Dimensiunile bioetice ale

experimentului pe animal
(Alexandra Enache)

Statele Unite şi Uniunea Europeană utilizează anual, pentru

experimente ştiinţifice, aproximativ 200 milioane de animale, dintre care
unele produc durere şi discomfort animalelor, dar nici un beneficiu
oamenilor. Dintre aceste animale destinate experienţelor, 10.000 sunt
primate neumane.66 Cercetătorii continuă să argumenteze în favoarea
' utilizării experimentelor pe animale în studiul unor boli precum anumite
forme de cancer, scleroza multiplă, bolile Parkinson, Alzheimer, SIDA,
malaria, tuberculoza şi hepatita. Alte voci, printre care Neil Parish, susţin
interzicerea utilizării maimuţelor mari (cimpanzei, gorile, urangutani,
bonobos), întrucât acestea simt ameninţate cu dispariţia.
Pe parcursul evoluţiei şi diversificării metodelor de cercetare în
biologie au fost utilizate numeroase animale vii în experimente diverse,
de regulă fără nici o preocupare pentru animal. Experimentele pe animale
au fost practicate în Grecia antică, apoi Galen a utilizat mult vivisecţia
practicând ligaturarea ureterelor, arătând funcţia de transport de la rinichi
la vezica urinară şi a secţionat măduva spinării la diferite nivele pentru a
stabili rolul nervilor spinali şi zonele de inervaţie somatică.
După o perioadă în care metodele practicate în antichitate au fost
ignorate, s-au reluat practicile de vivisecţie pentru studiul anatomiei
umane, considerându-se că anatomia este identică. Medicul englez
William Harvey a publicat, în 1628, după ani de efectuare a vivisecţiei,
lucrarea „Eseu anatomic referitor la mişcarea inimii şi sângelui în
animale”; el a cercetat şi funcţiile mecanice ale respiraţiei, digestiei şi
metabolismului.
In secolul XIX opinia despre animale era de acceptare datorită
utilităţii acestora, iar spre secolul XX, când rolul lor se lărgeşte spre
asigurarea companiei şi agrementului, apar şi societăţi de protecţie a
animalelor, aşa cum a fost Societatea de protecţie a animalelor
susceptibile de a fi folosite pentru vivisecţie, înfiinţată de Frances Power

66 http://www.legislatieecologica.org/experimentele-pe-animale-si-produsele-derivate-
din-foca-in-atentia-deputatilor-europeni/

69
Cobbe în anul 1875.67 Claude Bernard, în lucrarea din 1865, „Introducere
în studiul medicinei experimentale”, a prezentat rezultatele studiilor sale
pe animale, descriind nervii vasomotori, activitatea de glicogeneză a
ficatului şi secreţia enzimelor digestive pancreatice. Louis Pasteur a
obţinut vaccinul antirabic după îndelungate studii pe câini şi iepuri,
toxina antidifterică a fost obţinută prin injectarea porcilor de Guineea
(1891). Odată cu apariţia rezultatelor ştiinţifice prin experimentări pe
animale se crează curente critice care ţintesc asupra oricărui tip de abuz
(Henry Salt în lucrarea „Drepturile Animalelor considerate în relaţie cu
progresele sociale”, 1892).

Cadrul actual al experimentului pe animale

Animalele au fost intensiv utilizate pe tot parcursul secolului XX

pentru aprofundarea cunoştinţelor de fiziologie, farmacologie, pentru
testări de medicamente, de tehnici şi metode investigative sau
intervenţionale, iar rezultatele obţinute au încurajat extinderea modelului
experimental pe animale. S-a preconizat ca folosirea subiecţilor umani să
se facă numai după ce siguranţa unui medicament sau a unei proceduri a
fost stabilită pe animale (Osier, 1907).
în prezent Parlamentul European susţine reducerea la minim a
numărului de animale în experimente ştiinţifice şi introducerea
obligatorie a unei evaluări etice.68 Totodată sunt oferite soluţii de
utilizare a metodelor alternative, iar atunci când experimentele animale
sunt necesare, acestea să beneficieze de cel mai înalt nivel de protecţie şi
bunăstare. Argumentele etice se lovesc de necesitatea identificării unei
căi pentru cercetarea europeană, deoarece aici există o rigoare mai mare,
comparativ cu Asia şi SUA, unde limitele sunt ceva mai permisive. Se au
în vedere orientările europene şi internaţionale care prezumă ca
introducerea pe piaţă a unui nou produs să se facă numai după ce a fost
studiat pe animale, după care urmează studiile pe oameni.
în prezent se consideră că etica experimentelor pe animale69 este
parte integrantă a bioeticii umane, atât a celei generale, cât şi a celei
medicale. Animalele au tipare de comportament intra- şi interspecifice

