei nepatrimoniale
c) dreptul patrimoniale cu caracter stric personal
6.contractul de vanzare
c) este in principiu consensual dar devine solemn in cazurile prevazute
de lege

7.se pot transmite prin vanzare


a) drepturile succesorale
b) drepturi de proprietate intelectuala

8.vanzarea este
c) in princpiu act de dispozitie

9 contractul de vanzare
a) este in principu un contract comutativ
b) poate dobandi caracter aleatoriu atunci cand cumparatorul incheie
contractul pe riscul sau

10. vanzarea are caracter solemn daca


b) obiectul vanzarii este o mostenire
c) se stramuta drepturi supuse inscrierii in cartea funciara

11. clauzele indoielnice in contractual de vanzare se interpreteaza


c) in favoarea cumparatorului sub rezerva regulilor aplicabile
contractelor incheiate cu consumatorii si contractelor de adeziune

12.predarea bunului vandut


b) implica obligatia vanzatorului de a preda titlurile si documentele
privitoare la proprietatea sau folosinta bunului
c) se face prin punerea la dispozitia cumparatorului a bunului vandut
impreuna cu tot ce este necesar pentru exercitarea libera si neingradita a
posesiei

13.transferul dreptului de proprietate opereaza


c) dupa individualizarea bunurilor determinate generic
14.transmiterea imediata a dreptului de proprietate opereaza daca
a) vanzatorul este proprietarul bunului vandut
c) obiectul vanzarii este un bun individual determinat

15.se sanctioneaza cu nulitatea absoluta


b) vanzarea unei mosteniri deschise sau a unei cote din aceasta prin
inscris sub semnatura privata

16.este nula absolut in toate cazurile


c) vanzarea drepturilor eventuale asupra unei mosteniri nedeschise inca

17.daca obiectul vanzarii este un bun viitor


a) cumparatorul dobandeste proprietatea in momentul in care bunul s-a
realizat
b) cand cumparatorul si-a asumat riscul nerealizarii bunului el ramane
obligat la plata pretului

18. pot cumpara


b) toti cei carora nu le este interzis prin lege

19. vanzarea este act de dispozitie


c) atat pentru vanzator cat si pentru comparator

20. nu pot incheia singuri contractual de vanzare ci doar prin


reprezentatul legal
a) minorii care au implinit 14 ani
c) majorii pusi sub interdictie

21. se sanctioneaza cu nulitatea absoluta


a) contractual prin care functionarii public judecatorii sindici practicienii
in insolventa sau executrorii cumpara bunurile pe care le administraza
sau a caror administrare o supravegheaza

22.este nul absolut


a) contractual de vanzare in forma inscrisului sub semnatura private prin
care se transmite nuda proprietate a unui imobil cu destinatia de locuinta

23. dreptul de preemptiune


b) are o natura legala sau conventionala
c) se noteaza in cartea funciara daca este stabilit conventional si priveste
un imobil

24. dreptul de preemptiune este


a) indivizibil
c) incesibil

25. in caz de concurs intre preemptori contractual de vanzare se


considera incheiat
b) cu titularul dreptului legal de preemptiune ales de vanzator atunci
cand se afla in concurs cu alti titular ai unor drepturi legale de
preemptiune
c) cu titularul dreptului legal de preemptiune atunci cand se afla in
concurs cu titularul unui drept de preemptiune conventional

26. in cazul vanzarii bunului altuia


a) daca vanzatorul nu asigura transmiterea dreptului de proprietate
cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului
b) proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul
dobandirii bunului de catre vanzator sau al ratificarii contractului de
vanzare de catre proprietar

27.bunul vandul trebuie sa fie predate


a) in starea in care se afla in momentul incheierii contractului
c) impreuna cu toate accesoriile sale

28. vanzarea este nula absolut


b) cand bunul este proprietate publica
29. stabilirea pretului in bani este o conditie
a) De esenta vanzarii
b) Indeplinita daca suma de bani constituie prestatia principal a
cumpratorului

30.pretul vanzarii
b) trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil
c) este sufiecient daca poate fi stabilit potrivit imprejurarilor

31. pretul vanzarii poate fi determinat


c) de parti ori de una sau mai multe persoane desemnate potrivit
acordului partilor

32. in lipsa de stipulatie contrara fructele bunului vandut


b) se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii dreptului de proprietate

33. cumparatorul i se datoreaza garantia impotriva evictiunii


b) pentru faptele imputabile vanzatorului chiar daca acestea s-au ivit
ulterior vanzarii

34. vanzatorul datoreaza garantia pentru evictiune


a) fata de orice dobanditor subsecvent al bunului

35. vanzarea este anulabila


a) cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit
b) cand pretul este derizoriu

36. riscul pieirii fortuite a bunului vandut este suportat de


b) debitorul obligatiei de predare
c) creditorul obligatiei de predare daca a fost pus in intarziere

37.vanzatorul datoreaza garantie pentru evictiunea provenind de la


un tert daca
a) pretentiile tertului sunt intemeiate pe un drept
b)dreptul tertului este nascut anterior datei vanzarii si nu a fost adus la
cunostinta cumparatorului pana la acea data

38. cand cauza evictiunii provenind de la un tert este anterioara


vanzarii si a fost cunoscuta de comparator la data incheierii
contractului de vanzare
b) vanzatorul nu raspunde pentru evictiune

39. obligatia de garantie pentru evictiune


c) poate fi restransa conventional fara a fi inlaturata raspunderea
vanzatorului pentru evictiunea cauzata ulterior vanzarii prin faptul sau
personal

40. partile nu pot inlatura conventional


a) raspunderea vanzatorului pentru evictiunea provenita din fapte pe care
cunoscandu-le in momentul vanzarii le-a ascuns cumparatorului
b) obligatia vanzatorului de a restitui cumparatorului evins pretul
vanzarii cu exceptia situatiei in care cumparatorul si-a asumat riscul
producerii evictiunii

41. evictiunea partial


a) da dreptul cumparatorului de a cere rezolutiunea vanzarii.....
c) cand nu atrage rezolutiunea contractului de dreptul cumparatorului de
a cere restituirea....

42. daca la daca incheierii contractului asupra unui bun individual


determinat acesta se afla in proprietatea unui tert dreptul de
proprietate
b) se transmite din momentul dobandirii bunului de catre vanzator sau al
ratificarii contractului de vanzare de catre proprietar

43. vanzarea catre un tert a bunului cu privire la care exista un


drept de preemptiune legal sau conventional
c) se poate realiza numai sub conditia suspensiva a neexercitarii
dreptului de preemptiune de catre preemtor
44.atunci cand un coproprietar a vandut bunul proprietate comuna
si ulterior nu asigura transmiterea proprietatii intregului bun catre
cumparator acesta din urma poate cere
b) reducerea pretului proportional cu partea pe care nu a dobandit-o
c) rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi
stiut ca nu va dobandi proprietatea intregului bun

45. vanzatorul raspunde


a)pentru viciile ascunse ale bunului vandut daca acestea sunt grave
b) pentru viciile aparente daca acestea au fost aduse la cunostinta
vanzatorului imediat dupa preluarea si au fost reclamate in termenul
general de prescriptive

46.vanzatorul nu datoreaza garantie pentru viciile ascunse ale


bunului vandut
a) cand cumparatorul cunostea viciile la incheierea contractului
b) in vanzarile silite

47. vanzatorul nu datoreaza garantie pentru viciile ascunse ale


bunului vandut
b) chiar si atunci cand nu a cunoscut viciile

48. in temeiul obligatiei de garantie contra viciilor cumparatorul


poate obtine
b) reducerea corespunzatoarea a pretului
c) daune interese pentru repararea intregului prejudiciu cauzat daca
vanzatorul cunostea viciile bunului vandut

49. dispozitiile privitoare la garantia contra viciilor ascunse se aplica


a) atunci cand la data predarii viciul nu putea fi descoperit fara asistenta
de specialitate
c) atunci cand bunul vandut nu corespunde calitatii convenite de parti

50. obligatia de grantie contra evictiunii


c) este indivizibila intre debitori

51.conventiile privind inlaturarea sau limitarea raspunderii pentru


vicii
b) sunt nule in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori
trebuia sa le cunoasca la data incheierii contractului

52. cand cumparatorul nu plateste pretul vanzarii vanzatorul poate


obtine
a) executarea silita a obligatiei de plata si daune-interese daca este cazul
b) rezolutiunea vanzarii si daune interese daca este cazul

53. data platii pretului vanzarii este


a) data transmiterii dreptului de proprietate daca partile nu au convenit
alta data

54. donatia este


b) act juridic bilateral
c) contract unilateral

55. donatia este


c) contract cu titlu gratuit liberalitatea

56. donatia este


a) liberalitatea inter vivos

57. donatia este de regula


c) contract solemn

58. forma autentica a contractului de donatie


b) este ceruta de lege ad validitatem

59. sunt donatii indirecte


c) donatiile facute cu intentia de a gratifica prin intermediul altor acte
juridice civile
60. darul manual este
c) un contract real

61. sunt exceptii de la principiul solemnitatii donatiei


b) donatiile indirecte
c) darurile manual

62. pentru validitatea daraului manual se cere


a) ca bunurile daruite sa fie mobile
c) ca remiterea materiala a bunului daruit sa se realizeze in momentul
incheierii contractului

63. prin donatie se transmite


c) drepturi reale sau drepturi de creanta

64. statul estimatic


a) este o conditie de valititate a donatiei bunurilor mobile
c) nu se cere in cazul darurilor manual sau donatiilor indirecte

65. caracterul irevocabil


b) este de natura donatiei
c) deriva din calificarea contractului ca liberalitate

66.se snactioneaza intotdeauna cu nulitatea


b) donatia care confera donatorului dreptul de a denunta unilateral
contractual

67. este incompatibil cu principiul irevocabilitatii donatiei


a) rezervarea de catre donator a dreptului de a dispun de bunul donat

68. este compatibila cu principiul irevocabilitatii donatiei


a) plata de catre donator a datoriilor viitoare ale donatorului daca acestea
sunt specificate in contractual de donatie
b) stipularea in contract a intoarcerii bunului daruite in caz de prdeces al
donatorului si al descendentilor sai

69. revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii


b) poate fi ceruta de donator sau de succesorii lui in drepturi

70. dreptul la actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine


b) se prescrie in termen de 1 an din ziua in care donatorul a stitut ca
donatarul a savarsit fapta cu ingratitudine

71. este caduca


a) donatia facuta viitorilor soti sau unuia dintre ei in vederea incheierii
casatoriei cand casatoria nu se incheie
b) acceptarea ofertei de donatie in cazul mortii sau incapacitatii
ofertantului inainte de acceptarea ofertei

72. revocarea donatiei pentru ingratitudine


a) este judiciara

73.Bunurile viitoare
b) nu pot forma obiectul darurilor manual
c) pot forma obiectul donatiei

74.conditia capacitatii de a dispune prin donatii


a) trebuie indeplinita la data cand donatorul si-a exprimat
consimtamantul

75. pot primi donatii


b) persoanele care nu exista la data incheierii contractului daca donatia
este facuta unei persoane capabile cu sarcina pentur aceasta dea
transmite beneficiarului obiectul liberalitatii
76. oferta de donatie facuta unei persoane cu capacitatea de
exercitiu restrains poate fi aceeptata
c) de catre destinatarul ofertei cu incuviintarea ocrotitorului legal

77. sunt revocabile


b) donatiile intre soti numai in timpul casatoriei

78. donatorul datoreaza garantie pentru evictiune


a) daca a primis expres garantia
c) in cazul donatiei cu sarcini pana la valoarea sarcinii

78. neexecutarea sarcinii atrage


b) revocarea donatiei daca actiunea este formulate in termn de 3 ani de la
data cand sarcina trebuie executata

80. donatia poate fi revocata


a) pentru ingratitudine
c) pentru neexecutarea fara justificarea a sarcinilor la care s-a obligat
donatorul

81. actiunea in revocarea donatiei


a) poate fi indreptata numai impotriva donatorului
c) daca donatorul moare dupa introducerea actiunii aceasta poate fi
continuata impotriva mostenitorilor

82. durata locatiunii poate fi


a) determinate sau nedeterminata

83. locatiunea este un contract


c) esentialmente cu titlu oneros

84. prin contractual de locatiune se transmite


c) dreptul de folosinta ca drept de creanta
85. locatiunea este un contract
b) cu executare succesiva

86. locatiunea este


a) act de administare
b) act de dispozitie daca depasteste 5 ani

87. locatiunea este un contract


a) consensual

88. dreptul de folosinta al locatarului ii confera acestuia


c) posibilitatea de a cere locatorului sa asigure mentinerea bunului in
stare corespunzatoare de la intrebuintare pe toata durata locatiunii

89. locatorul poate fi


c) proprietarul uzufructuarul ori chiar locatar
90. pot incheia contracte de locatiune cu o durata de pana la 5 ani
b) persoanele fizice care au capacitate de a face acte de administrare

91. pot fi date in locatiune


c) bunuri individual determinate

92. nu pot fi date in locatiune


b) bunuri din domeniul public
c) bunuri care au fost distruse in intregime inainte de incheierea
contractului

93. chiria trebuie sa fie


a) determinate sau determanabila
c) serioasa

94. constituie titluri executrii pentru plata chiriei la termenele si in


modalitatile stabilite in contract
a) contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura private
care au fost inregistrat la organele fiscale
b) contractele de locatiune incheiate in forma autentica

95. locatiunea este act de dipozitie


c) daca depaseste 5 ani

96. locatiunea nu se poate incheia pe o durata mai mare de


c) 49 ani

97.bunul dat in locatiune poate fi


a) mobil sau imobil

98. locatorul este


a) un simplu detentor precar al bunului dat in locatiune

99. pot fi date in locatiune


b) bunurile proprietate publica sau private

100. chiria poate fi


a) determinate sau determinabila
b)stabilita global sau pe unitati de timp

101. lucrul dat in locatiune trebuie predate


c) in starea corespunzatoare utilizarii

102 locatorul datoreaza garantie pentru evictiune


c) impotriva tulburarilor de fapt sau de drept produse de el locatorului

103. garantia pentru viciile ascunse datorata locatarului priveste


b) viciile existente in momentul incheierii contractului si viciile aparute
pe parcursul....
c) numai viciile care micsoreaza grav folosinta bunului

104.locatorul rapsunde
b) pentru degradarea bunului in timpul folosintei sale cauzata de
incendiu daca nu dovedeste....
c) pentru shimbarea folosintei
105. raspunderea locatorului nu este antrenata si pentru degradarea
cauzata de
c) fapta altor persoane carora le-a ingaduit folosirea.....

106.in cazul locatiunii cu durata determinata mostenitorii


locatarului pot denunta contractual
b) intr-un termen de 60 zile de la data cand au luat la cunostinta de
moartea locatarului si de existeta locatiunii

107. locatiunea poate fi denuntata unilateral prin notificarea


oricareia dintre parti daca
a) a fost facuta fara determinarea duratei
c) este respectat termenul de preaviz

108. prin tacita relocatiune


c) se incheie un nou contract de location cu aceleasi clauze....

109. Daca pieirea bunului dat in locatiune este partial


b) locatarul poate cere rezilierea contractului
c) locatarul poate cere reducerea proportional a chiriei

110.contractul de locatiune inceteaza de drept


a) daca bunul este distrsul in intregime
b) daca bunul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei

111.daca bunul dat in locatiune este instrainta dreptul locatarului


este opozabil dobanditorului
c) in cazul bunurilor mobile nesupuse formalitatilor de publicitate daca
la data.....