67 Căpitănescu A. A., Kyritsis G., Cercetarea pe animale - între necesitate şi abuz,

RRB, Voi. 3, nr. 2., 2005.
68 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=RO&type=IM-
PR£SS&reference=
69 Astărăstoae V., Stoica O., Genetică versus bioetică, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

70
care sunt caracterizate prin termeni folosiţi şi la descrierea
comportamentului uman (agresiv, anxios etc.), iar adesea se folosesc
termeni etici despre comportamentul animal.
Necesitatea practicării experimentelor pe animale se menţine pentru
primele etape ale studiului unor noi remedii medicamentoase.
Cercetătorii simt datori să respecte animalele de experienţă şi să evite
conduita abuzivă faţă de acestea. în Declaraţia Universală a Drepturilor
Animalelor (proclamată în 1978 la sediul UNESCO din Paris) se
stipulează:
• Experienţele pe animale, care implică suferinţă fizică sau psihică,
sunt incompatibile cu drepturile animalului, indiferent dacă este
vorba de o experienţă medicală, ştiinţifică sau de orice alt fel.
• Metodele de înlocuire a folosirii animalelor trebuie dezvoltate şi
puse în practică în mod sistematic.
Comisia Europeană a definit experimentele în raport de nivele de
gravitate, depăşind aprecierile limitative care se referă numai la factorul
durere:
• până la moderate - de exemplu prelevarea unor probe de sânge sau
injectarea unui medicament;
• moderate - de exemplu implantarea unor dispozitive precum
catetere, transmiţătoare telemetrice, minipompe, sub anestezie
generală;
• severe - de exemplu infecţii bacteriene sau virale letale.
Clasificarea nivelelor de gravitate are în atenţie durata şi intensitatea
durerii, suferinţa, stresul şi posibile vătămări de durată, frecvenţa
intervenţiilor pe animal şi a utilizării anesteziei sau analgezicelor per
unitate.
în concepţia susţinută de Comisia Europeană, un animal care a mai
fost utilizat într-o procedură în cercetare trebuie să poată fi reutilizat dacă
etapa anterioară a fost considerată până la moderată, scopul acestor
reutilizări fiind diminuarea numărului de animale incluse în experimente.
Pentru diminuarea numărului de animale de experienţă se cere ca statele
membre să intreprindă măsuri de garantare prin obligativitatea obţinerii
unei autorizaţii pentru proiectele moderate, severe sau orice proiecte care
implică primate neumane. Pentru toate celelalte proiecte vor fi notificate
în prealabil autorităţile competente pentru a se emite o evaluare etică din
partea comisiei de evaluare etică a instituţiei.
Directiva europeană promovează dezvoltarea şi validarea abordărilor
alternative, care ar putea asigura cel puţin acelaşi nivel de informaţii ca

71
 cel obţinut din experimentele efectuate pe animale, dar care nu presupune
utilizarea de animale sau utilizează mai puţine animale, sau care implică
experimente mai puţin dureroase, şi întreprind orice alte acţiuni pe care le
consideră necesare pentru a încuraja cercetarea în acest domeniu.70
Comisia Europeană coordonează şi activitatea Centrului european de
validare a metodelor alternative (ECVAM).
Eticianul şi filozoful Peter Singer publică în anul 1975 o lucrare de
promovare a drepturilor animalelor, “Animal Liberation”, cu dorinţa de a
fundamenta o nouă etică a tratamentului animalelor.71 Dezbarerile care s-
au succedat au susţinut că nu sunt acceptabile din punct de vedere etic
suferinţele animalelor şi nici moartea acestora.
Controversele legate de atributul de a fi un agent moral, iniţiate de
Jeremy Bentham, au continuat în secolul XX, când s-au formulat o serie
de principii referitoare la drepturile animalelor. Au fost făcute
paralelisme referitoare la conservarea valorii individuale a animalelor,
similar cu situaţia din societatea umană: “Moartea este cel mai mare
egalizator (...) Negru sau alb, bărbat sau femeie, sărac sau bogat, om sau
animal, moartea ne reduce pe toţi la nimic”.
Teoriile utilitariste susţin poziţia egalitaristă constând în tratamentul
egal al indivizilor, umani sau animale; semnificaţia acestei atitudini se
bazează pe capacitatea egală de a trăi experienţe, iar prin asimilare,
capacitatea egală de a suferi. Ca urmare dacă o fiinţă suferă, nu există
nicio justificare morală pentru a nu lua în considerare acea suferinţă.
Indiferent de natura acelei fiinţe, umană sau animală, principiul egalităţii
cere ca suferinţa ei să fie tratată în acelaşi fel cu orice suferinţă similară
şi, pe cât ne permite comparaţia, cu a oricărei alte fiinţe.72
După trecerea în noul mileniu bioetica s-a îmbogăţit cu o nouă
subramură - bioetica animală, ale cărei preocupări sunt orientate asupra
relaţiei omului cu lumea animalelor, îndeosebi asupra responsabilităţii
morale în domeniul creşterii şi utilizării lor.73

70 A6-0240/2009 - Raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului

European şi a Consiliului privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice,
vot: marţi, 5 mai 2009.
71 Gruen L., Animalele, în Tratat de Etică, Peter Singer Ed., Blackwell, Polirom, 2006,
pg. 375-384.
72 Singer P., Practical Ethics, Cambrige Univ. Press, 1979, pg. 50.
73 Marie et al, 2005; Mepham, 2005; citat de Decun M., Bodnariu A., Experimentarea
pe animale în România, analizată din perspectiva europeană, RRB, voi. 7, nr. 3, 2009.

72
 Organismele şi organizaţile care se opun utilizării animalelor pentru
experienţe condamnă suferinţa, stresul şi durerea la care animalele sunt
expuse. O opoziţie marcată se manifestă împotriva testelor pentru
determinarea dozei letale pentru o substanţă chimică (LD50) şi pentru
testele tip Draize. Acestea au fost iniţiate de toxicologul american J. H.
Draize, care a propus pentru studiul produselor cosmetice şi a diferite
substanţe chimice, instilarea în sacul conjunctival al iepurilor şi
urmărirea modificărilor apărute. Avantajele acestui model experimental
constau în secreţia scăzută de lacrimi a iepurelui şi păstrarea astfel a
contactului substanţei cu conjunctiva oculară, iar dezavantajul rămâne
diferenţa anatomică şi fiziologică dintre om şi iepure. Testele se aplică şi
la nivel cutanat pentru substanţe cosmetice şi pentru cele utilizate în
gospodărie, la care se verifică potenţialul coroziv sau alte caracteristici.
Recent s-a introdus testul pe epiderm uman reconstruit (RHE) de la
SkinEthic, care a fost validat drept un înlocuitor complet al testului
Draize pentru iritaţia pielii de către Comitetul Ştiinţific Consultativ al
ECVAM. Protocolul RHE oferă specificitate, sensibilitate şi acurateţe în
conformitate cu validarea laboratorului şi ar trebui să reducă utilizarea
animalelor în testări cosmetice şi chimice. Organismele care
reglementează testele şi sunt responsabile pentru sănătatea publică
evaluează experimente alternative pentru a reduce cerinţele de animale
pentru testarea tip Draize. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică (OECD) a validat în septembrie 2009 două alternative pentru
testul Draize.74

Conceptul celor 3 „R ”

Atitudinea faţă de animale a fost intens influenţată de introducerea,

de către Russel şi Burch, în 1959, a conceptului celor 3 R care semnifică
următoarele:
• Reduction - cu referire la reducere, diminuare, atât a numărului de
experimente pe animale, cât şi a numărului de animale implicate întru-
un anumit experiment ştiinţific.

74 Eye Irritation: Bovine Cornea Opacity Test (BCOP)

http://tsar.jrc.ec.europa.eu/index.php?endpoint=2&method=l
Eye Irritation Isolated chicken eye test (ICE)
http://tsar.jrc.ec.europa.eu/index.php?endpoint=2&method=2