112. locatiunea inceteaza de drept


a) daca se desfiinteaza dreptul care permitea locatorului sa asigure
folosinta bunului inchiriat
113. locatiunea continua sa produca efecte si dupa desfiintarea
titlului locatorului
b) pe durata stipulate de parti fara a se depasi un an de la data desfiintarii
titlului locatorului daca locatarul a fost de buna credinta la incheierea
locatiunii

114. locatorul poate fi


b) titularul unui drept de uzufruct asupra bunului
c) locatarul principal

115. locatiunile pe termen mai mare de 3 ani cu privire la bunul


comun
a) se poate incheia numai cu acordul tuturor coproprietarilor

116. Locatiune pe termen de pana la 3 ani cu privire la bunul comun


b) se pot incheia cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor
parti

117. In cazul proprietatii periodice


a) orice coproprietar poate incheia contract de locatiune numai pe
intervalul de timp in care exercita atributul folosintei bunului

118. Constituie titlu executoriu in privinta obligatiei de restituire a


bunului dat in locatiune
c) contractul incheiat pe durata determinata ce constatat prin inscris
autentic la expirarea termenului

119. Locatarul poate cesiona contractul de locatiune


b) daca aceasta facultate nu a fost interzisa in mod expres
c) in cazul bunurilor mobile cu acordul scris al locatorului

120. In cazul instrainarii bunului dat in locatiune cand dreptul


locatarului este opozabil dobanditorului
a) dobanditorul se subroga in toate drepturile si obligatiile locatorului
care izvorasc din locatiune
b) locatorul initial ramane raspunzator pentru prejudiciile cauzate
locatarului anterior instrainarii

121. La incetarea locatiunii locatorul este obligat sa restituie bunul


dat in locatiune
c) in starea in care la primit in afara de ceea ce a pierit sau sunt
deteriorate din cauza vechimii

122. Locatorul are obligatia


b) sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata
locatiunii
c) sa asigura locatarului linisitita si utila folosinta a bunului pe toata
durata locatiunii

123. Contractul de mandat este


c) in principiu cu titlu gratuit dar poate fi si remunerat

124. Contractul de mandat este


b) in principiu contract unilateral dar poate deveni sinalagmatic daca
este cu titlu oneros

125. mandatul trebuie incheiat


b) in forma scrisa autentica ori sub semnatura privata sau verbala
c) In forma autentica daca aceasta forma este ceruta ad validitatem
pentru actul pe care reprezentantul urmeaza sa-l incheie

126. Obiectul mandatului consta in


a) incheierea de acte juridice de catre mandatar pe seama mandantului si
savarstirea de acte materiale doar daca acestea au caracter accesoriu

127. Mandatul poate fi


a) cu reprezentare sau fara reprezentare
c) este prezumat a fi cu reprezentare daca din imprejurari nu rezulta
altfel
128. Mandatul dat pentru incheierea unui act juridic supus potrivit
legii unei anumite forme
a) trebuie sa respecte forma ceruta ad validitatem sub sanctiunea
aplicabila actului insusi

129. Gratuitatea mandatului este prezumata


a) intre persoane fizice

130. Mandatul general il autorizeaza pe mandatar sa efectueze


b) numai acte de conservare si de administrare

131. In cazul mandatului special


b) mandatarul primeste imputernicirea pentru anumite operatiuni
juridice determinate
c) mandatul se intinde si asupra tuturor actelor necesare executarii lui
chiar daca nu sunt precizate in mod expres

132. Cand actul a fost incheiat de reprezentant cu depasirea


limitelor imputernicirii
a) nu produce efecte intre reprezentant si tertul contractant
b) reprezentantul raspunde pentru prejudiciile cauzate tertului
contractant care s-
a increzut cu buna credinta in incheierea valabila a contractului
133. In cazul reprezentarii conventionale
c) atat reprezentantul cat si reprezentatul trebuie sa aiba capacitatea de a
incheia actul pentru care a fost data imputernicirea

134. Contractul incheiat de reprezentant cu tertii


b) este anulabil cand consimtamantul reprezentantului este viciat
c) este anulabil cand vointa reprezentantului a fost viciat daca viciul de
consimtamant priveste elemente stabilite de reprezentat

135. Contractul incheiat cu sine insusi de reprezentant


c) este anulabil la cererea reprezentatului cu exceptia situatiei in care
cuprinsul contractului a fost determinat in asa fel incat sa excluda
posibilitatea conflictului de interese

136. Trimisul sau mesagerul trebuie sa aiba


c) discernamantul necesar pentru activitatea indeplinita

137. Mandatul se considera acceptata tacit


a) daca a fost executata de catre mandatar
b) in absenta unui refuz neintarziat daca mandatul priveste acte a caror
incheiere intra in exercitarea profesiei mandatarului

138. Daca partile nu au prevazut alt termen contractul de mandat


inceteaza
b) in 3 ani de la incheierea lui

139. Ratificarea contractului incheiat fara imputernicire sau cu


depasirea limitelor imputernicirii de cel in numele caruia a fost
incheiat
a) produce efecte retroactiv fara a afecta drepturile dobandite de terti
intre timp

140.Obligatia mandatarului
b) este una din mijloacele mandatul considerandu-se indeplinit daca
mandatarul a depus toate diligentele pentru perfectarea actului juridic
pentru care a fost imputernicit chiar daca actul nu se incheie

141. Mandatarul este tinut sa execute mandatul


b) in cazul mandatului cu titlu oneros cu diligenta unui bun proprietar
c) in cazul mandatului cu titlu gratuit cu diligenta pe care o manifesta in
propriile sale afaceri

142. Mandatarul are obligatia


a) se conserva bunurile primite in executarea mandatului fie de la
mandant fie in numele lui cat timp e detine
c) sa remite mandantului tot ce a primit in temeiul imputernicirii sale

143. Mandatarul
b) datoreaza dobanzi pentru sumele utilizate in folosul sau din ziua
intrebuintarii
c) datoreaza dobanzi pentru sumele cu care a ramas dator din ziua in
care am fost pusa in intarziere

144. Raspund solidar


a) in lipsa de stipulatie contrara mandatarii fata de mandant daca s-au
obligat sa lucrezi impreuna
c) pandantiv fata de mandatar cand mandatul a fost dat aceluiasi
mandatar de mai multe persoane pentru afacere comuna

145. Daca mandatarul si-a substituit o alta persoana in executarea


mandatului iar substituirea a fost autorizata de mandant
b) mandatarul raspunde numai pentru diligenta cu care a ales persoana
care l-a substituit si i-a dat instructiunile privind executarea mandatului

146. In cazul mandatului cu titlu oneros mandantul are obligatia


a) sa plateasca remuneratia mandatarului chiar in cazul in care fara culpa
mandatarului mandantul nu a putu fi executat
c) culpa mandatarului il poate scuti pe mandant de la plata partiala sau
totala a remuneratiei

147. Mandantul are obligatia


a) de a restitui mandatarului cheltuielilerezonabile avansate de acesta
pentru executarea mandatului
b) de a-l despagubi prin mandatar pentru prejudiciul suferit in executarea
mandatului daca acesta nu provine din culpa mandatarului

148. Dreptul de retinere a mandatarului


c) poarta asupra bunurilor primite cu ocazia executarii mandatului de la
mandant ori pe seama acestuia
149. Revocarea mandatului de catre mandant
b) se poate face prin imputernicirea unui alt mandatar pentru aceeasi
afaceri
c) este considerata nejustificata in cazul mandatului declarat irevocabil
daca nu este determinata de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori
de forta majora

150. In cazul pluralitatii de mondanti


b) mandatul poate fi revocat numai cu acordul tuturor mandantilor

DREPT CIVIL- SUCCESIUNI

1. Conditiile generale pentru a mosteni se numesc astfel


a) pentru ca privesc au incidenta prezinta interes pentru orice mostenitor
fie legal testamentar
c) pentru ca vizeaza oricare succesibil indiferent de izvorul vocatiei
succesorale legea respectiv actul juridic mortis causa testamentul prin
care a fost gratificat

2. Codul civil in vigoare


a) reglementeaza nedemnitatea succesorala in randul conditiilor
generale ale dreptului de a mosteni

3. Vocatia succesorala
a) este reglementata de actualul cod civil pentru o prima data

4. Conditiile speciale particulare pentru a mosteni


a) sunt cele care au incidenta intr-un singur fel de mostenire
5. In cazul conditiilor pentru a mosteni
b) exista doua clasificari care prezinta relevanta una in conditii generale
si speciale iar alta in conditiile pozitive si negative aceasta din urma
avand drept criteriu faptul daca un succesibil pentru a putea mosteni
trebuie sa le indeplineasca sau dimpotriva

6. Dezmostenirea
a) este singura conditie negativa particulara a mostenirii legale

7. Pentru a fi conditie negativa mostenire legala dezmostenirea


a) trebuie sa fi totala

8. Dezmostenirea partiala
b) nu poate fi socotita cerinta negativa a mostenirii legale caci
mostenitorii vizati sunt inlaturati de la succesiune numai in parte pentru
rest avand totusi acces la mostenire
c) restrange doar vocatia succesorala legala a mostenitorului vizata de
actul de dezmostenire partiala si pentru ca nu face imposibila cu totul
venirea la mostenire nu constituie o conditie particulara negativa spre a
succede

9. Printre conditiile cerute pentru a mosteni se poate aminti


a) capacitatea succesorala
c) vocatia succesorala

10. Are capacitate succesorala


a) persoana in viata la data deschiderii succesiunii
c) cel conceputa dar nenascut inca la data deschiderii succesiunii cu
conditia sa se nasca viu

11. Persoana disparuta


c) are capacitatea succesorala fiind prezumate in viata
12. Nu au capacitate succesorala
a) persoanele care nu mai exista la data deschiderii succesiunii de pilda
persoanele predecedate
c) comorientii

13. Cu privire la capacitatea succesorala


b) pare a prevala opinia potrivit careia capacitatea succesorala reprezinta
doar o valenta a capacitatii de folosinta o ipostaza a acesteia pentru
materia dreptului de mostenire
c) exista argumente puternice spre a sustine punctul de vedere ca suntem
in prezenta a doua institutii juridice diferite si ca intre capacitatea de
folosinta si cea succesorala exista deosebiri notabile

14. Potrivit codului civil in vigoare nedemnitatea succesorala


a) are natura juridica a unei pedepsei civile fundamentandu-se pe ratiuni
de moralitate publica are aplicare in ambele feluri de mostenire si poate
fi inlaturata prin iertarea nedemnului

15. Exista
b) potrivit noului cod civil doua asemenea pedepse civile nedemitatea de
drept si nedemnitatea judiciara fiecare cu propriile-i trasaturi

16. Printre persoanele care potrivit art 958 din noul cod civil sunt
inlaturate de la mostenire in virtutea nedemnitatea de drept regasim
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu
intentie de a-l ucide pe cel despre a carui succesiune este vorba
17. Printre persoanele ce pot fi declarate nedemem de catre instanta
judecatoreasca nedemnitatea judiciara se afla
b) persoana care cu rea credinta a ascuns a alterat a falsificat sau a
distrus testamentul celui care lasa mostenirea
c) persoana care folosind violenta sau dolul l-a impiedicat pe cel despre
a carui succesiune este vorba sa intocmeasca sa modifice sau sa revoce
testamentul
18. Intre nedemnitatea de drept si cea judiciara
b) exista mai multe deosebiri ale regimului juridic specific fiecarui fel de
nedemnitate putandu-se conchide regimul juridic nedemnitatii de drept
este mai energic

19. Nedemnitatea de drept


a) poate fi constatata oricand
b) poate fi constatata la cererea oricarei persoane interesate

20. Actiunea in declararea nedemnitatii judiciare


c) se poate exercita numai in termen de un an acesta incepand sa curga
ca regula de la data mortii lui de cuius codul civil reglementeaza insa si
unele exceptii de la regula amintita privind momentul din care curge
termenul de un an

21. Introducerea actiunii in declararea nedemnitatii judiciare de


catre succesibil
a) reprezinta pentru acesta act de acceptare tacita a mostenirii
c) valoreaza acceptarea tacita a mostenirii deoarece din faptul
introducerii actiunii rezulta fara dubiu intentia succesibilului de a-si
insusi titlul de mostenire

22. Termenul in care poate fi introdusa actiunea in declararea


nedemnitatii succesorale este potrivit codului civil
b) de decadere

23. Nedemnul este inlaturat retroactiv de la mostenire


b) indiferent daca este vorba despre nedemnitatea de drept sau despre
cea judiciara

24. Nedemnul este inlaturat


a) de la intreaga mostenire
c) si de la rezerva succesorala daca nedemnul apartine categoriei
mostenitorilor legali rezervatari
25. Codul civil in vigoare
a) permite reprezentarea nedemnului
c) permite reprezentarea nedemnului chiar daca la data deschiderii
succesiunii acesta se afla in viata

26. Cat timp bunurile succesorale au fost la nedem acesta a avut


calitatea de
c) posesorul de rea credinta

27.nedemnul trebuie sa restituie


b) si fructele naturale industriale sau civile produse de bunurile
succesorale

28. De la ceilalti mostenitori nedemnul este indreptatit sa ceara


a) sumele platite de le pentru achitarea datoriilor mostenirii inclusiv
dobanda aferenta
b) cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut cu privire la bunurile
succesiunii

29. Actele de conservare si de administrare a unor bunuri ale


succesiunii incheiate de nedem cu tertii in raport cu mostenitorea.
b) raman valabile cu precizarea ca actele de administrare trebuie sa
profite mostenitorilor cat priveste actele de conservare acestea profita in
toate cazurile mostenitorilor

30. Actele de dispozitie privitoare la bunuri ale succesiunii incheiate


de nedemn cu tertii fata de mostenire
b)se mentin cu indeplinirea cumulativa a doua conditii titlul oneros al
actului buna credinta a tertilor dobanditori regulile privitoare la cartea
functiara primind insa aplicarea

31. Cel despre a carui mostenire este vorba


a) poate oricare ar fi felul nedemnitate succesorale sa inlature
consecintele acestei pedepse iertandu-l pe nedemn fiind necesara insa
indeplinirea unor conditii expres prevazute de lege
32. Efectele nedemnitati pot fi inlaturate
a) doar prin actul anume reglementat in acest scop de art 916 alin1 codul
civil pe care il putem numi act de iertare a nedemnului

33. Actul de iertare a nedemnului reglementat de art 961 alin 1 cod


civil poate fi
a) un testament mia exact un act juridic cu o natura proprie cuprinse in
testament
b) un act autentic notarial

34. Posibilitatea inlaturarii nedemnitatii succesorale prin iertarea


nedemnului de catre cel care lasa mostenirea
a) este o solutie cu caracter de noutatea adusa de actualul cod civil

35. Vocatia succesorala a mostenitorilor legali este intemeiata


b) pe dispozitiile legale care cheama la mostenire dupa anumite reguli pe
rudele de grad succesibil cu defunctul dar si pe sotul sau supravietuitor
ca sa nu amintim aici si pe titularii mostenirii vacante

36. In cazul vocati succesorale legale


a) se poate distinge intre vocatia generala potentiala sau eventuala si
vocatia concreta

37. Vocatia succesorala legala generala a rudelor defunctului exista


c) pentru rudele in linie directa dreapta indiferent de grad iar pentru
rudele in linie colaterala numai pana la gradul al IV inclusiv

38. Vocatia succesorala legala generala


a) este guvernata de principiul reciprocitatii acesteia

39. Intre vocatia succesorala legala si cea testamentara


b) exista mai multe deosebiri care pot face legitima intrebare daca cel
putin de lege ferenda cele doua vocatii n-ar trebui reglementate cu titlu
de conditii speciale particulare pentru a mosteni
40. Cat priveste corelatia dintre vocatia generala si cea concreta in
cazul mostenirii legale putem spune ca
a) nu toate rudele care au vocatie generala o vocatie concreta
b) toate rudele cu vocatie concreta au si vocatie generala

41. Devolutiunea succesorala


a) inseamna atribuirea patrimoniului succesoral catre anumiti
mostenitori altfel spus determinarea mostenitorilor indreptatiti sa
primeasca mostenirea
b) este legala in ipoteza in care cel decedat nu a dispus prin testament de
patrimoniul sau

42. Constituie principiu al devolutiuni legale a mostenirii


a) principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de
mostenire
c) principiul egalitatii partilor succesorale ale rudelor din aceeasi clasa si
de acelasi grad

43. Constituie principiu al devolutiunii legale a mostenirii


b) principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de
mostenitori

44. Gradul de rudenie


a) diferentiaza rudele in cadrul aceleasi clase de mostenitori
b) reprezinta distanta dintre doua rude masurata pe linia legaturii de
rudenie dupa numarul nasterii intervenite

45. Dintre cei care fac parte din clasa I de mostenitori legali amintim
a) copii lui de cuius

46. Din clasa a IIa de mostenitori legali fac parte


a) atat unele rude in linie dreapta cat si unele rude in linie colaterala ale
defunctului este motivul pentru care i se mai spune si clasa mixta de
mostenitori
c)ascendentii privilegiati si colaterali privilegiati

47. Venirea concomitenta la succesiune a mostenitorilor din doua


clase diferite
b) este posibila dar ca exceptie in situatia in care urmare dezmostenirii
rudele lui de cuius din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga
mostenire partea ramasa revine rudelor din clasa subsecventa

48. In cadrul clasei a II a de mostenitori


a) parintii defunctului rude de gradul I nu ii inlatura de la mostenire pe
colateralii privilegiati al lui de cuius desi acestia sunt rudele de grad mai
indepartat fiind in prezenta unei exceptii de la principiul proximitatii
gradului de rudenie cadrul aceluiasi clase succesorale

49. Reprezentarea succesorala


b) nu constituie exceptii de la principiul chemarii rudelor la mostenire in
ordinea claselor de mostenitori dar este exceptie pentru celelalte doua
principii ale devolutiunii succesorale legale

50. Pot veni la mostenire prin reprezentare succesorala


b) descendentii copiilor defunctului si descendentii fratilor si surori
defunctului nu si alti succesori ab intestat

51. Reprezentarea succesorala ca institutie juridica


b) are potrivit codului civil in vigoare o noutate majora si anume
posibilitatea ca alaturi de predecedat sa poata fi reprezentat si nedemnul
fata de defunct

52. imposibilitatea nedemnului de a fi reprezentat de catre copiii sai


consacra de codul civil de la 1864
a) era socotita de catre doctrina o solutie inechitabila caci extindea
efectele nedemnitatii asupra unei categorii de persoane descendentii
nedemnului fara vina pentru fapta parintilor lor

53. Descendentii copiilor defunctului si descendentii fratilor sau


surorilor defunctului
c) pot veni la mostenire prin reprezentare in mod diferit in ceea ce
priveste gradul de rudenie descendentii amintiti in enunt la infinit iar
rudele colaterale mentionate in enunt pana la gradul 4 inclusiv

54. Potrivit codului civil in vigoare nu pot avea calitate de


reprezentant
c) nici renuntatorul nici persoana straina de mostenire careia i s-a stins
dreptul de optiune succesorala prin neexercitarea sa in termen

55. Persoana disparuta


a) nu poate fi in principiu reprezentata pentru ca disparutul este
considerat a fi in viata
b) poate fi reprezentata doar daca este nedemn fata de cel care lasa
mostenirea deoarece codul civil in vigoare permite reprezentarea
nedemnului.....

56. Reprezentantul
a) trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale cerute de lege pentru
a mosteni raportate la mostenirea pe care o culege
c) poate fi chiar nedemn fata de reprezentat si totusi sa foloseasca
beneficiul reprezentarii caci in temeiul sau reprezentantul vine la o alta
mostenire nu la cea lasata de reprezentat

57. Reprezentarea succesorala opereaza


a) in toate cazurile in sensul precizat de articolul 966 alin 2 cod civil
b) de drept si imperativ

58. Efectul general al reprezentarii succesorale consta


a) impartirea mostenirii pe tulpina
59. Scopul reprezentarii succesorale poate fi sintetizata in
urmatoarele formulare
a) de a indrepta consecintele impotriva ordinii firesti in ceea ce priveste
venirea la mostenire introdusa de predecesul copilului in raport cu
parintele
b) de a indrepta consecintele impotriva ordinii firesti in ceea ce priveste
venirea la mostenire determinata de pilda de supravietuirea parintelui in
raport cu copilul sau

60. Printre mostenitori legali care fac parte din clasa 1 succesorala
se numara urmatoarele categorii de descendenti
a) copii din casatorie si urmasii acestora
b) copii din afara casatoriei a caror filiatie a fost stabilita potrivit legii si
urmasii acestora

61. Mostenirea sau parte din mostenire care li se cuvine


descendentilor se imparte intre acestea
a) in mod egal cand vin la mostenire in nume propriu
b) pe tulpina cand vin la mostenire prin reprezentare succesorala

62. Reprezinta caracter juridic ale dreptului la mostenire al


descendentilor
b) faptul ca sunt mostenitori rezervatari astfel incat liberalitatile
consimtite de defunct pe cand eram viata care le incalca rezerva
succesorala sunt supuse reductiunii

63. Descendentii din prima clasa succesorala


a) sunt mostenitorii sezinari
c) au sezina care le confera pe langa stapanirea de fapt a patrimoniului
succesoral si dreptul .....

64. Clasa a II a de mostenitori legal este formata numai din


c) din rudele in linii diferite si de grade diferite

65. rudele din clasa a II a vin la mostenire numai de plida daca


a) defunctul nu are descendenti
c) defunctul are descendenti insa acestia au renuntat la mostenire

66.Au calitatea de ascendenti privilegiati


a) tatal si mama defunctului
b) parintii adoptive ai celui decedat

67.posibilitatea ca o persoana sa aiba nu doi ci trei sau patru parinti


b)exista in cazul in care a fost incheiata o adptie cu efecte restranse cata
vreme acest fel de adoptie era valabil era actual.......

68. reprezinta caractere juridice ale dreptului la mostenire al


ascendentilor privilegiati
b) sunt mostenitori revervatari

69. au calitate de colaterali privilegiati ai defunctului


a) fratii si surorile.....gradul al II
b) copii fratilor si surorile defunctului.....gradul al III
c) nepotii fratilor si surorilor defunctului......gradul al IV

70.din subclasa colateralilor privilegiati fac parte urmtoarele


categorii de frati
a)fratii buni.....
b) frati uterine
c)fratii rezultati din adoptie

71. colateralii privilegiati


a) pot culege mostenirea atat in nume propriu cat si prin reprezentare
b)nu beneficiaza de rezeva succesorala

72.ascendentii ordinari
b) alcatuiesc o clasa distincta de mostenitori....
c) sunt bunicii strabunicii si ceilalti ascendenti....

73.ascendentii ordinari
a)pot veni la mostenire numai in nume propriu
b)nu sunt tinuti sa raporteze donatiile primate de la defunct

74.din cea de-a IV clasa de mostenitori legali cea a colateralilor


ordinari fac parte
a)unchii si matusile...
b)verii primari...
c)fratii si surorile bunicilor....

75.colateralii ordinari
a)nu sunt tinuti sa raporteze donatiile cu care au fost gratificati....
c)pot veni la mostenire doar in nume propriu nu si prin reprezentare

76.din faptul ca statutul succesoral al sotului supravietuitor este in


present reglementat de acelasi act normative codul civil nu de acte
normative diferite
a)nu putem trage concluzia ca a disparut exceptia de la caracterul......
c)nu putem totusi ignora exceptia consacrata de lege lata de art 974 cod
civil care in temeiul asemanatori....

77. conditia speciala ceruta sotului supravietuitor pentru a fi


mostenitor legal este
a) existent calitatii de sot la data deschiderii mostenirii indiferent de
durata casatoriei

78.calitatea de sot subzista la fel si vocatia succesorala


a)daca la data deschiderii mostenirii procesul de divort era in curs
b)in situatia in care la data deschiderii mostenirii desi se pronuntase
divortul hotararea judecatoreasca nu ramasese definitive
79. marimea si compunerea mostenirii lasate de o persoana
casatorita
a)depind de regimul matrimonial ales

80.in cazul existentei unei clause de preciput bunurile vizate de


acesta
b) nu vor fi raportate de catre sotul supravietuitor beneficiar
c)nu sunt supuse raportului donatiilor dar sunt supuse reductiunii...

81.printre drepturile succesorale ale solutului supravietuitor


reglementate de codul civil in vigoare se regaseste
a)un drept de mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de
mostenitori.....
b)un drept vremelnic de abitatie asupra casei de locuit

82.darurile de nunta facute sotului acum decedat precum si partea


sotului decedat din darurile de nunta facute in comun sotilor
b)fac parte din mostenire dar se defera mostenitorilor in temeiul art 971-
972 cod civil care .....

83. In reglementarea codului civil in vigoare sotul supravietuitor


a) are un drept la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de
mostenitori

84. Codul civil in vigoare acordul sotului supravietuitor in concurs


cu mostenitori legali din cele patru clase
b)o cota variabila in functie de clasa de mostenitori legali cu care acesta
vine in concurs
c) cota diferita din mostenire care ca principiu creste pe masura ce se
indeparteaza clasa de mostenitori legali cu care sotul supravietuitor vine
in concurs

85. in ipoteza in care sotul supravietuitor vine la mostenire in


concurs cu alti mostenitori
a) se stabileste mai intai cota cuvenita sotului supravietuitor restul
impartindu-se intre ceilalti mostenitori
c) portiunea sotului supravietuitor in toate cazurile se imputa asupra
mostenirii diminuand astfel partile care se cuvin celorlalti mostenitori

86. In situatia de exceptie in care sotul supravietuitor vine in


concurs nu cu una ci cu doua clase de mostenitori legali potrivit
codului civil
a) cota sotului supravietuitor se stabileste ca si cand concursul sotului ar
fi numai cu cea mai apropiata dintre clase

87. Printre conditiile ce trebuie indeplinite ca sotul supravietuitor


sa aiba dreptul de abitatie reglementat de art 973 cod civil pot fi
mentionate
a) sotul supravietuitor a locuit in acea casa pana la data deschiderii
mostenirii
b) casa apartine mostenirii face parte din bunurile acesteia

88. Conditii cerute pentru existenta dreptului de abitatie al sotului


supravietuitor reglementat de art 973 cod civil trebuie indeplinite
a) cumulativ

89. Printre caracterele juridice ale dreptului de abitatie reglementat


de art 973 cod civil se numara
a) caracterul de drept real
b) caracterul de drept temporar vremelnic

90. Conditiile pentru existenta dreptului special de mostenire al


sotului supravietuitor reglementat de art 974 cod civil (asupra
mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei
comune a sotilor) sunt
a) sotul supravietuitor sa vina concurs cu o alta clasa succesorala
subsecventa nu cu clasa descendentilor in linie dreapta prin urmarecu
prima clasa de mostenitori
c) sotul acum decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin
liberalitati inter vivos sau mortis causa caci o putea face cata vreme
rezerva succesorala a sotului supravietuitor nu ia in calcul aceasta
categorie de elemente ale activului succesoral

91. Scopul avut in vedere prin reglementarea in favoarea sotului


supravietuitor a dreptului speciale exclusiv de mostenire prevazut
de art 974 cod civil ( asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic ce
au fost afectate folosintei comune a sotilor) este probabil
a) de a rezerva sotului supravietuitor standardul de viata pe care acesta l-
a avut alaturi de sotul sau in timpul casatoriei
c) de a nu adauga in ceea ce il priveste pe sotul supravietuitor la
suferinta pricinuita de decesul sotului sau o alta ca urmare a diminuarii
nivelului de viata de cel de pana atunci

92. Rezerva succesorala este


a) partea din bunurile succesiunii la care in virtutea legii mostenitorii
rezervatari au dreptul chiar impotriva vointei celui decedat manifestata
prin liberalitati sau dezmosteniri

93. Cotitatea disponibila reprezinta


a) parte din bunurile mostenirii care nu este indisponibilizata (spre
deosebire de rezerva succesorala) prin legile si de care cel acum decedat
a putut dispune prin liberalitati in mod neingradit

94. Rezerva succesorala


a) este o parte a mostenirii iar acest caracter determina consecinte
importante ale regimului sau juridic

95. Rezerva succesorala


c) are caracter imperativ atat categoriile de succesori rezervatari si
intinderea rezervei fiind stabilite de lege fara posibilitatea de modificare
din partea lui de cuius sau a mostenitorilor

96. Mostenitori rezervatari


b) in principiu dreptul la rezerva in natura in bunuri ale succesiunii caci
rezerva este o parte a mostenirii....

97. Rezerva succesorala


a) este o cota fixa(1/2) dintr o cota variabila cota pe care ar fi cules-o
mostenitorul rezervatar......
b) potrivit opiniei majoritare din doctrina se atribuie mostenitorilor
indreptatiti in mod individual

98. Potrivit art 1087 cod civil sunt mostenitori rezervatari


a) descendentii de orice grad ai celui decedat
b) sotul supravietuitor

99. Sanctiunea incalcarii rezervei succesorale este


a) reductiunea liberalitatilor excesive

100. Pot cere reductiunea liberalitatilor excesive


a)mostenitori rezervatari
b) succesorii mostenitorilor rezervatari
c) creditorii chirografari ai mostenitorilor rezervatari

101. Constituie reguli privind ordinea in care liberalitati sunt supuse


reductiunii
a) legatele se reduc inaintea donatiilor
b) legatele se reduc toate deodata proportional....
c) donatiile se reduc succesiv in ordinea inversa a datei lor incepand cu
cea mai noua

102. Potrivit codului civil constituie cai de realizare a reductiunii


liberalitatilor excesive
a) buna invoiala a celor interesati
b) exceptia de reductiune invocata in fata instantei judecatoresti
c) actiune judecatoreasca in reductiune
103. Raportul donatiilor
a) este obligatia pe care o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii
defunctului....
c) nu exista daca donatia este facuta cu scutire de raport

104. Privite comparativ se poate afirma ca intre raportul donatiilor


si reductiunea liberalitatilor excesive
a) o deosebire semnificativa este aceea ca raportul donatiei opereaza
chiar daca nu a fost incalcat rezerva succesorala....

105. Printre donatiile supuse raportului se afla


a) donatiile facute prin inscris autentic
b) darurile manuale

106. Din perspectiva cailor de realizare distingem urmatoare tipuri


de raport al donatiilor
a) raport prin buna invoiala
b) raport pe cale judecatoreasca

107. In afara de acceptiunea de institutie juridica notiunea de


optiune succesorala are
c) atat intelesul de act juridic de optiune succesorala cat si pe cel de
drept subiectiv de optiune succesorala urmand ca sensul notiunii sa fie
apreciat in mod concret din contextul in care este folosita

108. Laturile optiunii succesorale sunt


a) acceptarea mostenirii
c) renuntarea la mostenire

109. Succesibilul este


b) persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a
mosteni dar care nu si a exercitat inca dreptul de optiune succesorala

110. Actul juridic de optiune succesorala este


a) unilaterala deoarece reprezinta manifestarea de vointa....
c) pur si simplu neputand fi afectat de modalitati...