73
 • Replacement - înlocuirea metodelor de testare pe animale, cu alte
metode cum sunt alte teste fizico-chimice, serologice, imuno-
enzimatice sau pe culturi de celule. Se recomandă totodată ca acolo
unde este fezabil să se înlocuiască animalele superioare cu vertebrate
inferioare sau cu nevertebrate, tot mai accentuată fiind orientarea spre
culturile de ţesuturi sau modelele matematice de simulare.
• Refinement - îmbunătăţirea sau ameliorarea metodelor folosite,
umanizarea tehnicilor, în scopul diminuării sau eliminări durerii
inevitabile care însoţeşte experimentele pe animale.
Atitudinea şi conceptul celor 3 R nu se limitează la atitudinea faţă de
animale strict pentru perioada experimentului, ci se extinde şi asupra
condiţiilor de creştere şi de întreţinere a animalelor în biobaze, care
necesită condiţii de habitat corespunzător prevederilor Directivei nr.
86/609/CEE, ce a fost transpusă în legislaţia internă. Controversele
asupra utilizării animalelor pentru experienţe sunt polarizate pe două
direcţii - restricţionarea cercetărilor conduse pe animale şi beneficiile
medicale pe care le presupun aceste cercetări.75
Convenţia Europeană privind protecţia animalelor vertebrate utilizate
în scopuri experimentale sau cu alte scopuri ştiinţifice (1986, intrată în
vigoare în ianuarie 1991, adoptată şi de ţara noastră) a fost modificată în
anii 1992, 1993, 1997 şi 2003. Prevederile au ca fundament conceptele
enunţate prin cei 3 R şi pun accent pe necesitatea reducerii numărului de
experimente pe animale şi a numărului de animale din cadrul acestor
cercetări. Actele normative precizează că cercetările pe animale pot fi
efectuate în scopul profilaxiei, a diagnosticului şi tratamentului unor boli,
în domeniul investigaţiilor experimentale medico-legale, în scop didactic,
pentru studierea unor mecanisme fiziologice şi protecţia mediului.
O altă prevedere se referă la extinderea aplicării metodelor de
anestezie generală, de analgezie sau orice alte metode concepute în
scopul diminuării, pe cât posibil, a durerii şi stresului la care animalul ar
fi expus. Singurele excepţii se referă la cazurile în care metodele de
reducere a durerii interferă cu rezultatele cercetării şi când stimulul
dureros aplicat la animal nu produce modificări ale stării fiziologice a
acestuia.
Utilizarea metodelor de eutanasiere (termen total impropriu, care
prezumă că animalul solicită o moarte fără suferinţă!) cumulează mai

75 Căpitănescu A. A., Kyritsis G., Cercetarea pe animale - între necesitate şi abuz,

RRB., Voi. 3, nr. 2., 2005.

74
multe cerinţe: procedurile să fie efectuate separat de încăperile unde
trăiesc alte animale, metoda aplicată să fie rapid letală, sigură, simplă şi
economică, lipsită de anxietate, fără să provoace durere sau suferinţă, iar
efectul emoţional asupra cercetătorului să fie minim. Metodele de
eutanasiere trebuie să fie adaptate speciei şi vârstei animalului, inducerea
morţii să fie rapidă, reproductibilă şi ireversibilă.76
Tratatul de la Amsterdam, adoptat de Uniunea Europeană şi intrat
efectiv în vigoare la 1 mai 1999, stabileşte pentru prima dată o serie de
reguli77 care sunt cunoscute ca cele 5 libertăţi ale animalelor:
- libertate faţă de discomfort,
- libertate faţă de foame şi sete,
- libertate faţă de leziune, durere sau boală,
- libertatea la un comportament normal,
- libertate faţă de frică sau suferinţă.
Necesitatea experimentelor pe animale se menţine şi în prezent, chiar
dacă există alternative şi chiar dacă cercetările nu se finalizează printr-un
beneficiu terapeutic imediat.78
Rolul comitetelor de etică rămâne unul activ, obligaţia membrilor
fiind de a analiza, pe lângă criteriul durerii sau al suferinţei, şi totalitatea
condiţiilor de viaţă, inclusiv de habitat al animalelor de experienţă.

Reglementări europene privind experimentul

pe animale79

- Declaraţia de la Helsinki, adoptată la a 18-a Adunare Generală a

Asociaţiei Medicale Mondiale, Helsinki, Finlanda, iunie 1964, cu
amendamente elaborate succesiv în 1975, 1983, 1989, 1996, 2000,
2002, 2004.
- Convenţia Europeană pentru Protecţia Animalelor Vertebrate
Utilizate pentru Experimente şi Diferite Scopuri Ştiinţifice (1986),
intrată în vigoare în ianuarie 1991, ratificată în România prin Legea
nr. 305/2006.

76 Tauser G., Bioethical principles concerning laboratory animals use fo r biomedical

research, RRB, voi. 1 nr, 2, 2003, pg. 34-39.
77 Cristea A.N., Chiriţă C., Bioetica cercetării ştiinţifice p e animale de experienţă,
http://www.univermed-cdgm.ro/dwl/2006_animaleA 1.pdf
78 Astărăstoae V., Trif A.B., Essentialia in Bioetica, Ed. Cantes, Iaşi, 1998, pg. 57-65.
79 Decun M., Bodnariu A., Experimentarea p e animale în România, analizată din
perspectiva europeană, RRB, voi. 7, nr. 3, pg. 107-117.