111. Codul civil in art 1101 prevede in mod expres pentru


nesocotirea caracterelor juridice ale optiunii succesorale de act
indivizibil si pur si simplu (neafectat de modalitati) sanctiunea
b) nulitatii absolute a actului de optiune

112. Caracterul irevocabil al acceptarii mostenirii ca latura a actului


de optiune succesorala
a) nu prezinta exceptii fiind consacrat adagiul semel heres semper heres

113. Pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala codul civil


in vigoare
c) reglementeaza un termen dublu fata de cel anterior anume de un an

114. Termenul in care potrivit art 1103 cod civil trebie exercitat
dreptul de optiune succesorala este
b) de decadere

115. Dreptul de optiune succesorala este


c)un drept subiectiv

116. Institutiile suspendarii si repunerii in termen


b) se aplica si termenului de un an pentru exercitarea dreptului de
optiune succesorala cu titlu de exceptie......

117. Termenul de optiune succesorala curge


b) in principiu de la data deschiderii mostenirii codul civil reglementand
si unele situatii in care prin exceptie termenul.....

118.succesibilul inactiv in sensul ca lasa sa se scurga termenul de un


an de la deschiderea mostenirii si nu opteaza devine
b)in principiu strain de mostenire prin decadera din drepturul de optiune
succesorala
119. acceptarea mostenirii din perspectiva clasificarii poate fi
a) expresa si tacita
b) voluntara si fortata

120. acceptarea expresa a mostenirii se poate face


a)printr-un inscris autentic
c) printr-un inscris sub semnatura privata

121.intre actele de dispozitie juridical privind o parte sau totalitatea


drepturilor asupra mostenirii care protrivit art 1110 alin 1 cod civil
au valoare de acceptare tacita se regasesc
a) actele de instrainare cu titlu gratuit sau oneros de catre succesibil.....
c) renuntarea chiar gratuita in folosul unuia sau mai multor mostenitori
determinat

122. Revocarea renuntarii la mostenire


c) este posibila cu indeplinirea cumulativa a doua conditii sa nu fie
implinit termenul de optiune succesorala.....

123. Ca urmare a revocarii renuntarii la mostenire


a) succesibilul devine mostenitor acceptant
c) potrivit unei prevederi exprese in codul civil suntem in prezenta unei
acceptari revocarea renuntarii valoreaza.....

124. Declaratia de neacceptare reglementata de articolul 1111 cod


civil
b) are contrar enuntului de la litera a) menirea sa prezerve dreptul......
c) are rostul se evita insusirea printr-un act de acceptare tacita a titlului
de mostenitor

125. Declaratia de neacceptare reglementata de articolul 1111 cod


civil trebuie data
a) sub forma unui inscris autentic

DREPT PENAL-PARTEA GENERALA

1.Intentia directa exista cand infractorul:


c)prevede rezultatul fapte sale,urmarind producerea lui prin savarsirea
faptei

2.Intentia exista cand infractorul:


a)prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui

3.Culpa ca forma a vinovatiei exista cand infractorul:


b)nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa-l prevada
c)prevede rezultatul faptei sale,dar nu-l accepta,socotind fara temei ca
acesta nu se va produce

4.Obiectul infractiunii este:


a)valoarea sociala periclitata sau vatamata prin savarsirea faptei
prevazute de legea penala

5.Pot avea obiect material:


b)infractiunile de rezultat

6.Culpa simpla exista cand infractorul:


b)nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa-l prevada

7.In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei,infractorul prevede


rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea
acelei fapte:
b)intentia directa?
8. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei,infractorul prevede
rezultatul faptei sale si,desi nu-l urmareste,accepta posibilitatea
producerii lui:
c)intentia indirecta?

9.In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei,infractorul nu


prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa-l prevada:
b)culpa simpla?

10.Bunul impotriva caruia este indreptata actiunea infractionala


constituie in materie penala:
b)obiectul material al infractiunii

11.Obiectul juridic al infractiunii este complex daca:


a)fapta prevazuta de legea penala pericliteaza sau vatama doua sau mai
multe valori sociale

12.In care din formele si modalitatile vinovatiei infractorul nu


prevede rezultatul faptei sale:
b)neglijenta?

13.Intentia depasita:
a)este o forma mixta de vinovatie,ce cuprinde intentia si culpa reunite

14.In sensul legii penale este subiect activ al infractiunii:


a)autorul
b)instigatorul
c)complicele

15.Fapta care consta intr-o actiune ce este savarsita cu intentie


constituie infractiune:
b)intotdeauna

16.Fapta care consta intr-o actiune constituie infractiune:


a)cand este savarsita cu intentie
c)cand este savarsita din culpa,daca legea prevede expres acest lucru

17.Obiectul juridic al infractiunii il constituie:


c)o valoare sociala ce este ocrotita penal

18.Obiectul material exista:


b)numai la infractiunile de rezultat

19.Una din conditiile generale de existent a subiectului activ este:


c)libertatea de vointa si actiune

20.Minorul sub 14 ani:


a)se prezuma absolut ca nu raspunde din punct de vedere penal

21.Nu poate fi subiect activ al infractiunii:


a)minorul care nu a implinit 14 ani
b)persoana iresponsabila

22.Subiectul pasiv al infractiunii poate fi:


c)atat persoana fizica,cat si persoanana juridica

23.In cazul infractiunilor pentru care legea cere subiectul activ o


calitate speciala , aceasta calitate trebuie sa o indeplineasca:
a)autorul (coautorul)

24.Subiect activ al infractiunii poate fi:


b)persoana fizica dupa ce a implinit varsta de 16 ani
c)persoana care are varsta intre 14-16 ani daca a savarsit fapta cu
discernamant

25.Elementul material al laturii obiective poate fi format:


c)atat din actiuni,cat si din inactiuni

26.Inactiunea reprezinta:
a)atitudinea faptuitorului care nu face ceva , ce legea penala dispune sa
faca

27.Urmarea imediata trebuie sa fie:


a)rezultatul nemijlocit al actiunii sau inactiunii

28.Mobilul unei infractiuni reprezinta:


b)sentimentul care a condus la nasterea in mintea faptuitorului a ideii de
a savarsi fapta

29.In legislatia penala romana actele preparatorii:


a)nu sunt incriminate de regula

30.Actele preparatorii in legislatia penala romana:


b)se pedepsesc prin asimilare cu tentative la anumite infractiuni

31.Actele preparatorii trebuie sa fie:


c)intentionate

32.Daca infractiunea este savarsita de catre un minor care a implinit


varsta de 16 ani , discernamantul faptuitorului ca o conditie a
responsabilitatii penale:
c)se prezuma in mod relativ

33.Raportul de cauzalitate intre elementul material al infractiunii si


urmarea acesteia implica:
c)atat componente obiective,cat si componente subiective

34.Prin urmarea socialmente periculoasa ca parte component a


laturii obiective a infractiunii se intelege:
a)consecinta imediata determinate prin savarsirea actiunii sau inactiunii
incriminate prin lege

35.Exista vinovatie si responsabilitate penala daca:


a)faptuitorul a prevazut urmarea actiunii sale si a urmarit producerea
acesteia
b)faptuitorul a prevazut urmarea actiunii sale dar a sperat,fara temei,ca
aceasta nu se va produce

36.Scopul ca element al laturii subiective prevazut in continutul unei


infractiuni poate insoti una din urmatoarele forme sau modalitati
ale vinovatiei:
a)intentia

37.In materie penala mobilul infractiunii poate avea urmatoarele


semnificatii:
a)cerinta esentiala de implinirea careia depinde existenta infractiunii
b)element circumstantial in continutul calificat al unor infractiuni
c)circumstanta judiciara

38.Scopul in care faptuitorul savarseste infractiunea poate avea


urmatoarele semnificatii:
a)cerinta esentiala de indeplinirea careia depinde existent infractiunii
b)element circumstantial in continutul calificat al unor infractiuni
c) circumstanta judiciara

39.Pentru existent participatiei penale este necesar a fi indeplinite


urmatoarele conditii:
a)la savarsirea faptei prevazute de legea penala sa contribuie un numar
de persoane mai mare decat cel necesar,cerut de lege
c)cel putin pentru unul din participantii fapta comisa sa fie infractiune

40.Tentativa la o infractiune care,potrivit legii , se sanctioneaza


exclusiv cu detentiunea pe viata este pedepsita:
b)cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 ani

41.Daca fapta savarsita are caracter penal numai in mintea


faptuitorului ,lipsindu-i acest caracter in realitate,ea constituie:
a)o fapta putativa

42.In sistemul penal roman autorul infractiunii este definit:


a)pe criterii obiective

43.Complicitatea ca forma de participatie penala este posibila:


a)la infractiunile intentionate
b)la infractiunile care se savarsesc din culpa
c)la savarsirea de catre autor,a faptei prevazute de legea penala,fara
vinovatie

44.Contributia faptuitorilor in cazul participatiei penale poate


imbraca forma autoratului (autoratului), instigarii,
complicitatii.Care dintre acestea sunt contributii principale?
a)autoratul
b)instigarea

45.Zadarnicirea din partea faptuitorului,de buna voie,a aparitiei


rezultatului faptei sale care a fost realizata in intregime constituie:
b)impiedicare a producerii rezultatului

46.Infractiunea fapt epuizat este posibila la infractiunile:


b)progresive

47.Constituie unitate naturala de infractiune:


c)infractiunea continua

48.Constituie unitate legala de infractiune:


b)infractiunea continua

49.Infractiunea de omor savarsita prin aplicarea succesiva a mai


multor lovituri cu toporul este:
a)infractiune simpla

50.Infractiunile continue se impart in:


a)permanente si succesive

51.Aberatia ictus este o situatie a:


c)infractiuni deviate

52.Error in persona este o situatie a infractiunii:


c)deviate

53.Infractiunea care se caracterizeaza prin prelungirea in chip


natural a actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al
laturii obiective,dupa consumare,pana la interventia unei forte
contrare este o infractiune:
b)continua

54.Infractiunea continuata presupune printre altele:


c)unitate de rezolutie infractionala din partea subiectului activ

55.Unitatea de rezolutie infractionala cu care savarsesc actiunile sau


inactiunile caracterizeaza:
b)infractiunea continua

56.Aplicarea legii penale in timp pentru o infractiune savarsita in


participatie se face:
a)in raport cu data savarsirii faptei de catre autor

57.In caz de participatie penala daca exista circumstante,acestea se


vor rasfrange asupra tuturor, daca:
a)sunt reale si au fost cunoscute de participant

58.Infractiunea continuata:
b)este o cauza reala de agravare facultativa a pedepsei

59.In cazul complicitatii ajutorul dat de catre complice poate fi:


a)material
b)moral
c)prin inactiune

60.Violul care a avut ca urmare moartea victimei este o infractiune:


b)complexa

61.Fapta unei persoane de a sustrage curent electric prin bransarea


ilegala la reteaua de electricitate este o infractiune:
b)continua

62.Proxenetismul este o infractiune:


c)simpla

63.Fapta unei persoane care trage cu arma spre un grup de


persoane in care se afla si cel pe care dorea sa-l omoare , ranind insa
o alta persoana este o infractiune:
a)deviata
b)unica

64.Actele de executare la o infractiune continuata trebuie:


c)savarsite numai cu intentie

65.Aplicarea pedepsei pentru infractiunea continuata se face:


b)intr-o singura etapa,fara a fi evidentiat sporul

66.Nu se pot savarsi in mod continuat:


b)infractiunile din culpa

67.Infractiunea care cuprinde in continutul sau ca element


constitutiv sau ca o circumstanta agravanta o actiune sau o
inactiune care o constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala este o infractiune:
a)complexa

68.Infractiunea complexa:
c)nu reprezinta o cauza de agravare a raspunderii penale
69.In cazul complicitatii ajutorul poate fi dat:
a)autorul infractiunii
b)instigatorului
c)altui complice

70.Este autor al infractiunii:


a)persoana care savarseste nemijlocit fapta prevazuta de legea penala

71.Momentul epuizarii infractiunii progresive este:


b)cel al producerii ultimului rezultat amplificat

72.Actele de executare in cazul infractiunii de obicei:


b)realizeaza continutul infractiunii numai daca se savarsesc mai multe
din care sa rezulte obisnuinta

73.Infractiunile de obicei:
c)nu pot avea tentative

74.Repetarea faptelor de acelasi fel de un numar suficient de mare


din care sa rezulte idea de indeletnicire este o conditie a infractiunii:
c)de obicei

75.In cazul legitimei aparari,atacul este direct:


c)cand se indreapta si creeaza un pericol nemijlocit pentru valoarea
sociala ocrotita

76.Apararea in cazul legitimei aparari trebuie:


a)trebuie sa fie precedata de atac

77.In cazul in care exista circumstante atenuante:


c)limitele speciale ale pedepsei se reduc in mod obligatoriu cu o treime

78.In cazul gratierii totale termenul de reabilitare curge:


a)de la data actului de gratiere
c)de la data la care hotararea de condamnare a ramas definitiva,in cazul
gratierii antecondamnatorii

79.Subiectul activ al infractiunilor proprii trebuie sa indeplineasca


printre altele si anumite conditii care privesc:
a)calitatea ceruta in norma de incriminare

80.Interzicerea dreptului de a se apropia de locuinta victimei se


poate dispune:
b)ca pedeapsa complementara

81.Fapta constand intr-o inactiune constituie infractiune:


b)cand este savarsita cu intentie

82.Daca infractorul condamnat definitive la pedeapsa cu inchisoarea


pentru o infractiune este judecat ulterior pentu o infractiune
concurenta,pedeapsa cu inchisoarea stabilta pentru aceasta:
a)se contopeste cu pedeapsa anterioara definitiva ,potrivit dispozitiilor
privind concursul de infractiuni

83.Atunci cand depasirea limitelor legitimei aparari nu se


intemeiaza pe tulburare sau temere,fapta este considerata a fi
savarsita:
b)in conditiile unei circumstante atenuante

84.In cazul starii de necesitate pericolul trebuie sa fie:


b)iminent

85.Actiunea de salvare in cazul starii de necesitate trebuie:


a)sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului

86.Starea de necesitate:
a)inlatura caracterul nejustificat al faptei
87.In cazul starii de necesitate,fata de actiunea de salvare,pericolul
este:
c)iminent

88.Primul termen al recidevei postcondamnatorii poate consta intr-o


condamnare definitiva:
a)la pedapsa inchisorii mai mare de 1 an

89.Depasirea limitelor legitimei aparari care nu se intemeiaza pe


tulburare sau temere este:
a)circumstanta atenuanta legala

90.Nu pot fi comise in coautorat:


c)infractiunile ce se comit in persoana proprie

91.Promisiunea facuta in timpul savarsirii faptei de tainuire a


bunurilor provenite din aceasta,dar care ulterior nu este respectata:
c)este o contributie de complice

92.Reabilitarea de drept:
b)nu este conditionata de achitarea despagubirilor civile la plata carora a
fost obligat condamnatul

93.Instigatorul trebuie:
a)sa actioneze cu intentie

94.Coinstigarea reprezinta:
b)cooperarea mai multor persoane la determinarea unei sau unor
persoane sa savarseasca o infractiune

95.Instigarea este calificata:


a)cand pentru determinarea instigatului i se foloseste constrangerea

96.In cazul instigarii cu efect negativ instigatorul:


a)nu va raspunde din punct de vedere penal pentru participatie
c)va raspunde pentru instigare,daca este incriminate autonom

97.Complicitatea:
a)este o forma de participatie secundara in raport cu instigarea

98.Complicitatea este o forma de participatie improprie:


b)cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie

99.Complicii sunt pedepsiti:


c)cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita de autor

100.Nu pot fi savarsite in coautorat:


a)infractiunile omisive

101.Complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu


intentie se sanctioneaza:
c)cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor

102.Sporul aplicat la pedeapsa cu inchisoarea cea mai grea dintre


pedepsele cu inchisoarea stabilite in cazul infractiunilor concurente:
b)reprezinta o treime din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea
aplicate

103.Anularea amanarii aplicarii pedepsei intervine cand se


descopera ulterior ca persoana supravegheata mai savarsise:
b)o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a
dispus amanarea,pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii dupa
expirarea termenului de supraveghere
c)o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a
dispus amanarea,pentru care I s-a aplicat pedeapsa inchisorii inainte de
expirarea termenului de supraveghere

104.In cazul recidivei postcondamnatorii,cand savarsirea din nou a


unei infractiuni are loc in timpul executarii primei
condamnari,pedeapsa se aplica astfel:
b)restul ramas neexecutat din pedeapsa anterioara calculate de la data
savarsirii noii infractiuni se adauga la pedeapsa stabilita pentru
infractiunea savarsita ulterior

105.Instigarea se pedepseste:
b)cu aceeasi pedeapsa ca cea aplicata efectiv autorului

106.Participantul nu se pedepseste daca,inainte de descoperirea


faptei,impiedica voluntar el insusi consumarea infractiunii.Cauza de
nepedepsire produce efecte:
a)doar pentru acest participant

107.In cazul participatiei penale:


b)autorul poate actiona cu intentie,din culpa sau fara vinovatie
c)instigatorii si complicii actioneaza intotdeauna cu intentie

108.Participatia penala este proprie cand:


a)autorul si instigatorul actioneaza cu intentie

109. Participatia penala este improprie cand:


b)instigatorul actioneaza cu intentie,iar autorul din culpa

110.In cazul in care exista circumstante agravante:


b)se poate aplica o pedeapsa spre maximul special,iar daca acesta este
neindestulator in cazul amenzii, se poate aplica un spor de cel mult o
treime din maximul special
c)se aplica in mod obligatoriu o pedeapsa egala cu maximul special
prevazut de lege

111.Daca locul de savarsire a faptei este prevazut ca element


circumstantial agravant in continutul unei infractiuni,nerealizarea
conditiei de loc are ca efect:
b)nu influenteaza existent infractiunii in variant tipica
112.Renuntarea la aplicarea pedepsei se poate dispune,printre
altele,daca infractorul:
a)nu a mai fost condamnat anterior
b)pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este
inchisoarea de cel mult 5 ani

113.Savarsirea de catre o persoana a doua sau mai multe infractiuni


inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
constituie:
b)concurs de infractiuni

114.Data savarsirii infractiunii continuate este:


c)momentul epuizarii,si anume cand a avut loc ultima actiune sau
inactiune

115.Fapta celui condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii de 1 an


pentru o infractiune intentionata care a savarsit inainte de inceperea
executarii acestei pedepse o noua infractiune intentionata pentru
care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an,este comisa
in conditiile:
b)pluralitatii intermediare de infractiuni

116.Cel condamnat este reabilitat de drept:


a)dupa in decurs de 3 ani de la data implinirii termenului sub
supraveghere in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
nu a savarsit din nou o infractiune

117.Constituie o cauza justificativa:


c)indeplinirea unei obligatii impuse de lege

118.Cand pentru doua infractiuni concurente instanta a stabilit o


pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda,se aplica:
c)pedeapsa inchisorii la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii

119.Desistarea:
a)este o cauza de nepedepsire cu caracter personal

120.Pedeapsa accesorie se poate aplica:


a)daca pedeapsa principala este inchisoarea cu executare in regim de
detentie

121.Infractiunea continuata este o forma a:


c)unitatii legale de infractiuni

122.Este o cauza care inlatura sau modifica executarea pedepsei:


a)gratierea
c)prescriptia executarii pedepsei

123.Sistemul de sanctionare al concursului de infractiuni este,in


cazul pedepselor cu inchisoarea:
b)sistemul cumulului juridic

124.Pentru existenta concursului de infractiuni se cere,printre


altele,ca infractiunile savarsite:
c)sa nu fi intervenit o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele

125.Concursul formal de infractiuni presupune,printre altele:


b)comiterea mai multor infractiuni printr-o singura actiune

126.Sunt pedepse:
a)detentiunea pe viata si inchisoare
c)amenda si degradarea militara

127.Pluralitatea de infractiuni exista,potrivit legii penale romane:


c)atat in cazul concursului,cat si in cazul recidivei

128.Tentativa nu este posibila la infractiunile de:


b)vatamare corporala din culpa
c)ucidere din culpa
129.Recidiva international a fost retinuta in Codul penal:
c)numai daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii
romane

130.Primul termen al recidivei postcondamnatorii poate consta intr-


o condamnare definitiva:
c)la pedeapsa detentiunii pe viata

131.primul termen al recidivei postcondamnatorii poate consta intr-


o condamnare definitiva
b) la pedeapsa inchisorii mai mare de1 an

132.este justificata fapta prevazuta de legea penala savarsita


a) pentru a inlatura un atac material direct imediat si injust indreptat
impotriva unui interes general si care pune in pericol acest interes…..

133.constituie circumstanta agravanta


c)savarsirea infractiunii prin acte de cruzime

134.minorul care la 15 ani savarseste o infractiune


b)raspunde penal daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant

135.la stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de


c) condamnarile pentru infractiunile amnistiate

136.pentru a exista al doilea termen al recidivei postcondamnatorii


pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune trebuie sa fie de
a) 1 an
b) mai mare de 1 an

137.pedeapsa amenzii
c) poate fi aplicata alaturi de pedeapsa inchisorii in cazul concursului de
infractiuni

138.constituie circumstanta agravanta


a)savarsirea faptei de catre trei sau mai multe persoane impreuna

139.constituie circumstanta agravanta


b)savarsirea faptei in stare de intoxicatie voluntara cu alcool provocata
in vederea comiterii infractiunii

140.sunt circumstante atenuante legale


a) provocarea din partea persoanei vatamate

141.circumstantele atenuante retinute de catre instant de judecata


a)produc obligatoriu efecte asupra pedepsei principale o singura data
indiferent de numarul lor

142.savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna este


b)circumstanta agravanta

143. savarsirea infractiunii prin supunerea victimei la tratamente


degradante este
a)circumsntata agravanta

144.circumsntatele atenuante reale isi produc efecte


c)fata de toti faptuitorii

145.circumstantele reale agravante


b)se rasfrang asupra participantilor daca acestia le-au cunoscut
c)se rasfrang asupra participantilor daca acestia le-au prevazut

146.reabilitarea de drept are loc daca in decurs de 3 ani


condamnatul nu a savarsit o alta infractiune in cazul condamnarii la
a)pedepsa amenzii
b)pedeapsa inchisorii de 2 ani

147.cand intr-o cauza penala sunt incidente atat circumstante


atenunante cat si circumstante agravante
a) se aplica mai intai dispozitiile referitoare la circumstantele atenuante
apoi cele referitoare la circumstantele agravante

148.cand intr-o cauza penala exista si cauze de agravare si cauze de


atenuare se va da eficienta
c)mai intai cauzelor de atenuare si apoi celor de agravare

149.termenul de supraveghere prevazut de lege in cazul suspendarii


sub supraveghere a executarii pedepsei este de
c) intervalul de timp intre 2 si 4 ani fara a putea fi mai mic decat
pedeapsa aplicata

150.daca in termenul de supraveghere in cazul suspendarii sub


supraveghere a executarii pedepsei condamnatul sarseste din culpa
o noua infractiune
b)revocarea este facultativa

151.termenul de supraveghere in cazul suspendarii executarii


pedepsei sub supraveghere curge
a) de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere a ramas definitive

152.sunt masuri de siguranta


a)obligarea la tratament medical
b)internarea medicala

153.singurul temei pentru aplicarea unei pedepse il constituie


b) savarsirea unei infractiuni

154. suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se poate


dispune in cazul concursului de infractiuni daca pedeapsa aplicata
este inchisoarea de cel mult
a) 3 ani
155.termenul de supraveghere in cazul suspendarii executarii
pedepsei sub supraveghere este
a)un interval de timp cuprins intre 2 si 4 ani dar nu mai mic decat durata
pedepsei aplicate

156.pe durata termenului de supraveghere al suspendarii executarii


pedepsei sub supraveghere condamnatul este obligat
c) sa comunice schimbarea locului de munca

157.efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere


constau in
a)suspendarea executarii pedepsei inchisorii pe durata termenului de
supraveghere

158.in situatia in care persoana supravegheata nu indeplineste


obligatiile impuse prin hotarare amanarea aplicarii pedepsei
b)trebuie revocata obligatoriu

159.amanarea aplicarii pedepsei


c)se poate dispune daca infractorul i-a mai fost anterior aplicata
renuntarea la aplicarea pedepsei

160.in situatia in care persoana condamnata la pedeapsa detentiunii


pe viata a implinit varsta de 65 de ani in timpul executarii pedepsei
pedeapsa detentiunii pe viata
a)poate fi inlocuita cu pedeapsa inchisorii de 30 de ani in conditiile legii

161.pedeapsa detentiunii pe viata


c)nu poate fi aplicata inculpatului cu varsta de 65 de ani

162.degradarea militara
b)poate fi aplicata militarilor in rezerva

163.cand pentru infractiunea savarsita de minor legea prevede


pedeapsa detentiunii pe viata acestuia i se poate aplica
b)o masura educativa neprivativa de libertate
c)o masura educativa privativa de libertate

164.minorului care a savarsit o infractiune i se poate aplica


a) o masura educativa

165.nu poat fi aplicate pedepse accesorii


b)minorilor

166.internarea intr-un centru educative reprezinta ca sanctiune


b)o masura educativa luata fata de minorul infractor

167.asistarea zilnica ca masura educativa se ia fata de infractorul


minor pe o perioada
c) determinata cuprinsa intre 3 si 6 luni

168.masura internarii intr-un centru de detentie se ia


b)pe maxim 15 ani

69.Intra in continutul constitutiv al infractiunii


b)elementul material

170.masurile de siguranta
b)sunt sanctiuni de drept penal

171.exista culpa simpla neglijenta atunci cand


b)infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuie si putea sa-l
prevada

172.confiscarea speciala este


a)masura de siguranta

173.confiscarea speciala se ia
c) cu privire la lucrurile a caror detinere este contrara legii si a celorlalte
lucruri care sunt enumerate in art 112 cod penal
174.masura de siguranta a interzicerii ocuparii unei functii sau a
executarii unei profesii se ia
a)cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii

175.masura de siguranta a confiscarii extinse se dispune


c)cand s-a pronuntat o condamnare pentru o infractiune din cele
prevazute de art 112. Cod penal….

176. masura de siguranta a internarii medicale se poate dispune


atunci cand faptuitorul prezinta pericol pentru societate deoarece
a)este bolnav psihic
c)sufera de o boala infectocontagioasa

177.gratierea ca act de clementa se acorda de


b)presedintele romaniei
c)parlament

178.gratierea individuala se acorda


c)numai la cererea celui condamnat dupa ramanerea definitive a hotararii
de condamnare

179.comutarea ca modalitate a gratierii consta in


b)inlocuirea pedepsei aplicate de instant de judecata cu o pedeapsa de
alta natura mai usoara

180.gratierea intalura
b) executarea pedepsei principale

181.gratierea
a)nu are efecte asupra pedepselor complementare afara de cazul cand
prin actul de gratiere se dipsune altfel

182.efectele reabilitarii
b)nu se intend asupra masurilor de siguranta
183.constituie elemente ale laturii obiective a infractiunii
a)elementul material
c)urmarea imediata

184.reabilitarea de drept intervine in cazul


b)condamnarii la pedeapsa cu amenda
c)condamnarii la pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 2 ani

185.reabilitarea de drept
a)nu are efecte asupra masurilor de siguranta cu caracter medical

186.reabilitarea judecatoreasca
a) se acorda numai pentru condamnari la pedeapsa inchisorii mai mari de
2 ani

187.in cazul unei persoane care a suferit mai multe condamnari


succesive
b)termenul de reabilitare se calculeaza in raport de condamnare cea mai
grea si curge de la data executarii ultimei pedepse

188. anularea reabilitarii priveste


b) numai reabilitarea judecatoreasca

189.reabilitarea judecatoreasca
a) se acorda la cererea fostului condamnat de catre instant de judecata

190.pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani pentru care intervine


reabilitarea de drept
c) este cea aplicata de instanta

191.interventia reabilitarii de drept este conditionata de trecerea


unui termen de 3 ani
b)de la executarea pedepsei ori de la sintgerea executarii acesteia
192. in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
reabilitarea de drept
a)intervine indiferent de pedeapsa aplicata
c)intervine daca in intervalul de 3 ani de la data implinirii termenului de
supraveghere condamnatul nu a savarsit o noua infractiune

193.in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii intre 5 si 10 ani


termenul de reabilitare judecatoreasca este
a) de 5 ani

194.in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere


termenul de reabilitare se calculeaza
b)de la data implinirii termenului de supraveghere

195.pentru acordarea reabilitarii judecatoresti in cursul termenului


de reabilitare condamnatul trebuie
a) sa nu fi savarsit o noua infractiune

196.cand cererea de reabilitare a fost respinsa pentru neindeplinirea


conditiilor de fond o noua cerere de reabilitare va putea fi facuta
c)dupa trecerea unui termen de 1 an de la data ramanerii definitive a
hotararii de respingere a cererii

197.reabilitarea este prin natura ei juridica


c)o cauza care inlatura decaderile interdictiile si incapacitatile care
rezulta din condamnare

198.persoana condamnata la o pedeapsa de 6 luni inchisoare este


reabilitata
a) de drept dupa trecerea unui interval de timp de 3 ani de la executarea
pedepsei daca nu savarseste o noua infractiune in acest interval de timp

199.termenele de reabilitare curg


b)de la data la care pedeapsa pronuntata prin condamnare a fost
executata efectiv
c)de la data la care pedeapsa este considerata executata ca efect al
gratierii ori a prescriptiei executarii pedepsei

200.durata termenelor de reabilitare judecatoreasca


a)este stabilita prin lege

201.intentia este calificata daca


a)faptuitorul savarseste infractiunea pentru realizarea unui scop prevazut
expres in norma de incriminare

202.care din rumatoarele ipoteze evidentiaza cel mai inalt grad de


vinovatie
a)cand fapta este comisa cu intentie premeditata

203.elementul material ca parte componenta a laturii obiective a


infractiunii
a) este prevazut in continutul normei juridice de incriminare

204.prin element material al infractiunii se intelege


a)actiunea sau inactiunea prin care este savarsita fapta

205.ce semnificatie are prevederea in cuprinsul normei de


incriminare a locului de savarsire a faptei
a)conditie esentiala de indeplinirea careia depinde….
b)element circumstantial agravant in continutul infractiunii..

206.prevederea in cuprinsul normei de incriminare a timpului de


savarsire a infractiunii are urmatoarele semnificatii
a)conditie esentiala de indeplinirea careai depinde existent infractiunii
b)element circumstantial agravant in continutul infractiunii

207.in cazul infractiunilor proprii calitatea ceruta subiectului activ


de norma penala speciala trebuie indeplinita
a)de catre autor (coautorat)
208.responsabilitatea privita ca o conditie generala a subiectului
active al infractiunii
b)se prezuma la modul relativ

209.inactiunea ca modalitate a elementului material din structura


laturii obiective a infractiunii este prevaztura prin norme penale
special
b)onerative

210.tentativa perfecta (fara efect) nu este posibila


a)in cazul infractiunilor omisive
b)in cazul infarctiunilor formale pentru existent carora….