75
- Directiva 86/609/EEC pentru armonizarea dispoziţiilor legislative şi a
altor reglementări din statele membre cu privire la protecţia
animalelor utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri
ştiinţifice.
Decizia Comisiei UE 90/67/EEC din 9 februarie 1990 prevede
constituirea unui comitet consultativ (Advisory Committee) privind
protecţia animalelor utilizate în scopuri experimentale sau alte
scopuri ştiinţifice;
- Platforma Europeană de Consens privind Metodele Alternative
(European Consensus Platform for Alternatives - ECOPA), cu rol de
a coordona activităţile de supervizare a aplicării principiilor celor 3R
şi de aplicare a metodelor alternative propuse de Centrul European
pentru Validarea Metodelor Alternative (European Centre for the
Validation of Alternative Methods-ECVAM); ambele organisme
funcţionează sub coordonarea Comisiei Europene (Joint Research
Centre). Atribuţiile acestor instituţii sunt de supraveghere a
substanţelor sub raportul efectelor toxicologice prin activităţi de
evaluare, caracterizare, înregistrare şi îndeosebi de autorizare. Sunt
considerate prioritare 30000 de substanţe, care ar necesita 9,6-12,8
milioane de animale pentru aplicarea testelor. ECVAM are ca
atribuţie publicarea periodică a listei metodelor alternative validate
pentru înlocuirea anumitor experimente pe animale.
Proiectul de modificare a Directivei 86 prevede obligaţia fiecărui stat
membru al UE de a înfiinţa un laborator de referinţă pentru validarea
metodelor alternative, care vor fi supuse acreditării, în conformitate cu
Directiva 2004/10/CE.

Legislaţia română privind experimentarea pe animale

- Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002, aprobată prin Legea nr.

471/2002;
- Legea 205/2004 privind protecţia animalelor, modificată şi
completată prin Legea nr. 9/2008;
- Ordinul comun al ANSVSA şi al Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative nr. 523/2008 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 205/2004 privind protecţia
animalelor;
- Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.
143/400, din anul 2002, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind

76
 adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau
în alte scopuri experimentale.

Resurse internet
♦ Biomedical research and animal welfare regulations in Switzerland,
http://www.ebra.org/switzerland-lT_18.htm
♦ Brief survey o f French Legislation and Ethics in Laboratory Animal Sciences,
http://www2.vet-
lyon.fr/ens/expa/AFSTALForm/AFSTALlabAnimals_CAU.htm
♦ Commission Decision o f 9 February 1990 setting up an Advisory Committee
for the Protection o f Animals Used for Experimental and Other Scientific
Purposes (90/67/EEC)
♦ Commission Directive 2004/94/EC o f 15 September 2004 amending Council
Directive 76/768/EEC
♦ Council Directive o f 24 November 1986 on the approximation o f laws,
regulations and administrative provisions o f the Member States regarding the
protection o f animals used for experimental and other scientific purposes
(86/609/EEC)
♦ Ddcret n° 2005-264 du 22 mars 2005 modifiant la pârtie reglementaire du livre
II du code rural et portant creation d'un Comite national de reflexion ethique
sur l'experimentation animale
♦ Ethics committees in animal experimentation, http://www.inserm.ff/en/outils_
recherche/qualite/recherche_pre_clinique/comites
♦ European Consensus Platform for Alternatives Statutes.
http://www.ecopa.eu/index.php7requesWcontent/archive/statutes.php
♦ French animal protection legislation and animal research, http://www.ebra.org/
france+l_14.htm
♦ Laboratory animal research legislation in Sweden, http://www.ebra.org/
sweden+l_17.htm
♦ Proposal for a Directive o f the European Parliament and o f the Council on the
protection o f animals used for scientific purposes {SEC(2008) 2410}
{SEC (2008)2411}
♦ The regulation o f animal research and testing in the United Kingdom.
http://www.ebra.org/united-kingdom-t-1 _19.htm
♦ The regulation o f animal research in Germany.
http://www.ebra.org/ebrabulletin-the-regulation-of-animal-research-in-
germany_27.htm
♦ http://www.drhadwentrust.org/news/rabbit-eye-test-replacement
♦ http://www.insidecosmeceuticals.com/news/2008/12/skin
♦ http://www.univermed-cdgm.ro/dwl/2006_animaleAl .pdf

77