211.tentativa se pedepseste
c)numai cand legea prevede expres acest lucru

212.care din urmatoarele ipoteze reprezinta forma tipica/perfecta a


infractiunii
c)infractiunea consumata

213.daca faptuitorul pune in executare hotararea de a savarsi


infractiunea dar nu duce executarea pana la capat desi obiectiv avea
aceasta posibilitate de care este constient
a)exista tentative dar faptuitorul nu poate fi pedepsit deoarece desistarea
este o cauza de nepedepsire a tentativei

214.in cazul infractiunii continue distingem un moment al


consumarii si un moment al epuizarii infractiunii.in ipoteza in care
in momentul consumarii era in vigoare o lege dar in momentul
epuizarii este in vigoare o alta lege care dintre aceste legi este
aplicabila
a)legea aflata in vigoare in momentul epuizarii infractiunii in temeiul
principiului activitatii legii penale
215.fapta unei persoane care loveste victim pentru a-I provoca o
suferinta in cazul in care victima cade si se loveste cu capul de un
corp dur fapt ce ii provoca moartea este savarsita sub aspectul
vinovatiei
c)cu praterintentiei(intentie depasita)

216.nu pot fi comise in forma continuata


a)infractiunile din culpa
b)infraciunile de omor

217.in care din ipotezele urmatoare poate fi inlaturat caracterul


nejustificat al faptei prin invocarea starii de necesitate
c)cand savarsirea faptei prevazute de legea penala era singura cale de
inlaturare a pericolului

218.in cazul legitimei apareri fapta prevazuta de legea penala


savarsita pentru respingerea atacului trebuie sa fie
a)proportional cu gravitatea atacului
b)precedata de atac

219.fapta unui barbat de a intretine raport sexual cu o persoana de


sex feminin care nu a impinit varsta de 15 ani cu acordul acesteia
daca a fost in eroare cu privinta victimei
a) nu constituie infactiune deoarece faptuitorului nu a cunoscut o
imprejurare de care depinde caracterul imputabil al faptei

220.daca persoana savarseste o fapta prevazuta de legea penala


pentru a inlatura un atac exercitat de un iresponsabil(fapt cunoscut
de catre cel atacat)
c)fapta nu contituie infractiune deoarece a fost savarsita in stare de
necessitate in masura in care……

221.pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica


sau poate fi aplicata de catre instant de judecata daca
a) este prevazuta expres in norma penala speciala....
b)numai impreuna cu pedeapsca accesorie....
c)desi legea nu o prevede expres in norma de incriminare…

222.pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se dispune


pe o durata
b) pe o durata cuprinsa intre 1 si 5 ani

223.pedeapsa aplicata poate depasi maximul special prevazut de lege


pentru infractiunea savarsita daca
a) infractiunea a fost comisa in forma continuata

224.infractiunea care formeaza termenii recidivei ca forma a


pluralitatii de infractiuni pot fi savarsite sub aspectul formei de
vinovatie
a) cu intentie
c) cu intentie depasita

225. reabilitarea are urmatoarele efecte


a)inlatura incapacitatile interdictiile si decaderile rezultate din
condamnari

DREPT PENAL -PARTE SPECIALA

1. Omorul se savarseste sub aspectul elementului material


c) atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune

2. Omorul reprezinta uciderea unei persoane savarsita cu


b) intentie directa sau indirecta

3.Omorul savarsit cu premeditare este


b) omor calificat

4.omorul savarsit cu premeditare


a)se poate retine si in cazul erorii asupra identitatii victimei
b)se poate retine si in cazul devierii actiunii

5. Omorul savarsit din interes material articolul 189 litera b cod


penal
a) Se poate retine indiferent daca faptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea
interesului

6. Omorul savarsit asupra unui functionar public care indeplineste o


functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitarea
atributiilor de serviciu constituie
b)ultraj prevazut de articolul 257 alin 1 cod penal

7. Omorul cu premeditare art 189 lit a cod penal are ca elemente


subiective
a)numai intentia directa

8. Omorul savarsit pentru a comite sau ascunde savarsirea unei


talharii sau piraterii are ca forma de vinovatie
c)Intentia sub oricare din cele doua modalitati ale ei

9. Daca faptuitorul ucide victima pentru a-I sustrage banii fapta


constituie infractiune de
c) Omorul savarsit pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei
infractiuni

10. Omorul savarsit prin cruzimi constituie


b)Omor calificat art 189 alin 1 litera h cod penal

11. Uciderea unui politist aflat in exercitiul constituie


b)Infractiunea de ultraj prevazuta de articolul 257 litera 4 cod penal
12. Exista raport de cauzalitate si infractiune de omor daca
a)Moartea victimei este determinata exclusiv de actiunea faptuitorului
b)La producerea mortii pe langa actiunea faptuitorului au contribuit si
alte cauze anterioare concomitente sau posterioare

13. Daca in baza unei intelegeri doua persoane aplica cu intentia de


a ucide simultan lovituri victimei care decedeaza se va retine
a)Coautorat la infractiunea de omor pentru ambii participanti

14. La infractiunea de ucidere din culpa culpa poate sa apartina


a) exclusiv faptuitorului
b) culpa poate fi si comuna sa apartina atat faptuitorului cat si victimei

15. Persoana care imobilizeaza victima pentru ca o alta persoana sa-


i poata aplica acesteia o lovitura mortala va raspunde
a) pentru coautorat la infractiunea de omor

16.din punctual de vedere al vinovatiei infractiunea de omor poate


fi savarsita:
a)cu intentie directa
b)cu intentie indirecta

17.cel care aplica victimei lovituri in zone vitale apte sa provoace


moartea care insa nu se produce pentru ca faptuitorul a luat in mod
voluntar masuri care au impiedicat rezultatul va fi pedepsit pentru:
b)faptuitorul nu poate fi pedepsit pentru tentative de omor savarsita
pentru ca beneficiaza de o cauza de impunitate
c)faptuitorul raspunde pentru o infractiune contra integritatii corporale
daca actiunile sale comise anterior impiedicarii rezultatului realizeaza
continutul unei asemenea infractiuni

18.Exista omor calificat savarsit din interes material daca


a)faptuitorul ucide victim pentru a-I mosteni averea in calitate de
successor
b)faptuitorul ucide victima pentru stingerea unei obligatii de intretinere
pe care o avea in raport cu victim

19.Omorul calificat savarsit din interes material exista indiferent


daca
a)interesul material a fost sau nu satisfacut ulterior
c)persoana ucisa este aceea vizata de faptuitor sau acesta a ucis o alta
persoana datorita unei erori asupra identitatii victimei sau gresite
manuirii a mijloacelor folosite in actiunea de ucidere.

20. Omorul savarsit asupra unei femei gravide constituiie infractiune de


omor calificat cand:
a. in mod obiectiv victima era gravida
b. din pctdv subiectiv faptuitorul cunostea aceasta imprejurare

21. omorul calificat savarsit de catre o persoana care a mai comis anterior
o infractiune de omor se retine:
c. indiferent daca pentru prima infractiune de omor faptuitorul a fost sau nu
condamnat sau daca a executat sau nu pedeapsa pronuntata prin condamnare

22. omorul savarsit profitand de neputinta victimei de a se apara constituie:


c. omor prevazut de art 188 cp cu aplicarea lit e cp

23. omorul savarsit prin mijloace care pun in pericol viata mai multor
persoane constituie:
c. omor prevazut de art 188 cp cu aplicarea lit e cp

24. in cazul omorului calificat savarsit pentru a sustrage pe sine sau a


sustrage pe altul de la urmarire, arestare ori executarea unei pedepse:
a. obiectul juridic este complex pentru ca fapta aduce atingere pe de o parte
dr la viata iar pe alta pericliteaza sau impiedica infaptuirea justitiei
b. omorul va fi retinnut in forma calificata indiferent daca finalitatea
urmarita de faptuitor a fost sau nu realizata
25. daca faptuitorul savarseste un omor pentru a ascunde o infractiune de
talharie comisa de el anterior va raspunde:
c. omor calificat in concurs cu infractiunea de talharie

26. se retine infractiunea de omor calificat savarsita prin cruzimii daca:


b. victimei i au fost produse suferinte deosebit de intense, altele decat cele inerente
unei actiuni de ucidere
c. savarsirea faptei de omor evidentiaza o ferocitate iesita din comun a ucigasului

27 in cazul uciderii nou nascutului de catre mama in conditiile


art 200 alin 1 cp, participatia poate exista sub forma:
b instigarii
c complicitatii

28 care din urmatoarele fapte reprezinta modalitati normative agravate


ale infractiunii de ucidere din culpa
a uciderea din culpa datorata nerespectarii dispozitiilor legale
b uciderea din culpa a doua sau mai multe persoane

29 se retine omorul calificat comis asupra unei femei gravide daca:


a victima era gravida si faptuitorul stia acest lucru
b victima era insarcinata dar sarcina nu era evidenta insa faptuitorul cunostea
starea de graviditate

30 infractiunea de omor se deosebeste de infractiunea de loviri sau vatamari


cauzatoare de moarte in principal prin:
c forma de vinovatie

31 la infractiunea de ucidere sau vatamare a nou nascutului savarsita de


catre mama (art 200 al 1 cp) actiunea de ucidere trebuie realizat:
a imediat dupa nastere dar nu mai tarziu de 24 de ore
b de catre mama copilului nou nascut
32 cel care instiga mama aflata intr o stare de tulburare pricinuita de
nastere sa si ucide copilul nou nascut va fi condamnat pentru savarsirea
infractiunii de :
c instigare la omor prevazut de art 188 cp si art 77 leit e cp

33 lovirea intentionata de catre faptuitor cu aceasi ocazie a doua persoane


constituie:
b doua infractiuni de lovire aflate in concurs

34 in cazul in care faptuitorul in aceasi imprejurare ucide cu intentie mai


multe persoane, exista:
b o singura infractiune de omor calificat

35 uciderea din culpa se retine in varianta normativa agravata:


b cand prin fapta comisa s a cauzat moarte a doua sau mai multe persoane
c cand fapta a fost comisa pe drumul public de catre un conducator de
autovehicul aflat in stare de ebrietate

36 infractiunea de vatamare corporala in varianta agravata prevazuta de


art 194 al 2 cp este savarsita sub aspectul formei de vinovatie:
c numai cu intentie directa

37 cu ce forma de vinovatie trebuie savarsita infractiunea de vatamare


corporala prevazuta de art 194 al 1 cp:
c cu intentie directa sau praeterintentie

38 care din faptele urmatoare reprezinta modalitati normative agravate


ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal:
b savarsirea faptei de catre o persoana inarmata

39 constrangerea ca element material in structura laturii obiective a


infractiunii de santaj se poate exercita conform legii:
a prin violenta
b prin amenintare
c prin amenintare prin dezvaluirea unor fapte compromitatoare
40 in cazul infractiunii de violare a domiciliului elementul material poate
consta:
a intr o actiune de patrundere
b in refuzul de a parasi domiciliul

41 care din urmatoarele spatii constituie domiciliu in sens penal:


a locuinta
b camera de hotel

42 in care din urmatoarele ipoteze violarea de domiciliu imbraca forma


unor modalitati normative agravata:
a cand fapta este savarsita in timpul noptii

43 vilolarea de domiciliu are ca obiect juridic:


b relatiile sociale privind dreptul oricarei persoane la inviolabilitatea domiciliului

44 la infractiunea de santaj forma de vinovatie ceruta de lege este:


b intentia directa calificata prin scop

45 in cazul infractiunii de violare de domiciliu actiunea penala se pune in


miscare:
a la plangerea prealabila a peroanei vatamate in toate cazurile

46 la infractiunea de viol tentativa este pedepsita. Care din modalitatile


urmatoare ale tentativei este posibila in cazul acestei infractiuni:
a tentativa intrerupta

47 actul sexual realizeaza continutul infractiunii de viol daca:


a este realizat prin constrangere
b este realizat asupra unei persoane in imposibilitatea de a se apara

48 care din urmatoarele fapte reprezinta modalitati legale agravate ale


infractiunii de viol:
a actul sexual realizat prin constrangere care a cauzat victimei o vatamare
b actul sexual prin constrangere asupra unui minor
c actul sexual realizat prin constrangere daca a avut ca urmarea moartea victimei

49 in cazul infractiunii de viol actiunea penala se pune in miscare:


c la plangerea prealabila a persoanei vatamate

50 exista infractiunea de act sexual cu un minor daca


b actul sexual a fost realizat cu acordul minorului dar acesta nu a implinit 15 ani
c actul sexual este savarsit de un major cu o persoana cuprinsa intre 13-18
ani abuzand de autoritate

51 la infractiunea de viol (artr 218 cp)


b subiectul pasiv poate fi orice persoana
c subiectul activ poate fi orice persoana indiferent de sex

52 fapta unui barbat care intretine prin violenta un raport sexual cu


sotia sa impotriva vointei acesteia constituie
a infractiunea de viol in forma simpla

53 violul care a avut ca urmare moartea victimei se savarseste:


c cu praeterintentie

54 pot constitui obiect material al furtului


a bunurile mobile aflate in posesia sau detentia altuia
c bunurile uitate de posesor in prezenta faptuitorului care ulterior si le insuseste

55 luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul
acestuia in scopul de al folosi pe nedrept constituie infractiunea de furt
c furt in scop de folosinta (art 230 al 1 cp)

56 in cazul infractiunii de furt luarea bunului trebuie realizata fara


consimtamantul celui care poseda sau detine bunul. Lipsa consimtamantului
ca e conditie de existennta a infractiunii:
c se prezuma in mod relativ
57 scopul insusirii bunului ca element al laturii subiective in cazul
infractiunii de furt prevazut de art 228 al 1 cp are semnificatia
a unei conditii esentiale de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii

58 consimtamantul posesorului sau detentorului unui bun fata de actul


de luare a acestuia inlatura infractiunea de furt daca
a fost exprimat inainte de luarea bunului
b a fost exprimat in momentul luarii bunului

59 sustragerea unei diplome de bacalureat constituie


a infractiunea de furt simplu

60 subiectul activ nemijlocit al infractiunii de furt poate fi


b orice persoana care sustrage un bun aflat in proprietatea detentuia sau
posesia altuia
c persoana care este proprietar al bunului in masura in care bunul se afla in
detentia sau posesia legitima a altei pers

61 in cazul infractiunii de furt savarsite intre soti actiunea penala se pune


in miscare
c la plangerea prealabila

62 infractiunea de furt are ca obiect material


a un bun mobil aflat in posesia sau detentia altei pers

63 prin incriminarea faptei de furt se urmareste apararea


c atat a proprietatii cat si a posesiei indiferent daca aceasta din urma este de
buna sau rea credinta

64 inscrisurile pot fi obiectul material al infractiunii de furt


c indiferent daca au sau nu valoare economica

65 consumarea infractiunii de furt are loc


a in momentul realizarii apropriatiunii
66 constituie infractiune de furt calificat
a luarea unui bun mobil din posesia altuia de catre o persoana avand asupra
sa o arma

67 reprezinta furt calificat ( art 229 cp0 furtul comis


a prin scoaterea din functiune a sistem de alarma ori de supraveghere

68 sustragerea unui bun de la victima dupa ce in prealabil faptuitorul ii


administrase acestuia un somnifer care si a produs efectul constituie
b talharie

69 pentru existenta elementului material al infractiunii de talharie sunt


necesare doua actiuni, una principala de furt si a doua secundara de violenta.
Violenta pentru existenta infractiunii de talharie poate fi exercitata
a anterior sau concomitent
b dupa savarsirea furtului daca prin folosirea ei se urmareste pastrarea bunului
furat

70 fapta unei persoane care exercita violenta asupra victimei in vreme ce


alta cu care era in intelegere ii sustrage victimei o suma de bani pe
care acesta o avea asupra sa constituie
b o participatie de coautorat la talharie

71 daca talharia se savarseste intr o locuinta se retine in sarcina faptuitorului


c o infractiune de talharie in forma calificata prevazuta de art 234 al 1 lit f cp

72 talharia este prevazuta de lege intr o varianta agravata atunci cand


a a cauzat o vatamare corporala

73 elementul material al laturii obiective in cazul infractiunii de talharie este


b actiunea de luare a bunului precedata, insotita sau urmata de violenta

74 remiterea unui bun de catre victima sub imperiul amenintarii imediat


dupa exercitarea acesteia de catre faptuiror constituie
b talharie

75 aplicarea unor lovituri victimei in vederea sustragerii unor bunuri


si abandonarea locului fapei inainte ca bunurile sa poata fi sustrase
reprezinta
b tentativa la infractiunea de talharie

76 fapta celui ce isi insuseste un bun ce i a fost incredintat in temeiul


unui contract de transport constituie
c abuz de incredere

77 infractiunea de abuz de incredere poate avea ca obiect material


a un bun mobil

78 subiectul activ al inractiunii de abuz de incredere poate fi


b o persoana care detine bunul in baza unui titlu

79 latura subiectiva a infractiunii de inselaciune presupune


c vinovatia sub forma intentiei si avand ca scop obtinerea unui folos material
injust

80 la infractiunea de inselaciune umarea imediatra consta


b intr o paguba pricinuita victimei

81 infractiunea de inselaciune savarsita prin intrebuintarea de nume


sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase
a intra in concurs cu alte infractiuni daca mijlocul fraudulos constituie prin
el insusi o infractiune

82 participantul care neavand calitatea ceruta de lege pentru autorul


infractiunii de delapidare se implica nemijlocit alaturi de un gestionar
in sustragerea unor bunuri din gestiunea acestuia, raspunde pentru
a complicitate la infractiunea de delapidare
83 pot constitui obiect material al infractiunii de delapidare
a) bunurile care se afla legal in administrarea sau gestiunea faptuitorului
b) bunurile care au ajuns din eroare in administrarea sau gestiunea faptuitorului
c) bunurile care reprezinta plusuri in gestiune indiferent daca aceste plusuri au fost
create prin mijloace licite sau ilicite

84 gestionarul ca autor al infractiunii de delapidare este in sensul legii


o persoana care
a are atributii principale de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri

85 administratorul ca autor al delapidarii este persoana care


a este investita intr o functie de conducere a unei persoane juridice, functie
care ii confera dreptul de a efectua acte de dispozitie

86 subiectul activ nemijlocit la infractiunea de delapidare poate fi


c un functionar public sau o persoana aflata in serviciul oricarei persoane
juridice care indeplineste efectiv functiile de gestiune sau administrare

87 elementul material al infractiunii de delapidare consta in


o actiune de insusire, folosire sau traficare a unui bun mobil aflat in gestiunea
sau administrarea faptuitorului

88 fapta unei persoane care in baza unei intelegeri prealabile cu autorul


unui furt depoziteaza bunurile pe care acesta le a sustras constituie
b complicitate la furt

89 situatia premisa in cazul infractiunii de talharie consta in


b savarsirea unei fapte prevazute de legea penala din care a rezultat un bun

90 talharia savarsita de un membru de familie


c fapta constituie infractiune dar faptuitorul nu se pedepseste

91 fapta persoanei care in schimbul unei sume de bani ascunde un bun


despre care, in momentul primirii a flat ca provine din savarsirea unei
infractiuni, constituie
b infractiunea de tainuire

92.Exista inselaciune in forma agravata atunci cand


c)s-a savarsit prin folosire de nume sau calitati mincinoase

93.La care din urmatoarele infractiuni tentative se pedepseste


b)distrugerea
c)inselaciunea

94.Elementul material al infractiunii de tainuire poate consta in


c)primirea dobandinrea transformarea sau inlesnirea valorificarii unui
bun care provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala

95.Persoana care participa la savarsirea unui furt dupa care


transforma bunurile obtinute pe aceasta cale pentru ca sa nu poata
fi identificate raspunde penal
a)pentrun infractiunea de furt

96.Infractiunea de tainuire este o infractiune corelativa in sesnsul ca


nu poate fi comisa decat in masura in care o alta persoana a savarsit
inprealabil o infractiune sau fapta prevazuta de legea penala din
care provine bunul care este tainuit.Daca autorul faptei principale
beneficiaza de gratierea pedepsei ce i-a fost aplicata care va fi
influenta actului de gratiere asupra pedepsei aplicate tainuitorului?
c)pedeapsa aplicata pentru tainuire va fi gratiata numai daca intra in
categoria celor prevazute explicit in actul de gratiere datorita faptului ca
tainuirea desi este o infractiune corelativa subsecventa are caracter
autonom.

97.Tainuirea poate fi savarsita sub forma


a)infractiunii simple
b)infarctiunii continue
98.Care din urmatoarele conditii trebuie indeplinite pentru existent
laturii subiective a tainuirii
a)faptuitorul sa cunoasca imprejurarile ca bunul provine dintr-o fapta
prevazuta de legea penala
b)intre persoana care tainuieste bunul si persoana care a savarsit
infractiunea din care provine bunul sa nu se fi stabilit o intelegere inainte
sau in timpul savarsirii infractiunii principale

99.Tulburarea de posesie are ca obiect material


c)numai bunuri imobile

100.Violenta amenintarea ori desfiintarea sau stramutarea semnelor


de hotar ca moduri de realizare a ocuparii imobilului in cazul
savarsirii infractiunii de tulburare de posesie semnifica
a)conditii pentru existent infractiunii

101.Prin natura elementului sau material tulburarea de posesie este


o infractiune
b)continua

102.Uciderea cu intentie a unui agent al autoritatii statului aflat in


exercititu legal al functiei constituie
c)infractiunea de ultraj prevazut de art 257 alin 1 cod penal

103.Pentru ca sa existe infractiunea de ultraj actiunea de


amenintare trebuie comisa
a)fie in mod nemijlocit
b) fie prin mijloace de comunicare directa

104.Exista si se va retine infractiunea de ultraj daca


a)faptuitorul cunoaste ca persoana pe care o agreseaza fizic indepliniste
o functie de autoritate statala si ca aceasta se afla in exercitiul functiei
b)faptuitorul este in dubiu in legatura cu calitatea victimei dar savarseste
impotriva acesteia acte de violenta acceptand posibilitatea ca victim sa
faca parte din categoria functionarilor care sunt abilitati prin lege sa
exercite autoritatea

105.Lovirea din culpa a unui agent al autoritatii aflat in exercitiul


functiei care a produs vatamarea ce a necesitat pentru vindecare
cinci zile de ingrijiri medicale constituie
b)o infractiune de vatamare corporala din culpa

106.Subiectul pasiv al infractiunii de ultraj poate fi


c)un functionar public ce exercita o functie ce implica exercitiul
autoritatii de stat

107.lovirea unui politist aflat in exercitiul functiunii dar care si-a


deposit atributiile de serviciu constituie infractiunea de
b)loviri sau alte violente

108.Fapta persoanei de a lovi un politest care a surprins-o in timp ce


fura un bun pentru a-si asigura scaparea constituie
b)ultraj in concurs cu infractiunea de talharie

109 lovirea in aceeasi imprejurare a doi magistrate aflati in


exercitiul functiunii constituie
c)doua infractiuni de ultraj judiciar aflate in concurs

110.Elementul material al infractiunii de uzurpare de calitati


oficiale consta
c)intr-o actiune prin care faptuitorul isi asuma fara drept o functie
oficiala care implica exercitiul autoritatii de stat insotita sau urmata de
indeplinirea unui act ce intra in competenta acelei functii

111.Sustragerea de sub sechestru este


c)o infractiune contra autoritatii

112.Daca un bun legal sechestrat este sustras in conditiile prevazute


de art 228 cod penal se va retine
b)infractiunea de furt daca faptuitorul nu a cunoscut ca bunul pe care il
sustrage este legal sechestrat
c)infractiunea de furt in concurs cu infractiunea de sustragere de sub
sechestru daca faptuitorul a cunoscut ca bunul sustras este legal
sechestrat

113.Subiectul active nemijlocit al infractiunii de abuz in serviciu


poate fi
c)atat un functionar public cat si o persoana care se afla in serviciul unei
persoane din cele prevazute de art 175 alin 2 cod penal ori a oricarei
persoane juridice cu precizarea ca in cazul in care faptele nu sunt comise
de un functionar public limitele special ale pedepsei se reduc cu 1/3

114.Urmarea imediata in cazul infractiunii de abuz in service poate


consta
a) intr-o paguba pricinuita unei persoane fizice sau pers juridice
c)vatamarea intereselor legal ale unei persoane fizice

115.infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoale


poate fi savarsita nemijlocit
b)de catre un functionar public sau de catre o pers care se afla in
serviciul unei persoane din cele prevazute de art 175 alin 2 cod penal ori
a oricarei pers juridice

116.Fapta unui functionar public de a ingradi in exercitarea functiei


sale un drept al unei pers pe temei de rasa sau nationalitate
constituie
b)infractiune de abuz in serviciu art 297 alin 2 cod penal

117.Abuzul in serviciu in modalitatea prevazuta de art 297 alin 2


cod penal are ca latura subiectiva
a)intentia careia I se adauga mobilul prevazut expres de norma de
incriminare
118.infractiunea de neglijenta in serviciu se savarseste sub aspect
subiectiv
a)din culpa indiferent de modalitatile acesteia

119.cel care ofera unui functionar bani sau alte foloase care nu I se
cuvin pentru a-l determina pe acesta sa faca un act contrar
indatoririlor sale de serviciu savarseste
c) infractiunea de dare de mita

120.Elementul amterial al luarii de mita este realizat daca


a)functionarul public a pimit banii inainte ....
b)dupa indeplinirea.....
c)chiar daca nu au fost pretinse

121.Exista infractiunea de luare de mita daca


a)functionarul public a primit bani sau alte foloase pentru indeplinirea
unui act ce intra in .....
b)functionarul public a primit bani sau alte foloase pentru a indeplini un
act care este doar in parte de competenta....

122.Daca functionarul public primeste bani pentru falsifica un


inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia raspunde penal
c)pentru infractiunea de luare de mita in concurs cu infractiunea de fals
intelectual

123.In cazul coruptiei sub forma luarii si darii de mita


c)tentative nu este posibila deoarece este asimilata prin lege infractiunii
consumate

124.poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita


b)functionarul unui stat strain
c)persoana care exercita o functie judiciara in cadrul unei instante
international a carei competenta este acceptata de ROM
125. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, daruri sau alte foloase
unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar public pentru a l determina sa faca
ori sa nu faca un act ce intra in atributiile de serviciu:
c) constituie infractiunea de cumparare a influentei care este o
infractiune de coruptie autonoma, prevazuta de art 292 cp

126. In cazul infractiunii de dare de mita banii sau bunurile se


confisca daca:
c) mita a fost oferita sau remisa functionarului public

127. Elementul material al infractiunii de dare de mita poate consta


in:
a) darea de bani ori alte foloase
b) promisiunea de bani, bunuri sau alte foloase
c) oferirea de bani, bunuri sau alte foloase

128. Infractiunea de luare de mita se consuma:


a) in momentul realizarii oricarei dintre modalitatile elementului
material prevazute in art 289 al 1 cp

129. Subiectul activ al infractiunii de luare de mita poate fi:


b) ata un functionar public cat si o persoana care sa afla in serviciul unei
persoane din cele prevazute de art 175 al 2 cp ori a oricarei persoane
juridice

130. Subiectul pasiv principal al infractiunii de luare de mita este:


c) persoana juridica in serviciul careia se afla autorul luarii de mita si
asupra careia s a rasfrant urmarea infractiunii fie in mod efectiv, fie sub
forma unei stari de pericol

131. Imprejurarea ca cel care da mita a fost constrans sa


savarseasca fapta de catre cel care a pretins mita are din punct de
vedere al raspunderii penale urmatoarea semnificatie:
b) este o cauza speciala de neimputabilitate
132. La infractiunea de dare de mita elementul material al faptei:
c) poate fi realizat atat inainte de efectuarea actului de serviciu de catre
cel mituit cat si ulterior momentului indeplinirii actului ce intra in
competenta functiei sale

133. Denuntarea de catre mituitor a faptei mai inainte ca organul de


urmarire penala sa fi fost sesizat este:
a) o cauza speciala de nepedepsire

134. Subiectul activ al infractiunii de dare de mita poate fi:


a) orice persoana particulara care indeplineste conditiile generale ale
raspunderii penale
b) un functionar public

135. In functie de urmarea imediata ceruta de norma de incriminare


luarea de mita este o infractiune:
b) de pericol, nefiind necesara producerea unei urmari materiale

136. In cazul infractiunii de dare de mita sunt supuse confiscarii:


b) bunurile oferite de mituitor
c) bunurile date de faptuitorii

137. Fapta functionarului public de a primi bani sau alte foloase


dupa ce a indeplinit un act ce intra in indatoririle sale de serviciu, in
legatura cu acest act, constituie:
a) infractiunea de luare de mita

138. Subiectul activ al infractiunii de trafic de influenta este:


b) persoana care are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui
functionar public

139. La infractiunea de trafic de influenta autorul:


a) are o influenta reala asupra functionarului public pe langa care
urmeaza sa intervina
b) are o influenta presupusa asupra functionarului public pe langa care
urmeaza sa intervina

140. Exista infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare:


c) indiferent daca persoana invinuita pe nedrept a suferit sau nu vreo
consecinta in planul raspunderii penale ca urmare a denuntarii

141. Invinuirea mincinoasa ca element material al infractiunii de


inducere in eroare a organelor judiciare trebuie potrivit legii sa fie
facuta:
c) prin denunt sau plangere

142. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase in sprijinul


dovedirii existentei unei fapte prevazute de legea penala consituie:
b) infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare

143. Exista infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare


in varianta normativa agravata cand:
b) s au produs ori ticluit probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri
nedrepte

144. In cazul inducerii in eroare a organelor judiciare, sesizarea


nereala priveste:
c) o fapta care daca ar fi adevarata ar atrage pentru cel denuntat o
sanctiune penala

145. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de marturie


mincinoasa poate fi:
c) martorul, expertul sau interpretul

146. Infractiunea de marturie mincinoasa poate avea ca urmare


imediata, in mod necesar:
a) crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei
147. Se realizeaza continutul infractiunii de marturie mincinoasa
daca:
c) martorul face afirmatii mincinoase in cuprinsul declaratiei pentru a
favoriza sau defavoriza pe una dintre partile aflate in proces

148. Infractiunea de marturie mincinoasa nu poate fi savarsita in


coautorat daca subiectul activ nemijlocit este:
a) un martor
b) un interpret

149. Retragerea marturiei mincinoase inainte de arestarea


inculpatului sau, in toate cauzele, inainte de pronuntarea unei
hotarari ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase
reprezinta:
a) o cauza de impunitate

150.Infractiunea de marturie mincinoasa


a)poate avea ca subiect activ nemijlocit un interpret

151.Infractiunea de marturie mincinoasa


c)se consuma in momentul in care s-au facut afrimatiile mincinoase si
declaratia a fost semnata chiar daca solutia data in cauza a fost justa
nefiind influentata de declaratia mincinoasa

152.infractiunea de marturie mincinoasa se consuma


a)in momentul in care declaratia este incheiata si semnata de catre
martori indiferent daca marturia s-a produs in fata organelor de urmarire
penala sau in fata instantelor de judecata
c)in momentul in care raportul de expertiza mincinos a fost depus la
autoritatea judiciara competenta sa evalueze probele

153.ajutorul dat faptuitorului fara o intelegere prealabila cu acesta


inainte sau in timpul savarsirii faptei pentru a impiedica sau
ingreuna cercetarea intr-o cazua penala constituie infractiunea de
a)favorizarea faptuitorului
154.infractiunea de favorizarea faptuitorului are ca situatie premise
a)savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana
b)savarsirea de catre o alta persoana a unei fapte care este sanctionata
contraventional

155.favorizarea faptuitorului are ca situatie premise


a)savarsirea unei infractiuni de catre o alta persoana decat favorizatorul
b)savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana
decat favorizatorul

156.ajutorul dat faptuitorului pentru a-i asigura folosul obtinut de el


prin savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala constituie
b)o infractiune de tainuire

157.intrebuintarea de amenintari si violente fizice impotriva unei


persoane urmarite sau judecate intr-o cauza penala de catre un
organ de cercetare penala constituie infractiunea
b)de cercetare abuziva

158.retinerea abuziva a unei persoane nevinovate in cursul urmariri


penale constituie
a)infractiunea de represiune nedreapta

159.subiectul nemijlocit al infractiunii de represiune nedreapta


poate fi
b)judecatorul
c)procurorul

160.exista infractiunea de represiune nedreapta daca


a)procurorul pune in miscare actiunea penala impotriva unei persoane....
b)o persoana este arestata preventive desi judecatorul care ia aceasta
masura stie .....
c)o persoana este condamnata intr-un proces penal desi judecatorul care
pronunta condamnarea stie ca acea persoana este nevinovata
161.refuzul intentionat de a pune in libertate o persoana aflata in
executarea pedepsei la data implinirii duratei pedepsei realizeaza
continutul infractiunii de
c)lipsire de libertate in mod illegal

162.subiectul pasiv al infractiunii de cercetare abuziva poate fi


b)numai o persoana invinuita sau judecata intr-un proces penal

163.nu constituie infractiune de cercetare abuziva


a)promisiunea facuta unei persoane urmarite sau judecate ca va beneficia
de circumstante atenuante in masura in care isi recunoaste faptele
savarsite.....
b)avertizarea suspectului ca imprejurarea ca el este nesincer si
obstructionist pe durata urmaririi penale ar putea fi retinuta ca
circumstanta agravanta

164.fapta unei persoane care in calitate de organ de cercetare penala


foloseste fata de cel aflat in ancheta violente fizice care au cauzat o
vatamare corporala ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale
mai mult de 90 de zile constituie
c)infractiune de cercetare abuziva in concurs cu infractiunea de vatamare
corporala

165. infractiunea de evadare poate fi savarsita


b)de catre o persoana care este arestata preventive
c)de catre o persoana aflata in executarea unei pedepse privative de
libertate

166.neprezentarea fara un motiv justificat a persoanei condamnate


la locul detentiei la expirarea perioadei in care s-a aflat legal in stare
de libertate constituie
a)infractiunea de evadare
167.cel care evadeaza din executarea unei pedepse cu inchisoarea de
8 luni va fi sanctionat dupa cum urmeaza
c)pedeapsa aplicata pentru evadare se adauga la restul ramas neexecutat
din pedeapsa la data evadarii

168. inlesnirea evadarii poate fi savarsita din punct de vedere


subiectiv cu urmatoarele forme de vinovatie
a) cu intentie daca fapta este savarsita de catre o alta persoana decat cele
care au atributii de a asigura pasa celor retinuti sau detinuti
b)cu intentie sau din culpa daca fapta este savarsita de o persoana care
avea indatorirea de a-l pazi pe cel retinut sau detinu

169.falsul material in inscrisuri oficiale poate fi savarsit asupra


inscrisurilor care
a)emana de la autoritatile sau institutiile la care face referire art 176 cod
penal
b)emana de la o persoana fizica dar acestea au fost autentificate ptrintr-o
incheiere a notarului public

170. falsul material in inscrisuri oficiale se poate comite


a)asupra unui inscris oficial in forma originala
b) prin contrafacerea unui inscris oficial ce reprezinta copia legalizata a
inscrisului oficial original

171.falsul material in inscrisuri oficiale are ca urmare imediata


a)o stare de pericol la adresa increderii publice in autenticitatea si forta
probanta a inscrisurilor oficiale

172.pentru existent falsului material in inscrisuri oficiale legea


prevede ca falsificarea trebuie sa fie de natura sa produca
consecinte juridice.aceasta conditie este indeplinita daca
a)inscrisul obtinut prin falsificare creeaza aparenta unuia veritabil si
poate induce in eroare pe cei carora le este prezentat ......
c)inscrisul oficial falsificat a produs efectiv consecinte juridice prin
folosirea lui de catre autorul falsificarii
173.fapta unei persoane care falsifica un inscris oficial dupa care il
foloseste in vederea producerii unor consecinte juridice constituie
b)infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale in concurs cu
infractiunea de uz de fals

174.falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii lui savarsita


de un functionar public datorita neglijentei sau usurintei in
exercitarea atributiilor de serviciu constituie
b)infractiunea de neglijenta in serviciu daca s-au produs urmarile
prevazute de art 298 cod penal

175.elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri


oficiale poate consta in
a)contrafacerea scierii sau a subscrierii
b)alterarea in orice mod al inscrisului oficial

176. subiectul active nemijlocit al infractiunii de fals material in


inscrisuri oficiale in variant simpla poate fi
c)orice persoana penal responsabila

177.elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri


oficiale consta in
b) contrafacerea scrierii sau a subscrierii
c) alterarea in orice mod a continutului unui inscris oficial

178.tentativa la infractiunea de fals intelectual


c)este posibila si se pedepseste

179.falsul intelectual poate fi savarsit


b)de catre un functionar public sau de catre un notar public

180.fapta unei persoane care isi confectioneaza o diploma de licenta


prin care se atesta ca este licentiate al unei facultati particulare
acreditate desi faptuitorul nu a urmat cursurile facultatii si nici nu a
promvat examenul de licenta constituie
a)infractiune de fals material in inscrisuri oficiale

181.in cazul infractiunii de fals intelectual


b)falsificarea priveste continutul inscrisului si are loc in momentul
intocmirii acestuia
c)subiectul active nemijlocit trebuie sa fie un functionar public

182.infractiunea de fals intelecutal poate avea ca autor


a) un functionar public

183.infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale se consuma


a)in momentul in care un inscris oficial a fost contrafacut si este de
natura sa produca consecinte juridice

184.tentativa la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale


c)este posibila dar nu se pedepseste

185.latura obiectiva in cazul infractiunii de fals in inscrisuri sub


semnatura privata include in continutul sau ca element material
c)o actiune de falsificare prin unul din modurile prevazute de art 320 si
art 321 cod penal urmata de o actiune de folosire sau de incredintare a
inscrisului falsificat spre a fi soloist de catre o alta persoana in scopul
producerii unor consecinte juridice

186.uzul de fals presupune folosirea de catre autor


c) fie a unui inscris oficial fals fie a unui inscris sub semnatura privata
fals

187.infractiunea de fals privind identitatea se retine daca


a)persoana se prezinta sub o identitate nereala in fata unui functionar
public in vederea producerii unor consecinte juridice
b)se atribuie o asemnea identitate altei persoane daca atribuirea se face
pentru a induce sau mentine in eroare un functionar public in vederea
producerii unor consecinte juridice

188.folosirea unui inscris oficial de catre cel care in prealabil l-a


falsificat in mod material in vederea producerii unor consecinte
juridice constituie
c)infactiunea de fals material in inscrisuri oficiale si infractiunea de uz
de fals aflate in concurs

189.falsul material in inscrisuri oficiale este prevazut de lege in


variant agravata atunci cand
b)cand fapta a fost savarsita de un functionar public in exercitiul
atributiilor de service

190.fapta celui care falsifica un inscris sub semnatura privata prin


contrafacerea scrierii dupa care il foloseste in vederea producerii
unei consecinte juridice constituie
a)infractiune de fals in inscrisuri sub semnatura privata

191.folosirea unui permis de conducere auto falsificat in mod


repetat constituie
b)o infactiune unica de uz de fals in forma continuata

192.autor al infractiunii de fals in declaratii este


c)o persoana care este indreptatita sau obligata sa faca o declaratie in
fata unei autoritati din cele prevazute in art 175 cod penal altele.....

193. falsul in declaratii ca infractiune poate fi savarsita


a)numai in fata unei autoritati din cele prevazute de art 175 cod penal
sau al unitatii in care faptuitorul isi desfasoara activitatea

194. subiectul activ al infractiunii de abandon de familie paote fi


a)o persoana care are obligatia de intretinere care rezulta din lege
b)o persoana care este obligata sa pleteasca o pensie alimentara lunara
printr-o hotarare definitiva a instantei de judecata

195.incestul ca infractiune contra familie consta in


a)raportul sexual consimtit intre rude in linie directa sau intre frati si
surori

196.situatia premiza la infractiunea de abandon de familie in


modalitatea prevazuta de art 387 alin 1 lit c cod penal neplata cu rea
credinta a pensiei de intretinere consta in
b)preexistanta unei hotarari judecatoresti definitive de stabilire a pensiei
de intretinere

197.daca in cursul judecatii pentru savarsirea infractiunii de


abandon de familie inculpatul isi indepliniste obligatiile ce ii revin
instant
a)pronunta o condamnare cu suspendare executarii pedepsei sub
supraveghere chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazut in art 91
cod penal
b)dispune amanarea aplicarii pedepsei daca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege

198.abandonul de familie prevazut de art 378 alin 1 lit a cod penal


are ca urmare imediata
c)atat suferinte fizice cat si suferinte morale

199.subiectul activ nemijocit al infractiunii de rele tratamente


aplicate minorului poate fi
c) parintele minorului sau orice alta persoana careia minorul i-a fost
incredintat spre crestere si educare

200.infractiunea de rele tratament aplicate minorului


b)se consuma in momentul crearii starii grave de pericol pentru
dezvoltarea fizica intelectuala sau morala a minorului
201.infractiunea de rele tratamente aplicate minorului este
b)o infractiune de pericol
c)o infractiune ce poate sa intre in concurs cu infractiunea de vatamare
corporala si lipsirea de libertate in mod illegal

202.forma de vinovatie in cazul omorului cu premeditare este


a)intentia directa

203.fapta unei persoane care a executat o pedeapsa cu inchisoare de


10 ani pronuntata pentru omor de a savarsi o noua infractiune de
omor constituie
c)o infractiune de omor calificat cu retinerea starii de recidiva
postexecutorie

204.fapta celui care dupa ce a provocat din culpa moartea unei


persoane ucide pe cel care a asistat pentru ca prima fapta sa nu fie
descoperita constituie
c)omor calificat art 189 lit d cod penal in concurs cu uciderea din culpa

205.autorul unui viol care-si ucide victim pentru ca prima


infractiune sa nu fie descoperita raspunde penal pentru
c)infractiunea de omor calificat art 189 lit d cod penal in concurs cu
infractiunea de viol art 218 alin 1 cod penal

206.infractiunea de inselaciune se consuma


b)in momentul cand s-a produs paguba

207.infractiunea de furt calificat se pedepseste


a)cand a fost savarsita in forma continuata
b)cand fapta a ramas in faza tentativei

208.fapta unei persoane care solicita unui vanzator un bun pentru a-


l examina in vederea cumpararii urmata de insusirea pe nedrept a
bunului contituie
a)furt

209.luarea si darea de mita poate fi savarsita direct sau indirect


printr-un intermediar.fapta persoanei care intermediaza in
cunostinta de cauza intre mituitor si cel mituit atrage raspunderea
penala
b)pentru complicitatea la luarea de mita daca intermediarul a actionat cu
vointa de a-l ajuta pe cel care a luat mita
c)pentru complicitatea la infractiunea de dare de mita daca intermediarul
a actionat cu intentie de a-l ajuta pe cel care da mita

210.fapta inculpatului care in fata instantei de judecata face


declaratii mincinoase poate avea in plan penal urmatoarele
consecinte
a)constituie o infractiune de marturie mincinoasa indiferent daca a
influentat sau nu o solutie pronuntata de instant

211.daca o persoana audiata initial ca martor face afirmatii


mincinoase intr-un proces penal dar ulterior este inculpat in acel
proces ea va fi tinuta sa raspunda
a)pentru infractiunea savarsita si pentru care a fost inculpat

212.afirmatiile mincinoase pe care un martor le face intr-o cauza


judiciara realizeaza continutul infractiunii de marturie mincinoasa
daca din punct de vedere subiectiv se savarseste
b)cu intentie

213.se retine infractiunea de marturie mincinoasa savarsita prin


omisiune daca
b)martorul nu spune tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile
esentiale ale cauzei asupra carora a fost intrebat

214.ajutorul ca element material al infractiunii de favorizare a


faptuitorului trebuie acordat
a)in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetatorilor intr-o cauza penala
b)fara o intelegere prealabila sau concomitenta savarsirii faptei
principale

215.ajutorul dat unui infractor pentru a se sustrage de la executarea


pedepsei prin evadare ajutor dat de persoane care aveau obligatia
de asigurare a paza constituie infractiune de
c) o infractiune autonoma de inlesnire a evadarii

216.fapta unei persoane care in calitate de martor intr-o cauza civila


aflata pe rolul instantei face afirmatii mincinoase in cuprinsul
depozitiei sale are urmatoarea semnificatie
b)constituie infractiunea de marturie mincinoasa

217.fapta unui expert care in cuprinsul unui raport de expertiza


solicitat intr-o cauza judiciara face cu stiinta afirmatii care nu
corespund adevarului constituie
c)marturie mincinoasa in modalitatea agravata prevazuta de art 273 alin
2 lit c cod penal

218.falsul intelectual se consuma


a)in momentul in care inscrisul oficial a fost incheiat in mod fals prin
atestarea unor imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin
omisiunea inscrierii unor date sau imprejurari si inscrisul a fost semnat
de catre cel competent sa il intocmeasca

219.contrafacerea unui inscris oficial de catre un functionar public


in exercitarea atributiilor de serviciu constituie
c)infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale in forma agravata

220.fapta unui parinte care in mod repetat aplica propriului sau


copil minor batai care pricinuiesc o infirmitate atrage raspunderea
penala pentru
c) infractiune de rele tratamente aplicabile minorului in concurs cu
vatamarea corporala
221.fapta unei persoane care exercita atributii in cadrul unei alte
persoane juridice decat cele prevazute in art 176 cod penal insuseste
foloseste sau trafica bunuri din cele pe care le administreaza sau
gestioneaza constituie
c) delapidare insa limitele special ale pedepse se vor reduce cu o treime

222.in cazul infractiunii de inselaciune impacarea are ca efect


a) inlatura raspunderea penala indiferent de modalitatea normativa in
care s-a savarsit

223.Uciderea unui politist cu intentie aflat in exercitarea atributiilor


sale de serviciu constitue
c)ultraj in forma agravata art 257 alin 4 cod penal

224.elementul material al infractiunii de tulburare a ordinii publice


poate consta
c) prin savarsirea faptelor prevazute la lit a) in public daca prin acestea
se tulbura ordinea si linistea publica

225.in cazul infractiunii de abandon de familie


a) subiectul activ este determinat in persoana celui care are obligatia
legala de intretinere
b)subiectul pasiv este determinat in persoana celui indreptatit la
intretinere